CVJ 837 vineri 10 aprilie 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 837

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Aprilie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Dimensiunea realã a dezastrului.

Sfârºitul CEH se poate scrie pânã în 2018!

Sãrbãtoarea Învierii Domnului este o sãrbãtoare care naºte în sufletul fiecãruia dintre noi speranþã ºi bunãtate, înþelegând supremul sacrificiu fãcut de Domnul Nostru Iisus Hristos pentru omenire. Vã doresc ca Sfintele Paºti sã vã gãseascã neîntinatã credinþa, indiferent de neajunsurile vieþii, inimile sã vã fie pline de cãldurã, iar casele luminate de aceastã Sfântã Sãrbãtoare! Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!

HRISTOS A ÎNVIAT! Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

C

omplexul Energetic Hunedoara se îndreaptã cu paºi repezi spre faliment. Dimensiunea realã a dezastrului este înfiorãtoare ºi doar o minune mai poate salva entitatea energeticã hunedoreanã. Mii de oameni ar putea rãmâne pe drumuri mai repede decât în cele mai negre variante pe care le-au luat în calcul. >>> PAGINILE 4-5 Cu ocazia Sfintei Sãrbãtori a Învierii Domnului, transmitem salariaþilor societãþii, familiilor acestora, colaboratorilor ºi tuturor hunedorenilor,

PAªTE FERICIT! Fie ca aceste zile sã fie pline de bucurie, alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci Hristos A Murit ca noi sã trãim ºi A Înviat pentru ca noi sã avem viaþã veºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã fiþi conºtienþi de acest lucru minunat ºi Hristos sã fie viu în inimile tuturor!

UN PAªTE FERICIT! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, transmit tuturor vulcãnenilor sã aibã parte de Pace ºi Bucurie în familie, sã primeascã Lumina Învierii în sufletele lor ºi sã o pãstreze aprinsã în fiecare zi.

TUTUROR PAªTE FERICIT! Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

2 Actualitate

Douã vieþi luate, sentinþa întârzie eribilistul cu T BMW care a accidentat mortal

vinovat de ucidere din culpã în cazul celor douã victime sau va fi achitat.

U

doi oameni, ar fi trebuit sã afle sentinþa, însã decizia instanþei a fost amânatã încã o datã. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis sã amâne pronunþarea sentinþei în cazul lui Mãturar Codruþ Norocel pânã dupã sãrbãtori. Ieri, ar fi trebui sã fie anunþatã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 2015

Foto Facebook

decizia magistratului care a avut spre judecare dosarul, însã pronunþarea a fost amânatã pentru data de 23

M

agistraþii au mai amânat o datã verdictul pentru continuarea lucrãrilor la DN 66A din zona Câmpu lui Neag, spre Herculane. Este cea de a treia amânare în aceastãî situaþie ºi, cel mai probabil, la finele acestei luni, vom afla dacã avizul dat este valabil sau nu..

aprilie 2015. Judecãtorul petroºãnean trebuie sã decidã dacã Mãturar Codruþ Norocel se face

n an de durere

Urmaºii celor douã victime sperã sã se facã dreptate în acest caz, mai ales cã procurorii care au instrumentat dosarul au susþinut în faþa instanþei cã tânãrul se face vinovat de tragedie. Pe de altã parte, la momentul accidentului, tânãrul avea permis de con-

ducere de mai puþin de un an de zile ºi deja îi fusese suspendat de poliþiºtii din Petroºani. În Joia Mare avea sã provoace un adevãrat carnagiu dupã ce a spulberat doi pietoni iar un bãieþel de 11 ani, olimpic a rãmas fãrã mamã ºi un alt copil fãrã tatã. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au cerut arestarea preventivã pentru 30 de zile a tânãrului, iar judecãtorii din Valea Jiului au confirmat propunerea. Mãturar

„Drumul lui Bãsescu”, a treia amânare Procesul a fost intentat acum 3 ani, iar la barã au fost chemaþi, de cãtre ecologiºtii de la Agent Green, reprezentanþii Agenþiei de Protecþie a Mediului, care au emis avizul de mediu pentru

Magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au amânat miercuri decizia prin care lucrãrile la aceastã arterã ar putea sã continue. Este al treilea termen la care nu se ia decizia finalã, în timp ce din drum mai este foarte puþin de realizat.

lucrãri, Direcþia de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, pentru cã de ea þine artera din Valea Jiului, dar chiar ºi Asociaþia pentru Protecþia Liliecilor, ca recurent. Poziþionatã, dupã cum spun ecologiºtii, în Parcul

Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane, artera nu este agreatã de ecologiºtii de la Agent Green, care au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului. Acest drum, în opinia celor de la Agent Green, este o arie virginã ºi ar trebui pãstratã intactã. Drumul a fost construit, dar mai sunt porþiuni ce trebuie finalizate. Lucrãrile au stagnat 15 ani la rând, drumul fiind început în anul 1999 când ministerul Transporturilor, condus de Traian Bãsescu, a ridicat

mul de afaceri Alin Simota va afla în scurt timp sentinþa definitivã în dosarul în care este acuzat de conflict de interese ºi în care prima instanþã l-a condamnat deja la doi ani de închisoare. Magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia, acre judecã apelul formulat de omul de afaceri Alin Simota, au amânat pronunþarea în acest dosar pentru data de 21 aprilie, când va fi datã sentinþa definitivã. În luna decembrie, Judecãtoria Deva l-a

condamnat la doi ani de închisoare pe Alin Simota, într-un dosar în care a fost acuzat de conflict de interese. Prin aceeaºi sentinþã, magistraþii au interzis afaceristului din Valea Jiului ocuparea unei funcþii de administrator, director, asociat sau membru în consiliul de adminis-

drumul forestier deteriorat, la rang de drum naþional. Primele 2 tronsoane au fost deja construite, iar de 15 ani se tot amânã lucrãrile finale. Anul trecut s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost acum prinºi în buget, pentru cã existã acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului

Sentinþa pentru conflictul de interese Societãþi de renume doresc sã selecþioneze personal în al lui Simota a rãmas în pronunþare servicii hoteliere ºi complexe

O

Codruþ Norocel a stat dupã gratii puþin, dupã ce apãrãtorul sãu a contestat decizia Judecãtoriei Petroºani ºi Tribunalul Hunedoara a desfiinþat-o. A fost plasat în arest la domiciliu ºi i-au fost acordate mai multe învoiri ori posibilitatea de a merge la muncã. Mãturar a încercat sã scape ºi de arestul la domiciliu ºi sã fie cercetat ºi judecat sub control judiciar, însã încercãrile sale nu au fost încununate de succes. Maximilian GÂNJU

turistice, în companii industriale, depozite ºi logisticã. Cea mai mare parte a activitãþii va avea loc în Italia. Profilele profesionale selecþionate/alese sunt: esteticieni ºi tehniciene masaj, bucãtari ºi ajutor bucãtari, spãlãtori vase, barmani, chelneri, cameriste, hostess, responsabil la recepþie, grãdinari, electricieni, zidari, instalatori. Dacã sunteþi interesaþi este fundamental sã trimiteþi CV-ul la adresa de email cv@pef.ro Mulþumesc, Gaspar Nicoleta Tel: +40722213337

traþie al unei societãþi comerciale, pe o perioadã de 10 ani. Simota a fost acuzat cã ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe Vând apartament 2 camere, în vremea în care era Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. consilier judeþean.

VÂNZARE

105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon Car men 0731.254100 ºi 0757.769477 COSMAN-PREDA

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 2015

Drumul Crucii reeditat în staþiunea Straja

ii de M credincioºi participã astãzi,

în Vinerea Mare, la o procesiune desfãºuratã în localitatea Lupeni care reediteazã chinurile Mântuitorului pe „Drumul Crucii“. În Vinerea Mare, pornind de la poalele Munþilor Vâlcan ºi pânã în inima Staþiunii Strajã, se desfãºoarã un pelerinaj ortodox unic în România, la care participã deopotrivã turiºti, credincioºi din zone îndepãrtate ale þãrii, cât ºi localnici. „Drumul Crucii” cum este numit pelerinajul presupune

parcurgerea unui traseu de zece kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine. Credincioºii duc pe braþe ºi umeri sau însoþesc o cruce din lemn masiv, care cân-

Î

n Valea Jiului, imediat dupã terminarea Postului Mare, din prima zi de Paºti se pornesc nedeile strãmoºeºti. ªi anul acesta gospodarii au pregãtit bucatele pentru masa de nedeie, dar ºi pentru pomanã care strânge an de an din ce în ce mai mulþi sãrmani. În funcþie de aºezare momârlanii ºi-au stabilit ziua în care sã þinã aceastã sãrbãtoare, în aºa fel încât sã nu coincidã cu o alta a altei aºezãri de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel toatã suflarea poate participa la serbare. Luni este rândul momârlanilor din “Lunca Jiului”Petroºani, sã þinã nedeia. Manifestarea începe dis de dimineaþã, când în curtea bisericuþei de lemn se strâng grupuri de prieteni ºi rude ale gospodarilor care au

tãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la orele amiezii, din centrul municipiului Lupeni unde cãlugãrii schitului din Straja dar ºi cei de la Mânãstirea Lainici se roagã ºi þin o slujbã

pentru participanþi. Pelerinajul imitã fidel drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. „Procesiunea este condusã de un sobor format din 14 preoþi ºi cãlugãri care se roagã pe tot traseul de

10.145 de metri, iar pe aceastã distanþã pelerinii fac 14 opriri, la 14 troiþe ridicate pe marginea drumului. La fiecare popas preoþii citesc cele 12 Evanghelii. Pe crucea de peste 100 de kilograme ºi 5 metri lungime, transportatã de credincioºi cu braþele sunt imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã de lemn din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. Prin Drumul Crucii se încearcã rememorarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre”, spunea Emil

Pãrãu, organizatorul acestei procesiuni devenitã tradiþie. Pelerinajul dureazã mai mult de patru ore, timp în care se merge pe un drum anevoios, iar la el participã deopotrivã bãtrâni ºi tineri, turiºti dar ºi persoane cu handicap fizic care þin sã parcurgã drumul greu de munte prin propriile forþe. Oamenii sperã astfel sã-ºi gãseascã izbãvirea de pãcate. Procesiunea a fãcut ºi miracole de-a lungul timpului. Oameni care erau bolnavi, dupã ce au þinut post ºi au urmat pelerinajul, au spus cã la scurt timp au simþit o ameliorare a stãrii lor de sãnãtate. Maximilian GÂNJU

Pregãtiri pentru petrecerile câmpeneºti

pregãtesc masa, dar ºi bucatele specifice pentru petrecere. „Credincioºii localnici aduc ºi jertfesc animale de bunã voie, fãcând praznic, la care invitã apoi pe toþi doritorii. Oamenii sunt serviþi cu bucate tradiþionale, cu ciorbã sau tocãniþã de batal, varzã cãlitã ºi, mai ales, pãsatul cu brânzã cu colac ºi un pahar de vin”, spune preotul ce slujeºte în bisericuþa monument istoric. Totuºi, numai ºase bãrbaþi pot lua parte la prepararea mâncãrurilor, iar ceilalþi doar

dau o mânã de ajutor. Bucatele sunt tradiþionale ºi preparate dupã reþeta lãsatã cu limbã de moarte de strãmoºi. Cei care nu au loc la imensul ceaun, în care se gãtesc pãsatul ºi tocanã de berbec cu curechi, pot sã se roage în bisericuþa veche de 400 de ani, mai ales cã în lãcaºul respectiv se oficiazã slujbe doar de trei ori pe an. Pentru cã este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la nedeie poate participa oricine are bunãvoinþã spun momârlanii. Nici sãracii nu sunt

uitaþi, iar cu cât sunt mai mulþi cu atât bucuria este mai mare pentru cã de Paºti trebuie sã se dea ºi de pomanã, iar nedeia este un bun prilej pentru a aduce o bucurie, dar ºi o masã caldã celor nevoiaºi. Anul acesta sunt aºteptaþi zeci, chiar sute de sãrmani din blocurile sociale din Colonie, pentru cã în ziua sfântã porþile ºi inimile gospodarilor sunt deschise pentru toatã lumea. “În cursul zilelor de Paºte,

Emil PÃRÃU COMEXIM R LUPENI

în oraºul Petrila, pe lângã bisericile de la Jieþ, Cimpa ºi Tãia se organizeazã nedei. Prima nedeie este duminicã la Jieþ, nedeia începe cu un praznic pe care îl pun oamenii, cu o masã tradiþionalã, carne de oaie, varzã ºi pãsatul nostru tradiþional, dupã care luni va fi nedei la Tãia ºi apoi vor prezenta ansamblurile de pe raza oraºului Petrila dansuri populare, cântece, joc ºi voie bunã pentru cã e sãrbãtoare”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Cât de mult înseamnã sã ne pãstrãm vii tradiþile ne spun cei care ajutã la menþinerea acestora. “Prin tradiþii ºi istorie ne definim ca naþie, ca oameni. Cei care nu ºtiu sã îºi respecte înaintaºii nu au identitate”, a mai spus sursa citatã. De departe însã, pentru momârlani cel mai apreciat „aliment” este rãchiul, iar dupã câteva pahare mesenilor li se aprinde pofta de joc ºi se încing la hore sau învârtite. Momârlanii spun cã Nedeia este „o zi de veselie” dupã un an de muncã, în care toate disputele care apar între ei trebuie uitate, iar la sãrbãtoare poate participa oricine are bunãvoinþã. Maximilian GÂNJU Monika BACIU

4 Actualitate

Dimensiunea realã a dezastrului.

Sfârºitul CEH se poate scrie pânã în 2018! F

C

omplexul Energetic Hunedoara se îndreaptã cu paºi repezi spre faliment. Dimensiunea realã a dezastrului este înfiorãtoare ºi doar o minune mai poate salva entitatea energeticã hunedoreanã. Mii de oameni ar putea rãmâne pe drumuri mai repede decât în cele mai negre variante pe care le-au luat în calcul. Este vorba despre cei circa 6.000 de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara pentru care ziua de mâine s-ar putea sã aducã ºomajul. Lipsit de un management performant ºi eficient, lipsit de perspectivã, în lipsa unei viziuni corecte ºi sustenabile de dezvoltare, acest colos energetic se prãbuºeºte. Iar datele reale sunt alarmante. Datoriile sunt enorme ºi pierderile din ce în ce mai mari. La sfârºitul anului trecut, Complexul Energetic Hunedoara a înregistrat datorii de peste 890 milioane lei, din care peste 600 de milioane de lei au termen de scadenþã de sub un an. De asemenea, compania energeticã are datorii restante în valoare totalã de 364 milioane de lei, din care 288 milioane lei faþã de bugetul consolidat de stat, iar 76 de mili-

oane lei cãtre furnizori. Grav este cã, din cauza facturilor neachitate, furnizorii de materii prime ºi materiale pot oricând sã sisteze livrãrile, ceea ce ar putea duce chiar la oprirea activitãþii. Dar trebuie luat în calcul cã datoriile sunt pe principiul bulgãrelui de zãpadã ºi antreneazã ºi alte probleme. Majoritatea covârºitoare a acestor furnizori sunt societãþi din judeþul Hunedoara, ai cãror angajaþi sunt într-o situaþie cel puþin la fel de dramaticã precum oamenii care muncesc în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu pune degetul pe rana sângerândã a CEH ºi aratã cã „s-a ajuns în situaþia în care parteneriatele de afaceri sunt compromise, societatea fiind astfel ameninþatã cu acþiuni în instanþã pentru recuperarea sumelor restante. Îngrijorãtor este faptul cã un asemenea blocaj în furnizare are repercusiuni ºi asupra securitãþii în muncã, existând rapoarte ale inspecþiei muncii prin care se atrage atenþia în legãturã cu pericolul unor

accidente iminente de muncã care atenteazã la viaþa angajaþilor, în special a celor care muncesc în subteran”.

A

u vrut sã controleze CEH ºi l-au dus de râpã Cine este de vinã pentru situaþia în care s-a ajuns? În primul rând factorul politic, care nu a mai vãzut dincolo de posibilitatea de a controla compania energeticã. „Am atras atenþia Guvernului Ponta ºi PSD-ului cã ceea ce se întâmplã în Valea Jiului ºi prin implicaþiile directe, în întreg judeþul Hunedoara, reprezintã un atentat la siguranþa socialã a zonei, având consecinþe serioase asupra securitãþii energetice naþionale. Soluþiile pentru rentabilizarea ºi redresarea Complexului Hunedoara au fost amânate de cãtre actualii

guvernanþi ºi s-a ajuns în situaþia limitã în care ministerul de resort anunþã ca ”soluþie salvatoare” disponibilizãri de personal ºi un proces amplu de restructurare a activitãþii”, este de pãrere Þîmpãu. Iar impactul ar fi devastator, pentru cã vorbim despre 6.000 de salariaþi de la Complexul Energetic Hunedoara la care se adaugã personalul Societãþii Naþionale Închideri Mine – adicã alþi 2.000 de posibili ºomeri. CEH este neperformant ºi, conform cifrelor oficiale, produce cea mai scumpã energie din întreaga þarã. La Mintia se produce energie la 390 de lei pe MWh, în timp ce preþul de vânzare pe Piaþa Zilei Urmãtoare (PZU) este în medie 170 de lei ajungând uneori ºi la minime de sub 30 de lei. „Un calcul simplu ne aratã cã pentru fiecare megawatt vândut de cãtre termocentrala de la Mintia, folosind huila extrasã din Valea Jiului, se pierd cel puþin 200 de lei”. De precizat cã, la finele anului 2014 Complexul Energetic Hunedoara înregistra pierderi de peste 356 milioane de lei.

alimentul, tot mai aproape

Existã încã un motiv de îngrijorare, despre care se vorbeºte extrem de puþin sau deloc. Consiliul Concurenþei a anunþat cã România trebuie sã închidã pânã în 2018 toate capacitãþile energetice neprofitabile, anul limitã pânã la care se pot acorda subvenþii. ªi, din pãcate, CEH se încadreazã perfect aici. Iar redresarea este, cel puþin acum, un vis frumos. „De-a lungul guvernãrii PSD, atât la

Complexul Energetic Hunedoara, cât ºi la Divizia minierã au fost numiþi în funcþii oameni lipsiþi de experienþã care nu au ºtiut sã dimensioneze corect resursa mineralã ºi nici proiectarea de lucrãri miniere în vederea formãrii de noi abataje.În ceea ce priveºte, lucrãrile de pregãtire în vederea exploatãrii de noi zãcãminte, la mina Lonea lucrãrile sunt întârziate cu

Minerii au rãbufnit de griji

inerii din schimbul III M de la Mina Lonea a

refuzat miercuri sã intre în ºut la ora 16,00, iar lor li s-au alãturat la protest ºi ortacii de la Mina Vulcan, dar ºi cei din schimbul IV ºi I de joi dimineaþã. Totul din cauzã cã habar nu aveau dacã vor primi primele de Paºti, dar ºi pentru cã au rãbufnit din cauza multiplelor neajunsuri. Liderii de sindicat au obþinut pânã la urmã tichete cadou ºi conflictul s-a stins, fãrã prea mari pierderi, pentru cã atîta timp cât au stat în minã au ºi lucrat. Miercuri dupã amiazã, ortacii de la mina Lonea s-au adunat în curtea minei ºi au cerut lãmuriri de la liderul de sindicat. Au intrat în ºut, doar cu promisiunea cã vor afla

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 2015

înainte de ieºirea din minã ce au rezolvat sindicaliºtii, iar apoi lor li s-au alãturat ºi cei din schimbul IV ca ºi cei de la schimbul I de joi. De altfel, de protest au auzit ºi cei de la Vulcan ºi ºi la aceastã minã au fost proteste la schimbul IV ºi I. Oamenii spun cã s-au sãturat sã munceascã fãrã sã fie rãsplãtiþi, aºa cum a fost semnat în Contractul Colectiv de Muncã ºi au cerut lãmuriri de la liderii de sindicat. Aceºtia au avut o noapte grea ºi o dimineaþã ºi mai grea, dar au reuºit sã obþinã promisiunea cã de Paºti vor primi tichete cadou. „Dupã o noapte tensionatã, o dimineaþã la

fel de tensionatã ºi dupã douã schimburi blocate în subteran, am reuºit sã identificãm soluþii financiare pentru a acorda o primã de vacanþã de 250 de lei pentru fiecare angajat al CEH, indiferent de locul de muncã la care lucreazã”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din Valea Jiului. Minerii au vrut sã se ºtie cã protestul lor nu a fost unul care sã aibã la bazã doar prima de Paºti, pentru cã, spun ei, rãbufnirea lor a fost legatã de tensiunile acumulate atunci când sãptãmânal, nu mai au cu ce lucra. „Aceastã amânare a acordãrii primelor de Paºti

2 ani de zile, iar în termeni minereºti timpul trecut nu se mai poate recupera. La mina Livezeni chiar dacã rezervele minerale sunt generoase ºi au o putere calorificã foarte bunã, nu pot fi exploatate fãrã a fi achiziþionate echipamente complexe ºi o staþie de degazare de mare capacitate pentru a preîntâmpina un eveniment similat celui din 2003 când a luat foc întreg stratul ºi s-a inundat zona pentru a preveni o tragedie. Au existat discuþii despre un program de investiþii destinat celor 4 mine viabile, dar fãrã a se identifica resursele necesare pentru achiziþia de tehnologie nouã. În lipsa acestor tehnologii productivitatea muncii este scãzutã, iar securitatea locului de muncã pentru cei care coboarã zilnic în subteran este ameninþatã”, explicã deputatul Bogdan Þîmpãu. Aºa stând lucrurile, nu mai mirã pe nimeni cã huila extrasã din cele 4 mine are un preþ net superior celui importat, ceea ce afecteazã în mod substanþial competitivitatea economicã a Complexului Energetic Hunedoara.Iar în tot acest timp, minerii îºi riscã viaþa zi de zi în subteran pe fondul lipsei materialelor de bazã. Car men COSMAN-PREDA a venit peste nenumãratele probeleme pe care oamenii le întâmpinã zi de zi. Ei nu s-au rãsculat cã nu au primit neapãrat tichetele, sau pentru cã nu ºtiau exact cât. Este ceea ce a umplut paharul nemulþumirilor cã, în toatã perioada de timp de la fuziunea CEH ºi minele din Valea Jiului, am fost vitregiþi de cãtre cei care au condus, de tot ceea ce a însemnat un minim necesar pentru a lucra. În fiecare minã., criza de materiale ºi piese de schimb este atât de mare, încât de foarte multe ori procesul de producþie trebuie sã fie oprit, pentru cã nu mai pot sã asigure nimic”, a mai spus Petre Nica. Pierderile la acest protest sunt minime, pentru cã minerii care au intrat cu întârziere în ºut, au dat cãrbune. Este drept, cã nu au lucrat cu tragere de inimã, dar au reuºit sã primeascã primele de Paºti, ca ºi tichetele de masã, care nu intraserã în posesia celor ce trudesc în subteran. Diana MITRACHE

”Minunile” oamenilor din Valea Jiului, în Sãptãmâna Patimilor S

ãptãmâna Patimilor a coincis cu minuni pe care oamenii le pot face, reacþii la cazuri sociale extreme sau de mare sensibilitate din Valea Jiului, prezentate de-alungul timpului de ”Cronica Vãii Jiului”. S-au manifestat consilieri locali, familii de oameni simpli, un europarlamentar, un englez-român, tineri ºi vârstnici rezolvând situaþii, uºurând vieþi ºi bucurând copii ºi pãrinþi ºi oferindu-se voluntar pentru acþiuni viitoare. ”Þara asta are viitor. Existã insule, grupuri de oameni care au preocupãri notabile ºi þin steagul omeniei ºi al demnitãþii sus, cât mai sus. Problema este cã ceilalþi nu-ºi fac timp sã vadã ºi sã înþeleagã...” – spunea, la Petroºani, cu câþiva ani în urmã, prof. dr. Iulian Creþu, preºedintele Fundaþiei ”Henry Coandã” pentru copii superdotaþi din România. În ultima sãptãmânã, s-a dovedit cã zicerea ”stai liniºtit cã nu schimbi tu lumea” e falsã. Câteva articole de presã, apãrute în Cronica Vãii Jiului, despre cazuri speciale ºi necazuri la limita suportabilitãþii, plus ajutorarea care se impunea din partea Asociaþiei ”Grupul de prieteni” Petroºani, a avut rezultate care te fac, pe tine, om de rând, sã înþelegi cã orice gest ºi zbatere meritã cu adevãrat sã fie fãcute.

vorbi cu Alexandru, un fel de consultare cu acesta pentru un viitor proiect de integrare profesionalã, conform pregãtirii, a persoanelor cu handicap. Asta pentru cã tânãrul îºi doreºte mult sã poatã profesa de la domiciliu.

E

nglezii sar în ajutor

O altã veste bunã, tot în sãptãmâna patimilor, a venit tocmai din Marea Britanie, de la Robert Trif, Web Designer/Webmaster la Webdesign&SEO UK. Acesta a contactat ”Grupul de prieteni” pentru a cere amãnunte despre cazul Adrianei Bumb ºi Radu Bucur, care locuiesc cu cei trei copii într-o cocioabã lângã linia feratã, la intrarea în Lupeni. ªi el a

primãrie &Consiliul O Local, plus un

europarlamentar reacþioneazã

Cazul din Petrila, ”Alexandru - un Stephen Hawking de Valea Jiului”, tânãrul, din Petrila, licenþiat în finanþe-bãnci, care la 26 de ani are 28 de kg, datoritã unei boli parºive consideratã mortalã, a stârnit reacþii imediate. Primãria ºi Consiliul Local al oraºului Petrila, toate ”culorile politice” au reacþionat, fãcând demersuri pentru atribuirea unui teren pentru o viitoare casã, iar europarlamentarul Maria Grapini a venit special de la Deva, unde ºi-a deschis un birou, la Petrila ºi l-a vizitat acasã pe tânãrul Alexandru Cîrstoiu despre care a aflat din presã ºi de pe reþele de socializare pe unde a fost promovat cazul. Scopul vizitei sale a fost acela de a

aflat de caz din Cronica VJ ºi, fireºte, de pe reþele de socializare citind articolul ”NU, NU, mie nu-mi ia nimeni copiii!”, afirmaþie fãcutã de mamã, care a crescut la Casa de copii de la Orãºtie. Robert Trif, ºi el tatã a douã fete, a vrut sã ajute ºi a fãcut-o. A trimis bani familiei ce trãia fãrã curent electric ºi apã, ºi care muncea din greu, pe unde putea pentru a-ºi îngriji copiii. ”Am citit articolul despre familia cu cei 3 copilaºi din Lupeni… Aº vrea sã-i ajut… Vreau sã le trimit bani lunar, nu doar de sãrbãtori” – a spus Robert Trif, ceea ce a ºi fãcut.

Acesta a cerut sã se alãture membrilor Asociaþiei ”Grupul de prieteni” ºi sã promoveze cazurile în vederea ajutorãrii, fiind la rândul sãu preocupat de proiecte social-umanitare. O altã reacþie-minune a fost aceea cã familiei respective i s-a oferit un apartament cu chirie de cãtre oameni cu suflet uriaº, tot din Lupeni, pânã când cei doi pãrinþi îºi vor gãsi locuinþã. Când ”Grupul de prieteni” i-a vizitat - cu gândul ca mãcar în Sãptãmâna Mare sã nu mai sape dupã fier vechi, sau sã caute înebuniþi pe la gospodãriile oamenilor de lucru - ducându-le mâncare, scena din apartamentul pe care îl curãþaserã ºi îl zugrãviserã a fost impresionantã. În sfârºit aveau electricitate ºi apã curentã drept pentru care cei trei copii, de 9, 7 ºi trei ani, era ”lipiþi” de televizorul dat pe programul de desene animate. Au lãsat desenele doar pentru a se bucura de darurile primate. Ana, fetiþa de trei ani ne-a arãtat cu mare bucurie cã primise cu câteva zile în urmã încãlþãminte… frumoasã. Era o pereche de pantofiori uzaþi… ”De când suntem aici, bãiatul cel mijlociu se spalã toatã ziua”- spune Adriana, mama copiilor, cu ochii umeziþi. ªi când i-am rugat sã facem o fotografie de grup, bãiatul a fugit în baie ºi ºi-a udat din abundenþã pãrul pentru a arãta… curat ºi proaspãt. Acelaºi Robert Trif, din Marea Britanie, ne-a relatat cã s-a simþit ruºinat când a citit povestea lui Alexandru din Petrila. Ruºinea sa s-a nãscut din efortul fãcut de Gabriela Cîrstoiu, mama lui Alex, care în toþi anii de facultate ºi-a însoþit fiul la cursuri cãrându-l în braþe pe scãrile Universitãþii Petroºani ºi pentru a nota cursurile predate de profesori pentru ca Alexandru

sã poatã învãþa aºa cum îºi dorise. ”M-a impresionat tãria mamei, extraordinarã femeie. M-am simþit ruºinat teribil. ªi eu am fost student la Petroºani, dar îmi era lene sã urc drumul ãla ºi eram tânãr ºi voinic” – ne-a mãrturisit Robert Trif, care a þinut sã-l punem în legãturã cu familia Cîrstoiu pentru a-ºi exprima admiraþia sa ºi pentru a-l ajuta pe Alexandru prin promovarea cazului.

cele trei fiice adolescente, pentru cã mama lor se aflã la puºcãrie de trei ani pentru un ”furt al foamei”. Cazul a fost prezentat tot în Cronica VJ, anul trecut, când tatãl nu era angajat de nimeni din cauza bolii ºi muncea cu ziua pe unde apuca pentru ca fetele sale sã nu abandoneze ºcoala. Acum a fost acceptat ºi are un loc de muncã, la un gater, iar familia era de-a dreptul fericitã. Au fost surprinºi când ”Grupul de prieteni” - cãruia i s-au alãturat tinerii TSD Petroºani în frunte cu Lavinia Grigoriu, consilier local le-a bãtut la poartã. Credeau cã au fost uitaþi, cã alþii sunt mai necãjiþi ca ei… Atitudinea în faþa ajutoarelor aduse a fost între bucurie temperatã, emoþie ºi lipsa cuvintelor. Acel ”mulþumim” a fost repetat mereu ºi mereu

cu vocea joasã din cauza nodului din gât… Mama fetelor mai are de ispãºit din pedeapsã pânã la sfârºitul anului… A fost, aceastã Sãptãmânã a Patimilor ºi una a ”minunilor” oameneºti care au reacþionat ºi au cerut sã se alãture proiectelor sociale cu finalitate, nu doar pe termen scurt sau ocazional. Vorba unuia dintre voluntari ”Când o sã mã prezint în faþa Creatorului nu vreau sã mã ruºinez de faptele mele”. Ileana FIRÞULESCU

În faþa nu ”vreau...Creatorului sã mã ruºinez de faptele mele”.

O altã bucurie a apãrut tot în aceastã sãptãmnã, în Colonia Petroºani, unde un tatã bolnav cu inima îºi întreþine ºi educã singur

Artur GÃMAN director general INCD INSEMEX SA Petroºani