Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 839
Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
La nivel declarativ,
Huila, rol esenþial în strategia energeticã
C
ãrbunele rãmâne esenþial pentru sistemul energetic naþional. Cel puþin la nivel declarativ asta spun reprezentanþii Departamentului pentru Energie care au în vedere menþinerea acestei resurse naturale ºi în noua strategie energeticã naþionalã. “Instituþia noastrã a efectuat analize preliminare privind mixul energetic naþional pentru urmãtoarele douã decenii ºi constatarea a fost cã una dintre resursele energetice importante a fost, este ºi va rãmâne cãrbunele”, se aratã într-un document al Ministerului Energiei. În acest sens se are în vedere pentru Complexul Energetic punerea în aplicare a unui program de eficientizare. “CEH pregãteºte în prezent punerea în aplicare a unui program de restructurare pentru a-ºi eficientiza activitatea, axat pe reducerea pierderilor, diminuarea costurilor ºi creºterea veniturilor”, se mai aratã în document. Strategia energeticã a României va evalua diferite scenarii de dezvoltare pentru CEH în vederea eficientizãrii activitãþii ºi pentru obþinerea unui preþ al electricitãþii competitiv pe piaþã ºi în vederea optimizãrii ºi flexibilizãrii funcþionãrii sistemului energetic naþional. Monika BACIU
Cozile umilinþei ºi ale nervilor
C
ozile umilinþei. Persoane vârstnice, bolnave, cu cârje sau sau gravide se calcã în picioare la biroul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate de la Petroºani. Programul de funcþionare este doar joia de la ora 10 la ora 15, iar oamenii vin cu noaptea în cap la ghiºeu pentru a sta la rând. >>> PAGINILE 4-5
Circ la Urgenþa Vulcan
I
ncident ºocant pentru pacienþii din cadrul Spitalului Vulcan cât ºi pentru angajaþii unitãþii medicale dupã ce mai mulþi interlopi au tãbãrât, miercuri seara, în Urgenþã ºi au fãcut scandal. Mama unuia dintre interlopi a avut nevoie de asistenþã medicalã de urgenþã ºi familia a chemat ambulanþa, însã li s-a pãrut cã a trecut prea mult timp de la solicitare iar când
echipajul a ajuns la bolnav, interlopii au tãbãrât pe ambulanþieri. Apoi întreg scandalul s-a mutat în curtea ºi holul unitãþii spitaliceºti din Vulcan, unde ºi medicul de gardã din
Urgenþã a cãzut victimã interlopilor fiind ameninþat, iar tot ce le-a ieºit în cale izbit cu putere. Spiritele au fost calmate
abia dupã ce la Spitalul Vulcan au ajuns mai multe echipaje de poliþie, însã interlopii s-au mutat la Petroºani, unde a fost
transferat bolnavul, din cauza stãrii grave în care se afla. Aici au fost însã aºteptaþi de poliþiºti ºi n-au mai avut curajul sã facã scandal. De precizat ar fi cã interlopii cunoscuþi în Vulcan pentru cã se ocupã cu camãtã, ori au fãcut trafic de þigãri, infracþiuni pentru care unii dintre ei au fost ºi condamnaþi, s-au ales cu plângere penalã pentru distrugere. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
Cinematograful Victoria aºteaptã avizul CNI
C
inematograful Victoria din Petroºani aºteaptã avizul de la Compania Naþionalã de Investiþii pentru a fi reabilitat. Clãdirea, dar ºi terenul au fost predate celor de la CNI în vederea demarãrii procedurilor de reabilitare astfel încât cinematograful sã îºi recapete strãlucirea de odinioarã.
“Nu aº putea sã spun cu exactitate când reabilitãm cinematograful, dar pot sã transmit cã prin proiectul de hotãrâre iniþiat de domnul primar s-a aprobat în Consiliul Local predarea cinematografului ºi a terenului aferent cãtre Compania Naþionalã de Investiþii. Toate documentele, inclusiv proiectul tehnic au fost întocmite de cãtre reprezentanþii municipaliãþii ºi au fost înaintate la Compania Naþionalã de Investiþii la începutul lunii martie. Acum toatã documentaþia se aflã la dumnealor, aºteptãm punctul de vedere ºi
sperãm ca în cel mai scurt timp sã avem un rãspuns pozitiv în sensul cã aprobã finanþarea ºi sã înceapã lucrãrile, dar deocamdatã aºteptãm sã ne comunice punctul de vedere în acest sens”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Deocamdatã nu se cunoaºte valoarea la care se ridicã lucrãrile de reabilitare. “Dupã ce se evalueazã de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii tot proiectul tehnic ºi studiul vor iniþia o licitaþie în acest sens, nu am o valoare pentru reabilitarea întregului cinematograf. Dupã
Gunoaiele adunã primarii din Valea Jiului
P
rimarii din Valea Jiului au fost convocaþi de Tiberiu Iacob Ridzi la o discuþie pe tema deºeurilor. Primarul municipiului Petroºani a avut o întrevedere cu omologii sãi pe tema deºeurilor. Se cautã soluþii pentru a se stabili dacã cetãþenilor li se vor percepe taxe sau plãþi care însã sã nu îi împovãreze. “Este vorba de o discuþie legatã de viitorul sistem integrat de gestionare a deºeurilor. Am primit o adresã de la CJH respectiv de la ADI Deºeuri în care ni se propune sã stabilim toþi primarii din Valea Jiului pe ce sistem vrem sã mergem în ceea ce priveºte plata gunoiului pentru cã modalitatea de platã trebuie sã fie unitara pentru toatã lumea. Am discutat pe acest aspect ºi toþi primarii au fost de acord ca cel mai bun sistem este cel de taxa. Sunt niºte nuanþe pe care le vom discuta cu cei de la Consiliul Judeþean referitor la alte aspecte legate de platã gunoiului, viitorului operator care va face aceastã activitate. Cred cã vor fi niºte ajustãri la aceste taxe, dar nu cred cã vor fi mai mari”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În momentul de faþã, pe raza municipiului Vulcan funcþioneazã singura groapã de gunoi din Valea Jiului. Gheorghe Ile spune
cã aceasta are autorizaþie de funcþionare pânã în anul 2016, urmând ca apoi aceastã sã fie ecologizatã. “Groapa de gunoi este autorizatã pânã în 2016 iar dupã aceastã datã ea trebuie închisã. Noi avem câteva probleme cu terenurile care sunt acoperite de groapã de gunoi dar speram cã le vom rezolva ºi sã intre ºi groapa de la Vulcan pe închideri pe fonduri europene. Este o mare problemã pentru noi ºi acest lucru îl solicitam ºi Consiliului Judeþean de fiecare datã altfel ieºim din aceastã asociaþie. Considerãm ca deºeurile din aceastã groapã pot fi
refolosite ºi restrângerea activitãþii acestei gropi pe parcursul anilor care vor urma”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. La discuþii a luat parte ºi primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, care spune cã trebuie sã se ajungã la un numitor comun în problema gunoaielor. “Ne-am întâlnit de la toate primãriile din Valea Jiului pentru a discuta bunã dintre cele mai importante probleme ale gospodãririi locale respectiv gestionarea deºeurilor menajere. Ne vom prezenta cu un punct comun de vedere tuturor primãriilor din Valea Jiului privind modul de participare a
evaluare ºi dupã licitaþie se va ºti valoarea ºi vor începe lucrãrile”, a mai spus sursa citatã. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani
primãriilor în cadrul ADI Deºeuri. Dorim ca sã stabilim la nivel de fiecare primãrie taxa pentru gunoi pe care sã-l încaseze primãriile ºi noi sã plãtim operatorului unic care va fi stabilit dupã cantitatea de gunoi transportata din oraºe spre staþia de sortare. Contribuþia noastrã cãtre ADI Deºeu sã fie cotizaþia pentru fiecare cetãþean ºi cofinanþarea acestui proiect”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Proiectul ADI-Deºeuri se referã la dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deºeurilor în judeþul Hunedoara. Proiectul vizeazã rezolvarea problemelor ecologice ºi operaþionale semnificative asociate generãrii ºi gestionãrii deºeurilor, precum ºi dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deºeurilor la nivelul judeþului, care sã îmbunãtãþeascã nivelul de trai al cetãþenilor. Sistemul propus cuprinde toate elementele gestionãrii deºeurilor, de la prevenire ºi colectare pânã la eliminare ºi este adaptat nevoilor judeþului, fiind identificat drept cel mai rentabil ºi accesibil pentru locuitorii judeþului. Monika BACIU
ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, un om de afaceri din Petroºani a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food. Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene. Monika BACIU
VÂNZARE Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
Minele neviabile ºi-au câºtigat banii în instanþã
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi-a câºtigat în instanþã o parte din sumele datorate de “ortacii” de la Complexul Energetic Hunedoara. Tribunalul Hunedoara a obligat CEH sã achite peste 1,1 milioane de lei cãtre minele neviabile pentru cãrbunele livrat ºi neplãtit. CEH are datorii de zeci de milioane de lei cãtre SNIMVJ, care înglobeazã minele neviabile. În ciuda faptului cã s-au purtat mai multe runde de discuþii, banii nu au ajuns în contul societãþii de Închideri Mine Valea Jiului, aºa cã aceasta
s-a adresat instanþei de judecatã. Potrivit sentinþei pronunþate joi de magistraþii Tribunaluluu Hunedoara în acþiunea formulatã de SNIMVJ împotriva CEH, compania energeticã este bunã de platã. “Admite în parte cererea de ordonanþã
Una albã, una neagrã
Dupã ce a scãpat de o cerere de insolvenþã, CEH mai primeºte o loviturã
Î
ncã o cerere de insolvenþã pentru Complexul Energetic Hunedoara.
În fiecare sãptãmânã, la Tribunalul Hunedoara este înregistratã câte o cerere din partea vreunui creditor al Complexului Energetic Hunedoara. De aceastã datã o firmã din Miercurea Ciuc solicitã Tribunalului Hunedoara sã analizeze cererea de insolvenþã împotriva societãþii energetice. SC ROMLINK INVEST SRL a depus solicitarea în data de 8 aprilie, înaintea
Sãrbãtorilor Pascale, însã deocamdatã nu a fost fixat un termen în acest dosar. O altã cerere de insolvenþã din partea SC SANROC SRL a fost judecatã de magistraþi în data de 15 aprilie. Societatea ºi-a retras în cele din urma solicitarea. La finele anului 2014, CEH înregistra pierderi de 350 de milioane de lei, ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 de milioane de lei, din care numai la bugetul consolidat al statului circa 290 de milioane de lei. Monika BACIU
de platã formulatã de cãtre creditoarea Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA împotriva debitoarei Societatea Complexul Energetic Hunedoara ºi în consecinþã: Ordonã debitoarei sã plãteascã creditoarei suma de 1.162.924,47 lei, reactualizatã în raport cu rata
inflaþiei de la data plãþii efective în termen de 10 zile de la comunicare. Obligã debitoarea sã plãteascã creditoarei suma de 200 lei cheltuieli de judecatã”, se aratã în dispozitivul sentinþei, care, însã, poate fi atacatã. De precizat cã SNIMVJ mai are o acþiune împotriva
Hilar ºi infracþional
Ramuri înflorite iau locul capacelor de canal ituaþie hilarã ºi ifracþionalã în S acelaºi timp, la
Petroºani. Capacele de canal dispar de pe domeniul public în fiecare noapte. Dimineaþa în locul lor apar crengi de copaci cu hârtii colorate, iar situaþie pe cât de hilarã pe atât de periculoasã poate deveni pentru trecãtori ºi conducãtorii auto. Cei care nu sunt atenþi pot cãdea cu uºurinþã într-un canal, în timp ce ºoferii îºi pot avaria serios autoturismele fãrã ca nimeni sã se facã vinovat. “Aºa cum s-a întâmplat ºi în sãptãmâna Patimilor ºi în seara precedentã au fost furate de pe domeniul public un numãr de trei capace, pe strada Constructorul. Noi am
sesizat administratorul reþelelor, în speþã, SC ApaServ, pentru luarea mãsurilor de urgenþã privind înlocuirea acestora. Au fost sustrase de pe domeniul public ºi de pe strada Carpaþi, Aleea Trandafirilor, strada Liliacului ºi tot la fel am notificat operatorul care administreazã reþelele pentru luarea mãsurilor ºi eventual sã facã ºi sesizare la Poliþie”, a declarat
Amenzi usturãtoare acordate de DSV Hunedoara
M
ai multe controale ale DSV Hunedoara pe parcursul lunii martie s-au soldat cu sancþiuni ºi avertismente, pentru depozitarea necorespunzãtoare a produselor alimentare, lipsã proceduri ori neîntreþinerea igienicã a spaþiilor. În total au fost acordate amenzi în valoare de 4.600 lei în tot judeþul. Controlul
CEH, proaspãt depusã la Tribunalul Hunedoara, ºi care are ca obiect tot “ordonanþa de platã”. Potrivit datelor oficiale, numai pe primele luni ale acestui an CEH a acumulat datorii de aproxmativ 50 de milioane de lei cãtre minele neviabile. Practic, compania energeticã a plãtit doar o parte din bani, aºa încât ortacii de la minele neviabile sã-ºi poatã primi salariile, însã SNIMVJ are mari probleme financiare tocmai din cauza facturilor neachitate de CEH. Sunt restanþe la plata furnizorilor de materii orime ºi materiale, dar ºi la bugetul de stat. Car men COSMAN-PREDA Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Deºi problema este una veche, niciun fãptaº nu a fost prins pânã la momentul de faþã, asta deºi zilnic dispar capacele de canal. “Situaþie nu este de ieri sau de astãzi, este o problemã la nivelul întregii Vãi a Jiului, dar deocamdatã nu am informaþii în sensul cã ar fi fost prins un fãptaº”, a mai spus sursa citatã. Conducãtorii auto nu pot face altceva decât sã evite aceste capcane, fãcând slalom printre ramuri înfloriþi plantaþi minuþios în locul capacelor de canal. Monika BACIU
unitãþilor a vizat în principal aspecte privind calitatea spaþiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate precum ºi cele de depozitare a materiilor prime ºi produselor finite, controlul dãunãtorilor, evidenþa documentelor ºi a informaþiilor privind sistemul HACCP, condiþiile de igienã ºi de funcþionare a unitãþii. (M. GÂNJU)
4 Actualitate
C
Cozile umilinþei ºi ale nervilor
ozile umilinþei. Persoane vârstnice, bolnave, cu cârje sau sau gravide se calcã în picioare la biroul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate de la Petroºani. Programul de funcþionare este doar joia de la ora 10 la ora 15, iar oamenii vin cu noaptea în cap la ghiºeu pentru a sta la rând. “Am venit pentru card ºi sunt aici de la 8.30. E aglomeraþie ºi nu pot sã stau pentru cã sunt operat pe cord. Nu am programare pentru cã am fost plecat din localitate, am venit sã mã programez, dar nu pot sã stau atât aici”, ne spune un bãrbat. “Am venit pentru douã carduri de sãnãtate de la ora 8.10. Sunt persoane care au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
venit mai devreme, când m-am înscris pe listã eram al 20-lea. E bãtaie de joc. Asta e România”, ne spune o persoanã. Chiar ºi cu programãri fãcute din timp, oamenii aºteaptã la rând ore în ºir cãlcându-se în picioare. „Doar de la ora 7 am venit, pentru un card, umblu dupã el din luna ianuarie. Mã trimite doctorul de familie la casa de pensii ºi de atunci
umblu. Nu a venit prin poºtã. Umblu peste tot dupã el cã dacã nu îl scot nu am dreptul. Voi sta pânã ajung. Erau 24 de persoane înaintea mea”, zice o femeie. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã vor face demersurile legale pentru a obþine prelungire a programului de funcþionare de la biroul CJAS Petroºani. “Biroul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate din
Petroºani deºi a fost mult aºteptat ºi am avut o serie întreagã de demersuri care au durat mai bine de ºase luni pânã am reuºit sã facem demersurile. Deºi funcþioneazã de un an de zile am constatat cã este subdimensionat în ceea ce priveºte capacitatea ºi am fãcut o solicitare de a mãri programul, sã nu mai fie doar joia, sã fie ºi marþea, dar acest lucru depinde doar de disponibilitatea de forþã de muncã din partea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. O sã fac o adresã din partea CJH prin care sã informãm din nou CJAS de
În timp ce elevii mari refuzã vaccinurile
Bolile foarte grave ar putea fi prevenite, forþat, de Ministerul Sãnãtãþii
efuzul vaccinãrii copiilor R apare mai ales la
ºcolarii mari relevã datele Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, iar de vinã este ºi influenþa internetului sau a mijloacelor mass- media. Pãrinþii trebuie, însã, sã ia în calcul riscurile pe care le implicã nevaccinarea copiilor. Ministerul Sãnãtãþii ar putea sã declare vaccinurile pentru copii obligatorii. Asta nu înseamnã cã se vor impune sancþiuni cu închisoarea pentru pãrinþii care refuzã
imunizarea copiilor, însã se urmãreºte reglementarea situaþiei În prezent, Ministerul Sãnãtãþii lucreazã la un proiect de act normativ care va reglementa situaþia imunizãrilor în România, având în vedere numeroasele sesizãri venite din partea specialiºtilor cu privire la scãderea numãrului de vaccinãri, în urma campaniilor susþinute împotriva imunizãrii. Proiectul Ministerului Sãnãtãþii va fi elaborat împreunã cu specialiºtii în domeniu ºi va fi implementat numai dupã ce va fi suspus dezbaterii publice, au precizat reprezentaþii MS, care subliniazã cã proiectul va fi conceput pe informarea pãrinþilor ºi conºtientizarea necesitãþii vaccinãrii. În plus, Ministerul Sãnãtãþii atenþioneazã asupra riscului reapariþiei unor boli foarte grave, mortale chiar, dupã cum a sesizat ºi Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Un exemplu este
necesitatea acestui program prelungit pentru cã deºi oamenii nu mai sunt nevoiþi sã parcurgã 200 km pentru o adeverinþã, trebuie sã stea o zi întreagã la coadã, ceea ce e neplãcut. Sper sã avem o soluþie cât de curând”, a declarat Adrian David, vicepreºedinte CJH. Majoritatea persoanelor au venit sã îºi ridice cardurile de sãnãtate care devin obligatorii începând cu luna mai. La nivelul judeþului Hunedoara aproximativ 21 de mii de persoane nu ºi-au ridicat cardurile de sãnãtate. Monika BACIU
O nouã investiþie marca ApaServ Valea Jiului
R
eprezentanþii ApaServ Valea Jiului au tãiat panflica inauguralã la cea de-a ºaptea investiþie realizatã prin fonduri europene. Staþia de tratare a apei de la Valea de Peºti a fost pusã în funcþiune.
care încheie practic prima etapa a proiectului privind extinderea ºi modernizarea infrastructurii de apã din Valea Jiului, transformã practic aceastã staþioe de tratare, într-o uzinã de apã care beneficiazã de cea mai modernã tehnologie în domeniu la nivel european. Vreau sã le mulþumesc
Ieri la staþia de tratare de la Valea de Peºti a fost recepþionatã cea de-a ºaptea investiþie realizatã în cadrul proiectului catre prevede reabilitarea apã ºi apã uzatã. Proiectul a transformat staþia de tratare a apei de la Valea de Peºti. „Aceastã investiþie,
Mai puþinã risipã
poliomielita, o boalã eradicatã prin vaccinare, reapare prin refuzul vaccinãrii.
levii mari rãmân E nevaccinaþi
Potrivit datelor statistice ale Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, pentru anul 2014 procentul de acoperire la vaccinul diftero – titanic pentru clasa a VIII-a a fost de numai 45 de procente la nivelul judeþului Hunedoara. Mult mai bine stãm la vaccinurile obligatorii pentru copiii mici, cu vârsta de pânã la un an, unde gradul de acoperire este de 97% per total, pe anul 2014. Purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara, Cecilia Birãu, spune cã sunt mai multe cauze pentru care elevii mari au refuzat vaccinarea, printre care ºi influenþa
mass – media sau a Internetului, însã trebuie menþionat cã în judeþul Hunedoara nu au ajuns acele loturi de vaccinuri care au prezentat probleme în alte pãrþi ale þãrii ºi care au fost retrase, din acest motiv, de pe piaþã. “În momentul în care refuzã vaccinarea, pãrinþii trebuie sã analizeze bine situaþia ºi sã ia în calcul complicaþiile care pot apãrea, de exemplu în cazul poliomielitei. De asemenea, tusea convulsivã era o boalã care scãdea foarte mult imunitatea copilului, la fel ºi difteria. Chiar ºi bolile copilãriei pot avea complicaþii, uneori majore. Iar faptul cã zona europei este una <<free>> din punct de vedere al poliomielitei, nu îneamnã cã aceasta nu poate reapãrea”, a declarat Cecilia Birãu. De precizat cã acoperirea vaccinalã în România se pãstreazã sub nivelul recomandat de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, de 95 la sutã, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolã, rubeolã, oreion ºi hepatitã B, în principal din cauza refuzului vaccinãrii. Car men COSMAN-PREDA
tuturor celor care au fãcut acest lucru posibil, în condiþii de calitate ºi eficienþã. Odatã cu finalizarea ºi a acestui obiectiv, consumatorii de apã din Valea Jiului trebuie sã ºtie cã sunt beneficiari direcþi ai unei ape potabile de cea mai înaltã calitate din România”, a declarat la inagurarea staþiei,
M
ai puþinã mâncare aruncatã la gunoi. De sãrbãtori gospodinele trudesc zile întregi pentru a pune pe masã bucate alese. Drob, cozonac, miel, fripturi, dar ºi alte bunãtãþi ajung de multe ori la gunoi. Anul aces-
ta, însã, petroºãnenii nu au mai fãcut risipã având în vedere cã tomberoanele nu au fost pline de mâncare. “Colegii care se ocupã de colectarea deºeurilor m-au informat cã acea cantitate de mâncare aruncatã cu prilejul sãrbãtorilor de Paºte a fost în scãdere faþã de anii trecuþi ºi este o cantitate
din ce în ce mai micã cu fiecare an. Nu se poate face o astfel de cuantificare însã la o estimare mai aproximativã s-a constatat cã este o scãdere faþã de anul trecut”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În timp ce unii aruncã la tomberon mâncare, pentru alþii este o adevãratã binefacere. Pentru cãutãtorii în gunoi este momentul în care printre resturile de tot felul apar câteva dulciuri: pachete de biscuiþi, ciocolatã sau altele- produse expirate ºi aruncate la gunoi de comercianþi sau de oamenii simpli. Monika BACIU
Costel Avram, directorul general al Apa Serv. La eveniment a luat parte atât constructorul, cât ºi prefectul judeþului Hunedoara Sorin VAsilescu care a precizat cã aceastã investiþie este un etalon. În cadrul contractului au fost realizate urmãtoarele investiþii: reabilitarea staþiei de tratare Valea de Peºti (34.560 m³/zi), inclusiv sistem SCADA ºi reabilitarea captãrii Lazãru cu o capacitate de 300 l/s, acestea contribuind semnificativ la îmbunãtãþirea sistemului de alimentare cu apã în aglomerarea Uricani. Contractul contribuie la îmbunãtãþirea serviciilor prestate de SC APA SERV Valea Jiului SA, beneficiarul proiectului, la extinderea ariei de acoperire cu infrastructurã ºi la îmbunãtãþirea calitãþii apei, serviciilor ºi mediului ºi conformarea la cerinþele stipu-
late de Directivele Europene în domeniu. Indeplinirea obiectivelor stabilite prin contract a fost posibilã numai printr-o cooperare activã între pãrþile implicate, o înþelegere corectã ºi completã a problemelor apãrute pe parcursul perioadei de implementare si o rezolvare pozitivã a acestora. Supervizarea lucrãrilor a fost asiguratã de SC D&D SAFE SRL Petroºani, iar constructorul a fost SC HIDROCONSTRUCÞIA SA. În cadrul contractului de investiþii de la Valea de Peºti, executat de Hidrocostrucþia SA, contract în valoare
totalã de 13.367.606,62 lei fãrã TVA, au fost realizate mai multe lucrãri, respectiv: reabilitarea integralã a staþiei de tratare Valea de Peºti (cu o capacitate de 34.560 mc/zi), inclusiv realizarea unui sistem modern de tip SCADA ºi reabilitarea captãrii Lazãru (cu o capacitate de 300 l/s). Rezultatele acestor investiþii se vor resimþi în calitatea crescutã a apei potabile furnizate celor peste 100.000 de locuitori din Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, care pot fi alimentaþi din sursa de la Valea de Peºti. Monika BACIU
Primarii îl convoacã pe Avram la discuþii
P
rimarii din Valea Jiului cautã soluþii pentru a nu fi nevoiþi sã restituie 40 de milioane de euro.
Pentru cã preþul unui metru cub de apã a fost scumpit de la 1 aprilie ºi nu 1 februarie proiectul “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” este periclitat, air administraþiile locale ar putea fi puse în postura de a returna 40 de milioane de euro. Pentru cã acest lucru sã nu se întâmple, edilii din Valea Jiului s-au aºezat la masa discuþiilor. “Existã niºte probleme. Am primit o adresã de la ApaServ prin care ei la rândul lor au primit o adresã de la Ministerul Mediului leagt de ajustarea preþului apei. Vom avea o discuþie pe aceastã temã sãptãmâna viitoare ºi vom vedea ce putem
face în continuare. Se pare cã este o problemã legatã de finanþare. Nerespectându-se acel plan tarifar exista o problemã pe care o vom discuta ºi cu conducerea ApaServ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulca, solicitã o întrevedere cu Costel
Avram. “Vom vedea care este situaþia ºi ne va explica acest lucru domnul director. Nu toate majorãrile au fost fãcute conform înþelegeri ºi proiectului ºi acest lucru îl vom discuta”, a declarat Gheorghe Ile. De la 1 aprile, pre’ul apei În Valea Jiului crescut cu 22 la sutã, de la 5,41 lei la 6,49 lei. Monika BACIU
4 Actualitate
C
Cozile umilinþei ºi ale nervilor
ozile umilinþei. Persoane vârstnice, bolnave, cu cârje sau sau gravide se calcã în picioare la biroul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate de la Petroºani. Programul de funcþionare este doar joia de la ora 10 la ora 15, iar oamenii vin cu noaptea în cap la ghiºeu pentru a sta la rând. “Am venit pentru card ºi sunt aici de la 8.30. E aglomeraþie ºi nu pot sã stau pentru cã sunt operat pe cord. Nu am programare pentru cã am fost plecat din localitate, am venit sã mã programez, dar nu pot sã stau atât aici”, ne spune un bãrbat. “Am venit pentru douã carduri de sãnãtate de la ora 8.10. Sunt persoane care au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
venit mai devreme, când m-am înscris pe listã eram al 20-lea. E bãtaie de joc. Asta e România”, ne spune o persoanã. Chiar ºi cu programãri fãcute din timp, oamenii aºteaptã la rând ore în ºir cãlcându-se în picioare. „Doar de la ora 7 am venit, pentru un card, umblu dupã el din luna ianuarie. Mã trimite doctorul de familie la casa de pensii ºi de atunci
umblu. Nu a venit prin poºtã. Umblu peste tot dupã el cã dacã nu îl scot nu am dreptul. Voi sta pânã ajung. Erau 24 de persoane înaintea mea”, zice o femeie. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã vor face demersurile legale pentru a obþine prelungire a programului de funcþionare de la biroul CJAS Petroºani. “Biroul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate din
Petroºani deºi a fost mult aºteptat ºi am avut o serie întreagã de demersuri care au durat mai bine de ºase luni pânã am reuºit sã facem demersurile. Deºi funcþioneazã de un an de zile am constatat cã este subdimensionat în ceea ce priveºte capacitatea ºi am fãcut o solicitare de a mãri programul, sã nu mai fie doar joia, sã fie ºi marþea, dar acest lucru depinde doar de disponibilitatea de forþã de muncã din partea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. O sã fac o adresã din partea CJH prin care sã informãm din nou CJAS de
În timp ce elevii mari refuzã vaccinurile
Bolile foarte grave ar putea fi prevenite, forþat, de Ministerul Sãnãtãþii
efuzul vaccinãrii copiilor R apare mai ales la
ºcolarii mari relevã datele Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, iar de vinã este ºi influenþa internetului sau a mijloacelor mass- media. Pãrinþii trebuie, însã, sã ia în calcul riscurile pe care le implicã nevaccinarea copiilor. Ministerul Sãnãtãþii ar putea sã declare vaccinurile pentru copii obligatorii. Asta nu înseamnã cã se vor impune sancþiuni cu închisoarea pentru pãrinþii care refuzã
imunizarea copiilor, însã se urmãreºte reglementarea situaþiei În prezent, Ministerul Sãnãtãþii lucreazã la un proiect de act normativ care va reglementa situaþia imunizãrilor în România, având în vedere numeroasele sesizãri venite din partea specialiºtilor cu privire la scãderea numãrului de vaccinãri, în urma campaniilor susþinute împotriva imunizãrii. Proiectul Ministerului Sãnãtãþii va fi elaborat împreunã cu specialiºtii în domeniu ºi va fi implementat numai dupã ce va fi suspus dezbaterii publice, au precizat reprezentaþii MS, care subliniazã cã proiectul va fi conceput pe informarea pãrinþilor ºi conºtientizarea necesitãþii vaccinãrii. În plus, Ministerul Sãnãtãþii atenþioneazã asupra riscului reapariþiei unor boli foarte grave, mortale chiar, dupã cum a sesizat ºi Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Un exemplu este
necesitatea acestui program prelungit pentru cã deºi oamenii nu mai sunt nevoiþi sã parcurgã 200 km pentru o adeverinþã, trebuie sã stea o zi întreagã la coadã, ceea ce e neplãcut. Sper sã avem o soluþie cât de curând”, a declarat Adrian David, vicepreºedinte CJH. Majoritatea persoanelor au venit sã îºi ridice cardurile de sãnãtate care devin obligatorii începând cu luna mai. La nivelul judeþului Hunedoara aproximativ 21 de mii de persoane nu ºi-au ridicat cardurile de sãnãtate. Monika BACIU
O nouã investiþie marca ApaServ Valea Jiului
R
eprezentanþii ApaServ Valea Jiului au tãiat panflica inauguralã la cea de-a ºaptea investiþie realizatã prin fonduri europene. Staþia de tratare a apei de la Valea de Peºti a fost pusã în funcþiune.
care încheie practic prima etapa a proiectului privind extinderea ºi modernizarea infrastructurii de apã din Valea Jiului, transformã practic aceastã staþioe de tratare, într-o uzinã de apã care beneficiazã de cea mai modernã tehnologie în domeniu la nivel european. Vreau sã le mulþumesc
Ieri la staþia de tratare de la Valea de Peºti a fost recepþionatã cea de-a ºaptea investiþie realizatã în cadrul proiectului catre prevede reabilitarea apã ºi apã uzatã. Proiectul a transformat staþia de tratare a apei de la Valea de Peºti. „Aceastã investiþie,
Mai puþinã risipã
poliomielita, o boalã eradicatã prin vaccinare, reapare prin refuzul vaccinãrii.
levii mari rãmân E nevaccinaþi
Potrivit datelor statistice ale Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, pentru anul 2014 procentul de acoperire la vaccinul diftero – titanic pentru clasa a VIII-a a fost de numai 45 de procente la nivelul judeþului Hunedoara. Mult mai bine stãm la vaccinurile obligatorii pentru copiii mici, cu vârsta de pânã la un an, unde gradul de acoperire este de 97% per total, pe anul 2014. Purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara, Cecilia Birãu, spune cã sunt mai multe cauze pentru care elevii mari au refuzat vaccinarea, printre care ºi influenþa
mass – media sau a Internetului, însã trebuie menþionat cã în judeþul Hunedoara nu au ajuns acele loturi de vaccinuri care au prezentat probleme în alte pãrþi ale þãrii ºi care au fost retrase, din acest motiv, de pe piaþã. “În momentul în care refuzã vaccinarea, pãrinþii trebuie sã analizeze bine situaþia ºi sã ia în calcul complicaþiile care pot apãrea, de exemplu în cazul poliomielitei. De asemenea, tusea convulsivã era o boalã care scãdea foarte mult imunitatea copilului, la fel ºi difteria. Chiar ºi bolile copilãriei pot avea complicaþii, uneori majore. Iar faptul cã zona europei este una <<free>> din punct de vedere al poliomielitei, nu îneamnã cã aceasta nu poate reapãrea”, a declarat Cecilia Birãu. De precizat cã acoperirea vaccinalã în România se pãstreazã sub nivelul recomandat de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, de 95 la sutã, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolã, rubeolã, oreion ºi hepatitã B, în principal din cauza refuzului vaccinãrii. Car men COSMAN-PREDA
tuturor celor care au fãcut acest lucru posibil, în condiþii de calitate ºi eficienþã. Odatã cu finalizarea ºi a acestui obiectiv, consumatorii de apã din Valea Jiului trebuie sã ºtie cã sunt beneficiari direcþi ai unei ape potabile de cea mai înaltã calitate din România”, a declarat la inagurarea staþiei,
M
ai puþinã mâncare aruncatã la gunoi. De sãrbãtori gospodinele trudesc zile întregi pentru a pune pe masã bucate alese. Drob, cozonac, miel, fripturi, dar ºi alte bunãtãþi ajung de multe ori la gunoi. Anul aces-
ta, însã, petroºãnenii nu au mai fãcut risipã având în vedere cã tomberoanele nu au fost pline de mâncare. “Colegii care se ocupã de colectarea deºeurilor m-au informat cã acea cantitate de mâncare aruncatã cu prilejul sãrbãtorilor de Paºte a fost în scãdere faþã de anii trecuþi ºi este o cantitate
din ce în ce mai micã cu fiecare an. Nu se poate face o astfel de cuantificare însã la o estimare mai aproximativã s-a constatat cã este o scãdere faþã de anul trecut”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În timp ce unii aruncã la tomberon mâncare, pentru alþii este o adevãratã binefacere. Pentru cãutãtorii în gunoi este momentul în care printre resturile de tot felul apar câteva dulciuri: pachete de biscuiþi, ciocolatã sau altele- produse expirate ºi aruncate la gunoi de comercianþi sau de oamenii simpli. Monika BACIU
Costel Avram, directorul general al Apa Serv. La eveniment a luat parte atât constructorul, cât ºi prefectul judeþului Hunedoara Sorin VAsilescu care a precizat cã aceastã investiþie este un etalon. În cadrul contractului au fost realizate urmãtoarele investiþii: reabilitarea staþiei de tratare Valea de Peºti (34.560 m³/zi), inclusiv sistem SCADA ºi reabilitarea captãrii Lazãru cu o capacitate de 300 l/s, acestea contribuind semnificativ la îmbunãtãþirea sistemului de alimentare cu apã în aglomerarea Uricani. Contractul contribuie la îmbunãtãþirea serviciilor prestate de SC APA SERV Valea Jiului SA, beneficiarul proiectului, la extinderea ariei de acoperire cu infrastructurã ºi la îmbunãtãþirea calitãþii apei, serviciilor ºi mediului ºi conformarea la cerinþele stipu-
late de Directivele Europene în domeniu. Indeplinirea obiectivelor stabilite prin contract a fost posibilã numai printr-o cooperare activã între pãrþile implicate, o înþelegere corectã ºi completã a problemelor apãrute pe parcursul perioadei de implementare si o rezolvare pozitivã a acestora. Supervizarea lucrãrilor a fost asiguratã de SC D&D SAFE SRL Petroºani, iar constructorul a fost SC HIDROCONSTRUCÞIA SA. În cadrul contractului de investiþii de la Valea de Peºti, executat de Hidrocostrucþia SA, contract în valoare
totalã de 13.367.606,62 lei fãrã TVA, au fost realizate mai multe lucrãri, respectiv: reabilitarea integralã a staþiei de tratare Valea de Peºti (cu o capacitate de 34.560 mc/zi), inclusiv realizarea unui sistem modern de tip SCADA ºi reabilitarea captãrii Lazãru (cu o capacitate de 300 l/s). Rezultatele acestor investiþii se vor resimþi în calitatea crescutã a apei potabile furnizate celor peste 100.000 de locuitori din Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, care pot fi alimentaþi din sursa de la Valea de Peºti. Monika BACIU
Primarii îl convoacã pe Avram la discuþii
P
rimarii din Valea Jiului cautã soluþii pentru a nu fi nevoiþi sã restituie 40 de milioane de euro.
Pentru cã preþul unui metru cub de apã a fost scumpit de la 1 aprilie ºi nu 1 februarie proiectul “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” este periclitat, air administraþiile locale ar putea fi puse în postura de a returna 40 de milioane de euro. Pentru cã acest lucru sã nu se întâmple, edilii din Valea Jiului s-au aºezat la masa discuþiilor. “Existã niºte probleme. Am primit o adresã de la ApaServ prin care ei la rândul lor au primit o adresã de la Ministerul Mediului leagt de ajustarea preþului apei. Vom avea o discuþie pe aceastã temã sãptãmâna viitoare ºi vom vedea ce putem
face în continuare. Se pare cã este o problemã legatã de finanþare. Nerespectându-se acel plan tarifar exista o problemã pe care o vom discuta ºi cu conducerea ApaServ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulca, solicitã o întrevedere cu Costel
Avram. “Vom vedea care este situaþia ºi ne va explica acest lucru domnul director. Nu toate majorãrile au fost fãcute conform înþelegeri ºi proiectului ºi acest lucru îl vom discuta”, a declarat Gheorghe Ile. De la 1 aprile, pre’ul apei În Valea Jiului crescut cu 22 la sutã, de la 5,41 lei la 6,49 lei. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
Probleme în Defileul Jiului
Se cautã proprietarul unui pod
U
n pod de pe Defileul Jiului este problema finalizãrii lucrãrilor. Pentru cã nu ºtie nimeni cui aparþine un pod de pe Defileul Jiului, acesta va fi reabilitat anul viitor, asta dacã se gãseºte proprietarul. Deºi anul acesta lucrãrile de modernizare a Defileului ar trebui sã fie finalizate, restricþiile de circulaþie nu au fost impuse. Se circulã în regim de drum în lucru pentru cã pe acest tronson se fac rigolele, dar ºi alte lucrãri minore. “Am discutat cu reprezentanþii CNADNR care m-au informat cã se vor efectua lucrãri de reparaþii ºi modernizare a acestui tronson de drum, iar regimul de circulaþie va fi de drum în lucru, astfel nu vor fi aplicate momentan restricþii de circulaþie pe acest segment. Deocamdatã se lucreazã al rigole ºi lucrãri de mai micã însemnãtate, iar în momentul în care vor ataca ºantierul cu lucrãri de anvergurã mai mare atunci constructorul va primi restricþie de circulaþie. Restricþiile vor fi anunþate de CNADNR cu trei zile înainte de a fi puse în aplicare”, a declarat Adrian David,
vicepreºedinte CJH. Anul viitor se va turna stratul de uzurã ºi se va lucra la un pod care în momentul de faþã pune probleme. Nu se ºtie al cui este acest pod astfel încât sã poatã fi expropriat. “Termenul de finalizare a lucrãrilor este 15 noiembrie 2015, avem asigurãri din partea firmei cã se vor þine de cuvânt, cu excepþia stratului de uzurã care va fi turnat anul viitor ºi a unui pod în zona Lainici care prezintã niºte probleme juridice ºi tehnice care nu au fost soluþionate”, a mai spus sursa citatã. Pentru a ajunge de la Petroºani la Târgu Jiu în perioada în care sunt impuse restricþiile de circulaþie pe Defileul Jiului conducãtorii auto trebuie sã facã un ocol de peste 200 de kilometri pe ruta Petroasani – Haþeg – Simeria – Sebeº – Sibiu Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu. Proiectul de reabilitare al DN 66, intre Petroºani ºi Bumbesti Jiu a început anul trecut ºi prevede reabilitarea a 32,5 kilometrii de drum. Costul reabilitãrilor se estimeazã a fi de aproape 185 de milioane lei Monika BACIU
Mai multe sectoare de pe DN 66A intrã în reabilitare
D
ouã importante tronsoare rutiere de pe DN 66 A vor intra, de astãzi, în reabilitare. Joi, în Valea Jiului, au existat mai multe întâlniri de lucru, la Aninoasa ºi Uricani, la care au participat Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu, reprezentanþi ai Secþiei Drumuri Naþionale (SDN) Deva ºi autoritãþi locale, ca urmare a faptului cã s-au emis de cãtre Compania
Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR), prin Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, mai multe ordine de începere a unor lucrãri de consolidare pentru trei sectoare ale Drumului Naþional (DN) 66A. În cadrul discuþiilor s-a pus accentul pe colaborarea autoritãþilor locale cu reprezentanþii SDN Deva, astfel încât lucrãrile sã se desfãºoare în condiþii optime, cu respectarea graficului de execuþie ºi luarea mãsurilor nece-
Primãria Sectorului 2 cheamã la barã Primãria Lupeni
M
unicipiul Lupeni, la barã cu DIRECÞIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2. Pe rolul Tribunalului Bucureºti a fost înregistrat un dosar în care unitatea administrativteritorialã de la Lupeni are calitatea de pârât.
sare pentru ca impactul de disconfort asupra populaþiei sã fie minim. Primul tronson al DN 66A supus reabilitãrii este cel cuprins între kilometrul 0+000 ºi kilometrul 3+847, al doilea tronson unde se vor executa lucrãri de consolidare este cel dintre kilometrul 16+624 ºi kilometrul 23+800, iar a treia porþiune din artera rutierã unde este necesarã intervenþia constructorilor se aflã între kilometrii 29+000 ºi 30+604. Conform ordinelor de începere a lucrãrilor emise de cãtre DRDP Timiºoara, se prevede obligativitatea constructorilor de a informa CNADNR ºi Inspecþia de Stat în Construcþii cu privire la data începerii efective a lucrãrilor, dupã finalizarea etapei de proiectare a lucrãrilor care urmeazã sã fie executate.
secþiei contencios administrativ ºi fiscal sã judece o cerere de pretenþii. Mai exact cei de la Sectorul 2 al capitalei vor de la primãria Lupeni suma de 160 de lei cu titlu de pretenþii. Reprezentanþii Primãriei Lupeni spun cã deocamdatã nu au primit nicio înºtiinþare în acest sens. Monika BACIU
Direcþia de venituri ºi buget local Sector 2, cei care i-au acþionat în instanþã pe cei de la Lupeni solicitã
AGENÞIA NAÞIONALÃ A FUNCÞIONARILOR PUBLICI
ORGANIZEAZÃ CONCURS de promovare pentru ocuparea funcþiei publice de conducere vacante de ºef serviciu – Serviciul audit public intern din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi CONCURS DE RECRUTARE pentru ocuparea funcþiilor publice de execuþie vacante de auditor, clasa I, grad profesional superior – 3 posturi ºi auditor, clasa I, grad profesional principal – 1 post din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara Relaþii suplimentare se pot obþine pe site-ul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici ºi la nr. de telefon: 0374.112.726 si pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi la nr. de telefon 0254-211350 int.183.
A trecut un an de când iubitul nostru soþ, tatã, fiu ºi ginere
POPA DUMITRU MIRCEA LAURENTIU
a fost luat de lângã noi. Nimic nu este mai dureros în viaþã ca despãrþirea de o fiinþã dragã. Timpul trece, dar durerea din sufletele noastre ºi lacrimile din ochii noºtri au rãmas aceleaºi ca în urmã cu un an, când a plecat la cele veºnice iubitul nostru. Cu nemãrginitã durere în suflet soþia Crina, fiica Carina, pãrinþii ºi socrii îl plângem pe cel care a fost Popa Dumitru Mircea Laurentiu. Vei rãmâne veºnic în sufletele noastre!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
Între comunism ºi democraþie
Primarul Ilie Pãducel lucra draconic
pe vremea lui Ceauºescu „S
e lucra într-un ritm alert ºi draconic” spune Ilie Pãducel. Ilie Pãducel este cel mai longeviv primar din Valea Jiului. Acesta a deþinut cea mai înaltã funcþie administrativã ºi pe vremea comunismului. Edilul petrilean spune cã are multe satisfacþii, dar ºi amãrãciuni cã nu a putut realiza tot ce a promis. “Nu a fost o perioadã uºoarã. În fiecare mandat au fost probleme care au rezultat din cauza faptului cã eu am încercat, ºi în mare mãsurã am ºi reuºit, sã realizez ceea ce am promis cetãþenilor. Nu a fost uºor pentru cã indiferent în care mandat am fost, nu am fost situaþia, când cei cu putere de decizie, sã te îmbie sã-þi dea bani ca sã aducã bani la primãrie. Mai mult decât atât, în ultimii 10 ani de la Consiliul Judeþean am fost mai mult umiliþi ºi nu am fost ajutaþi deloc. Pot spune cã satisfacþiile au fost mai multe deact neîmplinirile. Realizãrile au fost mult mai mari decât neîmplinirile”, ne spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul a fost primar doi ani de zile ºi pe vremea lui Nicolae Ceauºescu. Acesta ºi-a început cariera de primar în anul 1988.
cum a fost în acele timpuri ne spune primarul. “Am fost doi ani înainte de revoluþie la
primãrie. Pot spune cã ºi atunci se lucra într-un ritm foarte alert ºi draconic. Rãspundeam de întreaga economie a oraºului Petrila, un oraº funcþional cu cinci unitãþi miniere cu preparaþie cu tot. Rãspundeam ºi de producþia de cãrbune ºi de construcþia de blocuri ºi de problemele de agriculturã ºi sociale. Sunt ºi acum
multe probleme de rezolvat pe care eu consider cã indiferent în ce legislatura am fost împreunã cu
colectivul pe care l-am condus am cãutat sã ne achitãm de sarcinile care ne-au stat în faþã, care de la o zi la alta nu sunt deloc puþine ºi deloc uºoare”, îºi aduce aminte Pãducel. Fãcând comparaþie între cele douã regimuri, Pãducel a ajuns la o concluzie. “Este mult mai bine acum pentru cã este democraþie. Cetãþenii
Sã fim alãturi de Andreea!
Ilie Pãducel a fost primar în anul 1988-1989, apoi în perioada 1989-1996 a fost artificier la E.M. Lonea, iar din anul 1996 ºi pânã în prezent deþine funcþia de primar al oraºului Petrila. Monika BACIU
Fãrã târg de animale
A
nul acesta târgul de animale de la Petrila nu va mai avea loc cu ocazia Sfântului Gheorghe. La Petrila a fost o tradiþie în ultimii ani organizarea târgului de animale. Dupã eºecul de anul trecut când în obor s-au prezentat doar trei crescãtori de animale, edilii au luat decizia de a nu mai organiza acest târg. “Anul trecut la 1 septembrie, cetãþenii din zona Jieþ mi-au cerut sã modificãm prin HCL daat de organizare a târgului de animale. Am propus ca data sã fie de 29 august când este sãrbãtoare ortodoxã ºi atunci se retrag crescãtorii de animale cu animalele de pe munþi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila Timp de ºase ani, la 23 aprilie (de Sfântul Gheorghe) ºi la 1 septembrie au fost organizate aceste târguri. Impactul a fost discutabil, absenteismul crescãtorilor de vite evident. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
au mai multe drepturi dar trebuie sã înþeleagã cetãþenii cã sunt ºi obligaþii cetãþeneºti ºi trebuie sã înþeleagã cã tot ceea ce s-a fãcut în oraº s-a fãcut ºi se face pe banii cetãþenilor ºi pentru cetãþeni ºi de aceea este nevoie sã se pãstreze ºi sã se îngrijeascã sã nu se distrugã”, a concluzionat edilul.
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 aprilie 2015
Henþ cu mâna
ªTIINÞA, UNIVERSITATEA ªI TONGALEZII Am urcat în Vinerea Mare în „Dealul Institutului” (pe numele sãu geografic, Dealul Calvaria), acolo unde de-a lungul a patru decenii sportul universi-
tar petroºenean a cunoscut momente de adevãratã glorie. La fotbal, dar mai ales la rugby. Am vãzut derbyul de clasament, de ligã secundã dintre locul 3,
ªtiinþa Petroºani ºi locul 1, CSM U. 23 Bucureºti. O echipã oaspete sprijinitã de Primãria Capitalei, cu un buget fabulos, aºa cum au toate secþiile Clubului Sportiv Municipal Bucureºti. O echipã ce îºi permite sã plãteascã internaþionali români ºi din Regatul Tonga – de
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Când „aterizeazã” ªoimul pe Cetate? z Inter Petrila deschide scorul la Criºcior prin Adi Câmpean, dar este învinsã cu 3-1. z La fel ºi Retezatul Haþeg, 1-0 cu Aurul Brad (gol R. Belei),
apoi 1-3, înspre final Nicolescu marcând pentru 2-3. z Fraþii Roºian au adus o victorie clarã cu 3-0 pentru C.S. Vulcan în meciul cu Dacia Orãºtie, douã
goluri fiind marcate de Adrian, unul de Ionuþ. z În derby-ul de Valea Jiului, Universitatea Petroºani – Minerul Uricani 0-0, arbitrul Daniel Thirt (Cãlan), a arãtat trei cartonaºe roºii, fiind eliminaþi Fl. Negrea, Vl. Negrea (Univ. Petroºani) ºi Boroghinã (Minerul Uricani).
La superlativ În Sâmbãta Paºtelui, totul a þinut cu fotbalul
peste mãri ºi þãri! –, este evident cã te poate face terci. Oricum CSM U. 23 este furnizarea de talente pentru echipa mare din Superligã, ºi atunci despre ce vorbim? Un teren macerat ºi cramponat de rugbyºti nu poate arãta decât jalnic pentru a doua zi, unde joacã
Universitatea la fotbal, în Liga a IV-a. Un fotbal greu de practicat, dar totuºi cu ambiþia de a fi þinut. Un teren care rezistã ºi aratã cum aratã, în ciuda tuturor vicisitudinilor, se încãpãþâneazã sã þinã pe el ºi rugbyºtii români ºi tongalezi, ºi amatori de campionat judeþean.
Adi Farcaº a avut intervenþii de senzaþie în poarta Lupeniului
la Lupeni: vreme superbã, spectatori mulþi, vreo 500, douã echipe care ºi-au vãzut de fotbal, o brigadã de arbitri care a arbitrat impecabil. La derby-ul campionatului au lipsit doar golurile... Un 0-0 datorat, în
Hercules Lupeni – Cetate Deva
0-0
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia (min. 6 A. Criºan), M. Dumitrescu, D. Savu, Ungurianu – Harangozo II (min. 76 Gârda), Al. Cojocaru, Ciocârlan, Harangozo I – R. Moldovan, Brânduºa (min. 71 D. Ursachi) Cetate Deva (antr. Marius Sârbu): V. Iancãu – Vârtan, Ad. Dosan, Doboº, ªumuþiu – S. Vajda, Ad. Pribac (min. 90 Jiºcanu), Cãrãvan, Lintaru (min. 63 Chelariu), S. Boloº (min. 70 Fl. Ungurean), D. Suciu Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior Obs AJF: Vasile Capotescu – Hunedoara Spectatori: 500
primul rând, portarului Adi Farcaº (27 ani) din poarta lupeniului, cel de care nu ar fi trecut nicio minge nici astãzi! Marile ocazii le au gazdele, care în min. 23 expediazã un ºut superb prin Rere Moldovan, razant cu poarta. Apoi, ºapte minute mai târziu (min. 30), Harangozo II expediazã o loviturã liberã de la 20 m în barã! La reluare, în min. 50 Brânduºa are ºi el o ocazie imensã, apoi, în min. 60, Adi Pribac, de la 4-5 m îl ia la þintã pe Adi Farcaº,
care apãrã incredibil, pentru ca un minut mai târziu, Rere Moldovan (care a fãcut o partidã excelentã) trage în celãlalt portar, Iancãu. Printre toate aceste faze, portarul lupenean Adi Farcaº, deasupra tuturor.
Dan Belei a deschis scorul pentru haþegani în meciul cu Aurul Brad
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Rugby, D.N.S. (Liga a II-a)
ªtiinþa a început curajos meciul, menþinând rezultatul de 0-0 un timp mai îndelungat, dar dupã douã eseuri, bucureºtenii conduceau cu 10-0... Dupã pauzã, gazdele au cedat fizic, s-a rulat CLASAMENT tot lotul (un plus de formã pentru Zaharescu), CSM U 23 Bucureºti 3 3 0 0 65-11 1p.b. 13p. CSM Bucovina SV 2 2 0 0 26-15 1p.b. 9p. iar puternica echipã de pe primul loc mai RCM Galaþi 3 2 0 1 46-46 1p.b. 9p. reuºeºte încã trei eseuri, câºtigând clar cu 29-0. O echipã C.S.M. U. 23 Bucureºti bine CS Nãvodari 3 1 1 1 46-42 1p.b. 7p. organizatã, cu internaþionalii Nere, Mitroi RC Bârlad 2 1 1 0 37-31 0p.b. 6p. ºi Ispir printre componenþi, dar ºi cu forþa ªtiinþa Petroºani 3 1 0 2 53-51 2p.b. 6p. colosalã a unui numãr de ºapte jucãtori aduºi CSUAV Arad 3 1 0 2 44-43 2p.b. 5p. din Tonga, una din forþele rugby-ului mondial. Poli. Iaºi 2 0 0 2 22-36 1p.b. 1p. „Sper sã ne recuperãm punctele la Bârlad”, Stejarul Buzãu 3 0 0 3 34-98 0p.b. 0p. a declarat Alexandru Lupu, antrenorul-jucãtor Steaua II Bucureºti 0 0 0 0 0-0 0p.b. 0p. al ªtiinþei Petroºani.
Greu cu... tongalezii!
ETAPA A 3-A, 10 APR. 2015 C.S. Nãvodari – R.C. Bârlad ªtiinþa Petroºani – C.S.M. U. 23 Buc. CSUAV Arad – Stejarul Buzãu Bucovina Sv. – R.C.M. Galaþi Polit. Iaºi – Steaua II Bucureºti
20-20 0-29 34-24 21-15 -
ETAPA A 4-A, 18 APRILIE 2015 Stejarul Buzãu – Bucovina Suceava CSM U 23 Buc. – CSUAV Arad RC Bârlad - ªtiinþa Petroºani Polit. Iaºi – CS Nãvodari RCM Galaþi – Steaua U 23 Buc.