Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 813
Cronica Vãii Jiului Luni, 9 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Violatorul din Lupeni, aproape de sentinþã
P
rocesul recidivistului care a luat cu forþa o minorã de pe o stradã din municipiul Lupeni, a dus-o pe malul Jiului ºi a violat-o se apropie de final. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani care au instrumentat dosarul în care recidivistul de 31 de ani este judecat pentru viol, au cerut audierea a trei martori cheie, iar magistraþii au încuviinþat solicitarea. La fel au procedat ºi în cazul recidivistului care a cerut sã-ºi prezinte ºi el un martor favorabil. Audierile ar urma sã aibã loc la termenul de mâine-marþi, iar magistraþii au cerut ca individul sã fie adus din Penitenciarul Aiud unde se aflã în arest preventiv. Procesul lui Nicolae B. se apropie de final iar individul judecat pentru viol riscã închisoarea. Acesta a ajuns în spatele gratiilor în luna noiembrie
2014, dupã ce a siluit o adolescentã de 15 ani din localitate. Recidivistul a luat-o cu forþa de pe stradã ºi a dus-o într-o zonã mãrginaºã a localitãþii unde a violat-o. Rudele bãrbatului spun cã adolescenta nu era tocmai uºã de bisericã ºi i-ar fi propus de mai multe ori sã aibã o relaþie, dar a fost refuzatã de individ ºi acesta ar fi motivul pentru care l-a reclamat pentru viol. Procurorii ºi poliþiºtii care au instrumentat dosarul sunt însã de altã pãrere ºi au probe solide care susþin acuzaþiile de viol. Individul, poreclit „Nimurug”, este din Lupeni ºi a mai avut probleme cu legea. În urmã cu câþiva ani, a fost condamnat de judecãtorii de la Petroºani, pentru cã alãturi de un alt individ, a agresat un localnic. A scãpat de puºcãrie iar magistraþii au decis ca pedeapsa sã fie o amendã penalã în sumã de 1.500 lei. Maximilian GÂNJU
Alexandru un Stephen Hawking de Valea Jiului
A
lexandru Cîrstoiu, din Petrila, este licenþiat în finanþe-bãnci ºi are pregãtire post universitarã, master financiar-bancar, iar lucrarea sa de disertaþie, a declanºat vii dezbateri la Universitatea Petroºani. Are 28 de kilograme, fãrã masã muscularã datoritã unui diagnostic greu de acceptat ºi pentru cei mai puternici oameni - distrofie muscularã Duchenne. >>> PAGINILE 4-5
Tragedia care a schimbat soarta salvatorilor minieri
S
e împlinesc 29 de ani de la o tragedie care avea sã îndolieze Valea Jiului ºi sã rãpeascã mai mulþi specialiºti din cadrul Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD-INSEMEX). Sacrificiul celor cinci cercetãtori n-a fost în zadar ºi a dus la salvarea a zeci sau poate sute de vieþi. În ziua de 21 martie se împlinesc 29 de ani de la producerea unuia dintre tragicele evenimente care au îndoliat de-a lungul anilor mineritul din Valea
Jiului. În anul 1986, în nici 24 de ore, în urma a douã explozii consecutive de metan, la E.M. Vulcan au fost accidentate 36 de persoane, dintre
care 25 au decedat. Printre cei 25 de mineri morþi în goana comunistã dupã cât mai mult cãrbune
s-au aflat ºi 5 specialiºti de renume de la Centrul de Cercetare ºi Securitate minierã Petroºani (azi INSEMEX). Sacrificarea celor 5 specialiºti în minerit, care au fost obligaþi de cãtre autoritãþile comuniste ale statului sã intre în subteran, a dus dupã aceea la adoptarea unei mãsuri care este valabilã ºi în ziua de astãzi. Astfel, în urma celor douã accidente colective de muncã de la E.M. Vulcan din primãvara anului 1986, în afara salvatorilor minieri, nimeni nu mai are voie sã intre în perimetrul subteran în care a fost înregistratã o
explozie de metan în termen de minim 24 de ore de la producerea acesteia. Într-un clasament al accidentelor de muncã înregistrate în Valea Jiului în ultimii 30 de ani, evenimentele de la Vulcan din primãvara anului1986 se situeazã pe locul al III-lea, dupã exploziile de metan de la E.M. Livezeni ºi tot E.M. Vulcan din anii 1980. În memoria cercetãtorilor care au plãtit cu viaþa lor pentru a salva vieþi, la troiþa din curtea INSEMEX Petroºani sunt aprinse candele în fiecare an, pe 21 martie. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
Front comun pentru înjumãtãþirea reducerilor de personal de la “Închideri de Mine”
M
inisterul Energiei încearcã sã-i convingã pe oficialii Comisiei Europene sã-ºi dea acordul penru reducerea numãrului de angajaþi care anul acesta ar trebui sã pãrãseascã Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, în baza programului de restructurare. Atât reprezentanþii societãþii, cât ºi sindicatele au propus reducerea la jumãtate a numãrului disponibilizãrilor pentru a nu afecta grav activitatea minelor neviabile ºi, inclusib, programul de închidere a minelor de cãrbune necompetitive. Programul de închidere pentru anul 2015 prevede disponibilizarea a aproape 700 de persoane de la SNIMVJ. “Fundamentarea bugetului de venituri ºi cheltuieli a trebuit sã o facem pe acea cifrã din notificare pentru cã la momentul respectiv nu am avut niciun document care sã certifice reducerea
numãrului de disponibilizaþi. Noi am prezentat materialele ºi documentaþiile cãtre minister. Toate materialele iasã cu cifrele din decizie. Noi în aceastã fundametare, cu modificarea numãrului de disponibilizaþi, am spus clar cã sunt posturi deficitare care nu pot fi acoperite în cazul în care ne pleacã aceºti 694 de oameni. Al doilea lucru este cã nu ne putem face veniturile pe 2016 pentru cã este implicat un numãr mare de personal direct productiv pentru cã ei sunt mai aproape de vârsta de pensionare decât cei indirect productivi.
Puºi pe drumuri degeaba
S
-au pus pe reclamaþii însã nu de orice fel, ci dintre cele mai ciudate care îi lasã pânã ºi pe inspectorii în alimentaþie cu gura cãscatã. Cele mai multe nu au legãturã cu activitatea derulatã de inspectori, însã nici cele care au nu sunt tocmai normale. Unii întreprinzãtori cu afaceri în alimentaþia publicã se reclamã între ei ºi vor un arbitru, aºa se întâmplã în foarte multe cazuri în care inspectorii sanitar-veterinari primesc o sesizare. Reclamaþiile nu vizeazã nereguli care pun sãnãtatea consumatorului în pericol ci aspecte din
viaþa personalã a celor incriminaþi. „Primim sesizãri pentru diferite nereguli, iar când ajungem sã controlãm ºi vedem cã nu se confirmã cele sesizate, discutãm ºi cu cel care a fãcut plângerea. Poate are alte elemente în plus, poate a fost martor la o ilegalitate etc. Mulþi au niºte explicaþii de te lasã cu gura cãscatã. A fãcut reclamaþie pentru cã vecina de alimentarã are amant ºi îºi minte soþul cã merge dupã marfã. Cã în loc sã stea la tejghea se duce în spate ºi se iubeºte cu amantul, spun vrute ºi nevrute. Avem multe situa-
Am luat în calcul toate aceste elemente ºi noi sperãm într-o rezolvare favorabilã pânã în prima jumãtate a anului”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Sindicaliºtii spun cã, dacã ar pleca aceºti oameni, nu s-ar mai putea respecta condiþiile din acest proiect elaborat în anii 2010-2011 ºi aprobat ulterior de Uniunea Europeanã. “Considerãm cã programul de închidere este depãºit acum de realitãþile din teren. Prin urmare, împreunã cu conducerea societãþii am solicitat Consiliului Concurenþei reducerea numãrului de disponibilizãri pentru anul în curs la 350 de persoane. În acest sens a fost depus un memorandum la care aºteptãm un rãspuns’, preciza preºedintele Sindicatului “Huila”, Lazslo Domokos. Problema este susþinutã ºi de Ministerul Energiei, iar ministrul Andrei Gerea ºi-a exprimat speranþa cã vor gãsi înþelegere la
nivelul Comisiei Europene.”Eu sper sã avem o relaþie bunã, aºa cum încerc sã am dialog cu toatã lumea. Încerc sã le explic (n.r. celor de la CE) care sunt nevoile ºi care sunt presiunile la care trebuie sã facem faþã în România. Eu sper sã fie înþelegãtori”, a declarat Gerea. La minele Paroºeni, Uricani ºi Petrila – declarate nerentabile din punct de vedere al cheltuielilor de producþie - mai lucreazã acum aproximativ 1.700 de salariaþi, iar reducerea numãrului acestora cu 695 de persoane ar fi de naturã sã afecteze îndeplinirea obiectivelor stabilite în programul de producþie ºi închidere. Pogramul prevede cã minele Paroºeni ºi Uricani vor mai extrage cãrbune pânã în anul 2017 inclusiv, iar în anul 2018 se vor efectua lucrãri de închidere a abatajelor. Pentru Mina Petrila, anul 2015 ar fi ultimul în care se mai extrage cãrbune, dupã care exploatarea ar trebui sã treacã la procedurile de închidere. Car men COSMAN-PREDA Monika BACIU
þii de acest gen ºi degeaba le spunem cã nu e treaba noastrã ºi nu pot face astfel de reclamaþii”, spune unul dintre inspectori. Nici la alte instituþii nu este liniºte. Astfel, la primari ajung persoane care cer audienþe pentru a reclama. "Vecinul are un câine urât din cale afarã… În afarã de asta l-a învãþat sã se uite urât la mine ºi sã urle când mã vede. Vecinul stã deasupra mea, iar câinele râcâie parchetul, mã simte cã sunt acasã.
Într-o zi o sã reuºeascã sã facã o gaurã ºi sã vinã la mine… Vreau sã fie anihilat!". Cam aºa sunã o reclamaþie ajunsã pe masa edililor. Nu au lipsit nici reclamaþii împotriva unor societãþi, bãnci, instituþii de toate felurile ºi chiar împotriva divinitãþii. Cum anul este la început surprizele oferite de petiþionari se vor înmulþi, pentru cã „ortacii” nu duc lipsã de imaginaþie. Maximilian GÂNJU
„Lotul Moloþ” – cercetat sub control judiciar
S
unt liberi, pot pleca de acasã, dar nu se pot întoarce la vechile activitãþi pentru care sunt cercetaþi. „Lotul Moloþ” va fi cercetat sub control judiciar, a decis vineri judecãtorul de drepturi ºi libertãþi de la Curtea de Apel Alba Iulia. Mircea Ioan Moloþ nu poate sã îºi exercite profesia ºi nici activitatea în exercitarea cãreia ar fi sãvârºit faptele, adicã cea de preºedinte al Consiliului Judeþean. Aceeaºi mãsurã a fost stabilitã ºi pentru Tiberiu Balint – vicepreºedinte al CJ Hunedoara, Emanoil Milicã Pup, Robertto Patrick Venter ºi Vasile Axinte. Cei cinci sunt cercetaþi întrun dosar care vizeazã infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, instrumentat de DNA. Car men COSMAN - PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
Disponibilizãri la CEH, dar de la energeticieni
C
omplexul Energetic Hunedoara va disponibiliza personal. Plecãrile, însã, sunt din rândul celor de la Mintia ºi Paroºeni, iar la mineri se vor face angajãri, atât cât va fi nevoie. Ministrul Andrei Gerea a susþinut la Petroºani necesitatea disponibilizãrii de personal, ca soluþie a planului de restructurare, pentru eficientizarea Complexului Energetic. „Din planul prezentat deja ºi de cãtre domnull director, reiese necesitatea de a se face anumite concedieri. Este un lucru pe care nu ni-l dorim, dar, din pãcate, este necesar”,
Gerea:
Divizarea CEH – ultima soluþie
M a spus Andrei Gerea, ministrul Energiei la prima întrebare. Ideea ministrului Energiei este susþinutã ºi de Constantin Jujan, directorul general al CEH, care, însã, a spus cã plecãrile vor fi de la energeticieni, iar la unitãþile miniere se vor face chiar angajãri. „Nu vor fi din sfera mineritului, pentru cã am fãcut un program de angajãri. Vizeazã personalul din sucursalele energetice. Existã un surplus de
personal ºi, corelat cu activitatea celor douã termocentrale, acolo vom face restructurarea de personal”, a adãugat ºi Constantin Jujan, directorul general al CEH. Tot Jujan, însã, a vorbit de angajãri la unitãþile miniere, dar a precizat cã acestea vor fi fãcute, în mãsura în care vor fi plecãri prin pensionare a personalului din subteran. Diana MITRACHE
inistrul Andrei Gerea a sosit vineri la Petroºani, unde a declarat cã divizarea Complexului Energetic Hunedoara este o discuþie ce va fi luatã în calcul doar în eventualitatea în care planul de salvare dã greº.
Soluþiile sunt gândite acum ºi cu responsabili ai Comisiei Europene, pentru cã, numai în ultimul an, o societatea fãrã pierderi, cum a fost CEH, a acumulat 600 de milioane de lei datorii, iar cea mai mare parte sunt de anul trecut. „Am vãzut situaþia datoriilor.
Dintr-un total de 600 de milioane, 200 de milioane au fost fãcute într-o perioadã mai veche de un an, pânã la 5, iar 400 de milioane au fost fãcute anul trecut Cam asta e situaþia”, a spus la Petroºani Andrei Gerea, ministrul Energiei. Ministrul Energiei a menþionat la Petroºani cã soluþia divizãrii CEH este ultima luatã acum în calcul ºi cã totul se bazeazã pe planul de eficientizare, pe care vechea conducere l-a ignorat total. Termenul limitã e în aceastã toamnã.„Dacã planul de restructurare, la care vom lucra împreunã cu reprezentanþi ai CE, va arãta cã avem o ºansã la CEH, atunci aceastã divizare nu va avea loc. Avem timp ca pânã în septembrie, noi sã venim ºi sã finalizãm planul de restructurare, care sã
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a anulat înþelegerea
Contractul cu chinezii pentru Mintia nu avea absolut nici un aviz, dar noi le dãdeam 270 de milioane de dolari!
U
n contract ilegal, care nu avea nici un aviz, absolut necesar din punct de vedere legal, dar ºi echipamente învechite. Asta ne dãdeau chinezii prezentaþi drept salvatorii sistemului energetic de la Termocentrala Mintia printr-un credit furnizor în valoare de 270 de milioane de dolari, pe care tot noi trebuia sã-i returnãm. Înþelegerea cu chinezii
pentru contractarea creditului furnizor în vederea retehnologizãrii grupurilor 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia a cãzut. La Mintia ar fi trebuit sã fie implementat, cu ajutorul unui credit furni-
zor, un program de modernizare a Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4. La începutul lunii septembrie 2014, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul în valoare de 270 de milioane de dolari, investitorii fiind chinezii de la compania China Naþional Electric Engineering Construction Corporation. Numai cã înþelegerea s-a blocat la momentul negocierii garanþiilor, iar actualul ministru al Energiei, Andrei Gerea, spune cã nu are nici un motiv sã prelungeascã acordul, care a expirat la finele lunii februarie. „Contractul nu a fost prelungit din mai multe
motive. În primul rând, el nu a întrunit avizele Consiliului de Administraþie, al AGA, nici mãcar n-a întrunit avizul Compartimentului Juridic al Companiei. De asemenea, posibilitatea de a fi depusã drept garanþie o minã nu a primit acceptul nimãnui, Totodatã, Ministerul de Finanþe, cât ºi Aciziþiile Publice au avut un punct negativ de vedere. Ba mai mult Compania a fost amendatã pentru acest contract. Aºa cum era el, acest contract nu putea fi prelungit ºi pentru cã era vorba despre o tehnologie deja învechitã, la care trebuia sã mai aducem ºi alte investiþii pentru a veni în pas cu vremea. ªi atunci care este scopul unui astfel de efort? Sã mai bãgãm ºi alþi bani? Nu!”,a explicat ministrul Gerea. El spune cã în aceste condiþii s-a spus „pas”, mai ales cã nu au vãzut nicio dorinþã din partea partenerilor chinezi de a continua înþelegerea
ofere soluþii pentru CEH. Alternativa este evidentã: dacã nu reuºim sã construim acest plan ºi ajungem la concluzia cã nu mai existã nicio formulã, nu are rost sã ne mai pãcãlim. Cei de la CE ne-au spus cã existã ºi soluþia sã poatã fi susþinut acest efort de divizare ºi de o eventualã închidere a minelor, pânã în 2027”, a mai precizat Gerea. Întreaga strategie ce va fi cuprinsã în planul de restructurare va þine cont, aºa cum spunea ministrul Andrei Gerea la Petroºani, de securitatea ºi independenþa energeticã. La plan lucreazã acum specialiºti din ministerele de resort, specialiºti în minerit ºi cei în energie ºi el va fi finalizat pânã în luna septembrie. Diana MITRACHE
parafatã în China. Totuºi, se cautã soluþii pentru ca Mintia sã se conformeze normelor europene ºi sã îºi poatã continua activitatea. „Vom încerca sã revenim. Din punctul meu de vedere vom încerca sã fim mai pragmatici ºi sã încercãm sã dezvoltãm cu precãdere grupul 3, care face ºi cogenerare, în ideea de a asigura eficientizarea activitãþii ºi ar permite stoparea pierderilor, care sunt uriaºe în acest moment. Dorinþa noastrã este sã lucrãm intens în aceastã zonã de eficientizare ºi consider cã în aceastã formã iniþialã a contractului oricum nu ar fi asigurat confortul pentru companie”. Andrei Gerea este convins cã, în cele din urmã, ºi Comisia Europeanã îºi va da acceptul, raportat ºi la programul ce urmeazã sã fie elaborat. Oricum, la Mintia va urma o analizã „la sânge” pentru a vedea care este situaþia realã. Ministrul Energiei s-a aflat în Valea Jiului, unde a avut întâlniri atât cu conducerea CEH, cât ºi cu partenerii de dialog social. Car men COSMAN - PREDA
4 Actualitate
A
lexandru Cîrstoiu, din Petrila, este licenþiat în finanþe-bãnci ºi are pregãtire post universitarã, master financiar-bancar, iar lucrarea sa de disertaþie, a declanºat vii dezbateri la Universitatea Petroºani. Are 28 de kilograme, fãrã masã muscularã datoritã unui diagnostic greu de acceptat ºi pentru cei mai puternici oameni distrofie muscularã Duchenne. A spart ”statisticile morþii”, precum cunoscutul savant Stephen Hawking, ºi s-a încãpãþânat sã trãiascã peste 20 de ani. Are 26 de ani, o personalitate puternicã ºi este extrem de exigent cu sine. A trecut peste mândrie ºi a învãþat sã cearã ajutor – pãrinþii nu-l mai pot purta pe braþe de la etajul 3 al blocului de lângã ruinele de la str. Minei, iar o curte, cu locuinþa aferentã, îi este absolut necesarã...
Alexandru Cîrstoiu, un tânãr de 26 de ani, din Petrila, are o minte sclipitoare, iar personalitatea lui este pe mãsurã – puternicã, cu jaloane clare, chiar intransigente, despre lume, oameni ºi viaþã. Are 28 de kilograme, trupul contorsionat de boala grea, fãrã leac, distrofie muscularã Duchenne, nu-l ascultã. Conform statisticilor decesul intervine pe la 20 de ani, dar Alexandru a spart acest ”barem” sumbru datoritã inteligenþei sale mult peste medie. Stând de vorbã cu el, fãrã sã vrei, gândul te duce la apreciatul om de ºtiinþã, astrofizicianul Stephen Hawking, complet paralizat cãruia, la 21 de ani, i s-au mai dat doi ani de viaþã ºi acum are 73, ºi asta datoritã calitãþii vieþii ºi activitãþii sale profesionale, lucruri care au folosit ºi umanitãþii ºi lui… Hawking
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
este cea mai puternicã demostraþie a teoriei lui Napoleon Hill: mintea umanã poate realiza orice.
”Sã devii puternic este foarte greu când vezi cã pierzi, zilnic, câte o bucatã din tine” Alexandru Cîrstoiu a fost un copil perfect sãnãtos pânã la vârsta de 6 ani. A început sã cadã din senin, dupã care, gradual, puterea picioarelor a scãzut, iar la 10 ani se afla deja în cãrucior… A parcurs cumplitul calvar al spitalelor din þarã, teste, biopsii, analize fãrã numãr, deficienþele umilitoare ale sistemului de sãnãtate, dar boala avansa brutal. A venit ºi diagnosticul, unul care anihileazã orice scânteie de speranþã – distrofie muscularã Duchenne. Boala este cauzatã de o mutaþie geneticã
Alexandru poate deveni un Stephen Hawking de Valea Jiului datoritã cãreia producerea celei mai complexe proteine, distrofina, este blocatã. Lipsa acestei proteine duce la apariþia de leziuni ale membranelor ce acoperã celulele musculare ceea ce duce la degenerarea fibrelor musculare, astfel muºchii dispar fiind înlocuiþi cu þesut conjunctiv sau adipos, apoi apar complicaþii respiratorii sau insuficienþa cardiacã… ”Mulþi ani, dupã ce am aflat, m-am gândit… Mã las doborât sau aleg sã supravieþuiesc, sã trãiesc cu asta ºi sã devin mai puternic ceea ce este foarte greu când vezi cã pierzi, zilnic, câte o bucatã din tine. Dar am fãcut-o. Am învãþat mult ºi cu cât învãþam cu atât gândeam mai diferit, procesam altfel realitatea…” – spune Alexandru.
”Stãteam la ore cu mama. Ea îmi scria cursurile... ºi mã purta în braþe” A absolvit cu brio Liceul Teoretic Petroºani, secþiunea matematicã-fizicã ºi englezã intensiv, la o
clasã de elitã. A fost olimpic la chimie. Mama sa îl ducea dimineaþa la liceu ºi îl aducea la terminarea cursurilor. Mai greu a fost la facultate… Este licenþiat în finanþe-bãnci ºi are pregãtire post universitarã, master financiar-bancar, iar lucrarea sa de disertaþie, a declanºat vii dezbateri, a avut ca temã ”Riscul de þarã al sectorului bancar”, care a constat în comparaþii dintre România, Germania ºi Bulgaria. Cum a reuºit Alexandru toate acestea având în vedere cã simplul fapt de a sta în cãruciorul cu rotile îi provoca suferinþã? Mama sa i-a stat alãturi în fiecare clipã. Cãra, pe scãrile Universitãþii din Petroºani, întâi cãruciorul, apoi pe Alexandru, în braþe. Ea a fost mâna lui Alexandru care scria cursurile predate de profesori, care îl ducea dintr-un amfiteatru în altul, dintr-un laborator în altul. ”Stãteam la ore cu mama. Ea îmi scria cursurile, iar examenele le dãdeam de la catedrã. Iarna era cumplit. Frigul mã omora. Apoi
acea clãdire arhaicã a Universitãþii unde e greu sã te deplasezi în condiþii normale… Nu am înþeles niciodatã cum sã construieºti un etaj între etaje! Din anul doi, dupã ce profesorii au constatat cã îmi vedeam foarte serios de treabã, au acceptat sã-mi dau examenele doar oral. Au fost ani frumoºi, dar grei. Sunt ºi norocos pentru cã, în general, cei cu diagnosticul meu se îngraºã, de fapt e vorba de þesut adipos. Eu am 28 de kilograme. N-aº fi reuºit sã fac facultatea pentru cã mama a putut sã mã poarte pe braþe. ªi aºa
are probleme mari cu coloana vertebralã…” – a povestit, printre multe alte rãspunsuri la provocãrile noastre, Alexandru.
”Mã enervez când vãd pe alþii cã îºi aruncã viaþa la gunoi ºi ei au totul” Dupã terminarea studiilor a fost plin de entuziasm crezând cã poate profesa de la domiciliu, dar nu s-a legat nimic. ”Îmi doresc foarte mult sã lucrez, dar am conbinaþia perfectã: ºi cu handicap ºi
începãtor” – spune Alex, cu ironia celui care iubeºte matematica. Extrem de realist, exigent cu sine, deci ºi cu cei din jur, spune cã are momente ºi când se enerveazã. ”Mã enervez când vãd pe alþii cã îºi aruncã viaþa la gunoi ºi ei au totul. Nu se preþuiesc deloc…” I-ar fi plãcut sã înveþe mai multã matematicã, sau programare la nivel înalt în domeniul IT, dar asta ar fi însemnat sã studieze în alte oraºe din þarã, ceea ce pentru el a fost imposibil. Foloseºte Facebook înainte de a deveni popular în România, a fost evaluator, în limba englezã, pentru jocuri pe un website cunoscut, iubeºte cultura asiaticã ºi chiar a încercat sã înveþe singur chineza. Apoi piesele sale de ”origami pur” sunt adevãrate opera de artã… Foloseºte programe avansate de comunicare cu prietenii ºi foºtii colegi din þarã ºi din diverse colþuri ale lumii. Cât priveºte boala sa, este la curent cu tot ce apare în domeniu. Alexandru aºteaptã noi descoperiri în geneticã, pentru cã au fost câteva, dar nu s-au pliat pe
marea sa problemã – douã mutaþii genetice în loc de una…
Fiul unui miner ºi al unei mame respectate Mama lui Alexandru, Gabriela Cîrstoiu, este un OM admirat în Petrila pentru modul cum ºi-a susþinut fiul. Nu a considerat nici o clipã cã face sacrificii, aºa cum percep, firesc, astfel de situaþii alþi pãrinþi. Este o persoanã tonicã, mândrã de copiii sãi, dar cu sufletul umbrit cã se loveºte de un sistem greoi, nedrept, construit parcã sã umileascã. ”Mã îngrijoreazã faptul cã am ajuns la Urgenþã cu
Tinerii, la bisericã iserica este locul unde B ne gãsim liniºtea ºi alinarea. Deºi de cele mai multe ori, vârstnicii sunt vãzuþi cel mai des la bisericã, sunt ºi tineri care frecventeazã acest loc.
probleme la coloanã vertebralã. Cum stãm la etajul trei, l-am purtat pe braþe atâþia ani pe Alexandru ºi asta are urmãri. Curând nu voi mai putea s-o fac” – spune mama lui Alex, precizând cât de bine le-ar face o casã cu o curte. Doamna Gabriela povesteºte cum cei doi copii ai sãi, Alexandru ºi Roxana, s-au comportat ca doi fraþi siamezi. Au fost extrem de apropiaþi ºi iubitori ºi s-au completat perfect. Dacã lui Alexandru i-a plãcut matematica, Roxana a optat pentru filologie ºi acum este în Timiºoara. Tatãl lui Alexandru a ieºit la pensie în urmã cu patru ani, de la Mina
Preoþii sunt însã de pãrere cã adolescenþii ar trebui implicaþi mai mult în aceste activitãþi religioase ºi umanitare. „Nu mã confrunt cu absenteism al tinerilor sau al copiilor. Duminicã de duminicã împãrtãºim copilaºi de mici. Avem doamne de la grãdiniþã care vin cu copiii la rugãciune ºi implicit ºi la împãrtãºit în posturile din anul bisericesc. Avem o legãturã deosebitã ºi cu tinerii, avem ºi o grãdiniþã de care parohia noastrã se ocupã. Acei copilaºi nu vãd în prezenþa preotului o problemã din contrã s-au învãþat sã salute foarte frumos ºi se bucura de prezenþa noastrã asociind prezenþa noastrã cu ajutorul pe care noi îl oferim atât
Petrila, iar mina nu l-a iertat. Are silicozã stadiul doi. Cât am stat de vorbã cu Alexandru, tatãl sãu a intrat în camerã fãrã sã scoatã o vorbã, iar figura sa exprima cãldurã… Parcã ºi-a învãluit fiul cu toatã iubirea de care era în stare. Acea privire a tatãlui nu poate fi exprimatã nici în o mie de cuvinte!
Nodul din gât ºi mândria De Alexandru ºi mintea lui strãlucitã am aflat anul trecut de la liberalii Petrilei, atunci când aceºtia i-au dãruit un calculator performant prin deputatul de Hunedoara, Carmen
financiar cât ºi alimentar. Tinerii se implicã alãturi de noi în toate activitãþile pe care biserica le face. Noi Biserica Ortodoxã ar trebui sã avem o activitate mult mai profundã ºi mai mare cu
tinerii ºi cu copilaºii. Sper cã aceasta sã fie o încercare ºi pentru noi din care sã luãm tot ceea ce este mai bun ºi pentru noi ºi pentru copii”, a declarat preotul, Gabriel Bulf. Preoþii au în vedere organizarea unor programe în care sã fie implicaþi cât mai mulþi tineri. Monika BACIU
Hãrãu. Consilierul local Doiniþa Bãlãnesc ne-a vorbit atunci îndelung de Alex ºi familia lui. De atunci nu am mai auzit nimic de el. Cãutându-l, am dat de o campanie, în limba englezã, lansatã chiar de Alexandru, în care cere ajutorul… ”Toate greutãþile acestea, apoi faptul cã pãrinþiilor le este din ce în ce mai greu sã mã urce ºi sã mã coboare de la etajul trei… m-au învãþat sã trec peste mândrie, am învãþat sã cer ajutor. Ne trebuie o casã pentru a-i scuti de acest calvar, apoi eu sunt prizonier între aceºti patru pereþi. Aº sta la aer, la soare ºi cum eu pot sta doar aºa (pe burtã – n.n.), unde o pot face fãrã alte umiliþe decât în curtea mea, cât de micã ar fi. De la lucrarea de disertaþie nici în cãrucior nu am mai putut sta…” – explicã Alexandru, vãdit nemulþumit, dar conºtient de necesitatea demersului. De la fereastra camerei sale, din blocul de pe str. Minei, se vede un peisaj dezolant – noroi ºi paragina clãdirilor ce au fost cândva fabrica de mobilã ºi bazinul olimpic. O fotografie
dintr-un album al mamei ni-l înfãþiºeazã pe Alexandru pe o pãturã întinsã pe pãmântul din faþa blocului. Fãrã sã vrei nodul þi se instaleazã în gât simþindu-te tu, cel care priveºti, umilinþa… Vorbindu-le celor apropiaþi de Alexandru cel deºtept, a doua zi lucrurile s-au legat neaºteptat. Mariana Popa, reprezentanta ”Grupului de prieteni”, a fãcut demersuri la Crucea Roºie Petroºani, care a rãspuns imediat solicitãrii unui cãrucior cu rotile. Apoi, colegii sãi de serviciu, de la Apa Serv, s-au oferit sã modifice cãruciorul dupã nevoile lui Alexandru, lucru fãcut pânã târziu, în noapte, sub atenta îndrumare a lui Adrian Donisã. Acest material se doreºte o completare/ continuare a campaniei, cu termen limitat, lansatã de Alexandru Cîrstoiu, pentru cã Valea Jiului are oameni cu suflet uriaº, care înþeleg mai mult decât se bãnuieºte cum e cu demnitatea… Ileana FURÞULESCU
4 Actualitate
A
lexandru Cîrstoiu, din Petrila, este licenþiat în finanþe-bãnci ºi are pregãtire post universitarã, master financiar-bancar, iar lucrarea sa de disertaþie, a declanºat vii dezbateri la Universitatea Petroºani. Are 28 de kilograme, fãrã masã muscularã datoritã unui diagnostic greu de acceptat ºi pentru cei mai puternici oameni distrofie muscularã Duchenne. A spart ”statisticile morþii”, precum cunoscutul savant Stephen Hawking, ºi s-a încãpãþânat sã trãiascã peste 20 de ani. Are 26 de ani, o personalitate puternicã ºi este extrem de exigent cu sine. A trecut peste mândrie ºi a învãþat sã cearã ajutor – pãrinþii nu-l mai pot purta pe braþe de la etajul 3 al blocului de lângã ruinele de la str. Minei, iar o curte, cu locuinþa aferentã, îi este absolut necesarã...
Alexandru Cîrstoiu, un tânãr de 26 de ani, din Petrila, are o minte sclipitoare, iar personalitatea lui este pe mãsurã – puternicã, cu jaloane clare, chiar intransigente, despre lume, oameni ºi viaþã. Are 28 de kilograme, trupul contorsionat de boala grea, fãrã leac, distrofie muscularã Duchenne, nu-l ascultã. Conform statisticilor decesul intervine pe la 20 de ani, dar Alexandru a spart acest ”barem” sumbru datoritã inteligenþei sale mult peste medie. Stând de vorbã cu el, fãrã sã vrei, gândul te duce la apreciatul om de ºtiinþã, astrofizicianul Stephen Hawking, complet paralizat cãruia, la 21 de ani, i s-au mai dat doi ani de viaþã ºi acum are 73, ºi asta datoritã calitãþii vieþii ºi activitãþii sale profesionale, lucruri care au folosit ºi umanitãþii ºi lui… Hawking
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
este cea mai puternicã demostraþie a teoriei lui Napoleon Hill: mintea umanã poate realiza orice.
”Sã devii puternic este foarte greu când vezi cã pierzi, zilnic, câte o bucatã din tine” Alexandru Cîrstoiu a fost un copil perfect sãnãtos pânã la vârsta de 6 ani. A început sã cadã din senin, dupã care, gradual, puterea picioarelor a scãzut, iar la 10 ani se afla deja în cãrucior… A parcurs cumplitul calvar al spitalelor din þarã, teste, biopsii, analize fãrã numãr, deficienþele umilitoare ale sistemului de sãnãtate, dar boala avansa brutal. A venit ºi diagnosticul, unul care anihileazã orice scânteie de speranþã – distrofie muscularã Duchenne. Boala este cauzatã de o mutaþie geneticã
Alexandru poate deveni un Stephen Hawking de Valea Jiului datoritã cãreia producerea celei mai complexe proteine, distrofina, este blocatã. Lipsa acestei proteine duce la apariþia de leziuni ale membranelor ce acoperã celulele musculare ceea ce duce la degenerarea fibrelor musculare, astfel muºchii dispar fiind înlocuiþi cu þesut conjunctiv sau adipos, apoi apar complicaþii respiratorii sau insuficienþa cardiacã… ”Mulþi ani, dupã ce am aflat, m-am gândit… Mã las doborât sau aleg sã supravieþuiesc, sã trãiesc cu asta ºi sã devin mai puternic ceea ce este foarte greu când vezi cã pierzi, zilnic, câte o bucatã din tine. Dar am fãcut-o. Am învãþat mult ºi cu cât învãþam cu atât gândeam mai diferit, procesam altfel realitatea…” – spune Alexandru.
”Stãteam la ore cu mama. Ea îmi scria cursurile... ºi mã purta în braþe” A absolvit cu brio Liceul Teoretic Petroºani, secþiunea matematicã-fizicã ºi englezã intensiv, la o
clasã de elitã. A fost olimpic la chimie. Mama sa îl ducea dimineaþa la liceu ºi îl aducea la terminarea cursurilor. Mai greu a fost la facultate… Este licenþiat în finanþe-bãnci ºi are pregãtire post universitarã, master financiar-bancar, iar lucrarea sa de disertaþie, a declanºat vii dezbateri, a avut ca temã ”Riscul de þarã al sectorului bancar”, care a constat în comparaþii dintre România, Germania ºi Bulgaria. Cum a reuºit Alexandru toate acestea având în vedere cã simplul fapt de a sta în cãruciorul cu rotile îi provoca suferinþã? Mama sa i-a stat alãturi în fiecare clipã. Cãra, pe scãrile Universitãþii din Petroºani, întâi cãruciorul, apoi pe Alexandru, în braþe. Ea a fost mâna lui Alexandru care scria cursurile predate de profesori, care îl ducea dintr-un amfiteatru în altul, dintr-un laborator în altul. ”Stãteam la ore cu mama. Ea îmi scria cursurile, iar examenele le dãdeam de la catedrã. Iarna era cumplit. Frigul mã omora. Apoi
acea clãdire arhaicã a Universitãþii unde e greu sã te deplasezi în condiþii normale… Nu am înþeles niciodatã cum sã construieºti un etaj între etaje! Din anul doi, dupã ce profesorii au constatat cã îmi vedeam foarte serios de treabã, au acceptat sã-mi dau examenele doar oral. Au fost ani frumoºi, dar grei. Sunt ºi norocos pentru cã, în general, cei cu diagnosticul meu se îngraºã, de fapt e vorba de þesut adipos. Eu am 28 de kilograme. N-aº fi reuºit sã fac facultatea pentru cã mama a putut sã mã poarte pe braþe. ªi aºa
are probleme mari cu coloana vertebralã…” – a povestit, printre multe alte rãspunsuri la provocãrile noastre, Alexandru.
”Mã enervez când vãd pe alþii cã îºi aruncã viaþa la gunoi ºi ei au totul” Dupã terminarea studiilor a fost plin de entuziasm crezând cã poate profesa de la domiciliu, dar nu s-a legat nimic. ”Îmi doresc foarte mult sã lucrez, dar am conbinaþia perfectã: ºi cu handicap ºi
începãtor” – spune Alex, cu ironia celui care iubeºte matematica. Extrem de realist, exigent cu sine, deci ºi cu cei din jur, spune cã are momente ºi când se enerveazã. ”Mã enervez când vãd pe alþii cã îºi aruncã viaþa la gunoi ºi ei au totul. Nu se preþuiesc deloc…” I-ar fi plãcut sã înveþe mai multã matematicã, sau programare la nivel înalt în domeniul IT, dar asta ar fi însemnat sã studieze în alte oraºe din þarã, ceea ce pentru el a fost imposibil. Foloseºte Facebook înainte de a deveni popular în România, a fost evaluator, în limba englezã, pentru jocuri pe un website cunoscut, iubeºte cultura asiaticã ºi chiar a încercat sã înveþe singur chineza. Apoi piesele sale de ”origami pur” sunt adevãrate opera de artã… Foloseºte programe avansate de comunicare cu prietenii ºi foºtii colegi din þarã ºi din diverse colþuri ale lumii. Cât priveºte boala sa, este la curent cu tot ce apare în domeniu. Alexandru aºteaptã noi descoperiri în geneticã, pentru cã au fost câteva, dar nu s-au pliat pe
marea sa problemã – douã mutaþii genetice în loc de una…
Fiul unui miner ºi al unei mame respectate Mama lui Alexandru, Gabriela Cîrstoiu, este un OM admirat în Petrila pentru modul cum ºi-a susþinut fiul. Nu a considerat nici o clipã cã face sacrificii, aºa cum percep, firesc, astfel de situaþii alþi pãrinþi. Este o persoanã tonicã, mândrã de copiii sãi, dar cu sufletul umbrit cã se loveºte de un sistem greoi, nedrept, construit parcã sã umileascã. ”Mã îngrijoreazã faptul cã am ajuns la Urgenþã cu
Tinerii, la bisericã iserica este locul unde B ne gãsim liniºtea ºi alinarea. Deºi de cele mai multe ori, vârstnicii sunt vãzuþi cel mai des la bisericã, sunt ºi tineri care frecventeazã acest loc.
probleme la coloanã vertebralã. Cum stãm la etajul trei, l-am purtat pe braþe atâþia ani pe Alexandru ºi asta are urmãri. Curând nu voi mai putea s-o fac” – spune mama lui Alex, precizând cât de bine le-ar face o casã cu o curte. Doamna Gabriela povesteºte cum cei doi copii ai sãi, Alexandru ºi Roxana, s-au comportat ca doi fraþi siamezi. Au fost extrem de apropiaþi ºi iubitori ºi s-au completat perfect. Dacã lui Alexandru i-a plãcut matematica, Roxana a optat pentru filologie ºi acum este în Timiºoara. Tatãl lui Alexandru a ieºit la pensie în urmã cu patru ani, de la Mina
Preoþii sunt însã de pãrere cã adolescenþii ar trebui implicaþi mai mult în aceste activitãþi religioase ºi umanitare. „Nu mã confrunt cu absenteism al tinerilor sau al copiilor. Duminicã de duminicã împãrtãºim copilaºi de mici. Avem doamne de la grãdiniþã care vin cu copiii la rugãciune ºi implicit ºi la împãrtãºit în posturile din anul bisericesc. Avem o legãturã deosebitã ºi cu tinerii, avem ºi o grãdiniþã de care parohia noastrã se ocupã. Acei copilaºi nu vãd în prezenþa preotului o problemã din contrã s-au învãþat sã salute foarte frumos ºi se bucura de prezenþa noastrã asociind prezenþa noastrã cu ajutorul pe care noi îl oferim atât
Petrila, iar mina nu l-a iertat. Are silicozã stadiul doi. Cât am stat de vorbã cu Alexandru, tatãl sãu a intrat în camerã fãrã sã scoatã o vorbã, iar figura sa exprima cãldurã… Parcã ºi-a învãluit fiul cu toatã iubirea de care era în stare. Acea privire a tatãlui nu poate fi exprimatã nici în o mie de cuvinte!
Nodul din gât ºi mândria De Alexandru ºi mintea lui strãlucitã am aflat anul trecut de la liberalii Petrilei, atunci când aceºtia i-au dãruit un calculator performant prin deputatul de Hunedoara, Carmen
financiar cât ºi alimentar. Tinerii se implicã alãturi de noi în toate activitãþile pe care biserica le face. Noi Biserica Ortodoxã ar trebui sã avem o activitate mult mai profundã ºi mai mare cu
tinerii ºi cu copilaºii. Sper cã aceasta sã fie o încercare ºi pentru noi din care sã luãm tot ceea ce este mai bun ºi pentru noi ºi pentru copii”, a declarat preotul, Gabriel Bulf. Preoþii au în vedere organizarea unor programe în care sã fie implicaþi cât mai mulþi tineri. Monika BACIU
Hãrãu. Consilierul local Doiniþa Bãlãnesc ne-a vorbit atunci îndelung de Alex ºi familia lui. De atunci nu am mai auzit nimic de el. Cãutându-l, am dat de o campanie, în limba englezã, lansatã chiar de Alexandru, în care cere ajutorul… ”Toate greutãþile acestea, apoi faptul cã pãrinþiilor le este din ce în ce mai greu sã mã urce ºi sã mã coboare de la etajul trei… m-au învãþat sã trec peste mândrie, am învãþat sã cer ajutor. Ne trebuie o casã pentru a-i scuti de acest calvar, apoi eu sunt prizonier între aceºti patru pereþi. Aº sta la aer, la soare ºi cum eu pot sta doar aºa (pe burtã – n.n.), unde o pot face fãrã alte umiliþe decât în curtea mea, cât de micã ar fi. De la lucrarea de disertaþie nici în cãrucior nu am mai putut sta…” – explicã Alexandru, vãdit nemulþumit, dar conºtient de necesitatea demersului. De la fereastra camerei sale, din blocul de pe str. Minei, se vede un peisaj dezolant – noroi ºi paragina clãdirilor ce au fost cândva fabrica de mobilã ºi bazinul olimpic. O fotografie
dintr-un album al mamei ni-l înfãþiºeazã pe Alexandru pe o pãturã întinsã pe pãmântul din faþa blocului. Fãrã sã vrei nodul þi se instaleazã în gât simþindu-te tu, cel care priveºti, umilinþa… Vorbindu-le celor apropiaþi de Alexandru cel deºtept, a doua zi lucrurile s-au legat neaºteptat. Mariana Popa, reprezentanta ”Grupului de prieteni”, a fãcut demersuri la Crucea Roºie Petroºani, care a rãspuns imediat solicitãrii unui cãrucior cu rotile. Apoi, colegii sãi de serviciu, de la Apa Serv, s-au oferit sã modifice cãruciorul dupã nevoile lui Alexandru, lucru fãcut pânã târziu, în noapte, sub atenta îndrumare a lui Adrian Donisã. Acest material se doreºte o completare/ continuare a campaniei, cu termen limitat, lansatã de Alexandru Cîrstoiu, pentru cã Valea Jiului are oameni cu suflet uriaº, care înþeleg mai mult decât se bãnuieºte cum e cu demnitatea… Ileana FURÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
Termocentrala Paroºeni aºteaptã bani
T
ermocentrala Paroºeni nu stã bine ºi ministrul Gerea a spus la Petroºani cã dacã la Mintia are mari dubii cu privire la ceea ce existã acolo, la Paroºeni cautã bani pentru cã mai trebuie doar o treime din costul instalaþiei de desulfurare. Investiþia a demarat de ceva vreme, dar anul acesta a fost sistatã total pentru cã nu mai sunt bani. „Încercãm sã gãsim soluþii de finanþare, pentru cã e
ministrul Gerea. Investiþia este realizatã aici de SC Tecnoservice Bucureºti SA, iar utilajele ºi echipamentele deja
montate trebuie protejate, în timp ce cele programate sã soseascã trebuie descãrcate ºi depozitate corespunzãtor. Proiectul de la Termocentrala
pãcat de ce s-a investit pânã acum. Mai avem o cincime, un hop ºi nu am vrea sã se piardã banii investiþi ºi vom cãuta o soluþie de finanþare”, a precizat
Paroºeni are o valoare de 65.300.000 de euro, acesta cuprinzând realizarea a douã investiþii „instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere” ºi „schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii”. Lucrãrile au demarat în 2013 ºi ar trebui sã asigure funcþionarea grupului energetic nr. 4 pentru urmãtorii 30 de ani,
HOTÃRÂREA NR.15/2015 HOTÃRÂREA NR. 14/2015 privind revocarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 1/ 2015 privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014 pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Nota de fundamentare a Viceprimarului municipiului Lupeni prin care se semnaleazã o eroare materialã la adoptarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 1/ 2015 privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014 pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare în sensul cã nu a fost luat în considerare excedentul bugetar al anului 2013 în sumã de 230.940 lei; Vãzând Raportul Direcþiei Economice ºi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului
local al Municipiului Lupeni; Þinând cont de necesitatea corectãrii acestei erori; În temeiul art. 36 alin. (2) lit.(b) ºi alin. (4) lit. “a” ºi art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se revocã Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 1/ 2015 privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014 pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare. Art. 2 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 23 februarie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB
Contrasemneazã, Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
HOTÃRêTE:
privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014 pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Nota de fundamentare a Viceprimarului municipiului Lupeni, Raportul Direcþiei Economice ºi avizul Comisiei de specialitate a Consiliului Local; În conformitate cu prevederile art.58 alin. (1 )lit. a din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale; Þinând cont de prevederile Ordinului nr. 1780/ 19.12.2014 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind încheierea exerciþiului bugetar al anului 2014; În temeiul art. 36 alin. (2) lit.(b) ºi alin. (4) lit. “a” ºi art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
ANUNÞ PENTRU DEZBATEREA PUBLICÃ Consiliul Judeþean Hunedoara cu sediul în Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr. 28, judeþul Hunedoara, telefon 0254 211 350, 0254 211 624, fax: 0254 230 030, anunþã publicul interesat asupra etapei de dezbatere publicã privind ”HARTA STRATEGICÃ DE ZGOMOT ªI A PLANULUI DE ACÞIUNE ELABORATE CU RAPOARTELE AFERENTE PENTRU SECTORUL DE DRUM
cu respectarea tuturor condiþiilor de mediu impuse de Uniunea Europeanã ºi asigurarea unui consum mediu anual de circa 700.000 tone de cãrbune – huilã energeticã de Valea Jiului. Conform proiectului, totul ar trebui finalizat pânã în luna iulie a acestui an, dar deocamdatã nu s-a gãsit soluþia financiarã care sã acopere investiþia. Diana MITRACHE
Art. 1 (1) Se aprobã utilizarea excedentului bugetar al anului 2014 în sumã de 1.360.785,10 lei pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare, în vederea implementãrii urmãtoarelor proiecte cu finanþare externã nerambursabilã: - Modernizare ºi reabilitare Ambulatoriu Spital Municipal Lupeni; - Amenajare ºi modernizare Palatul Cultural Lupeni, - Reabilitare ºi modernizare strãzi urbane, poduri ºi ºosea de centurã. (2) La întocmirea proiectului bugetului local al Municipiului Lupeni pentru anul bugetar 2015 Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni vor respecta întocmai prevederile acestei hotãrâri. Art. 2 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 23 februarie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB
Contrasemneazã, Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
JUDEÞEAN DJ 687: Sântuhalm Hunedoara, km. 0+000 – km 10+090”. ªedinþa va avea loc în data de 07.04.2015, ora 14, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara din Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr. 28, (sala micã de ºedinþe). Informaþii suplimentare se pot obþine la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Serviciul Tehnic ºi Administrare Drumuri. Propunerile justificate ºi sugestiile publicului se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva-330025, Bld. 1 Decembrie 1918, nr. 28, judeþul Hunedoara sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relatiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 06 aprilie 2015.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
Majoritatea vor religie
R
eligia a împãrþit elevii. Cei care vor urma aceste ore ºi cei care nu vor frecventa orele în care li se va vorbi de cele sfinte. Vineri a fost ultima zi în care pãrinþii au putut sã decidã dacã copiii lor vor urma sau nu orele de religie. La ªcoala Generalã Numãrul 4 din Petroºani, spre exemplu, doar 20 de copii
nu vor frecventa aceste ore. “Astãzi (vineri-n.r.) s-a încheiat adunarea acelor cereri prin care pãrinþii solicitã sã facã sau sã nu facã copiii lor orã de religie. A rezultat o situaþie dupã cum urmeazã, din 1017 elevi câþi are ºcoala noastrã 80% sunt ortodocºi, 181 sunt de alte confesiuni iar la 20 de elevi pãrinþii lor solicitã sã nu facã ora de religie. Fapt pentru care ºcoala va lua
Micul Iconar – ediþia a II-a
P
arohia Ortodoxã Sfinþii Români Vulcan demareazã ediþia a doua a concursului de picturã pe sticlã ”Micul Iconar”. Competiþia este organizatã în parteneriat cu Episcopia Devei ºi Hunedoarei, Primãria Municipiului Vulcan, Colegiul Tehnic ”Mihai Viteazu”, Clubul Elevilor din Vulcan, Centrul Creºtin Ortodox pentru Copii ºi Tineret ”Axion Estin” ºi cu toate ºcolile gimnaziale din municipiul Vulcan, Organizatorii sunt încurajaþi în reeditarea acestei manifestãri -
Drepturile femeii ºi Creangã, la bibliotecã
C
ine a fost Creangã ºi ce opere a scris acesta, vor afla mai mulþi preºcolari care vor veni astãzi la bibliotecã. Mai mulþi elevi ai grãdiniþei PP3, structura PP2 au organizat un eveniment dedicat femeii. Acþiunea va avea loc luni, iar activitãþile vor fi diferite. “Luni la ora 11.00 va avea loc un spectacol organizat de Grãdiniþã PP3 structurã a PP2. Copiii au pregãtit un spectacol împreunã cu doamna educatoare Grigor.
mãsurile în consecinþã astfel încât ei sã rãmânã într-un climat de
creºtine ºi culturale deopotrivã de marele succes al primei ediþii, respectiv, cea din 2014. Concursul se va desfãºura în perioada 9 martie – 4 aprilie 2015 pe urmãtoarele categorii de vârstã: pânã la 8 ani, 9-12 ani, 13-14 ani ºi 15-18 ani. Cele mai bune lucrãri vor fi premiate ºi toþi concurenþii vor primi diplome de participare. Copiii interesaþi pot afla detalii la profesorii de religie din municipiul vulcan sau la pãrintele Mãnãsuc Zgârcea (tel: 0762606125).
Spectacolul este organizat de Ziua Mamei, de Ziua Drepturilor Femeii. Ziua Mamei nu este acum ci în a doua duminicã din luna mai. Vor avea scenete, vor avea poezii dedicate femeii iar noi vom avea o prezentare în power point cu viaþa lui Creangã pentru cã în data de 1 martie ar fi trebuit sã sãrbãtorim în fiecare an deºi nu este nici centenar, sunt 178 de ani de la naºtere. Vom pregãti un spectacol ºi nu îl vom prezenta pe Radu Tudoran sau pe Cãlinescu pentru cã ei sunt foarte mici. Ne-am hotãrât sã facem ºi un raft tematic cu poveºtile lui Creangã, sã le povestim despre Creangã ºi sã le arãtãm imagini”, a declarat Delia Grosu,
director Biblioteca Municipalã Petroºani. Tot în cadrul activitãþilor de luni, cei mici vor afla cine a fost Ion Creangã ºi cum a înfrumuseþat acesta copilãria unor generaþii întregi. „Generaþiile trecute le-au ºtiut pentru cã doamna Grigor a mai venit cu un grup de copii acum câþiva ani ºi ne-au prezentat “Fata babei ºi a moºneagului” când au avut ei un teatru ºi sigur ºtiu multe dar le mai împrospãtam memoria”, a mai precizat sursa citatã. Astfel, toþi cei care doresc sã participe la acþiunile organizate de cei mici pot veni luni, 9 martie, la biblioteca municipalã din Petroºani. Monika BACIU
siguranþã”, a declarat Robert Humel, director ªcoala generalã Avram Stanca din Petroºani. Preoþii sunt de pãrere cã ora de religie ar trebui urmatã de elevi. Învãþãturile dumnezeieºti trebuie transmise ºi generaþiilor tinere. „Nu am cunoºtinþe deocamdatã depre un procentuaj al pãrinþiilor care au luat aceastã decizie. Cert este cã acei copii nãscuþi din pãrinþi ortodocºi vor opta sã facã ora de
religie pentru cã nu vãd nicio problemã în educaþia religioasã în ºcoalã cum nu vãd nicio problemã în educaþia religioasã în familie ºi în bisericã. La nivel de Episcopie s-a luat decizia ca ºi noi preoþii sã ne implicãm mai mult ºi sã facem vizite mai dese în ºcoli ºi sã povestim împreunã cu copiii pe diferite teme religioase. Din punctul meu de vedere a-l scoate pe Dumnezeu sau pe Hristos din viaþa copilu-
lui nu este o soluþie cum nu este o soluþie nici sã obligi pe cineva sã creadã. Fiecare trebuie sã aibã libertatea sã aleagã, dar sã nu îl scoatã pe Dumnezeu din viaþã ºi din familie ºi din biserica” a declarat Gabriel Bulf, preot. Potrivit dascãlilor, elevii care nu vor participa la orele de religie îºi vor petrece timpul la biblioteca unitãþii de învþãmânt, asta dacã ministerul de resort nu traseazã alte directive. Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã
meargã, fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 martie 2015
Henþ cu mâna
SÃRÃCIA IERNII DIN PARÂNG Am bãtut în aceastã iarnã de câteva ori munþii din jur, cu aerul meu de „paltonar”, dar mi-am dat seama cã a
fost bine ºi aºa. Dacã în Straja lucrurile stau între excelent ºi foarte bine – sau invers... –, în
Parâng, dezamãgire mare. În plin week-end de iarnã, 50-60 de oameni, rãsfiraþi pe pârtiile de schi celebre din zonã. Un telescaun, ãla nou, mort (dinainte de a se naºte...) ºi pustiu, sfiindu-l parcã pe cel vechi
care merge bine-merci de 40 de ani! Niciun fel de îngrãmãdealã la vreo competiþie de schi sau sanie, rãmâne în analele de istorie. Doar copiii de la „Naþionale” de schi, strânºi la cabana C.S.S.P. mai amintesc de acele vre-
muri. În rest, dezolare (în aceeaºi zi, cam pe la aceleaºi ore, în Straja erau vreo 3.000 de turiºti!) totalã: „Parcã este o duºmãnie generalã în Parâng”, spunea dezamãgit un investitor din zonã. Aºa o fi, cã prietenie, în niciun caz.
Poveºtile sportului
CUM A FOST FURAT PAROªENIUL ACUM 30 DE ANI? Au plecat la mare promovaþi Campionatul 1984-1985 a fost unul de pominã pentru o echipã din Valea Jiului, aflatã atunci în Divizia „C”. Echipa Minerul Paroºeni, antrenatã pe atunci de Puiu Benea juca ultima etapã la Unirea Ocna Sibiului, fiind înaintea meciului la egalitate de puncte cu principala contracandidatã, Mecanica Orãºtie, aceasta din urmã jucând la Soda Ocna Mureº. În ultima etapã, a 30-a Paroºeniul reuºeºte un 0-0, iar Mecanica Orãºtie pierde cu 0-1 la Ocna Mureº deci, Paroºeniul terminã cu un punct avans (vezi clasamentul) ºi este de drept promovat în Divizia „B”, ca ºi
CRECAN, portarul care a apãrat un penalty pentru Minerul Paroºeni
câºtigãtoare a Seriei a 11-a. Bucurie, veselie, Crecan a apãrat un penalty în min. 87, totul era idilic. Echipa pleacã în vacanþã la Eforie Nord, trãindu-ºi din plin succesul!
cã Mecanica Orãºtie ia locul Paroºeniului în „B”!?
Ordin de la partid: promoveazã Orãºtie, sã se ºtie! Prin anumite tertipuri, cei de la Mecanica Orãºtie aflã cum cã jucãtorul Lãcãtuº de la
Ce au simþit acei jucãtori?
BALTARU, laboriosul mijlocaº de la jocul din ultima etapã.
erul Paroºeni 0-0 in M – u bi Si a cn O Unirea recan Puiu Benea): C
ni (antr. Minerul Paroºe n – G. Bârsan, Buzduga, Hãdãrea n, ºa le Le c, ciu iu, Matula – Han (Baltaru) – Lãzãro eþ ul rv Pâ , he ac rd G. Io a. haine (Gâtan), Nelu Pãun de blanã de herminã, plus Soda Ocna Mureº nu avea cã la Mecanica se producea drept de joc (Mecanica ºi armament”, spune Puiu Orãºtie mai câºtigase douã Benea, antrenorul Paroºenijocuri la „masa verde”, legat de aceleaºi cartonaºe galbene). Contestaþia este depusã la F.R.F., fãcându-se de fapt un fals. Situaþia creatã ajunge la secretarul Mircea Pascu, care trimite spre rezolvare la Deva. De aici, forul judeþean ia contact cu Radu Bãlan, primsecretar al P.C.R. Hunedoara, care decreteazã: „Sã meargã Orãºtie, Valea Jiului are destule echipe în „B” ºi „C”. „A fost o ordinãrie, Radu Bãlan a fost LELEªAN, fundaºul de netrecut cadorisit cu douã
LÃZÃROIU, un jucãtor plurivalent ului de atunci. Astfel, Mecanica Orãºtie primeºte cadou trei puncte, adunã 42, cu douã mai mult decât Paroºeniul, ºi de pe locul 1 este promovatã în Divizia „B”.
Se pregãteau pentru Divizia „B”... În tot acest timp, cei de la Minerul Paroºeni se pregãteau pentru Divizia „B” (Liga a II-a), care trebuia sã înceapã pe 4 august 1985. Când, stupoare, soseºte înºtiinþarea de la F.R.F. cum
„Am simþit o mare deznãdejde, ni s-a fãcut o mare nedreptate. Nu am disperat, ne-am mobilizat ºi am promovat anul urmãtor” spune portarul Ionci Crecan. „A fost mânãreala lui Florea Dumitrache, care antrena atunci la Mecanica Orãºtie! Nu ne aºteptam la aºa ceva din partea Mopsului...” îºi aduce aminte fundaºul Marcu Buzduga. „Greu sã te pui cu Orãºtia lui Dumitrache, Dobrãu ºi Haþegan! Toatã lumea de la judeþ era cu ei, dar atunci chiar cã a fost o nesimþire. A fost un ºoc” explicã Neculai Baltaru, care a jucat atunci în ultima etapã. Se poate spune cã acest moment a fost o mostrã a implicãrii ºefilor comuniºti în zona sportului, aºa cum se întâmpla de multe ori în anii `80. Minerul Paroºeni ºi-a amânat cu un an promovarea, dar ce s-a întâmplat acum 30 de ani rãmâne unul din marile abuzuri comise asupra sportului din Valea Jiului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU