CVJ Nr 811, joi 5 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 811

Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Martie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Universitatea Petroºani bate palma cu CEO

C

omplexul Energetic Oltenia este extrem de interesat de o colaborare în cercetare cu specialiºtii Universitãþii din Petroºani, astfel încât sã-ºi poatã eficientiza activitatea, mai ales cã la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului poate gãsi expertizã calificatã atât în domeniul producþiei cât ºi în cel economic.

Directorul Departamentului IMIT, profesor în cadrul Universitãþii din Petroºani, Radu Sorin, spune cã discuþiile avute cu conducerea Complexului Energetic Oltenia sunt avansate ºi ºansele ca la Petroºani sã fie demarate proiecte de cercetare pentru aceastã companie sunt reale.

„Am discutat viitoare posibilitãþi de colaborare în ideea participãrii la unele contracte de cercetare. Prin acestea am vrea sã contribuim la soluþionarea unor probleme pe care acest complex le are în aceastã perioadã.

O sã discutãm concret ce acþiuni comune facem, însã am mai discutat cu conducerea CEO ºi pentru congresul mondial „Balkanmin”, ca participanþii din þarã ºi strãinãtate sã facã o vizitã în Gorj ºi sã vadã operele marelui Brâncuºi, o carierã de lignit din cadrul CEO ºi o termocentralã modernã, probabil Rovinari”, a declarat profesorul Radu Sorin.

Maximilian GÂNJU

Pe cine au aruncat magistraþii în spatele gratiilor

Monica Iacob-Ridzi a dus pe picioare 13 afecþiuni medicale!

A

fecþiunile de care suferã ºi stresul ultimei perioade au dãrâmat-o pe Monica Iacob-Ridzi, care abia se mai þine pe picioare ºi din acest motiv a fost necesarã transferarea ei la Spitalul Penitenciar Jilava. Suferã de 13 afecþiuni care îi macinã trupul. >>> PAGINA A 3-A

21 de milioane de dolari duºi pe apa sâmbetei

Echipamentele ruseºti din curtea Termocentralei Mintia, apã de ploaie chipamentele E de producþie ruseascã din curtea

Termocentralei Mintia sunt apã de ploaie, aºa cã introducerea lor în proiectul de retehnologizare a grupului 4 energetic este improbabilã.

Un fel de apã sfinþitã, care nu face rãu, dar nu aduce nici nimic bun.

Aºa sunt ºi echipamente de producþie ruseascã în valoare de 21 de milioane de dolari, care zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia de mai bine de 12 ani. Echipamentele au fost cumpãrate în perioada Guvernului Nãstase, pentru retehnologizarea grupului IV energetic, dar investiþia a fost ulterior blocatã. Fosta conducere a Complexului Energetic

Hunedoara ar fi vrut sã le foloseascã în actualul proiect de retehnologizare a grupului energetic nr. 4, numai cã materializarea intenþiei este puþin probabilã. Surse bine informate spun cã sunt prea vechi ºi nu ar aduce nici un plus calitativ faþã de ce este la ora actualã, aºa cã nu existã nici un temei pentru a fi utilizate. Este nevoie de echipamente moderne, performante, ceea ce nu

se mai poate spune despre utilajele ruseºti.

De precizat cã echipamentele respective au fost achiziþionate pentru – la vremea respectivã – un ipotetic program de retehnologizare, aflat mai mult la nivel de studiu, de necesitate ºi nepus în practicã niciodatã. Când s-a gãsit finanþare nu s-a gãsit contractor general care sã accepte sumele alocate în acest sens, iar ulterior, când în sfârºit ar fi avut cine sã lucreze, nu a mai fost finanþarea, recunoºteau oficialii Electrocentrale Mintia.

Dacã pânã la urmã se vor gãsi garanþiile nece-

sare, la Mintia ar urma sã fie implementat, cu ajutorul unui credit furnizor, un program de modernizare a Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4. La începutul lunii septembrie, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul în valoare de 270 de milioane de dolari, investitorii fiind chinezii de la compania China National Electric Engineering Construction Corporation.

Numai cã înþelegerea s-a blocat la momentul negocierii garanþiilor.

Car men COSMAN-PREDA

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

Green Line, scump pe linia feratã

G

reen Line Valea Jiului, constitor pe calea feratã. Edilii locali din Valea Jiului au venit cu propunerea ca noul sistem de transport în comun care ar urma sã fie implementat începând cu anul 2020 sã fie realizat pe calea feratã având în vedere faptul cã zona dispune de infrastructurã.

Oficialii judeþeni care au demarat acest program sunt de pãrere cã aceastã opinie poate fi luatã în calcul, însã implementarea ei poate fi extrem de costisitoare.

“Vorbim de foarte mulþi bani, însã vorbim de foarte mulþi bani europeni. Acest tip de proiect este finanþat

în proporþie de 98% de cãtre Uniunea Europeanã.

Noi vorbim de un efort al Consiliului Judeþean Hunedoara conjugat cu primãriile de maxim un milion de lei. Salut orice iniþiativã pentru folosirea transportului pe calea feratã, trebuie optimizat transportul pe cale feratã, însã dacã vorbim de costuri, transportul rutier este mai puþin costisitor decât transportul pe calea feratã.

Investiþiile la care ne referim sunt undeva la 1% faþã de cât ar trebui sã investim pentru optimizarea transportului pe calea feratã.

Vorbim de modernizarea staþiilor, a gãrilor, a haltelor, trebuie un amplu program pentru aceastã modernizare”, a declarat Adrian

Concesiunile din Straja, încã analizate de comisie

C

onstrucþii haotice, neidentificate de autoritãþi. Faptul cã în Straja s-a construit haotic ºtie toatã lumea, iar acest lucru este vizibil cu ochiul liber.

De mai bine de un an de zile, consilierii locali de la Lupeni încearcã sã afle care este stadiul concesiunilor din staþiunea montanã, însã nimeni nu are un rãspuns pentru ei.

“Am solicitat prezentarea raportului comisiei care verifica concesiunile din staþiunea Strajã, deoarece vreau sã aflu dacã exista extinderi de concesiuni, la cabane, fãrã acordul Consiliului Local. Aºtept acest raport ºi-o sã vi-l prezint pentru a înþelege ce se întâmpla cu concesiunile din staþiunea turisticã Straja”, a declarat Cristian Roºu, consilier local din Lupeni.

Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat înfiinþarea unei comisii care sã verifice concesiunile din Straja. La un an de la constituirea acestei comisii, consiliul local Lupeni nu a primit niciun rezultat.

“Comisia încã lucreazã la analizarea concesiunilor.

David, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Noile mijloace de transport în comun care vor tranzita Valea Jiului peste 5 ani vor fi dotate cu baterii, astfel încât sã se elimine total noxele.

“Programul Green Line pentru care noi încercãm sã obþinem o finanþare pentru modernizarea transportului în comun în judeþul Hunedoara este ºi rãmâne o prioritate pentru conducerea CJH. Am avut o serie de discuþii cu primarii cu care noi suntem în asociere.

Toatã lumea din Valea Jiului este interesatã ca acest program sã fie pus în practicã cât mai curând. În acest moment suntem în stadiul în care avem studiile de

Salvatori ºi de suprafaþã

Î

n timp ce industria minierã de subteran se restrânge în Valea Jiului, cei de la INSEMEX calificã salvatori mineri de suprafaþã.

Nu a fost stabilit niciun termen atunci. Este timp sã termine”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. În luna noiembrie a anului 2013, la nivelul primãriei s-a constituit o comisie care sã verifice toate construcþiile care s-au fãcut în Strajã, respectarea contractelor, a planului, dimensiunile construcþiilor, tot ce înseamnã legalitate în întreaga staþiune.

Consiliul Local a stabilit ca aceastã comisie sã finalizeze analiza ºi sã prezinte un raport pânã în luna iulie, pentru ca apoi sã se poatã dispune mãsurile legale în cazul celor care au construit în afara legii.

Luna iulie a trecut, iar comisia nu a prezentat rezultatele vizitelor din teren.

Monika BACIU

Cercetãtorii de aici încearcã sã intre pe diferite pieþe astfel încât sã

fezabilitate pregãtite pentru proiectul nostru ºi urmeazã sã stabilim împreunã cu primarii sã vedem exact ce formulã vom aplica dupã ce vom obþine finanþarea.

E vorba despre autobuze cu baterii care vor înlocui în jurul anului 2020 microbuzele pe care le îºi asigure supravieþuirea institutului ºi pe viitor.

“Din punct de vedere al diferenþelor institutului ºi al obiectului nostru de activitate am prevãzut sã ne orientãm ºi cãtre alte sectoare ale domenilor de activitate ceea ce înseamnã siderurgie, energeticã, gaz, petrol ºi rafinãrii.

Dezvoltãm activitãþi în aceste domenii pentru cã este clar cã dacã am fi fost legaþi structural doar de industria minierã nu ar fi fost bine. La Arcelor Mitall care este o întreprindere de suprafaþa are 200 de salvatori ºi mai sunt ºi alþii”, a declarat dr. ing.

Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani Succesul institutului este dat ºi de faptul cã în urmã cu câþiva ani a gãsit o niºã pe care a valorificat-o la potenþialul maxim.

Monika BACIU

avem astãzi în funcþiune, autobuze cu baterii de autonomie de 200 de kilometri care vor exercita funcþia de transport în comun de la Petrila pânã la Uricani. Va fi un sistem modern de ticketing, de cumpãrare a tichetelor accesibil tuturor categoriilor de persoane. Sunt extrem de uºor de utilizat ºi nu va exista niciun fel de fraudã”, a mai precizat sursa citatã.

Noul sistem de transport în comun ar urma sã lege toate localitãþile Vãii Jiului, iar preþurile biletelor sã fie accesibile pentru toate buzunarele. Rãmâne însã de vãzut ce schimbãri vor surveni pânã în anul 2020 atunci când se doreºte a fi funcþional acest sistem.

Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

Pe cine au aruncat magistraþii în spatele gratiilor

Monica Iacob – Ridzi a dus pe picioare 13 afecþiuni medicale!

A

A

fecþiunile de care suferã ºi stresul ultimei perioade au dãrâmat-o pe Monica Iacob-*Ridzi, care abia se mai þine pe picioare ºi din acest motiv a fost necesarã transferarea ei la Spitalul Penitenciar Jilava. Suferã de 13 afecþiuni care îi macinã trupul.

Sunt boli care s-au agravat ºi care îi pun viaþa în pericol, dupã cum o demonstreazã actele medicale, afecþiuni de care Monica Iacob – Ridzi s-a ferit sã facã vorbire ºi doar la finalul procesului în care a fost condamnatã la 5 ani de închisoare a mãrturisit lumii problemele grave de sãnãtate cu care se confruntã.

Avocatul fostului ministru este singurul dintre apropiaþii ei care a povestit despre situaþia cumplitã pe care o traverseazã Monica Iacob – Ridzi, cea care cu demnitate îºi duce boala pe picioare ºi sperã sã-ºi mai vadã copiii crescând. Iar închisoarea unde a fost trimisã de implacabila sentinþã pronunþatã de magistraþi, condiþiile de detenþie o macinã zi dupã zi, fãrã sã poatã beneficia cu adevãrat de tratamentul de care are atâta nevoie pentru a rãmâne în viaþã.

“Se simte rãu, nu este absolut niciun fel de exagerare, este o situaþie dificilã, este zguduitor ºi pentru mine ca avocat, dincolo de faptul cã sunt avocat, sunt ºi prieten de familie. (…) Sistemul penitenciar este la pãmânt, oamenii de aici fac tot ce pot sã facã în limita legii, de a asigura, nu Monicãi Iacob Ridzi, ci celor din penitencia-

rele româneºti, condiþii decente”, a spus avocatul Alexandru Chiciu. A atras de nenumãrate ori atenþia cã Monica Iacob Ridzi este într-o situaþie deplorabilã ºi "abia se þine pe picioare".

Chiciu a dezvãluit cã Monica Ridzi suferã de nu mai puþin de 13 boli, care îi macinã trupul. ªi din acest motiv a fost transferatã la Spitalul Penitebnciar Jilava, însã este posibil ca apãrãtorii sãi sã cearã întreruperea pedepsei pe motive medicale. Are nevoie de tratament de specialitate ca de aer pe care nu se ºtie dacã îl poate primi în spatele gratiilor.

S

-a ferit sã vorbeascã despre boli ºi suferinþã

Monica iacob – Ridzi este o persoanã discretã în viaþa provatã ºi s-a ferit mult timp sã vorbeascã despre boli sau suferinþã. A fãcut-o doar cu puþin timp înainte de aflarea sentinþei definitive într-o postare pe blogul ei, acolo udner ºi-a reiterat nevinovãþia. Ridzi spune cã anii de anchete ºi procese ºi-au pus puternic amprenta asupra ei, dar ºia supra familiei, iar afecþiunile de care suferã sau agravat. “Sunt în acest moment epuizatã dupã aproape 6 ani de atacuri

profunde ºi nedrepte la adresã mea ºi a familiei mele, de momente în care am crezut cã nimic nu mai are rost ºi am fost pe punctul de a claca. Familia m-a ajutat sã nu cedez. Soþul meu m-a sprijinit. Cei 2 copii au fost tot timpul lângã mine, copiii din pãcate sunt ºi ei afectaþi, sunt bolnavi Din pãcate aceºti ultimi 6 ani din viaþã ºi-au pus amprenta definitiv asupra vieþii ºi familiei mele. Sunt 6 ani în care bolile pe care le aveam s-au agravat ºi au apãrut ºi altele noi. Sunt 6 ani în care am alergat între spitale, avocaþi, experþi, instanþã ºi iar spitale. Copiii mei au nevoie de mamã, acasã. (...) Numai Dumnezeu ºtie câte zile mai am de trãit, dar mã rog Lui cã acele zile sã le trãiesc lângã copiii mei, acasã”, scria Monica Iacob – Ridzi.

cerut regim semideschis

Din cauza afecþiunilor de care suferã, fostul ministru al Tineretului, deputatul Monica Iacob Ridzi, a solicitat Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei. În cererea adresatã Comisiei de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate a Penintenciarului Gherla a motiovat cã suferã de mai multe afecþiuni, printre care ºi trombofilie, care poate provoca coagularea sângelui mai ales în venele profunde ale membrelor inferioare. "Solicit stabilirea regimului semideschis pentru executarea pedepsei privative de libertate având în vedere faptul cã situaþia mea medicalã este foarte gravã, fiind diagnosticatã de cãtre medicii specialiºti din þarã ºi strãinãtate cu 13 afecþiuni, precum leuconeutropenie severã idiopaticã, trombofilie prin mutaþie homozigotã ºi heterozigotã, boala von Willebrand, tiroiditã cronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteoporozã, gastritã, anemie feriptivã. Trombofilia de care sufãr poate provoca coagularea sângelui mai ales în venele profunde ale membrelor inferioare, cu formare

Monica Iacob-Ridzi transferatã la Jilava la recomandarea medicilor! recomandat

Medicii sunt cei care au ob – Ridzi de al transferarea Monicãi Iac italul Penitenciar Sp la Penitenciarul Gherla nistraþia naþionalã a Jilava, a recunoscut Admi lung, parcurs nu cu Penitenciarelor. Un drum de aºteptat, ci cu o o ambulanþã, aºa cum era lte opriri ºi a ajuns dubã care a fãcut mai mu aþie. dupã zeci de ore la destin mai multe afecþide erã suf Fostul ministru t special, aºa cã era uni ce necesitã tratamen steia de la Gherla. necesarã transferarea ace ciarelor a recunosIar Administraþia Peniten l s-a fãcut chiar la cut, miercuri, cã transferu i. “Menþionãm cã, la recomandarea mediculu de medicul unitãþii recomandarea formulatã cauzã a fost transfede detenþie, deþinuta în tal, pentru evaluare ratã la un penitenciar spi

de cheaguri, care pot migra în artera pulmonarã ducând la deces prin trombembolie pulmonarã", a arãtat Ridzi în cererea înaintatã comisiei.

Tratamentul trombofiliei se poate face prin administrarea de medicamente antiagregante, însã în cazul acesteia sunt însã interzise din cauza bolii von Willenbrand, care se manifestã prin hemoragii severe.

"Singura modalitate prin care pot evita formarea de cheaguri în venele profunde ale membrelor inferioare este sã mã plimb cel mult la douã ore, aspect imposibil într-un regim închis de executare a pedepsei", a explicat fostul ministru.

Regimul închis stabilit îi pune viaþa în pericol tocmai datoritã problemelor grave de sãnãtate menþionate, a subliniat fostul ministru.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã definitiv, în 16 februarie, de instanþa supremã, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliþia Judeþeanã Cluj, fiind încarceratã la secþia exterioarã din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.

Car men COSMAN-PREDA

Aceasta a plecat de medicalã de specialitate. j, luni, 02.03.2015 ºi la Secþia Exterioarã Clu enciar aflat pe traseu, a fost cazatã la un penit pã aproximativ 3 în cursul aceleiaºi zile, du dimineaþa zilei de ore ºi 30 de minute. În plecat spre unitatea 03.03.2015, deþinuta a r Spital Jilava, fiind de destinaþie, Penitencia dical al unitãþii consultatã la cabinetul me traseu, pentru a înainte de deplasare. Pe itar, apã potabilã ºi asigura accesul la grup san t efectuate cinci miºcare în aer liber au fos rma starea de sãnãopriri, iar pentru a confi a fost prezentatã la tate a deþinutei, aceasta din penitenciarele cabinetul medical al unuia tã într-un comunicat aflate pe traseu", se ara al ANP. de ce drumul a Oficialii ANP explicã ºi transferului se justa durat atât de mult: "Dura tranzitate mai multe tificã prin faptul cã sunt rul rutelor stabilite, unitãþi de detenþie în cad i multor persoane pentru transportarea ma de a se asigura condamnate, cu scopul elor judiciare, prezentarea în faþa organ în / din penitenciarele internarea/ externarea i în funcþie spital, executarea pedepse de regim".

4 Actualitate

Bursã pentru o viaþã, de la capãt A

u trecut de anii copilãriei, poate unii chiar au copii, ori nepoþi, dar se întorc la ºcoalã, ca la a doua ºansã. Mai mult, ca sã fie încurajaþi ºi sprijiniþi, toþi cei care frecventeazã orele primesc ºi burse. Proiectul se desfãºoarã la Petroºani, la o ºcoalã dintr-un cartier sãrac.

Ei vin la ºcoalã, deºi atunci când a fost vremea lor, au ignorat asta. Acum, toþi au peste 17 ani ºi abia dacã au trecut de ciclul întâi gimnazial. Sunt oameni maturi, care au realizat cã în viaþã a scrie ºi a citi e tot ce conteazã ºi s-au înscris la cursurile ªcolii Generale nr. 2 din Colonia Petroºani. ªcoala, însã, nu numai cã le apreciazã efortul, dar îi ºi încurajeazã, oferindu-le lunar bani, cu câteva condiþii impuse. „Acest proiect presupune ca aceºti elevi sã aibã o prezenþã bunã la ºcoalã, dar ºi sã desfãºoare activitãþi

Lapte cãrat cu mãgãruºul

N

e-am obiºnuit cu lapte la cutie, sau la dozator chiar, dar în Valea Jiului se mai pãstreazã tradiþia momârlanilor, care coboarã zilnic cu lapte proaspãt în oraº.

Sunt dintre cei care locuiesc în cãtunele de munte din apropiere ºi povara o carã mãgãruºii. Aºa am gãsit-o ºi noi pe Cita, care îºi aºteaptã stãpâna cuminte zi de zi.

De câte ori treci prin zona blocurilor turn din centrul municipiului Petroºani, este aproape imposibil sã nu zãreºti printre copaci, în zona verde, priponit un mãgar. Defapt este o mãgãriþã, iar oamenii din zonã spun cã are ºi nume: Cita. Ce face

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

ea? Pãi aduce lapte proaspãt, ecologic, iar pânã ce stãpâna distribuie marfa, Cita aºteaptã ºi se înfruptã din iarbã sau fân. Face

ºi gãlãgie, ca orice catâr încãpãþânat, care nu concepe sã fie lãsat singur, dar oamenii din zonã s-au obiºnuit cu sunetele ºi nu îi deranjeazã.

Nu este cel mai ascultãtor mãgar, dar o ajutã pe nana cu lapte, pe care o ºtie toatã lumea. „Pe mãgar

Nerãbdãtori sã se închidã defileul

N

imeni nu vrea ca artera ce strãbate Defileul Jiului sã se mai închidã ºi oamenii din zona Vãii Jiului sã rãmânã izolaþi ore bune zolnic.

Nimeni, cu excepþia patrupedelor care au suferit enorm pe timpul iernii ºi care acum vin la

aproape în fiecare zi îl vãd aici. Mai carã femeia laptele ºi aºa, din când în când, mai scoate el câte o vorbã”, ne spune un locatar al

blocului din apropiere. „Este o femeie deosebitã. O cunosc bine. Are lapte de calitate ºi mulþi îºi fac la ea abonament”, ne spune un alt domn din apropiere.

Nana nu a vrut sã ne povesteascã povestea mãgãruºului ei, dar ne-a mulþumit cã îi facem

fiecare maºinã care opreºte în zona de la intrarea în zona de defileu. Cel puþin 10 maidanezi

educative suplimentare.

Prezenþa lor la ºcoalã va fi apoi printr-o bursã de aproximativ 150 de lei”, spune Gabriela Rus, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, structurã ºcolarã de care aparþine ªcoala nr 2 din Petroºani.

Toþi cei care s-au înscris la aceastã formã de învãþãmânt primesc banii, pentru cã nu sunt foarte mulþi, dar sunt încurajaþi ºi ajutaþi astfel. Asta mai ales dupã ce unii au abandonat ºcoala din sãrãcie. „Sunt ºi copii, dar, marea majoritate sunt adulþi, care nu ºi-au finalizat studiile la momentul potrivit. Din varii motive au abandonat ºcoala.

Pot sã se înscrie cei care au

reclamã. „ Nu vreau sã fiu eu vedetã, cã mã ºtie lumea de femeie serioasã ºi suntem în post. Faceþi-i reclamã, cã mã ajutã mult”, ne-a spus femeia, care niciodatã nu lasã mãgarul în soare, sau în ploaie, ori în ger ºi cautã locul ideal pentru a-l priponi timp de câteva ore, cât ea îºi face treaba prin împrejurimi.

Femeia bate drumul cu animalul de câteva ori pe sãptãmânã, tocmai din cãtunul de pe Slãtinioara, aflat la câþiva km de Petroºani.

Umple desagii cu bidoanele din aluminiu pline cu lapte ºi pleacã cu ele la abonaþii din oraº. E lapte proaspãt ºi faptul cã oamenii încã îºi fac abonament este o garanþie sigurã a ceea ce înseamnã laptele de vacã autentic, în comparaþie cu cel de la dozator, ori la cutie.

Diana MITRACHE

stau acum adunaþi pe scuarul cu iarbã de la intersecþia Petroºaniului cu Aninoasa ºi aºteaptã câte o maºinã. Cu siguranþã, ei sunt ºi singurii care doresc oprirea traficului în acest loc. Odatã ce maºinile vor sta la barierã pe perioada restricþiilor de circulaþie, vor mânca ºi ei pe sãturate. Iarna care a trecut nu le-a fãcut deloc bine ºi fiecare sperã sã vinã o maºinã din care sã primeascã ceva mâncare.

Din 15 martie, însã, aceºtia vor fi cei mai fericiþi, pentru cã se reiau restricþiile de circulaþie.

Diana MITRACHE

cu cel puþin 3 ani mai mult decât vârsta de ºcolarizare.

Cei mai mici sunt de 17 ani ºi sunt în clasa a VI-a, ori a VII-a. Avem ºi persoane de 50 de ani, care sunt în învãþãmântul primar, dar nu din pãcate, ci din fericire, aceasta este o ºansã pentru ei sã îºi facã studiile ºi unele dintre elevele noastre, chiar sã îºi ajute nepoþii la lecþii”, a mai adãugat Gabriela Rus. Programul finanþat printr-un proiect POSDRU, ajutã oamenii sã se integreze mai uºor în societate ºi chiar îi sprijinã cu bani, pe care îi pot da pe rechizite, ori pe haine, ca sã vinã la ºcoalã aºa cum trebuie.

Diana MITRACHE

Pregãtiri pentru centrul de sacrificare al mieilor

P

unctul de sacrificare al mieilor din piaþa centralã din Petroºani va funcþiona ºi în acest an.

Momentan acest centru este nefuncþional, urmând ca în perioada premergãtoare Paºtelui aici sã se facã lucrãrile de igienizare ºi reavizare astfel încât crescãtorii de miei sã aibã posibilitatea sã vinã ºi sã îºi sacrifice în condiþii igienice animalele în vederea comercializãrii.

“Ca ºi în anii precedenþi, ºi anul acesta sperãm sã vinã un numãr cât mai mare de producãtori ºi investiþiile fãcute în anii anteriori la punctul de sacrificare sã dea roade”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Crescãtorii de miei nu vor plãti mai mult faþã de anul precedent pentru utilizarea centrului de sacrificare. Vestea bunã este cã nici comercianþii care îºi vor desface marfa pe tarabele din piaþã nu vor avea biruri mai mari, ba dimpotrivã taxele pe masã au fost micºorate.

“Taxele rãmân cele de anul trecut, nu au fost nici mãrite, nici micºorate, în schimb am micºorat preþurile pe tarabe, pe mesele din pieþe.

Momentan nu avem cereri, dar sunt convins cã vor veni în scurt timp în apropierea sãrbãtorilor”, a mai spus sursa citatã Reprezentanþii pieþelor din Petroºani se aºteaptã ca cererile privind închirierea tarabelor sã creascã în preajma sãrbãtorilor Pascale.

Monika BACIU

Razie la maxi taxi T

oþi ºoferii de pe maxi taxi au fost opriþi azi dimineaþã de inspetorii care le-au verificat maºinile. Acþiunea este prima ºi s-a desfãºurat sub forma unui control la care au participat atât poliþiºti, cât ºi angajaþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, dar nu va fi ultima. Astfel de razii vor avea loc foarte des de acum încolo. au fost luate în calcul ºi inspectorii au verificat timp de ore bune, maºinã dupã maºinã. „Scopul nostru

Nu s-a urmãrit sancþionarea neapãrat a ºoferilor, ci modul în care fac transportul. De la confortul pasagerilor, la maºinile folosite pentru transport, toate

nu este acela de a sancþiona contravenþional. Nu facem o muncã de poliþie, în mod deosebit, scopul nostru este acela de a preveni. Ne-am bucura ca transportatorii sã ºtie

cã suntem pe drum ºi sã respecte legea ºi contractele pe care le au în desfãºurare”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. În primul rând, cei care au fãcut razia au vizat legalitatea transportului, maºinile cu care se transportã cãlãtorii, dar ºi modul cum stau aceºtia pe scaune, nefiind voie sã transporte pasagerii în picioare. „Am fost semnalaþi cu probleme legate de folosirea unor alte mijloace de transport, decât cele autorizate.

Existã o singurã firmã,

Peste 143 de milioane de lei – ajutor de stat pentru minele necompetitive uvernul a aprobat, miercuri, G alocarea unui ajutor

de stat în sumã de 143,475 milioane de lei în 2015 pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

Este vorba despre exploatãrile minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani,

aflate pe program de închidere, iar Executivul a precizat cã ajutorul de stat este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri.

Conform actului normativ aprobat de Guvern, din totalul de 143,475 milioane de lei, suma de 93,3 milioane lei este destinatãpentru produsul huilã energeticã livrat

de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, sumã destinatã acoperirii pierderilor aferente producþiei curente. Diferenþa, respectiv 50,1 milioane lei, este alocatã pentru

Sprijiniþi sã ajungã de la nota 3,00 la 6,00

S

untem în plinã febrã a simulãrilor pentru examenul de Bacalaureat, dar ne-am obiºnuit sã vorbim despre liceele cu profil tehnologic, ca despre paria ºcolilor.

Elevii de aici vin în liceu cu medii de 3 ºi 4 la admitere.

Provin din familii dezorganizate, ori sunt prea sãraci ºi atunci cum sã îi aduci la nota 6,00?

Simplu! Metoda au gãsit-o profesorii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, dupã ce ani la rând promovabilitatea la Bacalaureat era catastrofalã.

Cei mai tineri dintre profesori au venit cu ideea de a face meditaþii la orele lor, chiar dacã nu sunt de specialitate ºi chiar îi ascultã pe fiecare în parte.

Suplinesc astfel, lipsa unui pãrinte interesat de viitorul copilului sãu. „Vreau sã îi laud pe colegii mei mai tineri, care s-au mobilizat dupã prima sesiune de simulare a Bacalaureatului ºi au organizat pregãtiri suplimentare. În ce sens? Chiar dacã colegul meu predã istorie, ºi-a luat angajamentul ca pe doi sau chiar 3 dintre elevii de clasa a XII-a sã îi asculte la biologie.

Ia manualul ºi îl ascultã dupã manual. ªi elevii sunt încântaþi, pentru cã au simþit astfel nevoia

plãþile compensatorii (25,85 milioane lei) ºi pentru lucrãri de închidere a minelor (24,3 milioane lei). ”Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi

de a interacþiona altfel cu noi.

Mulþi nu au acasã posibilitatea sã discute cu un adult. Pãrinþii le sunt în strãinãtate sau nu au timp de ei ºi aici gãsesc sprijinul nostru”, a explicat metoda Gabriela Rus, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani Profesorii sperã ca metoda sã dea rezultate ºi poate cã nu acum la simulare, ci mai ales la examenul propriu-zis. „Acum nu a fost uºor, dar o sã mai învãþ”, a spus la ieºirea din sala de examen, miercuri, o elevã care a dat examen la matematicã.

Pregãtirile de specialitate le fac ºi profesorii de limba românã, matematicã, ori materia la care aleg elevii, însã, cei care îi ajutã, suplinesc rolul pãrinþilor. Numai aºa, spun cei care au recurs la aceastã metodã, un copil poate fi adus de la nota 3,00, cât a luat la capacitate, la media 6,00, cât are nevoie sã ia Bacalaureatul.

Diana MITRACHE

Mediului de Afaceri monitorizeazã nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþul cãrbunelui de calitate similarã provenit din terþe state”, au precizat reprezentanþii Guvernului dupã adoptarea hotãrârii.

Mãsura aprobatã de Guvern este în conformitate cu Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10

din câte ºtiu eu, sau un numãr limitat, care au dreptul de a desfãºura curse regulate în Hunedoara. Orice altã societate comercialã, care pune la dispoziþie pentru transport public interurban, un mijloc de transport de care noi, CJ Hunedoara, nu ºtim, este în ilegalitate”, a mai spus Adrian David.

Astfel de acþiuni se vor face de acum încolo de câteva ori pe sãptãmânã. Transportatorii vor fi verificaþi aºa încât pasagerii sã nu mai aibã obiecþii.

Diana MITRACHE decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi cu Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final, prin care Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fonduri publice un ajutor de stat de 1.169 milioane lei în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cele trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei S.A Petroºani, în perioada 2011-2018.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Bursã pentru o viaþã, de la capãt A

u trecut de anii copilãriei, poate unii chiar au copii, ori nepoþi, dar se întorc la ºcoalã, ca la a doua ºansã. Mai mult, ca sã fie încurajaþi ºi sprijiniþi, toþi cei care frecventeazã orele primesc ºi burse. Proiectul se desfãºoarã la Petroºani, la o ºcoalã dintr-un cartier sãrac.

Ei vin la ºcoalã, deºi atunci când a fost vremea lor, au ignorat asta. Acum, toþi au peste 17 ani ºi abia dacã au trecut de ciclul întâi gimnazial. Sunt oameni maturi, care au realizat cã în viaþã a scrie ºi a citi e tot ce conteazã ºi s-au înscris la cursurile ªcolii Generale nr. 2 din Colonia Petroºani. ªcoala, însã, nu numai cã le apreciazã efortul, dar îi ºi încurajeazã, oferindu-le lunar bani, cu câteva condiþii impuse. „Acest proiect presupune ca aceºti elevi sã aibã o prezenþã bunã la ºcoalã, dar ºi sã desfãºoare activitãþi

Lapte cãrat cu mãgãruºul

N

e-am obiºnuit cu lapte la cutie, sau la dozator chiar, dar în Valea Jiului se mai pãstreazã tradiþia momârlanilor, care coboarã zilnic cu lapte proaspãt în oraº.

Sunt dintre cei care locuiesc în cãtunele de munte din apropiere ºi povara o carã mãgãruºii. Aºa am gãsit-o ºi noi pe Cita, care îºi aºteaptã stãpâna cuminte zi de zi.

De câte ori treci prin zona blocurilor turn din centrul municipiului Petroºani, este aproape imposibil sã nu zãreºti printre copaci, în zona verde, priponit un mãgar. Defapt este o mãgãriþã, iar oamenii din zonã spun cã are ºi nume: Cita. Ce face

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

ea? Pãi aduce lapte proaspãt, ecologic, iar pânã ce stãpâna distribuie marfa, Cita aºteaptã ºi se înfruptã din iarbã sau fân. Face

ºi gãlãgie, ca orice catâr încãpãþânat, care nu concepe sã fie lãsat singur, dar oamenii din zonã s-au obiºnuit cu sunetele ºi nu îi deranjeazã.

Nu este cel mai ascultãtor mãgar, dar o ajutã pe nana cu lapte, pe care o ºtie toatã lumea. „Pe mãgar

Nerãbdãtori sã se închidã defileul

N

imeni nu vrea ca artera ce strãbate Defileul Jiului sã se mai închidã ºi oamenii din zona Vãii Jiului sã rãmânã izolaþi ore bune zolnic.

Nimeni, cu excepþia patrupedelor care au suferit enorm pe timpul iernii ºi care acum vin la

aproape în fiecare zi îl vãd aici. Mai carã femeia laptele ºi aºa, din când în când, mai scoate el câte o vorbã”, ne spune un locatar al

blocului din apropiere. „Este o femeie deosebitã. O cunosc bine. Are lapte de calitate ºi mulþi îºi fac la ea abonament”, ne spune un alt domn din apropiere.

Nana nu a vrut sã ne povesteascã povestea mãgãruºului ei, dar ne-a mulþumit cã îi facem

fiecare maºinã care opreºte în zona de la intrarea în zona de defileu. Cel puþin 10 maidanezi

educative suplimentare.

Prezenþa lor la ºcoalã va fi apoi printr-o bursã de aproximativ 150 de lei”, spune Gabriela Rus, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, structurã ºcolarã de care aparþine ªcoala nr 2 din Petroºani.

Toþi cei care s-au înscris la aceastã formã de învãþãmânt primesc banii, pentru cã nu sunt foarte mulþi, dar sunt încurajaþi ºi ajutaþi astfel. Asta mai ales dupã ce unii au abandonat ºcoala din sãrãcie. „Sunt ºi copii, dar, marea majoritate sunt adulþi, care nu ºi-au finalizat studiile la momentul potrivit. Din varii motive au abandonat ºcoala.

Pot sã se înscrie cei care au

reclamã. „ Nu vreau sã fiu eu vedetã, cã mã ºtie lumea de femeie serioasã ºi suntem în post. Faceþi-i reclamã, cã mã ajutã mult”, ne-a spus femeia, care niciodatã nu lasã mãgarul în soare, sau în ploaie, ori în ger ºi cautã locul ideal pentru a-l priponi timp de câteva ore, cât ea îºi face treaba prin împrejurimi.

Femeia bate drumul cu animalul de câteva ori pe sãptãmânã, tocmai din cãtunul de pe Slãtinioara, aflat la câþiva km de Petroºani.

Umple desagii cu bidoanele din aluminiu pline cu lapte ºi pleacã cu ele la abonaþii din oraº. E lapte proaspãt ºi faptul cã oamenii încã îºi fac abonament este o garanþie sigurã a ceea ce înseamnã laptele de vacã autentic, în comparaþie cu cel de la dozator, ori la cutie.

Diana MITRACHE

stau acum adunaþi pe scuarul cu iarbã de la intersecþia Petroºaniului cu Aninoasa ºi aºteaptã câte o maºinã. Cu siguranþã, ei sunt ºi singurii care doresc oprirea traficului în acest loc. Odatã ce maºinile vor sta la barierã pe perioada restricþiilor de circulaþie, vor mânca ºi ei pe sãturate. Iarna care a trecut nu le-a fãcut deloc bine ºi fiecare sperã sã vinã o maºinã din care sã primeascã ceva mâncare.

Din 15 martie, însã, aceºtia vor fi cei mai fericiþi, pentru cã se reiau restricþiile de circulaþie.

Diana MITRACHE

cu cel puþin 3 ani mai mult decât vârsta de ºcolarizare.

Cei mai mici sunt de 17 ani ºi sunt în clasa a VI-a, ori a VII-a. Avem ºi persoane de 50 de ani, care sunt în învãþãmântul primar, dar nu din pãcate, ci din fericire, aceasta este o ºansã pentru ei sã îºi facã studiile ºi unele dintre elevele noastre, chiar sã îºi ajute nepoþii la lecþii”, a mai adãugat Gabriela Rus. Programul finanþat printr-un proiect POSDRU, ajutã oamenii sã se integreze mai uºor în societate ºi chiar îi sprijinã cu bani, pe care îi pot da pe rechizite, ori pe haine, ca sã vinã la ºcoalã aºa cum trebuie.

Diana MITRACHE

Pregãtiri pentru centrul de sacrificare al mieilor

P

unctul de sacrificare al mieilor din piaþa centralã din Petroºani va funcþiona ºi în acest an.

Momentan acest centru este nefuncþional, urmând ca în perioada premergãtoare Paºtelui aici sã se facã lucrãrile de igienizare ºi reavizare astfel încât crescãtorii de miei sã aibã posibilitatea sã vinã ºi sã îºi sacrifice în condiþii igienice animalele în vederea comercializãrii.

“Ca ºi în anii precedenþi, ºi anul acesta sperãm sã vinã un numãr cât mai mare de producãtori ºi investiþiile fãcute în anii anteriori la punctul de sacrificare sã dea roade”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Crescãtorii de miei nu vor plãti mai mult faþã de anul precedent pentru utilizarea centrului de sacrificare. Vestea bunã este cã nici comercianþii care îºi vor desface marfa pe tarabele din piaþã nu vor avea biruri mai mari, ba dimpotrivã taxele pe masã au fost micºorate.

“Taxele rãmân cele de anul trecut, nu au fost nici mãrite, nici micºorate, în schimb am micºorat preþurile pe tarabe, pe mesele din pieþe.

Momentan nu avem cereri, dar sunt convins cã vor veni în scurt timp în apropierea sãrbãtorilor”, a mai spus sursa citatã Reprezentanþii pieþelor din Petroºani se aºteaptã ca cererile privind închirierea tarabelor sã creascã în preajma sãrbãtorilor Pascale.

Monika BACIU

Razie la maxi taxi T

oþi ºoferii de pe maxi taxi au fost opriþi azi dimineaþã de inspetorii care le-au verificat maºinile. Acþiunea este prima ºi s-a desfãºurat sub forma unui control la care au participat atât poliþiºti, cât ºi angajaþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, dar nu va fi ultima. Astfel de razii vor avea loc foarte des de acum încolo. au fost luate în calcul ºi inspectorii au verificat timp de ore bune, maºinã dupã maºinã. „Scopul nostru

Nu s-a urmãrit sancþionarea neapãrat a ºoferilor, ci modul în care fac transportul. De la confortul pasagerilor, la maºinile folosite pentru transport, toate

nu este acela de a sancþiona contravenþional. Nu facem o muncã de poliþie, în mod deosebit, scopul nostru este acela de a preveni. Ne-am bucura ca transportatorii sã ºtie

cã suntem pe drum ºi sã respecte legea ºi contractele pe care le au în desfãºurare”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. În primul rând, cei care au fãcut razia au vizat legalitatea transportului, maºinile cu care se transportã cãlãtorii, dar ºi modul cum stau aceºtia pe scaune, nefiind voie sã transporte pasagerii în picioare. „Am fost semnalaþi cu probleme legate de folosirea unor alte mijloace de transport, decât cele autorizate.

Existã o singurã firmã,

Peste 143 de milioane de lei – ajutor de stat pentru minele necompetitive uvernul a aprobat, miercuri, G alocarea unui ajutor

de stat în sumã de 143,475 milioane de lei în 2015 pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

Este vorba despre exploatãrile minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani,

aflate pe program de închidere, iar Executivul a precizat cã ajutorul de stat este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri.

Conform actului normativ aprobat de Guvern, din totalul de 143,475 milioane de lei, suma de 93,3 milioane lei este destinatãpentru produsul huilã energeticã livrat

de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, sumã destinatã acoperirii pierderilor aferente producþiei curente. Diferenþa, respectiv 50,1 milioane lei, este alocatã pentru

Sprijiniþi sã ajungã de la nota 3,00 la 6,00

S

untem în plinã febrã a simulãrilor pentru examenul de Bacalaureat, dar ne-am obiºnuit sã vorbim despre liceele cu profil tehnologic, ca despre paria ºcolilor.

Elevii de aici vin în liceu cu medii de 3 ºi 4 la admitere.

Provin din familii dezorganizate, ori sunt prea sãraci ºi atunci cum sã îi aduci la nota 6,00?

Simplu! Metoda au gãsit-o profesorii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, dupã ce ani la rând promovabilitatea la Bacalaureat era catastrofalã.

Cei mai tineri dintre profesori au venit cu ideea de a face meditaþii la orele lor, chiar dacã nu sunt de specialitate ºi chiar îi ascultã pe fiecare în parte.

Suplinesc astfel, lipsa unui pãrinte interesat de viitorul copilului sãu. „Vreau sã îi laud pe colegii mei mai tineri, care s-au mobilizat dupã prima sesiune de simulare a Bacalaureatului ºi au organizat pregãtiri suplimentare. În ce sens? Chiar dacã colegul meu predã istorie, ºi-a luat angajamentul ca pe doi sau chiar 3 dintre elevii de clasa a XII-a sã îi asculte la biologie.

Ia manualul ºi îl ascultã dupã manual. ªi elevii sunt încântaþi, pentru cã au simþit astfel nevoia

plãþile compensatorii (25,85 milioane lei) ºi pentru lucrãri de închidere a minelor (24,3 milioane lei). ”Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi

de a interacþiona altfel cu noi.

Mulþi nu au acasã posibilitatea sã discute cu un adult. Pãrinþii le sunt în strãinãtate sau nu au timp de ei ºi aici gãsesc sprijinul nostru”, a explicat metoda Gabriela Rus, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani Profesorii sperã ca metoda sã dea rezultate ºi poate cã nu acum la simulare, ci mai ales la examenul propriu-zis. „Acum nu a fost uºor, dar o sã mai învãþ”, a spus la ieºirea din sala de examen, miercuri, o elevã care a dat examen la matematicã.

Pregãtirile de specialitate le fac ºi profesorii de limba românã, matematicã, ori materia la care aleg elevii, însã, cei care îi ajutã, suplinesc rolul pãrinþilor. Numai aºa, spun cei care au recurs la aceastã metodã, un copil poate fi adus de la nota 3,00, cât a luat la capacitate, la media 6,00, cât are nevoie sã ia Bacalaureatul.

Diana MITRACHE

Mediului de Afaceri monitorizeazã nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþul cãrbunelui de calitate similarã provenit din terþe state”, au precizat reprezentanþii Guvernului dupã adoptarea hotãrârii.

Mãsura aprobatã de Guvern este în conformitate cu Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10

din câte ºtiu eu, sau un numãr limitat, care au dreptul de a desfãºura curse regulate în Hunedoara. Orice altã societate comercialã, care pune la dispoziþie pentru transport public interurban, un mijloc de transport de care noi, CJ Hunedoara, nu ºtim, este în ilegalitate”, a mai spus Adrian David.

Astfel de acþiuni se vor face de acum încolo de câteva ori pe sãptãmânã. Transportatorii vor fi verificaþi aºa încât pasagerii sã nu mai aibã obiecþii.

Diana MITRACHE decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi cu Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final, prin care Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fonduri publice un ajutor de stat de 1.169 milioane lei în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cele trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei S.A Petroºani, în perioada 2011-2018.

Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

Termoficare Petroºani, un pas pânã la faliment de trei ani, un pas pânã la faliment. Potrivit legii, o firmã care Itimpnsolvenþã de trei ani nu a reuºit sã iasã din insolvenþã trebuie sã intre în faliment.

Acest lucru nu este exclus nici la societatea de termoficare din Petroºani.

Consiliul local Petroºani are votul final în ceea ce priveºte aceastã societate, însã nu este exclusã înfiinþarea unei noi firme care sã se ocupe de termoficarea din Petroºani.

“Situaþia la acest moment este destul de neclarã în sensul în care pânã la urma decizia principalã revine domnului primar ºi consiliului local de a stabili care va fi viitoarea forma prin care populaþia din municipiul Petroºani ºi respectiv instituþiile ºi agenþii economici vor beneficia în continuare de agent termic, apa caldã ºi respectiv de cãldurã. În decursul acestei luni se va lua o decizie în acest sens pentru cã ºtim cã acea licitaþie care a avut loc pentru ADI din pãcate nu a avut câºtig de

cauzã ºi drept pentru care trebuie regânditã situaþia existentã”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani.

Pentru cã societatea sã fie una profitabilã ar fi nevoie ca cel puþin

65% din apartamentele din municipiul Petroºani sã fie racordate la acest serviciu. În momentul de faþã, gradul de branºare este de puþin peste 20 de procente.

“Firma actualã se

gãseºte în procedura de insolventa de mai bine de trei ani. De aceea pânã la finalul furnizãrii de agent ter-

mic se va finaliza ºi aceastã procedurã pentru cã nu poate se mai continue ºi firma trebuie sã intre în faliment. Situaþia din punct de vedere al banilor pe care SC Termoficare SA îl are

în aceastã perioadã de zile cãtre bugetul statului a reuºit sã îºi achite integral contribuþiile pe care le datoreazã. Atât stopajul la sursa cât ºi restul de contribuþii la buget au fost achitate.

Din pãcate datoritã faptului cã numãrul de consumatori din pãcate nu este la un nivel suficient în acest context orice societate ar fi fost faþã de principalul furnizor respectiv Paroseni la acest moment nu ar putea sã reuseaca sã-ºi achite în totalitate suma de bani pe care o datoreazã pentru energia termicã cãtre Paroseni. Existã niºte posibilitãþi din punct de vedere managerial

Jiul – transformat în groapã de gunoi

T

one de gunoi sunt depozitate pe malurile Jiului de Est fãrã ca autoritãþile sã-i poatã prinde pe cei care polueazã apele. Situaþia este aproape identicã ºi în localitãþile strãbãtute de Jiul de Vest Topirea zãpezii scoate la luminã tone de gunoaie menajere, moloz de la reamenajarea locuinþelor ori gunoiul adunat de firme ºi care a

fost aruncat ilegal pe malurile Jiului. Aproape searã de searã câte un autovehicul încãrcat cu deºeuri, descarcã la adãpostul întunericului, doar pentru a economisi câþiva lei cât ar costa angajarea firmei locale de salubritate pentru a le ridica deºeurile.

O situaþie fãrã rezolvare este sub podul din zona Bosnia-Petroºani, acolo unde funcþioneazã ºi o grãdiniþã ºi un azil de bãtrâni. Chiar dacã este amenajat un punct de colectare, singurii care-l folosesc sun cei de centrul social. În rest gunoiul este aruncat ºi de localnici dar ºi de necunoscuþi direct în Jiu ori pe malul apei.

Pentru cã ar trebui câte un poliþist local, mãcar din kilometru în kilometru, pe tot parcursul Jiului prin Petroºani, poluatorii rãmân neprinºi.

M. GÂNJU

de a gândi alte strategii care având în vedere cã Petroºaniul este principalul beneficiar dintre celelalte localitãþi din Valea Jiului printr-o strategie bine gânditã se poate gãsi o formã în aºa fel încât lucrurile sã intre pe un fãgaº. Poate chiar nu în totalitate de la început dar pe parcurs sã recâºtige ºi sã poatã sã îºi achite ºi datoriile cãtre Paroseni. Este nevoie de o strategie bine gânditã din punct de vedere al tarifului, din punct de vedere de a

face populaþia din Valea Jiului sã se regândeascã ºi a reveni spre sistem ºi atunci dacã numãrul de consumatori ar creºte atunci ar fi benefic ºi noua firmã ar putea sã supravieþuiascã ºi sã evite situaþia care este creatã în momentul de fata”, a mai precizat sursa citatã.

La nivelul Vãii Jiului s-a dorit realizarea unui operator unic pentru termoficare.

Toate licitaþiile au eºuat, astfel încât deocamdatã acest serviciu este furnizat abonaþilor sub bvechea formulã.

Monika BACIU

ANL-urile, la stadiul de proiecte

R

ealizarea blocurilor ANL de la Petrila a rãmas un proiect al administraþiei locale. Dacã în urmã cu câþiva ani de zile de pe strada Prundului au fost dãrâmate toate coteþele pentru a face loc noilor imobile, acum în zonã a rãmas doar noroiul pentru cã realizarea acestei investiþii este întârziatã.

“Am fost la Bucureºti la o întâlnire la Ministerul Dezvoltãrii unde am dus din nou memorii scrise la Ministerul Dezvoltãrii prin care am cerul sã se aprobe finanþarea blocurilor ANL din oraºul Petrila din strada Prundului. Din patru ANL-uri care au fost aprobate cu aproximativ patru ani în urmã douã au fost trecute studiile de fezabilitate prin consiliul tehnico-economic la minister ºi mai trebuie aprobatã finanþarea. Am aprobat în consiliul local amplasament pentru locuinþe de serviciu ºi locunte sociale în oraºul Petrila pentru cã cu toate cã am construit blocuri în oraºul Petrila ºi am reparat apartamente de stat ºi am pus la dispoziþie terenuri pe legea 15/2003 mai avem peste 450 de cereri de locuinþe nerezolvate”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Trei blocuri ar fi trebuit sã fie realizate pe strada Prundului, pe structura P+2.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

Instanþa tranºeazã soarta voucherelor de vacanþã

M

inerii nu ºi-au primit voucherele de vacanþã. Suntem în a treia lunã a anului 2015, iar o parte dintre ortaci ºi angajaþii Complexului Energetic Hunedoara deja au beneficiat de concediu pentru care însã nu au primit acele vouchere de vacanþã care anul trecut au dus la proteste.

Sindicatul Muntele se judecã cu angajatorul, iar un termen în acest dosar va avea loc la jumãtatea acestei luni. În funcþie de ce va stabili instanþa se va decide dacã angajaþii CEH vor beneficia sau nu de aceste beneficii care nu sunt incluse nici în contractul colectiv de muncã, dar nici nu sunt bugetate.

“Sindicatul Muntele a acþionat în instanþã angajatorul încã de anul trecut. Prima cerere a fost înregistratã în data de 8 septembrie. Anul 2014 fiind un an electoral a fost depãºit sub aceste auspicii ºi anume

directorul general a acordat prima de vacanþã fãrã sã þinã cont de legea 94/2014. Am avut pânã acum douã termene la aceastã acþiune ºi urmãtorul termen îl avem în data de 19 martie termen în care ne punem speranþele cã vom gãsi o rezolvare sau cel puþin instanþã va spune dacã poate sau nu poate sã acorde ajutorul pentru adausul pentru concediul de odihnã al salariaþilor din Complexul Energetic Hunedoara.

Din pãcate trebuie sã o spun salariaþilor din cadrul CEH ca aceastã

problemã a fost generatã de cãtre parlamentarii României inclusiv de cãtre cei din judeþul Hunedoara. Ei trebuie sã rãspundã tuturor salariaþilor din România nu doar celor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara de ce au aprobat o lege în luna iulie care nici astãzi în lunã martie a anului 2015 nu poate sã fie aplicatã pentru cã nu exista metodologia de aplicare a acestei legi.

Bugetele de venituri ºi cheltuieli ale societãþilor în cea mai mare parte nu sunt aprobate motiv pentru care aceste vouchere de vacanþã ºi dacã am vrea noi sã le acordãm nu avem cadru legal. De aceea am fãcut aceastã acþiune în instanþã ºi credem cã atâta timp cât contractul colectiv de muncã este este aplicat pânã la data de 1

Dosarul „Drãgoescu vs. ANI”, din nou pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia

C

onsilierul local Petru Drãgoescu continuã lupta în instanþã cu Agenþia Naþionalã de Integritate, care a stabilit cã s-a aflat în incompatibilitate. Procesul a fost repus pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia.

La termenul din luna ianuarie, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis suspendarea judecãrii cauzei ºi trimiterea acesteia „în nelucrare la Compartimentul Arhiva pânã la o nouã stãruinþã a pãrþilor”.

Mãsura a fost luatã din cauzã cã niciuna dintre pãrþi, legal citate, nu s-a înfãþiºat la strigarea cauzei, în baza art. 411, al. 1 pct. 2 din Noul Cod de Procedurã Civilã.

Acum, cauza a fost repusã pe rol, iar urmãtorul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 20 martie. În data de 8 octombrie 2014, Agenþia Naþionalã de Integritate a anunþat cã Petre Drãgoescu s-a aflat în incompatibilitate pentru cî ar fi fost ºi ales local la Petroºani, dar ºi director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului. “S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 28

august 2015 salariaþii ar trebui sã beneficieze de acest drept. Dacã instanþa în data de 19 va decide altceva cu siguranþã vom cãuta o soluþie prin care dreptul salariaþilor sã fie unul care sã fie ºi primit de cãtre aceºtia”, a

declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Teoretic valoarea vocherului de vacanþã nu trebuie sã depãºeascã de ºase ori salariul minim brut pe þarã.

Monika BACIU

Vor sã divizeze CEH pentru a-l salva!

M

inisterul Energiei a lansat ipoteza divizãrii Complexului Energetic Hunedoara tocmai pentru ac entitatea energeticã sã poatã fi salvatã de la faliment.

Andrei Gerea a precizat cã deja se discutã despre acest subiect cu responsabilii de la CEH, care ar fi de acord cu divizarea entitãþii energetice ce funcþioneazã, în actuala structurã – termocentrale plus unitãþi miniere – doar din august 2013. "La Hunedoara însã problema aceasta a certificatelor de dioxid de carbon este atât de mare încât s-ar putea sã nu avem altã soluþie decât divizarea Complexului, un lucru care este discutat ºi acceptat ºi de cãtre cei de acolo. Vom vedea însã în ce mãsurã.

Noi am fost la Comisia Europeanã sãptãmâna trecutã exact ca sã vedem dacã avem acceptul lor pentru un ajutor pentru achiziþionarea acestor certificate. Au spus: ok puteþi acorda ajutor de stat, de salvgardare, dar acesta presupune sã intraþi în anumitã procedurã de divizare. Dacã planul de restructurare pe care îl vom prezenta va arãta convingãtor atunci vor renunþa la acest lucru mai ales cã aceastã divizare nu presupune, cel puþin în primele luni decât activitate birocraticã. Nu va deveni efectivã.

Deci avem timp pânã în septembrie sã venim ºi cu un plan realist care sã convingã cã mai avem o soluþie.

Dacã nu, putem merge pe o divizare", a spus Gerea.

De precizat cã, pentru a putea funcþiona în continuare, pânã la finele lunii aprilie Complexul Energetic Hunedoara tebuie sã achite certificatele CO2 necesare funcþionãrii structurilor care polueazã. Pentru aceasta, însã, CEH trebuie sã achite aproape 10 milioane de euro.

Car men COSMAN-PREDA

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

septembrie 2012 — 19 iulie 2013, întrucât a deþinut, simultan cu funcþia de consilier local, ºi funcþiile de administrator si Director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A., încãlcând, astfel, dispoziþiile art. 88, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 161/2003”, aratã un comunicat al ANI. Interesant este cã, în momentul în care a fost numit director al SNIMVJ, Drãgoescu a solicitat celor de la ANI o analizã în ceea ce priveºte situaþia sa, explicând totodatã cã sediul SNIMVJ reprezintã doar niºte birouri, fãrã niciun raport contractual cu administraþia publicã, ºi atunci nu a fost nicio problemã. Între timp, însã, situaþia s-a modificat ºi ANI a stabilit cã acesta este incompatibil, comform legii.

Car men COSMAN-PREDA

0735.183175

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 martie 2015

Henþ cu mâna

ANTRENORUL DE LA PÂRNAIE

Nesimþirea ºi grandomania analfabetului din Pipera, aflat la loc sigur cu verdeaþã, Gigi Becali îºi face din nou prezenþa printre cei ce învârt fotbalul.

Se pare cã „marile” reuºite ale Stelei i se „datoreazã”, în ultima vreme ºi marþafoilui care înjurã de mama focului cu crucea-n mânã ºi pe autocar.

Becali ºi-a bãgat

nasu-n toate oalele (ºi ulcelele) fotbalului stelist, i-a stricat pe toþi de cap, plus acum opt ani, Gicã Hagi a avut singurul curajul de a demasca imixtiunea grosolanã a lui Becali în treburile antrenorului. Dupã trei luni, s-a lãmurit ºi a plecat...

Lui Mihai Stoichiþã îi dãdea telefon direct pe bancã, spunându-i pe

cine sã scoatã din teren, Sorin Cârþu l-a trimis la plimbare (dar a plecat ºi el!), iar Laurenþiu Reghecampf îi trimite indicaþii prin MM Stoica sau Argãsealã.

Acum, Costel Gâlcã are aceeaºi soartã. Este cel mai miºtocãrit antrenor din ultimii ani la Steaua. Primeºte ordine de la un

LA HANDBAL, FINAL MAI BUN

L

a primul turneu din acest an, „puºtoaicele lui Brânzãu”, handbalistele de 14-15 ani de la C.S.S.P., au avut o evoluþie bunã, mai ales în ultimele douã jocuri.

Dupã ce au pierdut la început – 17-24 cu Energetic Rm. Vâlcea, 11-26 cu L.P.S. Slatina – petroºenencele ºi-au revenit, câºtigând, e drept,

Camp. Naþ. Jun. III, Grupa F (gr. 2000-2001) Turneul nr. 5, 26-28 Rm. Vâlcea

cu greu, ultimele douã jocuri ale turneului, 19-15 cu L.P.S. Viitorul Piteºti ºi 19-17 cu C.S.S. Caracal.

Au fost folosite jucãtoarele: Denisa Tudor, Alina Bãlan, Bianca Krautner (portari), Nicoleta Kurlender, Delia Fãnic, Denisa Avãdanei, Evelyn Avãdanei, Daciana Codarcea, Denisa Niþu, Georgiana Ciorobea, Marina Cãlin, Bianca Bembea, Alexandra

Jiul... în Liga a III-a!

Fostii jiuliºti Horatiu Popa ºi Rãzvan Drãgoescu, vor începe returul sub culorile lui FC Hunedoara

puºcãriaº de la Poarta Albã, prin intermediul altora, care þin telefonul mobil cu ei pe bancã! Costel Gâlcã este marioneta de care avea nevoie marþafoiul latifundiar, îi face echipa direct prin telefon. Punem pariu cã în felul acesta Steaua nu mai ia nici campionatul, nici nimic? Cum le ºtie el Gigi pe toate...

C.S.S. Petroºani

16 13 0

3

366-313 39p.

Energetic Rm. Vâlcea

16 12 1

3

443-313 37p.

L.P.S. Slatina

16 10 1

5

408-268 31p.

C.S.S. Caracal

16

4

0 12 334-393 12p.

Viitorul Piteºti

16

0

0 16 194-458

0p.

*Turneul nr. 6 (ultimul) va avea loc în luna martie 2015, primele patru clasate urmând a participa la turneul semifinal.

Antrenorul Daniel Brânzãu (CSSP junioare III) se gândeºte deja la ultimul turneu din Campionatul Naþional

Dacã echipa Jiul este departe de ceea ce este sistemul divizionar, iatã însã cã la nivelul Ligii a III-a regãsim, în Seria a 4-a o serie de nume care vor lua startul, alãturi de echipele lor, în returul ce va începe vineri, 7 martie.

Tocmai de aceea publicãm programul seriei, în dorinþa de a mai urmãri ce a mai rãmas din foºtii jiuliºti...

Szekely, Dalia Câmpean, Gabriela Hobjilã, Diana Telin. „A fost un turneu dificil, cu o mai puþinã concentrare a fetelor decât în partidele anterioare. Accidentarea

Astfel, la Millenium Giarmata (locul 4), îl gãsim pe Andrei Firan, în echipa antrenatã de Cãlin Cojocaru. U.T.A. BD „deþine” în posesia sa doi foºti jucãtori de la Jiul, pe Norbert Varga ºi Dumitru Copil. În fine, cel mai mare contingent ex-jiulist de aflã sub culorile celor de la F.C. Hunedoara (locul 8), unde nu mai puþin de patru jucãtori care au

Nicoletei Kurlender a contat în fizionomia turneului de la Rm. Vâlcea.

Sper cã la ultimul turneu va fi mai bine” a declarat Daniel Brânzãu, antrenorul C.S.S. Petroºani.

activat la Jiul au întãrit echipa de sub furnale: Horaþiu Popa, Bogdan Roiu, Remus Sandu,

Antrenorul Ionuþ Popa (la Jiul în 2003-2005) va conduce din retur echipa ªoimii Pâncota

Rãzvan Drãgoescu.

Tot în Seria a 4-a a Ligii a III-a, regãsim ºi doi foºti lupeneni, Bier ºi Bozian, ambii la Naþional Sebiº. ªi celebrul antrenor Ionuþ Popa (60 ani), care a condus Jiul în perioada 2003-2004 a fost numit recent antrenor la divizionara de Liga a II-a, ªoimii Pâncota.

Paginã realizatã de Genu TUÞU