Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 810
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Schimbare în cadrul conducerii Sucursalei Divizia Minierã
Aninoasa: Priveghi în casã
F
ostul director al Exploatãrii Miniere Paroºeni, Viorel Stancu este începând de ieri noul director la Sucursala Diviziei Miniere din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. Fostul director, Puiu Gabriel Petrescu a fost eliberat din funcþie fiind numit consilier al Directorului General al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. Gabriel Petrescu a fost numit în fruntea Diviziei Miniere la începutul anului 2014, iar pe parcursul mandatului sãu minerii i-au cerut de mai multe ori demisia.
L
ocalnicii din Iscroni, localitate ce aparþine de Aninoasa îºi privegheazã morþii în case, iar dacã au iniþiativã, o pot face la 4 km distanþã de casã, ori într-o clãdire pãrãsitã, ce a aparþinut cândva preotului. Primarul, însã, spune cã le va veni în ajutor. >>> PAGINILE 4-5
Talmeº balmeº în documente
Complexul Energetic Hunedoara, obligat sã verifice situaþia juridicã a tuturor terenurilor
D
oar câteva luni au la dispoziþie oficialii Complexului Energetic Hunedoara pentru a verifica situaþia juridicã a tuturor terenurilor aflate în proprietate, ori utilizate. În plus, CEH trebuie sã rectifice ºi evidenþa patrimonialã, dupã cedarea unor proprietãþi cãtre CNADNR pentru construcþia autostrãzii. Pânã în data de 30 iunie, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã-ºi facã ordine în documentele contabile în ceea ce oriveºte terenurile deþinute, utilizate, ori trecute în patrimoniul CNADNR pentru construcþia autostrãzii Lugoj – Deva. Asta dupã ce inspectorii Curþii de
Conturi au constatat o adevãratã harababurã în documentele entitãþii energetice, atât pe Divizia Minierã, cât ºi la Sucursala Electrocentrale Deva. Astfel, Curtea de Conturi a descoperit cã o parte din subunitãþile Sucursalei Divizia Minierã Valea Jiului, componentã a
CEH, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate qsupra terenurilor pe care le deþin ºi le au înregistrate în evidenþe. La finele anului 2013 a avut loc o inventariere a bunurilor, dar nici mãcar atunci nimeni nu a fost interesat de situaþia juridicã a terenurilor. Lucrurile nu stau diferit nici la Sucursala Electrocentrale Deva, unde modificãrile de patrimoniu au fost probabil neinteresante pentru responsabili. Astfel, în acest caz o parte
a terenurilor din domeniul privat al CEH a fost expropriatã ºi trecutã în patrimoniul CNADNR pentru construcþia autostrãzii Lugoj – Deva, dar nimeni
nu s-a mai chinuit ulterior sã facã modificãrile de rigoare. „Sucursala Electrocentrale Deva, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a înregistrat pânã la data controlului în evidenþele tehnic operative ºi în contabilitate modificãrile de patrimoniu produse prin efectele de expropriere a unor suprafeþe de teren din domeniul privat al acestei unitãþi, în interesul public al lucrãrilor pentru autostrada Lugoj – Deva”, spun inspectorii Curþii de Conturi. Grav este cã se încalcã flagrant legea, aºa cã responsabilii CEH trebuie sã se conformeze ºi sã-ºi facã ordine în documente. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 martie 2015
Carnea ºi pâinea, la control
Elevi gãlãgioºi, sancþionaþi de jandarmi
I
nspectorii sanitari fac acum verificãri la carne ºi pâine. Au ridicat probe din alimentele comercializate ºi peste 1.800 de analize sunt în curs de finalizare. Dupã ce vin rezultatele, sunt ºanse ca întreg fluxul tehnologic de producþie sã fie verificat, dacã se vor constata bacterii. Vremea s-a încãlzit puþin ºi inspectorii sanitari au demarat o campanie de verificare a celor care vând carne, produse din carne ºi pâine. Sute de verificãri se fac la aceste produse ºi vizaþi sunt atât cei din supermarketuri, cât ºi cei din pieþe. „La unitãþile care comercializeazã alimente de origine animalã ºi non-animalã, în trimestrul acesta, s-au efectuat 1.800 de teste de sanitaþie în Valea Jiului. S-au efectuat
analize de carne, examene fizico-chimice ºi mircobiologic sub raportul numãrului total de germeni, precum ºi examene la brânzeturile de la unitãþile comerciale ºi din pieþe”, a
Tânãr de 19 ani a încercat sã violeze o bãtrânã de 76 de ani
U
n tânãr în vârstã de 19 ani, din comuna Pui, va trebui sã rãspunã în faþa magistraþilor pentru comiterea infracþiunilor de tentativã de viol, loviri sau alte violenþe ºi violare de domiciliu, dupã ce acesta ar fi încercat sã o violeze pe vecina sa, o femeie în vârstã de 76 de ani. În fapt, în data de 03.01.2015, în jurul orei 20:00, Poliþia Oraºului Haþeg a fost sesizatã de cãtre o femeie din comuna Baru despre faptul cã mama sa a fost victima unei agresiuni. Echipa transportatã de un echipaj operativã care s-a deplasat al ambulanþei la Spitalul de la faþa locului a constatat Urgenþã Haþeg, pentru cã victima, o femeie în acordarea de îngrijiri medvârstã de 76 de ani, se icale. afla singurã la domiciliul Dupã comiterea faptei, sãu din comuna Pui, în tânãrul a fugit de la locul jurul orei 19:00, când un faptei, însã în urma activivecin a bãtut la uºa casei tãþilor întreprinse de acesteia, iar dupã ce a poliþiºti a fost prins pe raza pãtruns în locuinþã, a comunei Pui ºi reþinut. ameninþat-o, intenþionând sã întreþinã relaþii sexuale cu aceasta. Victima a refuzat propunerea, fapt pentru care suspectul a lovit-o, încercând sã întreþinã relaþii sexuale cu ea, dar nu a reuºit întrucât femeia s-a opus ºi TRADUCÃTOR a reuºit sã scape, fugind AUTORIZAT la o vecinã. Victima a suferit leziuni Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ corporale în urma loviStr. AVRAM IANCU 13/38 turilor primite ºi a fost Telefon 0728890014
ª
declarat dr. Gheorghe Cristea, ºef DSVSA Vulcan. Nici pâinea nu este lãsatã deoparte, iar inspectorii sanitari spun cã dacã vor gãsi bacterii, vor opri fluxurile tehnologice. „S-au recoltat probe de pâine pentru examen fizico-chimic ºi microbilogic sub raportul identificãrii numãrului total de mucegaiuri ºi drojdii, pentru cã,
dacã aceste sunt depãºite, trebuie sã se revadã fluxul tehnologic ºi respectarea normelor de igienã”, mai spune dr Cristea. Inspectorii sanitari cautã sã vadã cum sunt respectate normele de igienã, iar vizate sunt fluxurile tehnologice de producere a mãrfurilor, depozitarea lor în condiþii optime ºi comercializarea la raft. Diana MITRACHE
Au fãcut “ curãþenie” în incinta unei firme
efectuate, poliþiºtii au stabilit cã cei trei suspecþi, toþi din municipiul Hunedoara, cu vârste între 28 ºi 32 de ani, au comis trei acte materiale de furt calificat, pe timp de noapte, folosind o autoutilitarã pentru transportul tablei la un centru de colectare a deºeurilor metalice, în vederea valorificãrii. Hunedorenii au fost reþinuþi de poliþiºti chiar în timp ce încercau sã valorifice un ultim „transport” de tablã – în valoare de aproximativ 4.000 de lei – la un centru de colectare din municipiul Hunedoara”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei trei au fost reþinuþi ºi prezentaþi Judecãtoriei Hunedoara, care a dispus, faþã de toþi trei, mãsura arestãrii preventive pentru o perioadã de 30 de zile. În cauzã, cercetãrile vor fi continuate în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a suspecþilor.
T
rei hunedoreni s-au ales cu dosare penale dupã ce au fost prinºi în timp ce încercau sã vândã o importantã cantitate de tablã pe care au furat-o, la un centru de fier vechi. Potrivit poliþiºtilor, în perioada 29.12.201418.01.2015, cei trei au dislocat ºi sustras de pe acoperiºul a douã hale, situate în incinta punctului de lucru al unei societãþi comerciale din municipiul Hunedoara, mai multe bucãþi de tablã ondulatã, creând un prejudiciu în valoare de peste 20.000 lei. “În urma cercetãrilor
apte elevi, care ar fi trebuit sã se afle în timpul orelor, în clasã, au fost sancþionaþi de jandarmi cu avertisment scris. Asta, dupã ce au fost identificaþi cã tulburau liniºtea ºi ordinea publicã prin larmã într-un cartier de locuinþe din vecinãtatea unitãþii de învãþãmânt. Totodatã, jandarmii i-au condus pe tineri la ºcoala ºi au sesizat conducerea instituþiei de învãþãmânt cu privire la faptele sãvârºite de aceºtia. Reamintim cã, jandarmii acþioneazã în zona instituþiilor de învãþãmânt pentru a preveni producerea faptelor de naturã sã afecteze siguranþa ºi liniºtea elevilor, cadrelor didactice sau a procesului educativ ºi sunt pregãtiþi sã intervinã în timp operativ în urma sesizãrilor la numãrul unic de urgenþã 112.
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 martie 2015
Aurul Vãii Jiului confiscat de Petru Pereny
”V
alea Jiului a avut mult aur, mai ales aici, la Jieþ, dar a fost confiscat. Puþini sunt locuitorii Vãii Jiului care cunosc cu adevãrat ce s-a petrecut pe aceste mealeaguri. Petru de Pereny a confiscat aurul, dupã care, se spune, exploatarea s-a fãcut aproape pe ascuns...” – prof. Liviu Turcin, Craiova. Câþiva locuitori din Jieþ, Petrila, ne-au explicat apãsat cã gropile aliniate în stânga drumului dinspre Petroºani cãtre DN 7A, care duce spre Groapa SeacãVoineasa, sunt aºazisele gropi fãrã fund. Alþii i-au contazis, citându-l pe cunoscutul scriitor Dumitru Gãlãþan-Jieþ, care în cartea sa ”Petrila dincolo de legende ºi povestiri”, vorbeºte de exploatarea aurului argumentate ºi prin propriile documentãri. Cele mai multe studii despre aurul de la Jieþ, prezentate sintetic ºi concis, sunt
redate de Tiberiu Zvoboda ºi Constatin Jujan, autori ai lucrãrii ”Mina Petrila, 150 de ani de activitate în mineritul industrial”. Nici nu te-ai gândi cã aceastã carte cuprinde atât de multe informaþii despre Petrila, începând de la cele câteva familii, despre moºii ºi moºieri, despre febra aurului, despre romani ºi daci, despre austro-ungari ºi cumpãrarea pãmânturilor pline de cãrbune, despre voievozi ºi stãpâni care dijmuiau aurul exploatat
pentru ca apoi sã-l confiºte… ”Valea Jiului a avut mult aur, mai ales aici, la Jieþ, dar a fost confiscat. Puþini sunt locuitorii Vãii Jiului care cunosc cu adevãrat ce s-a petrecut pe aceste mealeaguri. Petru de Pereny a confiscat aurul, dupã care, se spune, exploatarea se fãcea aproape pe ascuns... Cartea despre Mina Petrila, la 150 de ani nici nu o bãnuiai cã e atât de valoroasã. Dupã titlu, te gândeºti la o consemnare tehnicã a domeniului minier de la începuturi pânã azi. Este toatã istoria concetratã, ºi cea mai
puþin ºtiutã, la un loc!” – ne-a spus prof. Liviu Turcin, din Craiova, un iubitor al acestor locuri.
A
urul de la Jieþ ”le-a aprins minþile ºi le-a stârnit patimile” ”Dacã la Petrila în zilele noastre cãrbunele constituie principala ramurã a ocupaþiei zilnice, puþini sunt aceia care ºtiu cã tot de aceastã activitate, MINERITUL, dar de data aceasta, exploatarea aluvionarã
a aurului, putem lega trecutul îndepãrtat al moºiilor Petrila, unde probabil din neoliticul târziu nisipurile aluvionare sã fi atras oamenii unor locuri mai îndepãrtate cãrora ”AURI SACRA FAMES” le-a aprins minþile ºi le-a stârnit patimile. J.F. Niegerbauer, în lucrarea Dacien... Braºov 1851, aminteºte de cãtunele Petrila la fila 66 ºi Maleia la fila 103, unde pe cursul Jiului Mic (Jieþ) ºi hotar cu Maleia, pe locul numit Jieþ-Popi, a descoperit
fostele puþuri din care se extrãgea aurul aluvionar. Autorul aratã: aici se observau foarte bine aºa zisele mine, niºte gropi aºezate paralel, care se succed în rânduri 9-8-9-8. Gropile circulare în formã de puþuri (putei) aveau la gurã 1-1,3 m ºi pe mãsurã ce se adânceau se lãrgeau treptat. Cãutãtorii de aur care sãpau aceste puþuri la o anumitã adâncime, între substraturile subsolu-
lui gãseau ascuns un nãmol de culoare galben-verzui în care de multe ori descopereau nuceþi de aur în forme nedefinite, asemãnãtoare cu cele descoperite în tezaurul gãsit la Jieþ-Popi. Aceste hrube golite de conþinut erau pãrãsite ºi cu timpul se prãbuºeau, ca urmare diametrul lor la gurã s-a lãrgit, aºa cum se pot vedea ºi în zilele noastre. În ce priveºte metoda de lucru, când condiþiile permiteau, roca auriferã era încãlzitã puternic, apoi stropitã cu apã ºi oþet, care fãcea ca acesta sã crape mult mai uºor. Bulgãrii extraºi din aceste puþuri se sfãrâmau în bucãþi de mãrimea unui bob de mazãre, apoi se mãcinau ºi se spãlau, dupã sistemul obiºnuit, pânã se obþinea râvnitul metal galben strãlucitor – aurul. (...)
62
% din aurul comitatului Hunedoara provenea din Valea Jiului Documente ale secolelor XVII ºi XVIII confirmã
faptul cã o mare parte a populaþiei de pe cele douã Jiuri se ocupau cu spãlatul aurului aluvionar cu obligaþia de a preda stãpânului 10% din rodul muncii lor, aurul. Un alt document emis la 20 noiembrie 1513 obliga culegãtorii ca aurul obþinut prin spãlare sã fie preschimbat numai pe teritoriul judeþului Hunedoara prin margraful Gheorghe de Brandenburg, care se bucura de acest privilegiu, dispoziþie însã nerespectatã de nobilii locului. Ca urmare, între anii 1528-1529, la Crivadia, din dispoziþia Voievodului de Transilvania, Petru de Pereny, se construieºte turnul de pazã cu misiunea de a aduna vama de la carele ce treceau sau veneau din Þara Româneascã peste Pasul Vâlcan, dar ºi sã strângã de la spãlãtorii de aur din Valea Jiului aurul obþinut în favoarea sa. Potrivit unor date statistice publicate de mai mulþi autori, numai în anul 1513, de la culegãtorii ºi spãlãtorii de aur din comitatul Hunedoara s-au adunat 184,32 mãrci ºi pisete de aur, din care 62% proveneau din Valea Jiului. Cât timp a durat exploatarea auriferã, din lipsã de date nu se poate stabili. Se cunoaºte
însã cã tradiþia minierã în zona Petrila nu s-a stins, mai ales cã, nu o datã ºi nu într-un singur loc, minerii timpului care sãpau puþuri pentru a aduce la suprafaþã nãmolul de culoare galbenverzui în care se gãseau nuceþii de aur ºi prin stratul de cãrbune a cãrui întrebuinþare le era necunoscutã, dar se pare cã îi cunoºteau” – consemneazã în cartea lor Constatin Jujan ºi Tiberiu Svoboda. Mai mult, un director de minã a predat uneltele rudimentare gãsite Muzeului Civilizaþiei Daco-Romane Deva, în 1886, iar directorul Muzeului, Teglas Gabor, în urma propriilor cercetãri de la începutul secolului XX, a reconfirmat extragerea aurului aluvionar încã din epoca primitivã, la Jieþ. ªi totuºi, se pare cã se ºtie când a fost abandonatã exploatarea aurului în Valea Jiului. În Raportul ” AURUL ALUVIONAR din ROMÂNIA”, Raport care îndeplineºte condiþiile cerute de Convenþia de Colaborare ªtiinþificã, ºef departament DFNA, dr. Florin Constantin ºi responsabil proiect dr. Bogdan Constantinescu, se consemneazã despre Valea Jiului: ”Despre aluviunile aurifere din Valea Jiului se vorbeºte în literatura de pânã în 1940. Sursele geologice ale aurului aluvionar sunt M-þii Lotrului ºi M-þii Cimpii, de unde este adus de afluenþii Jiului de Est ºi Jieþului. Exploatarea aluviunilor aurifere din Valea Jiului era abandonatã în 1940 (Haiduc, 1940)”. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
L
ocalnicii din Iscroni, localitate ce aparþine de Aninoasa îºi privegheazã morþii în case, iar dacã au iniþiativã, o pot face la 4 km distanþã de casã, ori într-o clãdire pãrãsitã, ce a aparþinut cândva preotului. Primarul, însã, spune cã le va veni în ajutor. Oamenii din Iscroni îºi þin morþii în apartament, acolo fiind singura posibilitate de priveghere. Ar mai fi ºi o casã pãrãsitã ºi plinã de igrasie, dar ºi acolo intrã cine are curaj. Mai mult, acum, în secolul în care morþii ar trebui îngropaþi în materiale biodegradabile, aninosenii care au curte îºi îngroapã rudele în grãdinã. Din pãcate, lipsa unei capele mortuare este acutã în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 martie 2015
Aninoasa: Priveghi în casã
aceastã parte a Vãii Jiului ºi asta o spun chiar oamenii de aici. „E dificil. Pãi fiecare þine mortul la casa lui. ªi care îs de la bloc îi duc acolo la o casã parohialã pãrãsitã, dacã nu îi þin în apartament. Cã mulþi aºa fac”, spune o femeie ce locuieºte în zona Iscroni, în timp ce o alta ne spune cum fac momârlanii, care stau la casã. „Nu avem capelã, cã la noi e acasã, privegherea ºi chiar ºi
cimitirul, mormântul e tot pe terenul nostru unde avem morþii din moºi strãmoºi. La ãºtia de bloc nu ºtiu ce sã zic, cã e mai grav în bloc”, ne spune aceasta. Alþii, însã, ne explicã cum îºi þin rudele în apartament, atunci când se întâmplã necazul. „Aici la bloc îi þinem, cã la noi nu a fost capelã. Mai duc la casa parohialã, dar acolo e mizerie ºi igrasie ºi frig”. În oraºul Aninoasa
Grad de încasare ridicat la plata facturii curente % este gradul de încasare a facturilor la energia termicã, la nivelul municipiului Petroºani. Reprezentanþii societãþii de termoficare au facturat deja consumul celor puþin peste 2000 de abonaþi. În facturi se regãseºte ºi majorarea de preþ impusã de ANRE ºi aprobatã de consiliul local Petroºani, însã beneficiarii acestui serviciu nu plãtesc mai mult având în vedere faptul cã la Petroºani gigacaloria este subvenþionatã de la bugetul local. “Ne aflam în luna martie. În momentul de faþã s-au fãcut citirile la cei care au aparate gigacalorimetre încã din data de 27 ºi pânã în data de 15 facturile vor începe sã fie date cãtre populaþie ºi cãtre agenþii economici pentru a putea fi achitate. Datoritã sprijinului consiliului local ºi al domnului primar acea creºtere din luna ianuarie a fost subvenþionatã de cãtre primãrie drept pentru care facturile populaþiei nu reflectã acea creºtere ºi nu influenþeazã asupra valorii facturii”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA.
de lei am alocat ºi am gãsit un loc, aproape de cimitir ºi de blocuri ºi e un fost punct termic, care este 80% deteriorat. Deja încep sã arunce acolo tot felul de mobilier vechi sau animale moarte ºi am zis cã ar fi cazul sã facem o capelã, sã curãþãm locul ºi sã îl facem propice”, a mai spus Nicolae Dunca. Pânã când va fi amenajatã capela respectivã, oamenii care au necazuri în familie sunt nevoiþi sã îºi þinã morþii în casã, chiar ºi la bloc, cu toate riscurile ce derivã de aici. Nu toþi agreeazã ideea, dar cei mai mulþi nu au altã soluþie. La sfârºitul anului 2006, politicienii promiteau cã morþii vor fi puºi în capele autorizate ºi vor fi îmbrãcaþi în haine biodegradabile, însã nici pânã azi nu s-a schimbat nimic. Diana MITRACHE
Primesc burse sã vinã la ºcoalã unt copii sãraci, sau care duc dorul S pãrinþilor plecaþi la muncã peste hotare, iar ºcoala vine sã îi ajute. Peste
Trebuie prelungite contractele pentru colectarea deºeurilor
100 de copii din Petroºani ºi Lupeni vor primi lunar 400 de lei ca sã vinã la ºcoalã, cu condiþia sã nu lipseascã. Totul face parte dintr-un proiect amplu ce are ca scop integrarea acestor copii afectaþi de viaþa de familie.
C
olectarea deºeurilor în Petroºani se încadreazã în norme ºi singura obiecþie a responsabililor de la ANRSC a fost ca acest serviciu sã se îngrijeascã de prelungirea la timp a contractelor. Acum se fac demersuri în acest sens.
Sub egida „Stop abandonului ºcolar!”, timp de 8 luni, prin intermediul unui proiect gestionat de ªcoala nr 7 din Petroºani ºi aministraþia localã din Capitala Vãii Jiului, se va derula un proiect în valoare de peste 842.000 de lei. Banii vor ajunge în parte la copiii care provin din familii cu probleme sociale. „E un proiect fãcut în colaborare cu Asociaþia Edu Life din Craiova ºi se referã la copiii care sunt în situaþii deosebite ºi în pericol
Tot ce înseamnã colectarea deºeurilor la acest moment în primãria Petroºani este în graficul normal ºi doar birocraþia este punctul în care trebuie fãcute câteva demersuri. Asta a reieºit în urma controlului, iar pentru cã autorizaþiile expirã în varã, deja se fac demersuri ca acestea sã fie prelungite. „În perioada 25-27 februarie a avut loc un control al ANRSC la primãria Petroºani, având ca obiect verificarea tutror licenþelor deþinute de serviciul de salubrizare din Petroºani. La data controlului, municipalitatea presteazã activitatea de colectare separatã ºi transportul separat al deºeurilor ºi al celor similare provenit din industrie ºi instituþii. Putem sã vã
8 lei în plus pentru cãldurã, la Lupeni
La Termoficare Petroºani,
85
existã o singurã capelã, undeva aproape de marginea oraºului, la cel puþin 4 km distanþã de blocurile din Iscroni ºi primarul însuºi recunoaºte cã situaþia este limitã. „O parte dintre cetãþeni vin la capela din partea de
Nord a oraºului, pe care o avem construitã, iar, localnicii îi þin acasã. Asta ºi pentru cã este ºi un obicei împãmântenit aici, ca sã îi îngroape în grãdina proprie”, spune Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. ªi dupã ieºirea din insolvenþã, primarul promite cã va construi una în aceastã parte a oraºului. Asta îi mulþumeºte enorm pe oamenii din zonã, care cred cã acum, în ceasul al XII-lea ajunge ºi la ei civilizaþia. „Ar fi bunã o capelã aici. Toþi ne dorim asta”, spun oamenii din Iscroni. Capela va fi amenajatã într-un loc pãrãsit acum ºi care cândva a fost punct termic. Dar cum oraºul nu mai are termoficare, primarul s-a gândit sã dea bani pentru a amenaja o capelã mortuarã. „În jur de 200.000
C
onsilierii locali de la Lupeni au aprobat în cadrul ºedinþei din luna septembrie majorarea preþului gigacaloriei. Surprizã plãcutã a celor de la societatea de termoficare este faptul cã gradul de încasare a facturii curente este de peste 85 de procente. “Gradul de încasare este foarte ridicat peste 85%. Acest lucru se datoreazã faptului cã dintr-un numãr de aproximativ 2450-2500 de locaþii în care furnizãm în momentul de faþã peste jumãtate sunt toate cu branºamente individuale ºi cu gigacalorimetre lucru care conteazã foarte mult pentru cã omul vede cât consumã ºi vine sã îºi plãteascã factura. Acest lucru înainte nu se putea întâmpla pentru cã sistemul anterior în care oamenii erau suspicioºi în sensul furtului ºi în acest sens nu veneau cãtre termoficare sã-ºi achite facturile dar de când lucrurile s-au schimbat se pare cã ºi din punctul gradului de încasare lucrurile s-au schimbat”, a mai spus sursa citatã. Petroºãnenii vor mai avea calorifele calde cel puþin pânã în luna aprilie, având în vedere condiþiile meteorologice. Monika BACIU
Astfel, cei puþin peste 500 de abonaþi care mai sunt racordaþi la acest serviciu vor plãti pentru o gigacalorie suma de 234,65 de lei. Preþul este diferit pentru agenþii comerciali cãrora li se va percepe suma de 235,93 de lei pentru o gigacalorie. “Având în vedere decizia ANRE privind
aprobarea bonului pentru energia electricã produsã în cogenerare de înaltã eficienþã ºi livratã în SEN ºi a preþurilor de reglementare pentru energia termicã livratã în anul 2015 din centralele Mintia ºi CET Paroºeni aparþinând Complexului
Energetic Hunedoara se impune modificarea preþului stabilit de Consiliul Local potrivit prevederilor hotãrârii nr.3/2014 privind aprobarea noului preþ local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei municipiului Lupeni prin sisteme cetralizate”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Consilierul local, Cristian Roºu (foto) a fost nemulþumit de aceastã majorare având în vedere faptul cã la Lupeni populaþia nu beneficiazã de ajutor pentru plata cãldurii. “În ºedinþa Consiliului Local , NU am fost de acord cu
propunerea domnului viceprimar de a majora preþul energiei termice de la 226,15 lei/Gcal la 234,65 lei/Gcal. Am votat împotriva acestei propuneri deoarece Consiliul Local nu subvenþioneazã cu niciun leu energia termicã ºi pentru cã nu sunt de acord ca cetãþenii municipiului Lupeni sã
plãteascã preþuri din ce în ce mai mari. Din pãcate, marea majoritate a Consiliului Local a votat pentru majorarea acestor tarife, astfel cã începând cu anul 2015, populaþia o sã plãteascã un preþ mai mare”, spune Cristian Roºu, consilier local. Monika BACIU
de abandon ºcolar. Prin acest proiect se doreºte asistarea, îndrumarea ºi ajutarea acelor copii, care au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dascãlii spun, la rândul lor, cã vin astfel în sprijinul copiilor lãsaþi în grija rudelor, ori a fraþilor mai mari, iar asta chiar ºi în vacanþe. „Pentru prima oarã se aplicã 3 modalitãþi de intervenþiei la nivelul copiilor, pe lângã cele douã, respectiv, ºcoala de dupã ºcoalã ºi modalitãþile obiºnuite ale noastre, devine ca stringentã activitatea din timpul verii. Deci, vom introduce inclusiv ºcoala de varã ºi consilierea celor care au rãmas ca tutori, sau reprezentanþi
legali ai copiilor”, a declarat profesorul Vasile Pop, directorul ªcolii nr. 7 din Petroºani. Numai în Petroºani vor fi cuprinºi aproximativ 140 de copii, care vor primi o bursã lunarã de 400 de lei, timp de 8 luni, doar cu condiþia sã nu facã absenþe. În plus, zilnic, vor discuta cu profesorii lor, care chiar îi vor consilia. Celor din Petroºani li se adaugã alþii din Lupeni. „La aceasta se adaugã consilierea pe parcursul a 4 ore, în care cadre didactice, la fel, motivate, vor efectua o orã de identificare
a problemelor acestor copii, o orã de lucru în echipã pentru rezolvarea unor teme, iar în vacanþã a problemelor cu care copiii se identificã ºi 2 ore vor înlocui pãrinþii care sunt plecaþi în strãinãtate, jucându-se cu copiii”, mai spune Vasile Pop. În Petroºani, centrul educaþional va fi la ªcoala nr 7, unde 28 de cadre didactice vor lucra cu aceºti copii. În acest proiect cu finanþare europeanã sunt cuprinse 4 ºcoli, din care douã sunt în Petroºani ºi la Lupeni. Celelalte douã sunt în oraºul Sadova ºi Filiaºi. Diana MITRACHE
Un nou sens giratoriu
U
n nou sens giratoriu va fi realizat pe raza municipiului Petroºani. Acesta va fi construit în intersecþia de la Dãrãneºti, iar edilii de la Petrila sunt cei mai avantajaþi de acest proiect. “Se va face sensul giratoriu în zona Dãrãneºti. Am discutat ºi cu primarul de la Petroºani pentru cã este în zona teritorial administrativã a Petrosaniului. Se va face pentru a putea pune ºi noi în valoare drumul tehnologic al oraºului Petrila ºi a scoate din oraº transportul greu”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilii petrileni solicitã în tot acest timp ºi sprijinul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului pentru ca drumul tehnologic sã fie asfaltat în cadrul programului de închidere ºi ecologizare a minei Petrila. “Pânã acum este adus la nivel de macadam. Este realizat pe programul
de închidere a câmpului minier I Vest Petrila. Am cerut proiectanþilor ºi reprezentanþilor Societãþii de Închideri de Mine pe proiectul de închidere a minei Petrila una dintre cerinþele care sã la realizeze societatea prin firma care a câºtigat licitaþia sã asfalteze acest drum. Ar fi foarte bine pentru cã ºi ei vor folosi acest drum pentru lucrãrile de închidere ºi ecologizare a minei Petrila”, a mai subliniat sursa citatã. Realizarea sensului giratoriu în zona respectivã este un plan mai veci al autoritãþilor petrilene. Trebuie realizate mai multe demersuri având în vedere cã zona unde se doreºte realizarea acestui punct de fluidizare a traficului se aflã pe un drum naþional. Monika BACIU
spunem cã, s-a emis o singurã mãsurã, în urma controlului, în ceea ce priveºte municipalitatea, în sensul cã va trebui sã prelungim autorizaþiile cu 3 luni înainte de expirarea acestora”, declarã reprezentanþii Primãriei Petroºani Deºeurile sunt duse la groapa de gunoi din Vulcan ºi, între timp, Consiliul Judeþean face paºi importanþi în ceea ce priveºte construirea staþiei de sortare a deºeurilor în zona Dâlja. Primãria a montat clopotele tricolore, în care sunt colectate deºeurile din sticlã, plastic ºi hârtie, iar deºeurile menajere sunt depozitate la ghene. Mai avem, însã, de învãþat în ceea ce priveºte spiritul civic, ce lasã încã de dorit. Diana MITRACHE
4 Actualitate
L
ocalnicii din Iscroni, localitate ce aparþine de Aninoasa îºi privegheazã morþii în case, iar dacã au iniþiativã, o pot face la 4 km distanþã de casã, ori într-o clãdire pãrãsitã, ce a aparþinut cândva preotului. Primarul, însã, spune cã le va veni în ajutor. Oamenii din Iscroni îºi þin morþii în apartament, acolo fiind singura posibilitate de priveghere. Ar mai fi ºi o casã pãrãsitã ºi plinã de igrasie, dar ºi acolo intrã cine are curaj. Mai mult, acum, în secolul în care morþii ar trebui îngropaþi în materiale biodegradabile, aninosenii care au curte îºi îngroapã rudele în grãdinã. Din pãcate, lipsa unei capele mortuare este acutã în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 martie 2015
Aninoasa: Priveghi în casã
aceastã parte a Vãii Jiului ºi asta o spun chiar oamenii de aici. „E dificil. Pãi fiecare þine mortul la casa lui. ªi care îs de la bloc îi duc acolo la o casã parohialã pãrãsitã, dacã nu îi þin în apartament. Cã mulþi aºa fac”, spune o femeie ce locuieºte în zona Iscroni, în timp ce o alta ne spune cum fac momârlanii, care stau la casã. „Nu avem capelã, cã la noi e acasã, privegherea ºi chiar ºi
cimitirul, mormântul e tot pe terenul nostru unde avem morþii din moºi strãmoºi. La ãºtia de bloc nu ºtiu ce sã zic, cã e mai grav în bloc”, ne spune aceasta. Alþii, însã, ne explicã cum îºi þin rudele în apartament, atunci când se întâmplã necazul. „Aici la bloc îi þinem, cã la noi nu a fost capelã. Mai duc la casa parohialã, dar acolo e mizerie ºi igrasie ºi frig”. În oraºul Aninoasa
Grad de încasare ridicat la plata facturii curente % este gradul de încasare a facturilor la energia termicã, la nivelul municipiului Petroºani. Reprezentanþii societãþii de termoficare au facturat deja consumul celor puþin peste 2000 de abonaþi. În facturi se regãseºte ºi majorarea de preþ impusã de ANRE ºi aprobatã de consiliul local Petroºani, însã beneficiarii acestui serviciu nu plãtesc mai mult având în vedere faptul cã la Petroºani gigacaloria este subvenþionatã de la bugetul local. “Ne aflam în luna martie. În momentul de faþã s-au fãcut citirile la cei care au aparate gigacalorimetre încã din data de 27 ºi pânã în data de 15 facturile vor începe sã fie date cãtre populaþie ºi cãtre agenþii economici pentru a putea fi achitate. Datoritã sprijinului consiliului local ºi al domnului primar acea creºtere din luna ianuarie a fost subvenþionatã de cãtre primãrie drept pentru care facturile populaþiei nu reflectã acea creºtere ºi nu influenþeazã asupra valorii facturii”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA.
de lei am alocat ºi am gãsit un loc, aproape de cimitir ºi de blocuri ºi e un fost punct termic, care este 80% deteriorat. Deja încep sã arunce acolo tot felul de mobilier vechi sau animale moarte ºi am zis cã ar fi cazul sã facem o capelã, sã curãþãm locul ºi sã îl facem propice”, a mai spus Nicolae Dunca. Pânã când va fi amenajatã capela respectivã, oamenii care au necazuri în familie sunt nevoiþi sã îºi þinã morþii în casã, chiar ºi la bloc, cu toate riscurile ce derivã de aici. Nu toþi agreeazã ideea, dar cei mai mulþi nu au altã soluþie. La sfârºitul anului 2006, politicienii promiteau cã morþii vor fi puºi în capele autorizate ºi vor fi îmbrãcaþi în haine biodegradabile, însã nici pânã azi nu s-a schimbat nimic. Diana MITRACHE
Primesc burse sã vinã la ºcoalã unt copii sãraci, sau care duc dorul S pãrinþilor plecaþi la muncã peste hotare, iar ºcoala vine sã îi ajute. Peste
Trebuie prelungite contractele pentru colectarea deºeurilor
100 de copii din Petroºani ºi Lupeni vor primi lunar 400 de lei ca sã vinã la ºcoalã, cu condiþia sã nu lipseascã. Totul face parte dintr-un proiect amplu ce are ca scop integrarea acestor copii afectaþi de viaþa de familie.
C
olectarea deºeurilor în Petroºani se încadreazã în norme ºi singura obiecþie a responsabililor de la ANRSC a fost ca acest serviciu sã se îngrijeascã de prelungirea la timp a contractelor. Acum se fac demersuri în acest sens.
Sub egida „Stop abandonului ºcolar!”, timp de 8 luni, prin intermediul unui proiect gestionat de ªcoala nr 7 din Petroºani ºi aministraþia localã din Capitala Vãii Jiului, se va derula un proiect în valoare de peste 842.000 de lei. Banii vor ajunge în parte la copiii care provin din familii cu probleme sociale. „E un proiect fãcut în colaborare cu Asociaþia Edu Life din Craiova ºi se referã la copiii care sunt în situaþii deosebite ºi în pericol
Tot ce înseamnã colectarea deºeurilor la acest moment în primãria Petroºani este în graficul normal ºi doar birocraþia este punctul în care trebuie fãcute câteva demersuri. Asta a reieºit în urma controlului, iar pentru cã autorizaþiile expirã în varã, deja se fac demersuri ca acestea sã fie prelungite. „În perioada 25-27 februarie a avut loc un control al ANRSC la primãria Petroºani, având ca obiect verificarea tutror licenþelor deþinute de serviciul de salubrizare din Petroºani. La data controlului, municipalitatea presteazã activitatea de colectare separatã ºi transportul separat al deºeurilor ºi al celor similare provenit din industrie ºi instituþii. Putem sã vã
8 lei în plus pentru cãldurã, la Lupeni
La Termoficare Petroºani,
85
existã o singurã capelã, undeva aproape de marginea oraºului, la cel puþin 4 km distanþã de blocurile din Iscroni ºi primarul însuºi recunoaºte cã situaþia este limitã. „O parte dintre cetãþeni vin la capela din partea de
Nord a oraºului, pe care o avem construitã, iar, localnicii îi þin acasã. Asta ºi pentru cã este ºi un obicei împãmântenit aici, ca sã îi îngroape în grãdina proprie”, spune Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. ªi dupã ieºirea din insolvenþã, primarul promite cã va construi una în aceastã parte a oraºului. Asta îi mulþumeºte enorm pe oamenii din zonã, care cred cã acum, în ceasul al XII-lea ajunge ºi la ei civilizaþia. „Ar fi bunã o capelã aici. Toþi ne dorim asta”, spun oamenii din Iscroni. Capela va fi amenajatã într-un loc pãrãsit acum ºi care cândva a fost punct termic. Dar cum oraºul nu mai are termoficare, primarul s-a gândit sã dea bani pentru a amenaja o capelã mortuarã. „În jur de 200.000
C
onsilierii locali de la Lupeni au aprobat în cadrul ºedinþei din luna septembrie majorarea preþului gigacaloriei. Surprizã plãcutã a celor de la societatea de termoficare este faptul cã gradul de încasare a facturii curente este de peste 85 de procente. “Gradul de încasare este foarte ridicat peste 85%. Acest lucru se datoreazã faptului cã dintr-un numãr de aproximativ 2450-2500 de locaþii în care furnizãm în momentul de faþã peste jumãtate sunt toate cu branºamente individuale ºi cu gigacalorimetre lucru care conteazã foarte mult pentru cã omul vede cât consumã ºi vine sã îºi plãteascã factura. Acest lucru înainte nu se putea întâmpla pentru cã sistemul anterior în care oamenii erau suspicioºi în sensul furtului ºi în acest sens nu veneau cãtre termoficare sã-ºi achite facturile dar de când lucrurile s-au schimbat se pare cã ºi din punctul gradului de încasare lucrurile s-au schimbat”, a mai spus sursa citatã. Petroºãnenii vor mai avea calorifele calde cel puþin pânã în luna aprilie, având în vedere condiþiile meteorologice. Monika BACIU
Astfel, cei puþin peste 500 de abonaþi care mai sunt racordaþi la acest serviciu vor plãti pentru o gigacalorie suma de 234,65 de lei. Preþul este diferit pentru agenþii comerciali cãrora li se va percepe suma de 235,93 de lei pentru o gigacalorie. “Având în vedere decizia ANRE privind
aprobarea bonului pentru energia electricã produsã în cogenerare de înaltã eficienþã ºi livratã în SEN ºi a preþurilor de reglementare pentru energia termicã livratã în anul 2015 din centralele Mintia ºi CET Paroºeni aparþinând Complexului
Energetic Hunedoara se impune modificarea preþului stabilit de Consiliul Local potrivit prevederilor hotãrârii nr.3/2014 privind aprobarea noului preþ local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei municipiului Lupeni prin sisteme cetralizate”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Consilierul local, Cristian Roºu (foto) a fost nemulþumit de aceastã majorare având în vedere faptul cã la Lupeni populaþia nu beneficiazã de ajutor pentru plata cãldurii. “În ºedinþa Consiliului Local , NU am fost de acord cu
propunerea domnului viceprimar de a majora preþul energiei termice de la 226,15 lei/Gcal la 234,65 lei/Gcal. Am votat împotriva acestei propuneri deoarece Consiliul Local nu subvenþioneazã cu niciun leu energia termicã ºi pentru cã nu sunt de acord ca cetãþenii municipiului Lupeni sã
plãteascã preþuri din ce în ce mai mari. Din pãcate, marea majoritate a Consiliului Local a votat pentru majorarea acestor tarife, astfel cã începând cu anul 2015, populaþia o sã plãteascã un preþ mai mare”, spune Cristian Roºu, consilier local. Monika BACIU
de abandon ºcolar. Prin acest proiect se doreºte asistarea, îndrumarea ºi ajutarea acelor copii, care au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dascãlii spun, la rândul lor, cã vin astfel în sprijinul copiilor lãsaþi în grija rudelor, ori a fraþilor mai mari, iar asta chiar ºi în vacanþe. „Pentru prima oarã se aplicã 3 modalitãþi de intervenþiei la nivelul copiilor, pe lângã cele douã, respectiv, ºcoala de dupã ºcoalã ºi modalitãþile obiºnuite ale noastre, devine ca stringentã activitatea din timpul verii. Deci, vom introduce inclusiv ºcoala de varã ºi consilierea celor care au rãmas ca tutori, sau reprezentanþi
legali ai copiilor”, a declarat profesorul Vasile Pop, directorul ªcolii nr. 7 din Petroºani. Numai în Petroºani vor fi cuprinºi aproximativ 140 de copii, care vor primi o bursã lunarã de 400 de lei, timp de 8 luni, doar cu condiþia sã nu facã absenþe. În plus, zilnic, vor discuta cu profesorii lor, care chiar îi vor consilia. Celor din Petroºani li se adaugã alþii din Lupeni. „La aceasta se adaugã consilierea pe parcursul a 4 ore, în care cadre didactice, la fel, motivate, vor efectua o orã de identificare
a problemelor acestor copii, o orã de lucru în echipã pentru rezolvarea unor teme, iar în vacanþã a problemelor cu care copiii se identificã ºi 2 ore vor înlocui pãrinþii care sunt plecaþi în strãinãtate, jucându-se cu copiii”, mai spune Vasile Pop. În Petroºani, centrul educaþional va fi la ªcoala nr 7, unde 28 de cadre didactice vor lucra cu aceºti copii. În acest proiect cu finanþare europeanã sunt cuprinse 4 ºcoli, din care douã sunt în Petroºani ºi la Lupeni. Celelalte douã sunt în oraºul Sadova ºi Filiaºi. Diana MITRACHE
Un nou sens giratoriu
U
n nou sens giratoriu va fi realizat pe raza municipiului Petroºani. Acesta va fi construit în intersecþia de la Dãrãneºti, iar edilii de la Petrila sunt cei mai avantajaþi de acest proiect. “Se va face sensul giratoriu în zona Dãrãneºti. Am discutat ºi cu primarul de la Petroºani pentru cã este în zona teritorial administrativã a Petrosaniului. Se va face pentru a putea pune ºi noi în valoare drumul tehnologic al oraºului Petrila ºi a scoate din oraº transportul greu”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilii petrileni solicitã în tot acest timp ºi sprijinul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului pentru ca drumul tehnologic sã fie asfaltat în cadrul programului de închidere ºi ecologizare a minei Petrila. “Pânã acum este adus la nivel de macadam. Este realizat pe programul
de închidere a câmpului minier I Vest Petrila. Am cerut proiectanþilor ºi reprezentanþilor Societãþii de Închideri de Mine pe proiectul de închidere a minei Petrila una dintre cerinþele care sã la realizeze societatea prin firma care a câºtigat licitaþia sã asfalteze acest drum. Ar fi foarte bine pentru cã ºi ei vor folosi acest drum pentru lucrãrile de închidere ºi ecologizare a minei Petrila”, a mai subliniat sursa citatã. Realizarea sensului giratoriu în zona respectivã este un plan mai veci al autoritãþilor petrilene. Trebuie realizate mai multe demersuri având în vedere cã zona unde se doreºte realizarea acestui punct de fluidizare a traficului se aflã pe un drum naþional. Monika BACIU
spunem cã, s-a emis o singurã mãsurã, în urma controlului, în ceea ce priveºte municipalitatea, în sensul cã va trebui sã prelungim autorizaþiile cu 3 luni înainte de expirarea acestora”, declarã reprezentanþii Primãriei Petroºani Deºeurile sunt duse la groapa de gunoi din Vulcan ºi, între timp, Consiliul Judeþean face paºi importanþi în ceea ce priveºte construirea staþiei de sortare a deºeurilor în zona Dâlja. Primãria a montat clopotele tricolore, în care sunt colectate deºeurile din sticlã, plastic ºi hârtie, iar deºeurile menajere sunt depozitate la ghene. Mai avem, însã, de învãþat în ceea ce priveºte spiritul civic, ce lasã încã de dorit. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Martie 2015
Petroºani – Islanda. Parteneriat pentru tineri
P
arteneriat românoislandez pentru combaterea de substanþe nocive în rândul elevilor. Administraþia localã de la Petroºani încearcã cu ajutorul celor din Islanda sã reducã numãrul tinerilor care consumã plante etnobotanice. “Suntem într-un proiect cu Islanda, un
proiect care se desfãºoarã cu mai multe localitãþi din România despre consumul de substanþe periculoase în rândul elevilor de liceu. Este vorba despre consumul de alcool, droguri ºi substanþe periculoase cum ar fi etnobotanicele. Îngrijorarea mea vine în urma statisticilor pe care le-au fãcut diferite asociaþii nonguvernamentale din România în ultimii
ani ºi creºterea numãrului de consumatori de droguri, alcool ºi substanþe etnobotanice în rândul tinerilor are cea mai mare creºtere din ultimii ani din Uniunea Europeanã. În acest sens am intrat în acest program prin care se doreºte un partener real elev, pãrinte, profesor ºi administraþia publicã localã pentru a cunoaºte factorii agravan’i care duc la con-
sumul de astfel de substanþe în rândul elevilor. Din experienþa partenerilor din Islanda pot sã spun cã undeva în anii 90-91 în Islanda consumul de substanþe nocive în rândul elevilor de liceu era de 40%. Dupã ºase ani de program ºi de alternativa de cãtre autoritatea publicã localã, pãrinþi, elevi ºi profesori numãrul acestor elevi ºi copii care consumau sub-
stanþe interzise s-a redus la 3% de la 40% ceea ce ne dorim ºi noi în România ºi în special în Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Mãrþiºoare pentru viaþã
A
ndreea, o copilã firavã, dar o luptãtoare în adevãratul sens al cuvântului, ne-a aºteptat marþi la o expoziþie realizatã cu propriile-i mânuþe. Chiar dacã suferã de o boalã cumplitã, care iniþial nu îi dãdea nicio ºansã sã stea mãcar în picioare, acum Andreea, dupã zeci de operaþii, face manufacturi de excepþie, pe care le vinde pentru a merge în varã la o operaþie. De 1.000 de lei are
nevoie într-o primã fazã, pentru cã ar primi o protezã de mânã, cu care sã munceascã ºi mai mult. Alãturi de mama sa, a luptat an de an ºi, dupã 18 ani de chinuri, a reuºit sã stea în picioare ºi chiar sã facã mãcar câþiva paºi. Nu este suficient ºi Andreea ne-a propus, acum în prag de primãvarã, sã îi cumpãrãm lucrãrile de o calitate de neegalat. A creat felicitãri, coºuleþe ºi florice, tablouri ºi toate pot fi un dar minunat pentru 8 martie. Cât de greu i-a fost ne spune chiar ea. „E greu sã lucrez ºi mai
mult m-a ajutat ºi mama, cã am lucrat multe luni pentru ca acum sã am mãrþiºoare. Am nevoie sã le vând, pentru ca sã mã duc la operaþie, ca sã îmi îndeplinesc visul sã merg în picioare cât de cât”, ne-a mãrturisit Andreea. Mama a ajutat-o ºi a încurajat-o ºi, de la un diagnostic ce o þinuise în pat la orizontalã, Andreea a reuºit cu sprijinul mamei sale sã pãºeascã. Mai are însã, mult de luptat ºi banii sunt puþini. „Acum aº vrea sã merg pentru un fixator la mâna stângã, cã trebuie sã i-o suceascã 180 de grade, aproape un an. Dupã aceea, pe parcurs, trebuie sã îi fixãm ºoldul ºi coloana.
Angajaþii Apa Serv rãmân cu lefuri mici din cauza datornicilor
M
iliarde de lei vechi are de recuperat operatorul de apã de la populaþie ori societãþi, iar aceste datorii þin în loc programele de investiþii dar îi afecteazã ºi pe angajaþi. Dacã s-ar plãti ceea ce se consumã, societatea ar funcþiona fãrã probleme, ar putea crea locuri de muncã ºi ºi-ar salariza decent angajaþii. Numai cã, în unele cazuri nu va mai recupera niciodatã datoriile. Un exemplu este ºi creanþa din dreptul
societãþilor de termoficare ce aparþin primãriilor, însã intrate în insolvenþã sau faliment. Nici mãcar la masa credalã, unde operatorul s-a înscris, nu sunt ºanse de recuperare a debitelor. În total peste 5 milioane de lei are de încasat operatorul de
apã ºi canal de la debitori care au dispãrut dupã ce au dat faliment. Campioane sunt societãþile de termoficare din Valea Jiului care adunã
Mãcar prima operaþie dacã reuºim sã o facem. Fixatorul costã 10 milioane de lei vechi, iar Casa de Asigurãri nu mi-o deconteazã. Andreea are 12 operaþii. Ea niciodatã nu a mers, nu s-a bucurat de copilãria unui copil, dar nu disperãm ºi cu Dumnezeu ºi cu ajutorul oamenilor care vor sã ne sprijine mergem înainte ”, a mãrturisit mama ei Mariana Pop, cu lacrimi în ochi. Oamenii au venit la vernisajul expoziþiei ºi chiar au cumpãrat obiecte fãcute de Andreea. Aºa a procedat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a þinut sã vinã la vernisaj pentru cã Andreea este un copil special. „Ea
4.971.960,31 de lei restanþe la apa consumatã. ªansele ca banii aceºtia sã fie recuperaþi de Apa Serv Valea Jiului sunt aproape nule. „Aceste debite sunt în evidenþele noastre pentru cã aºa cere legea, însã nu-i vom mai vedea niciodatã. În ciuda eforturilor noastre, ne-am înscris ºi la masa credalã, însã statul încaseazã primul ºi apoi restul”, recunoaºte directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Societatea a încheiat anul 2014 fãrã datorii
Edilii locali au în vedere realizarea unei statistici în rândul tinerilor pentru a vedea câþi consumã astfel de substanþe nocive. Monika BACIU
este artista noastrã ºi, alãturi de ceilalþi copii care au venit cu exponate, este un exemplu. Mã bucur cã ei au aceastã îndeletnicire. O felicit pe Andreea ºi pe mama ei pentru susþinere ºi o asigur cã ºi pe viitor o sã îi creãm condiþiile ca sã poatã expune ºi sã îºi valorifice munca ei, care nu este deloc uºoarã. Dumnezeu va avea grijã de tine”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acþiunea s-a desfãºurat sub egida Casa Pro Urbis ºi iniþiativa i-a aparþinut directorului de la Serviciului Public de Asistenþã Socialã, Cristina Mraz. Toate exponatele, realizate ºi de alþi copii cu dizabilitãþi, au fost de vânzare, iar cei care cred cã o pot ajuta pe Andreea ºi vor un cadou special de 8 martie, pot veni la expoziþia ce va fi deschisã pânã de Ziua Mamei la Casa Studenþeascã din Petroºani. Diana MITRACHE
la bugetul de stat ºi cu un profit obþinut din comercializarea energiei electrice produsã la microhidrocentralele de la captãrile de apã, însã suma este prea micã pentru investiþii. Tot din cauza lipsei banilor, pentru acest an salariile angajaþilor societãþii nu au putut creºte, deºi sindicatul a cerut acest lucru. Ca sã fie onoratã solicitarea ar fi trebuit disponibilizaþi oameni în condiþiile în care schema de personal este subdimensionatã faþã de necesar. Astfel, sindicaliºti au optat pentru pãs-
trarea locurilor de muncã în schimbul creºterilor salariale. „Noi am fi vrut sã creºtem salariile, sunt foarte mici însã nu ne permitem. În schimb am menþinut toate celelalte recompense ºi prime pe care le-am negociat ºi în anii trecuþi iar acordarea lor înseamnã un efort destul de mare pentru societate. Dacã toþi consumatorii ar plãti ce consumã atunci n-am avea probleme”, a mai explicat directorul general al societãþii. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 martie 2015
Faþã în faþã
Elena Udrea vrea sã-l confrunte pe Adrian Gãrdean pentru a-i demonta denunþul fãcut la DNA!
P
entru a demonta acuzaþiile care i se aduc, Elena Udrea vrea sã stea faþã în faþã cu denunþãtorii ei, printre care ºi afaceristul Adrian Gãrdean, cel care a derulat ani de zile afaceri în Valea Jiului inclusiv cu banii Ministerului Regionale ºi Turismului. Gãrdean este urmãrit penal, al rândul sãu, în Dosarul “Gala Bute”, iar Udrea este convinsã cã, la fel ca ºi alþii, ºi-a cumpãrat libertatea cu delaþiuni. Udrea este convinsã cã, pusã faþã în faþã cu denunþãtorii ei îi va prinde cu ocaua micã pe cei care o acuzã de dare de mitã. Vrea sã stea faþã în faþã cu ei ºi spune cã astfel va demonstra tuturor cã declaraþiile lor sunt mincinoase. Fostul ministru al MDRT a cerut procurorilor sã îi întâlneascã pe ªtefan Lungu - fostul ei consilier, pe Gheorghe Nastasia - secretar general în ministerul turismului, pe Adrian Gãrdean ºi pe fosta ei prietenã, Ana Mãria Topoliceanu, fostã ºefã la Compania naþionalã
Parâng. I-am spus cã în geantã sunt 900 de mii de euro întrucât doar atât am putut strânge urmând ca diferenþã sã fie plãtitã în cursul anului urmãtor", a spus, printre altele, Adrian Gãrdean, în faþa procurorilor anticorupþie în cel mai amplu denunþ din dosarul „Gala Bute”. Gheorghe Nastasia a confirmat declaraþiile lui Gãrdean, completând cã el i-a dus geanta cu bani Elenei Udrea.
ª de investiþii. Despre Adrian Gãrdean s-a spus cã ar fi cel mai important dintre denunþãtorii Elenei Udrea, iar acesta le-a fi povestit anchetatorilor de la DNA, cu lux de amãnunte, cum, împreunã
Consilierii de la Lupeni au decis sã înceteze asocierea cu Salvital
C
onsilierii municipali de la Lupeni au decis sã nu mai plãteascã cotizaþiile anuale cãtre Salvital, formaþiune în subordinea cãreia funcþioneazã modulul SMURD. Consilierii locali de la Lupeni au aprobat încetarea acordului de parteneriat dintre municipalitate ºi asociaþia Salvital, în baza cãreia funcþioneazã modului SMURD la nivel judeþean. Totul s-a întâmplat în cadrul ºedinþei de la sfârºitul lunii februarie. “S-a considerat necesarã ºi abrogarea hotãrârii Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 34/2008 privind aprobarea contribuþiei la Asociaþia Salvital Hunedoara, în vederea susþinerii financiare a salariaþilor ºi echipãrii personalului paramedical precum ºi toate hotãrârile de modificare (...)”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.
E
cu partenerul de afaceri de la Kranz Eurocenter, cu care a implementat proiectele ministeriale din Straja ºi Parâng au strâns 900 de mii de euro pentru a-i duce fostului ministru al Turismului, Elena Udrea. Banii
dilii locali îºi motiveazã aceastã decizie
“Precizez faptul cã la înfiinþarea Asociaþiei Salvital Hunedoara ºi a formaþiunilor paramedicale de tip SMURD, paramedicii erau angajaþii autoritãþilor locale, fiind incluºi în aparatul de specialitate al primarilor localitãþilor membre. Ulterior, asociaþia a solicitat transferarea acestor paramedici ºi asumarea plãþii salariilor ºi a echipamentelor necesare intervenþiei de cãtre autoritãþile locale”, se mai aratã în proiect. Administraþia localã de la Lupeni a decis sã rezilieze parteneriatul cu Asociaþia Salvital în luna ianuarie a acestui an. În tot acest timp, procesul dintre cele douã pãrþi continuã pe rolul Tribunalului Hunedoara. Monika BACIU
reprezentau 10 la sutã din valoarea plãþilor fãcute cãtre Termogaz ºi Kranz de Ministerul Turismului, iar Gãrdean i-ar fi dus o geantã plinã de bani lui Gheorghe Nastasia, care ulteriro ar fi ajuns la Elena Udrea. "Nastasia avea la el o situaþie cu finanþãrile ministerului pentru proiectele derulate de acesta incluzându-le pe cele de la Straja ºi
paga de 10%
Elena Udrea este convinsã cã, pe lângã delaþiunile unora, dosarul va trebui totuºi sã se bazeze ºi pe alte probe atunci când ajunge în instanþã: "Foarte mulþi preferã sã facã astfel de denunþuri cã sã scape. Eu sunt convinsã cã atunci când un dosar ajunge în faþã judecãtorilor, aºa ceva nu þine. Trebuie sã mai fie ºi alte probe". Ea spune cã toþi cei impli-
caþi ºi-au cumpãrat temporar libertatea, dând declaraþii mincinoase în faþa anchetatorilor. În acest dosar, Miron Gãrdean, acþionar majoritar ºi administrator al S.C. Termogaz Company S.A, societate specializatã în lucrãri de construcþii, este cercetat pentru infracþiunile de cumpãrare de influenþã ºi instigare la abuz în serviciu. Fratele acestuia, Adrian Gãrdean, reprezentant al S.C. Termogaz Company S.A, a fost pus sub urmãrire penalã pentru infracþiunea de cumpãrare de influenþã, în timp ce Miron Lupulescu, director general al S.C. Termogaz Company S.A, este cercetat cu privire la infracþiunile de cumpãrare de influenþã, instigare la abuz în serviciu, spãlare de bani ºi evaziune fiscalã.Cei trei sunt cercetaþi sub control judiciar, mãsurã dispusã la începutul lunii februarie. Car men COSMAN-PREDA
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Martie 2015
Henþ cu mâna
NU MOR CAII CÂND VOR CÂINII... Chiar dacã pare originalã ºi la sacrificiu, ideea cvartetului jiulist Tudorache – Ghiþan – Militaru – Kanduth de a salva
Jiul de la dezintegrare, este de admirat ºi de salutat. Singura soluþie de neimplicare financiarã este aceea de a juca în returul Ligii a
IV-a cu juniorii A1, campionii de toamnã ai ligii hunedorene. Aºadar, toatã echipa din tur a dispãrut, în locul lui Adi Farcaº, Ciocoi, Horaþiu Popa, Irina, Drãgoescu ºi ceilalþi vor veni cei din generaþia nãscutã de pe vremea când jucau în Divizia „A”,
Matincã, Toader, Baicea, Ghiþan, Marin Tudorache, cei din vremea echipei lui Miron Cozma. Va trebui sã ne obiºnuim cu chipul lui Bãlãuþã, Graur, Pãduraru, Pãsãricã, Fodor sau Alex Nicu, cei care, vor avea misiunea de a apãra culorile unei echipe de
Jiul Petroºani
JIUL, UN ALT ÎNCEPUT... Î
ntruniþi într-un „comitet de crizã”, cei ce se ocupã de destinul fotbalistic al Jiului, Marin Tudorache (manager), Sorin Ghiþan (antrenor principal), Damian Militaru (antrenor secund) ºi Cosmin Kanduth (antrenor juniori) au definitivat un plan complet pentru a scoate echipa din impasul în care se aflã.
„Doar cu juniori din Vale” Reporter: Începe returul peste câteva zile (n.n. 7 martie), ce faceþi cu Jiul? Damian Militaru: Am luat decizia de a trimite pentru retur la luptã echipa de juniori A1, campioana de toamnã a Ligii a IV-a Hunedoara la acest nivel.
Rep.: Pãi cum, renunþaþi la locul 1? Cosmin Kanduth: Nu avem altã alternativã. Eu ºtiu ce pot aceºti copii, sunt convins cã nu ne vom face de râs. Marin Tudorache: Eu cred în continuare cã Jiul va rãmâne un brand. Aºa este, pornim la un nou drum, este un
alt început. În aceastã echipã nu vor juca decât acei tineri care sunt din Valea Jiului ºi care mai conºtientizeazã cã Jiul reprezintã un nume. Rep.: Ce argumente aveþi? D.M.: Destule! În primul rând nu avem ce pierde. Jiul poate rãmâne în continuare o rampã de lansare. Niºte juniori care fac zilnic
tradiþie. Important este cã s-a gãsit soluþia, brandul este salvat (a câta oarã?) de aceiaºi entuziaºti, acea mânã de actuali antrenori care au crezut mereu în Jiul, echipa care le-a oferit atâtea bucurii de-a lungul vremii. Sã fie într-un ceas bun.
antrenamente pot pune serioase probleme unor seniori obosiþi... Rep.: Cosmine, nu-þi pare rãu cã sacrifici echipa de pe primul loc la juniori? C.K.: Desigur, un sentiment de regret mã încearcã, dar nu putem lãsa Jiul sã fie ciuca bãtãilor. Eu unul sper ca din primele douã etape (Cãlanul ºi Uricaniul) sã adunãm patru puncte. Am încredere în aceºti copii, ºtiu ce pot. D.M.: ª-apoi mai e ceva. Câºtigãm cu juniorii campionatul judeþean ºi vom avea probleme la fazele naþionale. Un efort inutil, mai bine rodãm
M. Tudorache, S. Ghiþan, D. Militaru, C. Kanduth, cvartetul tehnic ce va duce Jiul mai departe
CU CINE PLEACÃ JIUL ÎN RETURUL 2014-2015: Seniori Dragoº ªtefãnoaica (1996) – portar Cãlin Claudiu (1998) Daniel Pavel (1996) Oroles Roºu (1998) Mihai Bãluþã (1998) Alexandru Daj (1995) Marius Avram (1998) Cãtãlin Ionicã (1997) Andrei Ilie (1996) Cornel Graur (1998) Daniel Stoica (1997) Darius Stoica (1996) Mihai Sabin (1996) Gabriel Fodor (1998) Alexandru Nicu (1998) Cãlin Pãduraru (1996) Marian Pãsãricã (1999)
Juniori A1 Marius Rad Ciprian Dumitrescu Mircea Popa Vlad Mândruþ Rãzvan Petrici Claudiu Matras Andrei ªerban Silviu Muntean Bogdan Vrabie Andrei Alexandrescu Cãlin Pârvulescu Dorian Andriþoiu Mãdãlin Bãlãu Alin Totor Ionuþ Bejan
(1999) – portar (1999) (1999) (1999) (1999) (1999) (1999) (1999) (1998) (1997) (1999) (1999) (1999) (1999) (1999)
aceºti juniori în Liga a IV-a de unde au alte perspective. Rep.: Aºadar, Jiul merge mai departe... M.T.: Cu siguranþã! Dorim ca acei spectatori, mulþi, puþini, care vin lângã noi la meciuri, sã ne înþeleagã, sã nu se aºtepte la cine ºtie ce rezultate. Noi ne propunem ca în 3-4 ani sã avem o echipã în Liga a III-a sau a II-a, baza fiind, repet, copiii din Valea Jiului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga I
NE-AM ÎNTORS ÎN TIMP... z Gazonul de pe Extensiv-ul craiovean ºi ora de începere a meciului CSU Craiova-Steaua (0-0), 15:30, au dat o atmosferã vintage unui derby de doi lei... z Pandurii Tg. Jiu au îngropat definitiv, 4-0, pe CFR Cluj, o altã echipã construitã, de fapt, acum vreo zece ani, destul de artificial. z Rapid, Ceahlãul ºi Oþelul Galaþi îºi cam iau adio de la Liga I, ºi astfel avem trei foste campioane naþionale la retrogradare. z Cu puþin „noroc”, Steaua poate pierde în viitoarele douã etape locul 1, în favoarea Petrolului, singura echipã victorioasã în deplasare, în etapa a 19-a.