Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 812
Cronica Vãii Jiului Vineri, 6 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
DNA, depãºitã de neregulile de la CEH
Umblãm cu dracu-n buzunar ...aºa este. Ne-am legat de el, pe mulþi dintre români, el i-a legat, telefonul... Mai mic, mai mare, mai scump ori mai lesne, tot românul are în “pozonar” cel puþin un “celular”. Nu de puþine ori celularu` ºi-a bãgat posesorul în celulã. Inconºtient, omul are la îndemânã întreaga lume... Sigur este util, este bun, câte nu poþi face cu el, câte nu poþi vorbi, însã... câte nu îþi poate face aparatu` buclucaº cu multe butoane... Conectat la toate câte sunt în lume, de la Casa Albã pânã la Muzeul Momârlanului, de la Obama pânã la Bianca Drãguºanu, toþi sunt la un click distanþã, sunt în buzunarul fiecãruia dintre noi. Numa` pipãi ecranul ºi în faþa ochilor þi se aratã muierea lu Brad
Pitt... Vorba lui Valeriu Butulescu “...au apãrut telefoane mobile inteligente, unele mai inteligente chiar decât posesorii lor...” Pitã are omu, nu are pe masã, însã telefon mobil trebuie sã aibe toþi din casã. Suntem capitivi într-o lume în care nu mai putem trãi fãrã telefon. Când se întâmplã sã nu îl avem la noi facem atac de panicã, parcã cineva ne-a extirpat un organ, vital... Necazul este cã urechea mea nu este singura care îmi ascultã telefonul... Iar atunci când se întâmplã asta, telefonul se transformã în duºmanul omului, devine dracu` din buzunarul fiecãruia dintre noi... Ionuþ DRÃGOTESC
P
lângeri penale pe numele foºtilor conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara este gaura neagrã a economiei româneºti, în viziunea FMI. Acest lucru este adevãrat, dar este adevãrat ºi faptul cã sume importante de bani s-au scurs fãrã rost în buzunarele unor firme de casã. >>> PAGINA A 3-A
Un gând cald ºi un sincer
LA MULÞI ANI tuturor doamnelor ºi domniºoarelor, cu ocazia zilei de 8 MARTIE. Fiecare clipã a vieþii sã vã fie înseninatã de dragostea, prietenia ºi respectul celor din jur. Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul municipiului Petroºani
Tuturor Doamnelor ºi Domniºoarelor din Vulcan, Simbolic, 8 Martie este ziua dumneavoastrã. Cred însã cã vi se cuvine sã vã dãruim toatã preþuirea noastrã în fiecare zi, pentru cã meritaþi. În fiecare Femeie stã puterea creaþiei ºi toate atributele fãrã de care viaþa noastrã ar fi lipsitã de sens, de frumuseþe ºi de bucurie. De aceea vã mulþumesc tuturor pentru cã existaþi ºi pentru cã reuºiþi sã ne faceþi viaþa mai bunã, în fiecare zi. Tuturor un sincer La Mulþi Ani de ziua Femeii ºi în toate zilele acestui an.
Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
Ajutorul de stat întrã în costurile de producþie este 144 de milioane de lei au fost alocate P ca ajutor de stat pentru minele neviabile. Conducerea Societãþii din Petroºani spune cã banii ajung pentru plata minerilor, a disponibilizaþilor, dar ºi pentru furnizorii de materiale, care aºteptau deja de prea mult timp. Pânã acum, salariile ortacilor au fost plãtite cu greu de CEH, iar diferenþa
dintre costul de producþie ºi cel obþinut dupã vânzarea huilei, va fi suportatã tot din aceºti bani. Ajutorul de stat este suportat integral din bugetul Ministerului Energiei, iar
Mineritul va muri fãrã energie
Se cautã transportator local
M
oartea mineritului ºi a energiei din judeþul Hunedoara este reprezentatã de o potenþialã divizare a Complexului Energetic Hunedoara. Cei care sunt ancoraþi în realitatea cotidianã a societãþii sunt de pãrere cã o posibilã rupere a mineritului de energie ar duce la sucombarea ambelor activitãþi. “Divizarea este o soluþie pe care o întrevãd în primul rând cei din energie. Din pãcate existã lideri de sindicat ºi în zona minierã încuiaþi la minte care nu vãd mai departe decât mici ºi berea pe care o dau membrilor sãi de sindicat. Divizarea înseamnã, fãrã nicio discuþie, moartea mineritului ºi a energiei din judeþul Hunedoara”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Declaraþiile liderilor de sindicat vin pe fondul afirmaþiilor fãcute de ministrul Energiei Andrei Gerea. "La Hunedoara însã problema aceasta a certificatelor de dioxid de carbon este atât de mare încât s-ar putea sã nu avem altã soluþie decât divizarea Complexului, un lucru care este discutat ºi
banii au intrat de miercuri în contul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Ce vor face cu ei, ne spune chiar directorul general Aurel Anghel, care recunoaºte cã între producþia livratã ºi costul de producþie este o diferenþã apreciabilã. Costul de producþie pe tonã de huilã este de aproximativ 315 de lei
(75 de euro), iar preþul de vânzare este de 224 de lei , adicã aproximativ (53 de euro) pe tonã. „Diferenþa cost-venit, este în valoare de 93 de milioane de lei. Aceastã sumã este diminuatã faþã de anul trecut cu 20%. Va fi un an greu, cã vor trebui reduse cheltuilile cu 20%, dar producþia va fi mai micã ºi vom putea reduce cheltuielile astfel. Personalul disponibilizat va conduce la încadrarea în aceastã sumã”, a spus Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Aurel Anghel mai spune cã va da o producþie mai micã, pentru cã vor pleca
L
acceptat ºi de cãtre cei de acolo. Vom vedea însã în ce mãsurã. Noi am fost la Comisia Europeanã sãptãmâna trecutã exact ca sã vedem dacã avem acceptul lor pentru un ajutor pentru achiziþionarea acestor certificate. Au spus: ok puteþi acorda ajutor de stat, de salvgardare, dar acesta presupune sã intraþi în anumitã procedurã de divizare. Dacã planul de restructurare pe care îl vom prezenta va arãta convingãtor atunci vor renunþa la acest lucru mai ales cã aceastã divizare nu presupune, cel puþin în primele luni decât activitate birocraticã. Nu va deveni efectivã. Deci avem timp pânã în septembrie sã venim ºi cu un plan realist care sã convingã cã mai avem o soluþie. Dacã nu, putem merge pe o divizare", a spus Gerea. Ani de zile s-a încercat realizarã unei singure societãþi care sã aibã încorporatã atât mineritul cât ºi partea energeticã. Acum cã acest lucru a fost înfãptuit se doreºte separarea celor douã activitãþi. Monika BACIU
icitaþie pentru transportul în comun. Autoritãþile locale de la Petroºani organizeazã licitaþia pentru delegarea gestiunii serviciului de transport în comun. Luni, 9 martie, va avea loc aceastã procedurã, iar în cadrul contractului se doreºte ºi atribuirea traselui spre staþiunea montanã Parâng. “Licitaþia va avea loc luni în data de 9 martie la ora 12.00 iar ofertele se pot depune tot pânã în acea zi pânã la ora 11.00. Sperãm sã se adjudece pentru cã
cel puþin 600 de oameni de la minele neviabile ºi atunci ºi subvenþia va fi mai micã. Teoretic, pe listã ar trebui sã se treacã aproximativ 694 de oameni, însã, se fac în continuare demersuri ca numãrul disponibilizaþilor sã fie mai mic. Banii din subvenþie, însã, vor merge ºi la disponibilizaþii, care pleacã cu salarii compensatorii. Diana MITRACHE spus sursa citatã. Cei care vor dori sã urce la munte vor plãti doar 1,5 lei pentru un bilet de cãlãtorie. Staþia de plecare va fi în zona ENEL, iar cea de sosire la baza vechiului telescaun, cu posibilitate de urcare ºi pânã la punctul de plecare al noii instalaþii de transport pe cablu. Monika BACIU
expirã contractul. Este unul dintre traseele secundare care sunt prinse în caietul de sarcini pentru aceastã licitaþie. Este în zona ENEL Petroºani staþia plecare telescaun vechi care era ºi înainte, este prins ºi acum ºi cursele ar trebui sã fie din orã în orã”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. În cadrul acestui contract nu este cuprinsã ºi ruta de la centrul Website: comercial Jiul pânã la www.cronicavj.ro Brãdet. Aceasta va fi licitatã abia în momentul E-mail: în care la Brãdet va cronicavj@gmail.com funcþiona un centru de Director: agrement. Marius MITRACHE “Ruta de la Centrul (mitrache_evz@yahoo.com) Comercial Jiu ºi pânã la 0744.268.352 Brãdet nu este prinsã. Redactor sef: Deocamdatã nu se justiIleana FIRÞULESCU ficã. În momentul în care ileana.firtulescu@yahoo.com vom scoate la licitaþie Colectivul de redactie: terenul de la Brãdet ºi se Car men COSMAN- PREDA va realiza un punct de Diana MITRACHE atracþie turisticã atunci (mitrachediana@yahoo.com) poate se va justifica un Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) astfel de traseu”, a mai
Cronica Vãii Jiului
Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
DNA, depãºitã de neregulile de la CEH P
lângeri penale pe numele foºtilor conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara este gaura neagrã a economiei româneºti, în viziunea FMI. Acest lucru este adevãrat, dar este adevãrat ºi faptul cã sume importante de bani s-au scurs fãrã rost în buzunarele unor firme de casã. Neregulile încep sã iasã la ivealã, iar foºtii manageri ai Complexului Energetic Hunedoara vor rãspunde penal pentru aceste fapte.
“Începând de luni, de sãptãmâna viitoare, ne-am propus ca în fiecare zi sã depunem cel puþin câte o plângere penalã pentru gravele abuzuri pe care le-a sãvârºit fosta conducere a CEH pentru subminarea activitãþii Complexului Energetic ºi pentru discriminarea pe care acesta a fãcut-o pe tot parcursul derulãri contractului de management pe care aceºtia l-au avut”, a declarat Petre Nica, preºedintele SindicatuluI Muntele. Sindicaliºti au nume ºi prenume, dar au ºi probe împotriva foºtilor directori ai Complexului. Toate acestea le vor prezenta organelor de anchetã pentru ca acestea sã descopere cine a subminat activitatea societãþii. “Probele pe care noi le vom depune la dosar fac referire la adresele pe care noi le-am avut noi Sindicatul Muntele ºi Complexul Energetic Hunedoara adrese care
multe dintre ele nu au primit rãspuns, adrese care au primit rãspuns ºi incrimineazã ºi noi vom proba toate acþiunile în instanþã pe care le vom face împotriva fostului director general Niculescu ºi împotriva lui Drãgoi Nicolae. Ei sunt cei care au fost conducãtorii Complexului ºi ei sunt ºi cei care trebuie sã rãspundã. Este inadmisibil sã conduci un an de zile, sã pui sub riscul pierderilor a 6000 de locuri de muncã în Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara ºi tu sã fi bine mersi pe un post plãtit cu 100 de milioane ºi nimeni sã nu te întrebe nimic. Aºa ceva nu poate sã fie trecut cu vederea”, a mai spus sursa citatã. Un alt conducãtor al Complexului Energetic Hunedoara a fost Daniel Andronache, nici acesta nefiind agreat de sindicaliºti, însã având în vedere timpul scurs de la perioada în care
acesta a deþinut frâiele societãþii plângerile penale nu mai pot fi depuse. “Plângerile penale au un termen pânã la care pot fi depuse. Ei cunosc foarte bine acel lucru tocmai de
aceea Aurel Niculescu fostul director general care s-a ocupat doar o zi pe sãptãmânã de CEH ºi cinci zile pentru tãierea grupului unu de la Mintia. A fãcut o plângere penalã împotriva Sindicatului Muntele prin care ne cheamã la judecatã pentru „grevele” care au fost de fapt miºcãri de protest ale salariatiilor din cadrul subunitatiilor miniere pentru cã aceºti oameni nu mai aveau cu ce sã lucreze în timp ce el îºi permitea sã cheltuie 150 de mii de euro pe lunã doar pentru combustibilul ºefilor de la Mintia. Minerii au ieºit în stradã pentru cã se speriau de condiþiile de muncã în care sunt forþaþi sã lucreze,
ne mai având nimic cu ce sã-ºi asigure locurile de muncã iar el îºi permitea sã cheltuie sute de mii de euro pe lucruri care nu îºi aveau rostul”, a mai subliniat Nica. Abaterile la CEH au fost constatate ºi de inspectorii Curþii de Conturi. Reprezentanþii CEH nu au contestat abaterea în sine, dar spun cã valoarea exactã a prejudiciului poate fi stabilitã doar printr-o expertizã tehnicã. Monika BACIU
Conducere nouã la Mina Paroºeni
D
upã Constantin Jujan de la Petrila ºi directorul minei Paroºeni a fost schimbat, pentru cã a plecat la CEH. Cornel Hîrtop este noul director al minei Paroºeni, iar numirea s-a fãcut joi dimineaþã. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi-a adus o nouã echipã, iar Constantin Jujan, care vine de la o minã ce aparþine de Societatea de închideri, a decis sã îl ia în echipã pe directorul minei Paroºeni. Acum postul lãsat liber a fost ocupat. „Astãzi, (n.r 5 martie), am fãcut o nouã numire, dupã consultãri cu conducerea executivã a societãþii, l-am numit pe
domnul director Hîrtop Cornel, care ocupa funcþia de ºef birou în cadrul serviciului de sãnãtate ºi Securitate în Muncã. Dânsul a mai lucrat ca director ºi inginer ºef producþie la mina Paroºeni ºi este o persoanã cu experienþã, care îl va ajuta foarte mult în noua poziþie de director”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Ca sã evite orice neplãcere ºi mai ales, pentru a avea specialiºti în
posturile de conducere, responsabilii de la Societatea de închideri spun cã vor mai face ºi alte relocãri de personal. „Vom mai face relocãri de posturi pe poziþiile de conducere ºi în urmãtoarea perioadã, pentru cã, odatã cu restrângerea activitãþii, avem nevoie de personal cu experienþã în conducerile minelor. Nu putem sã punem persoane ce nu au experienþã, drept dovadã, cum am mai zis, între sucursalele miniere se vor face relocãri de persoane, ca, în primul rând, sã nu punem în pericol securitatea ºi sãnãtatea oamenilor ºi sã nu avem evenimente la SNÎMVJ”, a mai spus Aurel Anghel. Inspectorii ITM au tras, în repetate rânduri, mai multe semnale de alarmã în care le-au cerut celor din conducerea unitãþilor miniere sã þinã cont de atribuþiile angajaþilor lor. Asta, mai ales dupã perioadele de disponibilizare, când rãmân posturi libere ºi, tocmai de aceea, mutãrile de personal vor fi frecvente în perioada urmãtoare, la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, care se închid. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Valea Jiului ar putea plãti mai puþin pentru gunoiul menajer
O
staþie performantã de incinerare a deºeurilor ar urma sã fie construitã între Petrila ºi Petroºani, iar investiþia va genera locuri de muncã, un preþ mai scãzut pentru gunoiul menajer plãtit de populaþie dar ºi alte avantaje.
Staþia de incinerare a deºeurilor care ar urma sã fie realizatã în Valea Jiului, este o investiþie finanþatã în totalitate de o firmã italianã cu activitate asemãnãtoare în mai multe þãri europene. Discuþiile cu investitorul italian au fost purtate, iar cei doi primari pe teritoriul cãrora ar urma sã fie realizatã, Tiberiu Iacob Ridzi- Petroºani ºi Ilie Pãducel-Petrila, ºi-au dat acordul de principiu. Patru primari ºi-au dat acordul pentru a face aceastã investiþie în Valea Jiului, iar cu ceilalþi doi urmeazã sã se poarte discuþii. Instalaþia are capacitate de a recicla 125 de tone de deºeuri pe zi prin descompunere la nivel molecular ºi sunt transformate în motorinã, zgurã ºi agent termic. Primarii din Valea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
nu sunt obligaþi sã ducã deºeurile la Bãcia, la deponeul construit de Consiliul Judeþean Hunedoara. Dacã s-ar întâmpla acest lucru, automat preþul la gunoi pentru populaþia din Valea Jiului s-ar tripla. Dacã investiþia va fi pusã în funcþiune, locuitorii Vãii Jiului vor plãti mai puþin pentru gunoiul menaje. Italienii au nevoie de la autoritãþile din Petroºani ºi Petrila de un teren de circa cinci hectare, iar staþia, în lipsa cantitãþii necesare de deºeuri, poate procesa ºi sterilul din haldele miniere care în prezent sunt unul dintre marii poluatori ai zonei. Sterilul conþine hidrocarburi ºi este o materie idealã pentru aceste staþii. Maximilian GÂNJU
Ilegal. κi curãþã pãºunile cu ajutorul focului
A
u prins câteva zile cu soare în care pãmântul s-a uscat ºi au trecut la incendierea miriºtilor. Proprietarii de pãºuni sau cei care le arendeazã aleg aceastã soluþie de a le curãþa pentru cã este ieftinã ºi fãrã efort, în ciuda pericolului. Deºi metoda este ilegalã, oamenii nu renunþã la obi-
Piaþa centralã se animeazã
D
acã ani la rînd boxele amplasate la etajul superior al halei centrale din Piaþa Petroºani au fost neocupate, acum administraþia pieþelor a scos la licitaþie aceste spaþii. S-a dorit ca în boxele respective sã se comercializeze, cu precãdere, produse agro-alimentare. “Avînd în vedere faptul cã avem o anumitã destinaþie privind boxele am cerut Consiliului Local pentru a comercializa produse agro-alimentare în toate boxele. A fost o prezenþã destul de mare la licitaþiile care au avut loc ºi majoritatea sînt producãtori de produse
lactate ºi produse din carne”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Chiriaºii acestor boxe vor plãti 450 de lei lunã pentru aceste spaþii, sumã la care se adaugã ºi utilitãþile. “Preþul de pornire la licitaþie este de 450 de lei pe lunã, iar utilitãþile revin sarcina chiriaºilor. În proporþie de 80% au fost solicitate”, a mai subliniat sursa citatã. Din închirierea acestor boxe, administraþia pieþelor din Petroºani încearcã sã îºi sumplementeze bugetul în vederea realizãrii unor investiþii. Monika BACIU
Iarna nu se dã dusã de pe ºosele
A
tenþie cum circulaþi pe DN 66A ºi pe DN 7 A, pe raza judeþului Hunedoara. Chiar dacã vremea este primãvãraticã, pe cele douã tronsoane de drum naþional încã sunt porþiuni cu zãpadã. Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, pe câteva sectoare ale unor drumuri naþionale încã se semnaleazã zãpadã care mãsoarã între 1 ºi 3 centimetri, porþiunile de carosabil umed alternând cu altele acoperite cu zãpadã.Astfel de situaþii sun în judeþul Hunedoara pe DN66A, în zona localitãþii Câmpu lui Neag ºi DN7A la Obârºia Lotrului. (Carmen (Carmen COSMAN-PREDA) COSMAN-PREDA)
ceiul lor, iar de cele mai multe ori focul scãpat de sub control ajunge sã mistuiascã ºi pãdurile din apropierea terenurilor.
Astfel, în aceastã sãptãmânã, în zona Triaj din Petroºani ori cea dintre Petroºani ºi Petrila, deja pe mai multe suprafeþe de teren s-a fãcut igienizarea cu ajutorul focului. Pânã acum focul a fost þinut sub control, însã este abia începutul. Pe de altã parte, doar miercuri pompierii din Hunedoara ºi Ilia au intervenit cu 3 echipaje alcãtuite din 15 subofiþeri pentru stingerea incendiilor de vegetaþie uscatã ce s-au manifestat pe aproximativ 6 hectare de teren viran aparþinând de Primãriile Hunedoara ºi Burjuc. M. GÂNJU
Dã înapoi banii din vânzarea terenului?!
Primãria Petrila cautã soluþii pentru a-ºi acoperi derapajele de la lege
E
dilii din Petrila sunt hotãrâþi sã combatã pe toate fronturile decizia Prefecturii Hunedoara care le-a invalidat, dintr-un foc, trei hotãrâri de consiliu local adoptate în aceastã lunã. Cea mai sensibilã problemã este generatã de un teren vândut cãtre un om de afaceri care intenþioneazã sã-ºi extindã activitatea de producþie deja demaratã.
Finanþare asiguratã pentru Sala Polivalentã
D
e ani de zile conducerea Clubului Sportiv ªcolar Petroºani s-a zbãtut sã obþinã finanþarea necesarã pentru a reabilita principala salã de sport a localitãþii, iar acum are certitudinea cã de la bugetul de stat vor veni ºi banii necesari. Mai exact un milion de euro, în condiþiile în care de circa 30 de ani nu s-au mai fãcut investiþii ori reparaþii majore la acest obiectiv folosit de toate unitãþile ºcolare din Petroºani. „În urma demersurilor am reuºit sã sensibilizãm Compania Naþionalã de Investiþii ºi sã demarãm acest proiect. Am primit toate avizele necesare inclusiv de la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara ºi mai este nevoie doar de reglementarea situaþiei terenului de sub salã. Sper sã se rezolve ºi aceastã problemã ºi la final sã devinã sala de sport numãrul 1 judeþului”, a declarat directorul CSª Petroºani, Toth Zoltan. Sala Polivalentã din Petroºani va beneficia de reparaþii capitale, începând de la acoperiº, suprafaþã de joc, instalaþiile de apã caldã ºi cãldurã, tribune, totul va fi îmbunãtãþit astfel cã la Petroºani vor putea fi gãzduite campionate naþionale ºi alte competiþii de nivel naþional. Maximilian GÂNJU
Decizia de vânzare a terenului aferent halei de producþie pe care investitorul o deþinea deja în Petrila a fost adoptatã în ºedinþa Consiliului Local din luna ianuarie. O suprafaþã de aproape 1.300 de metri pãtraþi, pentru care s-a stabilit drept preþ de vânzare suma de 30.034 de lei, sumã care include ºi raportul de evaluare dispus în acest dosar conform legii. Terenul se aflã pe amplasamentul fostei minei Petrila Sud, care a fost ecologizat, ºi
a fost pus la dispoziþia celor care doresc sã-ºi dezvolte aici afaceri. În momentul în care au decis înstrãinarea terenului, oficialii de la Petrila au recunoscut cã este cel mai scump teren pe care l-au vândut pânã acum.
P
roiectul a fost declarat ilegal
Numai cã oficialii Prefecturii Hunedoara au stabilit cã proiectul de hotãrâre este ilegal. Potrivit prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, „însuºi titlul
hotãrârii face referire la terenul aferent proprietãþii, în loc de terenul aferent construcþiei, astfel încât prevederile art. 123 al. 3 din Legea 215/ 2001 a administraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare nu-ºi gãseºte
aplicabilitatea în cazul de faþã”. Oficialii Prefecturii Hunedoara au atras atenþia cã în acest caz s-a procedat la vânzarea directã a unei suprafeþe de teren intravilan, în suprafaþã de 1289 mp, în condiþiile în care suprafaþa aferentã construcþiilor este de 205
Parângul consumã dublu faþã de cât încaseazã
D
in afacerea privind întreþinerea pârtiilor ºi a instalaþiilor de transport pe cablu din Parâng nu ies bani. Sumele cheluite sunt duble faþã de încasãri, ºi se mai ºi împart între municipalitate ºi Kranz Eurocenter, firma care administreazã domeniul schiabil din Parâng. Potrivit datelor oficiale, sumele „înghiþite” de întreþinerea domeniuluis chiabiul din Parâng sunt duble faþã de cele încasate, afacerea fiind pãguboasã. Acesta este probabil ºi motivul pentru care firma care administreazã domeniul schiabil, Kranz Eurocenter penduleazã de vreo douã sezoane între a pleca ºi a rãmâne, însã municipalitatea din Petroºani este decisã sã preia în directa subordine ºi aceastã activitate ºi sã rezilieze astfel contractul cu firma devenitã partenerã la începutul anului 2013. Astfel, în anul 2014 pentru energia electricã necesarã funcþionãrii instalaþiilor din Parâng s-au cheltuit 78.561,86 lei, alte 11.136,50 lei au fost plãtite ca ºi chirie teleschi, prestãri servicii – 606.964,63 lei, în timp ce pentru asigurarea ratrakului s-au alo-
cat 8.629,24 lei. În total, cheltuielile au fost de peste 705.292 lei. În acelaºi timp, încasãrile pe anul 2014 provenite de la instalaþiile de transport pe cablu s-au cifrat la puþin peste 351.000 lei. Datele oficiale din raportul întocmit de Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi privat Petroºani aratã cã de la bugetul local s-a alocat suma de 279.606 lei, iar cota parte a celor de la Kranz Eurocenter a fost de 114.708 de lei, conform cotei de participare la profit ºi pierderi stabilitã prin contractul de asociere.
A
socierea scârþâie de vreo douã sezoane
Asocierea dintre Primãria Petroºani ºi cei de la Kranz a fost parafatã la începutul anului 2013, dupã un sezon turistic dezastruos, Primãria Petroºani a motivat necesitatea punerii în valoare a ceea ce se poate din amenajarea domeniului schiabil din Parâng ºi, potrivit contractului, repartizarea beneficiului se fãcea dupã achitarea tuturor cheltuielilor generate de exploatarea domeniului schiabil, iar cotele de participare la profit ºi pierdere au fost stabilite la 88, 76% Primãria Petroºani, reprezentând procentul lucrãrilor achitate cãtre Kranz Eurocenter, respectiv 11,24% societatea pri-
vatã, reprezentând procentul lucrãrilor neachitate de cãtre municipalitate. Contractul, care expira de drept la începutul acestei luni, a fost prelungit pânã în data de 31 martie 2015, însã pentru anul viitor municipalitatea a anunþat cã se va renunþa la înþelegere. De vinã ar fi ºi modul deficitar de admsinistrare a instalaþiilor de transport pe cablu, în condiþiile în care au existat mai multe sesizãri conform cãrora instalaþiile de transport sunt pronite doar atunci când vrea responsabilul ce se ocupã de ele, iar asta ar alunga turiºtii din Parâng. Pe de altã parte, nici cei de la Kranz Eurocenter nu ar mai vrea sã continue asocierea ºi au notificat primãria încã de anul trecut ca, pe viitor, sã ia în calcul ºi aceastã posibilitate. Car men COSMAN-PREDA
mp, rezultând o diferenþã de 6 ori mai mare între suprafaþa aferentã construcþiilor ºi terenul intravilan ce formeazã obiectul vânzãrii. În plus, se mai aratã în documentul emis de Prefecturã, între efectuarea raportul de evaluare ºi adoptarea deciziei de înstrãinare a terenului au trecut 9 luni aºa cã apare ºi întrebarea dacã preþul stabilit prin acel raport mai este de actualitate. În consecinþã, prefectul judeþului Hunedoara atrage atenþia cã la adoptarea acestui proiect de hotãrâre s-au eludat prevederile Legii 215/ 2001, iar vânzãrile ºi închirierile de terenuri se fac prin licitaþie publicã.
C
um vor descurca lucrurile?
Grav este cã tranzacþia dintre investitor ºi administraþia publicã din Petrila a fost deja încheiatã, în condiþiile în care nu s-a mai aºteptat validarea hotãrârii de cãtre Prefecturã. Lucrurile trebuie descâlcite de Primãria Petrila, cea care le-a ºi încurcat. „Prefectura Hunedoara a insistat sã revocãm unele hotãrâri ale Consiliului
Local, printre care ºi una privind vânzarea unui teren de pe platforma incintei Petrila Sud, unde o parte din cetãþenii din oraºul Petrila, dar ºi din Petroºani doresc ºi au fãcut deja unele investiþii ºi au creat locuri de muncã, dupã restructurarea ºi închiderea Minei Petrila Sud. Am vândut acestui investitor, care a construit în zonã ºi vrea sã se extindã, sã creascã numãrul locurilor de muncã, terenul aferent construcþiei respective. Terenul a fost concesionat ºi, ca sã investeascã, sã aibã siguranþã mai mare în ceea ce face, l-am vândut. Noi considerãm cã a fost respectatã legislaþia în vigoare ºi sperãm ca Prefectura sã analizeze mai temeinic aceastã hotãrâre. Nu s-a fãcut decât sã ajutãm un investitor din zonã pentru crearea de locuri de muncã, pentru a crea alternative la tot ce înseamnã restructurarea mineritului”, a declarat primarul Ilie Pãducel. Acesta spune cã se vor face toate demersurile legale pentru ca hotãrârea privind vânzarea terenului respectiv sã nu trebuiascã abrogatã. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Valea Jiului ar putea plãti mai puþin pentru gunoiul menajer
O
staþie performantã de incinerare a deºeurilor ar urma sã fie construitã între Petrila ºi Petroºani, iar investiþia va genera locuri de muncã, un preþ mai scãzut pentru gunoiul menajer plãtit de populaþie dar ºi alte avantaje.
Staþia de incinerare a deºeurilor care ar urma sã fie realizatã în Valea Jiului, este o investiþie finanþatã în totalitate de o firmã italianã cu activitate asemãnãtoare în mai multe þãri europene. Discuþiile cu investitorul italian au fost purtate, iar cei doi primari pe teritoriul cãrora ar urma sã fie realizatã, Tiberiu Iacob Ridzi- Petroºani ºi Ilie Pãducel-Petrila, ºi-au dat acordul de principiu. Patru primari ºi-au dat acordul pentru a face aceastã investiþie în Valea Jiului, iar cu ceilalþi doi urmeazã sã se poarte discuþii. Instalaþia are capacitate de a recicla 125 de tone de deºeuri pe zi prin descompunere la nivel molecular ºi sunt transformate în motorinã, zgurã ºi agent termic. Primarii din Valea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
nu sunt obligaþi sã ducã deºeurile la Bãcia, la deponeul construit de Consiliul Judeþean Hunedoara. Dacã s-ar întâmpla acest lucru, automat preþul la gunoi pentru populaþia din Valea Jiului s-ar tripla. Dacã investiþia va fi pusã în funcþiune, locuitorii Vãii Jiului vor plãti mai puþin pentru gunoiul menaje. Italienii au nevoie de la autoritãþile din Petroºani ºi Petrila de un teren de circa cinci hectare, iar staþia, în lipsa cantitãþii necesare de deºeuri, poate procesa ºi sterilul din haldele miniere care în prezent sunt unul dintre marii poluatori ai zonei. Sterilul conþine hidrocarburi ºi este o materie idealã pentru aceste staþii. Maximilian GÂNJU
Ilegal. κi curãþã pãºunile cu ajutorul focului
A
u prins câteva zile cu soare în care pãmântul s-a uscat ºi au trecut la incendierea miriºtilor. Proprietarii de pãºuni sau cei care le arendeazã aleg aceastã soluþie de a le curãþa pentru cã este ieftinã ºi fãrã efort, în ciuda pericolului. Deºi metoda este ilegalã, oamenii nu renunþã la obi-
Piaþa centralã se animeazã
D
acã ani la rînd boxele amplasate la etajul superior al halei centrale din Piaþa Petroºani au fost neocupate, acum administraþia pieþelor a scos la licitaþie aceste spaþii. S-a dorit ca în boxele respective sã se comercializeze, cu precãdere, produse agro-alimentare. “Avînd în vedere faptul cã avem o anumitã destinaþie privind boxele am cerut Consiliului Local pentru a comercializa produse agro-alimentare în toate boxele. A fost o prezenþã destul de mare la licitaþiile care au avut loc ºi majoritatea sînt producãtori de produse
lactate ºi produse din carne”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Chiriaºii acestor boxe vor plãti 450 de lei lunã pentru aceste spaþii, sumã la care se adaugã ºi utilitãþile. “Preþul de pornire la licitaþie este de 450 de lei pe lunã, iar utilitãþile revin sarcina chiriaºilor. În proporþie de 80% au fost solicitate”, a mai subliniat sursa citatã. Din închirierea acestor boxe, administraþia pieþelor din Petroºani încearcã sã îºi sumplementeze bugetul în vederea realizãrii unor investiþii. Monika BACIU
Iarna nu se dã dusã de pe ºosele
A
tenþie cum circulaþi pe DN 66A ºi pe DN 7 A, pe raza judeþului Hunedoara. Chiar dacã vremea este primãvãraticã, pe cele douã tronsoane de drum naþional încã sunt porþiuni cu zãpadã. Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, pe câteva sectoare ale unor drumuri naþionale încã se semnaleazã zãpadã care mãsoarã între 1 ºi 3 centimetri, porþiunile de carosabil umed alternând cu altele acoperite cu zãpadã.Astfel de situaþii sun în judeþul Hunedoara pe DN66A, în zona localitãþii Câmpu lui Neag ºi DN7A la Obârºia Lotrului. (Carmen (Carmen COSMAN-PREDA) COSMAN-PREDA)
ceiul lor, iar de cele mai multe ori focul scãpat de sub control ajunge sã mistuiascã ºi pãdurile din apropierea terenurilor.
Astfel, în aceastã sãptãmânã, în zona Triaj din Petroºani ori cea dintre Petroºani ºi Petrila, deja pe mai multe suprafeþe de teren s-a fãcut igienizarea cu ajutorul focului. Pânã acum focul a fost þinut sub control, însã este abia începutul. Pe de altã parte, doar miercuri pompierii din Hunedoara ºi Ilia au intervenit cu 3 echipaje alcãtuite din 15 subofiþeri pentru stingerea incendiilor de vegetaþie uscatã ce s-au manifestat pe aproximativ 6 hectare de teren viran aparþinând de Primãriile Hunedoara ºi Burjuc. M. GÂNJU
Dã înapoi banii din vânzarea terenului?!
Primãria Petrila cautã soluþii pentru a-ºi acoperi derapajele de la lege
E
dilii din Petrila sunt hotãrâþi sã combatã pe toate fronturile decizia Prefecturii Hunedoara care le-a invalidat, dintr-un foc, trei hotãrâri de consiliu local adoptate în aceastã lunã. Cea mai sensibilã problemã este generatã de un teren vândut cãtre un om de afaceri care intenþioneazã sã-ºi extindã activitatea de producþie deja demaratã.
Finanþare asiguratã pentru Sala Polivalentã
D
e ani de zile conducerea Clubului Sportiv ªcolar Petroºani s-a zbãtut sã obþinã finanþarea necesarã pentru a reabilita principala salã de sport a localitãþii, iar acum are certitudinea cã de la bugetul de stat vor veni ºi banii necesari. Mai exact un milion de euro, în condiþiile în care de circa 30 de ani nu s-au mai fãcut investiþii ori reparaþii majore la acest obiectiv folosit de toate unitãþile ºcolare din Petroºani. „În urma demersurilor am reuºit sã sensibilizãm Compania Naþionalã de Investiþii ºi sã demarãm acest proiect. Am primit toate avizele necesare inclusiv de la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara ºi mai este nevoie doar de reglementarea situaþiei terenului de sub salã. Sper sã se rezolve ºi aceastã problemã ºi la final sã devinã sala de sport numãrul 1 judeþului”, a declarat directorul CSª Petroºani, Toth Zoltan. Sala Polivalentã din Petroºani va beneficia de reparaþii capitale, începând de la acoperiº, suprafaþã de joc, instalaþiile de apã caldã ºi cãldurã, tribune, totul va fi îmbunãtãþit astfel cã la Petroºani vor putea fi gãzduite campionate naþionale ºi alte competiþii de nivel naþional. Maximilian GÂNJU
Decizia de vânzare a terenului aferent halei de producþie pe care investitorul o deþinea deja în Petrila a fost adoptatã în ºedinþa Consiliului Local din luna ianuarie. O suprafaþã de aproape 1.300 de metri pãtraþi, pentru care s-a stabilit drept preþ de vânzare suma de 30.034 de lei, sumã care include ºi raportul de evaluare dispus în acest dosar conform legii. Terenul se aflã pe amplasamentul fostei minei Petrila Sud, care a fost ecologizat, ºi
a fost pus la dispoziþia celor care doresc sã-ºi dezvolte aici afaceri. În momentul în care au decis înstrãinarea terenului, oficialii de la Petrila au recunoscut cã este cel mai scump teren pe care l-au vândut pânã acum.
P
roiectul a fost declarat ilegal
Numai cã oficialii Prefecturii Hunedoara au stabilit cã proiectul de hotãrâre este ilegal. Potrivit prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, „însuºi titlul
hotãrârii face referire la terenul aferent proprietãþii, în loc de terenul aferent construcþiei, astfel încât prevederile art. 123 al. 3 din Legea 215/ 2001 a administraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare nu-ºi gãseºte
aplicabilitatea în cazul de faþã”. Oficialii Prefecturii Hunedoara au atras atenþia cã în acest caz s-a procedat la vânzarea directã a unei suprafeþe de teren intravilan, în suprafaþã de 1289 mp, în condiþiile în care suprafaþa aferentã construcþiilor este de 205
Parângul consumã dublu faþã de cât încaseazã
D
in afacerea privind întreþinerea pârtiilor ºi a instalaþiilor de transport pe cablu din Parâng nu ies bani. Sumele cheluite sunt duble faþã de încasãri, ºi se mai ºi împart între municipalitate ºi Kranz Eurocenter, firma care administreazã domeniul schiabil din Parâng. Potrivit datelor oficiale, sumele „înghiþite” de întreþinerea domeniuluis chiabiul din Parâng sunt duble faþã de cele încasate, afacerea fiind pãguboasã. Acesta este probabil ºi motivul pentru care firma care administreazã domeniul schiabil, Kranz Eurocenter penduleazã de vreo douã sezoane între a pleca ºi a rãmâne, însã municipalitatea din Petroºani este decisã sã preia în directa subordine ºi aceastã activitate ºi sã rezilieze astfel contractul cu firma devenitã partenerã la începutul anului 2013. Astfel, în anul 2014 pentru energia electricã necesarã funcþionãrii instalaþiilor din Parâng s-au cheltuit 78.561,86 lei, alte 11.136,50 lei au fost plãtite ca ºi chirie teleschi, prestãri servicii – 606.964,63 lei, în timp ce pentru asigurarea ratrakului s-au alo-
cat 8.629,24 lei. În total, cheltuielile au fost de peste 705.292 lei. În acelaºi timp, încasãrile pe anul 2014 provenite de la instalaþiile de transport pe cablu s-au cifrat la puþin peste 351.000 lei. Datele oficiale din raportul întocmit de Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi privat Petroºani aratã cã de la bugetul local s-a alocat suma de 279.606 lei, iar cota parte a celor de la Kranz Eurocenter a fost de 114.708 de lei, conform cotei de participare la profit ºi pierderi stabilitã prin contractul de asociere.
A
socierea scârþâie de vreo douã sezoane
Asocierea dintre Primãria Petroºani ºi cei de la Kranz a fost parafatã la începutul anului 2013, dupã un sezon turistic dezastruos, Primãria Petroºani a motivat necesitatea punerii în valoare a ceea ce se poate din amenajarea domeniului schiabil din Parâng ºi, potrivit contractului, repartizarea beneficiului se fãcea dupã achitarea tuturor cheltuielilor generate de exploatarea domeniului schiabil, iar cotele de participare la profit ºi pierdere au fost stabilite la 88, 76% Primãria Petroºani, reprezentând procentul lucrãrilor achitate cãtre Kranz Eurocenter, respectiv 11,24% societatea pri-
vatã, reprezentând procentul lucrãrilor neachitate de cãtre municipalitate. Contractul, care expira de drept la începutul acestei luni, a fost prelungit pânã în data de 31 martie 2015, însã pentru anul viitor municipalitatea a anunþat cã se va renunþa la înþelegere. De vinã ar fi ºi modul deficitar de admsinistrare a instalaþiilor de transport pe cablu, în condiþiile în care au existat mai multe sesizãri conform cãrora instalaþiile de transport sunt pronite doar atunci când vrea responsabilul ce se ocupã de ele, iar asta ar alunga turiºtii din Parâng. Pe de altã parte, nici cei de la Kranz Eurocenter nu ar mai vrea sã continue asocierea ºi au notificat primãria încã de anul trecut ca, pe viitor, sã ia în calcul ºi aceastã posibilitate. Car men COSMAN-PREDA
mp, rezultând o diferenþã de 6 ori mai mare între suprafaþa aferentã construcþiilor ºi terenul intravilan ce formeazã obiectul vânzãrii. În plus, se mai aratã în documentul emis de Prefecturã, între efectuarea raportul de evaluare ºi adoptarea deciziei de înstrãinare a terenului au trecut 9 luni aºa cã apare ºi întrebarea dacã preþul stabilit prin acel raport mai este de actualitate. În consecinþã, prefectul judeþului Hunedoara atrage atenþia cã la adoptarea acestui proiect de hotãrâre s-au eludat prevederile Legii 215/ 2001, iar vânzãrile ºi închirierile de terenuri se fac prin licitaþie publicã.
C
um vor descurca lucrurile?
Grav este cã tranzacþia dintre investitor ºi administraþia publicã din Petrila a fost deja încheiatã, în condiþiile în care nu s-a mai aºteptat validarea hotãrârii de cãtre Prefecturã. Lucrurile trebuie descâlcite de Primãria Petrila, cea care le-a ºi încurcat. „Prefectura Hunedoara a insistat sã revocãm unele hotãrâri ale Consiliului
Local, printre care ºi una privind vânzarea unui teren de pe platforma incintei Petrila Sud, unde o parte din cetãþenii din oraºul Petrila, dar ºi din Petroºani doresc ºi au fãcut deja unele investiþii ºi au creat locuri de muncã, dupã restructurarea ºi închiderea Minei Petrila Sud. Am vândut acestui investitor, care a construit în zonã ºi vrea sã se extindã, sã creascã numãrul locurilor de muncã, terenul aferent construcþiei respective. Terenul a fost concesionat ºi, ca sã investeascã, sã aibã siguranþã mai mare în ceea ce face, l-am vândut. Noi considerãm cã a fost respectatã legislaþia în vigoare ºi sperãm ca Prefectura sã analizeze mai temeinic aceastã hotãrâre. Nu s-a fãcut decât sã ajutãm un investitor din zonã pentru crearea de locuri de muncã, pentru a crea alternative la tot ce înseamnã restructurarea mineritului”, a declarat primarul Ilie Pãducel. Acesta spune cã se vor face toate demersurile legale pentru ca hotãrârea privind vânzarea terenului respectiv sã nu trebuiascã abrogatã. Car men COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
Olimpici, din rândul celor mulþi
A
u intrat cu medii mai mici de 5,00 la liceu ºi, pentru cã toþi colegii lor sunt mai preocupaþi de pauze, decât de ore, ei sunt niºte învingãtori. Vorbim despre 9 tineri de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, care vor reprezenta judeþul Hunedoara la olimpiadele tehnologice. A fost greu ºi, uneori, profesorii care i-au susþinut le-au adus pânã ºi mâncare, dar acum ei singuri îºi recunosc reuºita. Dacã ai intrat la cel mai slab liceu, nu ai cum sã faci performanþã ºi nici nu vrei. Aºa au crezut ºi cei 9 elevi, acum olimpici, motivaþi de premiile ce au ajuns sã le ia la olimpiade ºi chiar la finele anului ºcolar. Au realizat cã nu este uºor, dar au acum principii, pe care, iniþial, le contestau. Ionuþ a intrat cu medie micã la liceu ºi nici nu i-a plãcut unde a ajuns, însã, viaþa i-a demonstrat contrariul. „Prima datã, când am intrat în a IX-a nici nu voiam profilul acesta. M-au bãgat la electromecanicã ºi, dintr-o datã m-am trezit
la construcþii ºi am spus cã mã mut de la construcþii, însã, apoi mi-au plãcut foarte mult modulele acestea ºi am rãmas aici”, spune Ionuþ Dacker, olimpic, ce s-a calificat la faza naþionalã a olimpiadei în construcþii. Ionuþ pleacã la întrecerea pe þarã ºi munceºte în continuare, iar la fel ca el este ºi colegul sãu Petre, care ne-a mãrturisit cã a avut ºi zile în care a plecat de la ºcoalã aproape pe înserat ºi care are un principiu de viaþã excelent. Asta deºi când a întrat la liceu avea o medie foarte micã. „Cinci ºi ceva am
E
xperþi evaluatori de la Agenþia de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmîntul Superior vor vizita Universitatea din Petroºani. Au trecut cei cinci ani în care instituþiea de învãþãmînt superior din Valea Jiului a fost evaluatã, astfel cã acum va avea loc acest proces. De aceastã datã, cei de la Universitate nu vor mai fi nevoiþi sã scoatã din visterie undeva la peste 60 de mii de lei pentru acest proces de acreditare. Datoritã faptului cã sunt parte a unui proiect, costurile sînt suportate de
avut media. Dar am învãþat pentru cã asta am vrut. Mai departe, am o filozofie despre viaþã, pe care nu o sã o spun aici, dar ºtiu cã pot face o grãmadã de lucruri. Important este sã facem ceea ce ne place. Fã ceea ce îþi place ºi nu vei munci nici o zi din viaþa ta”, ne spune ºi Petre Zãvoi, olimpic ºi el olimpiada Tehnologicã. Profesorii care i-au încurajat au avut mult de muncã, pentru cã aici, la acest liceu nu sunt elite. Ba, dimpotrivã, iar ca sã scoþi olimpic dintr-un copil care nu a ºtiut sã înveþe poate niciodatã, e o muncã uluitoare ºi un
curaj nebun. „Când stãteam peste program, mâncam împreunã, ca niºte colegi. Le luam cornuri ºi stãteam toþi la masã. Dar mã bucur pentru ei, pentru cã sunt copii care au demonstrat cã sunt buni. În momentul în care vãd cã au ºi rezultate, sunt motivaþi ºi nu se mai lasã. Dintre cei care au fost anul trecut, o parte au venit ºi anul acesta la pregãtire ºi atunci cred cã sunt motivaþi sã o facã ºi ne mândrim cu ei”, a spus Camelia Paraschiv,
director adjunct la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Sunt peste 800 de elevi în acest liceu, dar doar 9 dintre ei sunt olimpici. În acest an au obþinut un premiu I, douã premii II, douã premii III ºi patru menþiuni, toate în domeniul construcþii ºi lucrãri publice. Mai mult, ei aduc inovaþii în domeniul lor ºi sunt viitorii meseriaºi bine calificaþi. „Ei vor fi tehnicieni în construcþii. Proba
UPET a scãpat de costurile acreditãrii
Uniunea Europeanã. “Luna aceasta Universitatea din Petroºani aºteaptã vizita unei echipe de experþi evaluatori din partea Agenþiei de Asigurare
a Calitãþii în Învãþãmîntul Superior. Este vorba de reacreditarea întregii universitãþi ºi este vorba de un sistem complex care este repetat la cinci ani de zile. Anul acesta este rîndul nostru ºi am reuºit sã fim puºi chiar într-un proiect POSDRU intitulat Qualitas, Dezvoltarea ºi consolidarea calitãþii la nivelul sistemului de învãþãmînt superior românesc ceea ce înseamnã cã prin acest proiect sînt suportate toate cheltuielile aferente evaluãrii. Am fost selectaþi împreunã cu alte 19 universitãþi. La aceastã evaluare se analizeazã toate actvitatiile practice ºi de cercetare, adminis-
trative, regulamentele, metodologiile existente ºi mãsura în care ele sînt puse efectiv în practicã. Pe lîngã aceastã evaluare la nivel instituþional se evalueazã un pachet de ºase programe de studii de la fiecare din cele trei facultãþi din componenþa Universitãþii din Petroºani. este vorba de Facultatea de Mine cu programul Inginerie minierã, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã care are în evaluare patru programe de studii ºi anume calculatoare, electromecanica, energeticã industrialã, maºini ºi echipamente ºi Facultatea de ªtiinþe care are ca program de studii sociologia. ªi aceste programe de studii la cinci ani sînt evaluate. Cu ocazia acestui demers complex de regulã se evalueazã un eºantion de cîteva specializãri, iar universitatea noastrã avînd 25 de specializãri au fost alese cele ºase sã participe la aceastã evaluare instituþionalã. Am evaluat rapoarte pe fiecare dintre cele ºase programe la nivel
scrisã a constat într-un test cu întrebãri din toate modulele din clasa a XI-A ºi a XII-a, iar proba practicã a fost realizarea unui desen în autocad, iar Ionuþ a obþinut 94 de puncte din 100. Lucrarea lui a fost deosebit de apreciatã la comisia de evaluare”, ne-a mãrturist ºi Maria Daju, profesor la catedra tehnicã. Toþi sunt exemple de luat în calcul ºi nu le este uºor deloc, pentru cã majoritatea colegilor lor nici nu sunt interesaþi de performanþele lor. Dar toþi cei 9 se luptã pentru premiul cel mare de la finalul anului, pentru cã un om de afaceri îl premiazã anual pe ºeful de promoþie cu un laptop. Acesta ºi premiile pe care le obþin la olimpiade îi fac diferiþi ºi îi motiveazã sã fie cei mai buni. Diana MITRACHE
instituþional ºi de asemenea organizaþiile studenþeºti care sunt în universitatea noastrã au elaborat propriul lor raport la activitatea din universitate”, a declarat prorectorul UPET, conf. Univ. Dr. Ec. Codruþa Dura. În urma acestei evaluãri se va stabili ºi gradul de încredere a instituþiei de învãþãmînt superior. “Nu avem de unde sã ºtim dinainte rezultatul evaluãrii. Am fost evaluaþi ultima datã în anul 2009 ºi am obþinut calificativul Grad ridicat de încredere, mai ridicat de atît nu existã. Între timp s-a mai modificat ºi metodologia în calitãþii în învãþãmîntul superior în sensul cã existã ºi calificativul Încredere sau Încredere limitatã. Rãmîne sã aºteptãm rezultatul evaluãrii ºi speram cã se va finaliza satisfãcãtor pentru noi”, a mai spus sursa citatã. Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta o culturã a calitãþii bazatã pe o capacitate managerialã competitivã pe plan european. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
Angajaþii din Parâng ar putea rãmîne fãrã loc de muncã
C
oncurs de angajare la Primãria Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani a scos la concurs mai multe posturi vacante. Mai exact este vorba de ocuparea posturilor din cadrul noului Serviciu de Administrare a Domeniului Schiabil. Angajaþii actuali nu pot fi preluaþi de municipalitate dupã terminarea contractului cu Kranz, astfel cã este nevoie de organizarea unui concurs. “În ultima ºedinþã ordinarã a consiliului local al municipiului Petroºani s-a aprobat infintarea în cadrul SPADPP a Serviciului de Administrare a Domeniului Schiabil care urmeazã dupã aprobarea consiliului local urmeazã sã preia în administrare cele
douã telescaune telescaunul vechi ºi TS3 ºi celelalte bunuri realizate în cadrul proiectului domeniului schiabil. Urmeazã sã fie luate în administrare în luna aprilie a acestui an. S-a aprobat infiinþarea acestui serviciu cu un numãr de 16 angajaþi contractuali din care un ºef serviciu ºi 15 angajaþi cu specializare specificã pentru exploatarea instalaþiilor pe cablu a serviciului public de transport pe
cablu, trolist, agent peron ºi mai multe pentru care trebuie calificare”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Actualii angajaþi pot rãmâne fãrã locul de muncã în cazul în care la concurs se prezintã mai mulþi candidaþi care sunt declaraþi admiºi. Existã însã ºi posibilitatea ca o parte dintre angajþi sã nu
Apa Serv Valea Jiului în linie dreaptã pentru finalizarea lucrãrilor
C
onducerea Apa Serv Petroºani în frunte cu directorul general Costel Avram ºi conducerea primãriei Petroºani reprezentatã de primarul Tiberiu Iacob – Ridzi ºi Daniel Viºan, directorul SPADPP Petroºani au fost pe teren pentru a definitiva ultimele detalii legate de reabilitarea conductei de distribuþie amplasatã între bl.6, str. Pãcii ºi str. 9 Mai bl. 2-4, Petroºani Nord. Aceasta conductã de distribuþie strãbate oraºul Petroºani din zona Aeroport, str. Pãcii, pînã în Petroºani Nord, str. 1 Decembrie 1918 – Casa de Culturã. Reþeaua de apã traverseazã zona centralã a oraºului Petroºani. Are o vechime de aproximativ 36 de ani ºi un grad de uzurã avansat, care nu-i mai conferã siguranþa în exploatare. Conducta trebuie reabilitatã prin înlocuire totalã pe tronsonul din str. 9 Mai bl. 2-4 (unde este cuplatã cu conducta de distribuþie din fontã ductilã FD 400mm) pînã la str. Pãcii. Pãstrarea în exploatare a acestei conducte are implicaþii negative asupra cali-
doreascã sã participe la concursul organizat de municipalitate avînd în vedere faptul cã
salariile din administraþia publicã sunt mai mici. “Prin concurs se poate prezenta oricine. Din angajaþii care lucreazã deja pe cele douã instalaþii sînt persoane care poate nu doresc sã vinã la primãrie ºi sã lucreze pe un salar de bugetar. Ar fi fost bine ca legislaþia sã fi prevãzut o posibilitate de ai prelua direct pe cei
care îndeplinesc condiþiile dar aºa cum este Codul Muncii fãcut ºi cu toate restricþiile care sunt în aparatul bugetar nu se pot lua”, a mai spus sursa citatã. Contractul ar fi expirat în luna martie ºi, iniþial, s-a spus cã asocierea nu va mai fi prelungitã. Acum, însã, datele problemei s-au schimbat, iar contractul a fost prelungit cu încã o lunã. Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã
meargã, fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
tãþii apei potabile distribuite, datoritã faptului cã traverseazã zona urbanã în condiþii de coexistenþã cu alte utilitãþi, ºi anume, reþele de canalizare menajerã care pot afecta calitatea apei potabile prin fenomenul de sucþiune ce se poate produce în timpul restricþiilor de apã potabilã.Totodatã, pierderile de apa existente ºi nedepistate pe aceastã conductã,
implicã deversãri de apã potabilã în canalizarea menajerã din zonã. Mai mult, reabilitarea acestei conducte este reprezentatã de importanþa operaþionalã a acesteia, prin faptul cã, asigurã transferul de apã potabilã, în situaþii deosebite, din zona de distribuþie Petroºani Nord în zona de distribuþie Aeroport ºi invers.
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015
Henþ cu mâna
FOTBALUL MIC ÞINE... FOTBALUL!
Aºadar, reîncepe campionatul Ligii a IVa Hunedoara, cu meciurile etapei 1 din retur. Acum zece ani
(subiect tratat într-un articol alãturat) începea aici în Valea Jiului, un retur de Liga I ºi II.
Fost-ai lele! Acum ne bucurãm cp am mai rãmas cu biata ligã de judeþ... Bravo celor care continuã sã creadã cã fotbalul mai poate fi ºi un sport decât altceva. Hercules Lupeni este la momentul actual echipa ce face faþã cel
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
MÂINE ÎNCEPE! A
trecut ºi iarna, nu s-a desfiinþat nici o echipã la nivelul campionatului judeþean al Ligii a IV-a hunedorene. Ãsta e lucrul cel mai bun. Echipele din Valea Jiului vor evolua în deplasare, cu excepþia Uricaniului care are o misiune extrem de grea pe teren propriu, întâlnind liderul Cetate Deva: „Mergem pe o combinaþie între jucãtorii experimentaþi, precum Tr. Câmpean, Anghelina, Gabi Trestian, Proteasa ºi juniori ca Erdös, D. Scurtu, Dãrãbanã, Vâlcicã, Buzea, Suvac, cu care sperãm sã redresãm echipa” a spus Vasile Scurtu, preºedintele de la Minerul Uricani. Jiul Petroºani va merge la Cãlan cu cei 17 jucãtori-
juniori pe care i-a stabilit pentru lotul de seniori, cei mai „bãtrâni” fiind D. Pavel, ªtefãnoaica, Andrei Ilie, Darius Stoica, Sabin ºi Pãduraru (toþi au 19 ani) ºi Al. Daj (20 ani)! Hercules Lupeni merge la Brad cu gândul la victorie: „Deplasãm un lot de 15 jucãtori, dintre care 2-3 juniori. Echipa este bine pregãtitã, sper sã obþinem cele trei puncte” a precizat
mai bine la acest nivel. Este o echipã cu o conducere serioasã, cu un antrenor perfecþionist, cu un scop bine conturat. Administraþiile locale din Valea Jiului sunt cât de cât implicate, la Uricani, Vulcan, Petroºani ºi Petrila, ele
Nelu Haþegan, preºedintele Hercules Lupeni. Vulcanul joacã la Geoagiu: „Sper cã vom debuta cu dreptul. Sã fie ºi pentru mine un început bun” spunea noul preºedinte al C.S. Vulcan, Viluþ Oltean. Universitatea Petroºani are în aparenþã, o misiune uºoarã la ultima clasatã, Retezatul Haþeg: „Nu e
fiind cele care susþin fotbalul. Atât cât le permite bugetul. Important este cã echipele sunt þinute în viaþã, cu o implicare mai micã sau mai mare ºi cã de mâine, pânã pe 6 iunie, suntem chitiþi pe fotbalul nostru mic, aºa cum e el.
chiar aºa! Haþegul s-a întãrit în aceastã iarnã, dar echipa noastrã are un tonus bun ºi mergem acolo sã nu pierdem” a spus Gabi Niþu, antrenorul Universitãþii Petroºani. În fine, Inter Petrila va merge la Orãºtie dupã ce s-a pregãtit în februarie la Geoagiu, venind dupã douã amicale reuºite, 1-0 la Mãgura Pui (gol Ungureanu)
ºi 3-0 la Sadu (goluri Bocu 2, Duma). „Din pãcate vom juca la Orãºtie fãrã Duma, I. Androne ºi Coste, toþi trei accidentaþi. Sperãm sã nu pierdem” a spus Avram Moldovan, antrenorul petrilenilor.
CLASAMENT TUR 2014-2015
Preºedintele Vasile Scurtu (Minerul Uricani) merge pe mâna juniorilor în retur
ETAPA A 16-A, 7 MARTIE 2015 Dacia Orãºtie – Inter Petrila Gloria Geoagiu – C.S. Vulcan Aurul Certej – Metalul Criºcior Aurul Brad – Hercules Lupeni Minerul Uricani – Cetate Deva Ret. Haþeg – Univ. Petroºani Victoria Cãlan – Jiul (8 martie) ªoimul Bãiþa stã
Nelu Haþegan, preºedintele de la Hercules Lupeni, crede în victoria echipei sale la Brad
În urmã cu un deceniu (2005-2006)
Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni începeau returul în Divizia „A” ºi „B” Jiul Petroºani ocupa locul 13 la finalul turului 2005-2006 în Divizia „A”.
Startul returului a fost pe 12 martie 2006 (cam pe astã vreme...) cu un început bun, 0-0 la Gloria Bistriþa, într-un meci în care la Jiul
evoluau, printre alþii, Hotoboc, Bãdoiu, Mihart, Pâcleºan, Paleacu, Ciprian Petre, Cl. Drãgan sau Diniþã. O echipã care a
Minerul Lupeni într-un meci cu Corvinul, în ediþia 2005-2006 luptat din rãsputeri în acel minutul 72. La Minerul sezon, încheind la final pe Lupeni jucau atunci Urai, locul 13, salvându-se de la Cipr. Luca, Boroncoi, retrogradare. Panaitescu, Horaþiu Popa, Minerul Lupeni era Nae Iorga, Török. Minerul printre protagonistele Seriei Lupeni a rãmas în a 3-a a Diviziei „B” (16 continuare în Divizia „B”. echipe), începând returul Aºadar, acum aproape 2005-2006 de pe locul 7. un deceniu, echipele Jiul ºi Prima etapã a primãverii, Minerul Lupeni ne pe 11 martie 2006, 1-2 la reprezentau la cel mai înalt Liberty Salonta. Echipa era nivel. Vã vine sã credeþi antrenatã de Gabi Stan, acum, în 2015? reuºise sã egaleze la 1-1 (gol Nae Iorga), dar a pierPaginã realizatã de dut printr-un gol primit în Genu TUÞU