Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 828
Cronica Vãii Jiului Luni, 30 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Un martor cheie ar putea încheia procesul teribilistului cu BMW
T
ânãrul care a spulberat doi oameni cu autoturismul cu care gonea prin centrul Petroºaniului, ar putea afla sentinþa în dosarul în care este judecat pentru ucidere din culpã. Hotãrârea magistraþilor ar putea veni în sãptãmâna mare, adicã exact în perioada în care Mãturar a provocat tragedia. Declaraþia unuia dintre martorii accidentului produs în urmã cu exact un an de zile ar putea finaliza un proces dureros pentru urmaºii celor douã victime care ºi-au pierdut viaþa în aprilie 2014. Deºi magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au citat de mai multe ori pe cel care a fost martor la tragedie, acesta n-a dat curs solicitãrilor astfel cã judecãtorul a decis sã-l aducã în faþa instanþei cu mandat. Martorul lipsã
este un fost consilier judeþean, Adrian Zvâncã, iar la termenul de marþi ar urma sã fie adus la barã de cãtre poliþiºti, pentru a spune ceea ce a vãzut în seara accidentului. Mãturar Codruþ Norocel este judecat pentru ucidere din culpã dupã ce în luna aprilie 2014, a ucis doi pietoni care treceau strada pe o trecere din centrul municipiului Petroºani, dupã cum susþin procurorii. Individul este judecat în stare de arest la domiciliu, un arest în care are învoire de luni pânã sâmbãtã pentru a merge la muncã. Norocel a provocat unul dintre cele mai grave accidente rutiere produse în ultimii ani în Petroºani, doi oameni fiind omorâþi pe loc. A susþinut u lterior cã victimele nu au traversat regulamentar strada, însã expertiza cerutã de procurori i-ar infirma varianta. Maximilian GÂNJU
Drumul greu nu i-a descurajat pe credincioºi
M
ãnãstirea Lainici aflatã la o aruncãturã de bãþ de Valea Jiului a fost asaltatã de sute de hunedoreni în duminica Floriilor. Sute de credincioºi cu precãdere din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului au mers sã se roage la icoana de la Mânãstirea Lainici din Defileul Jiului, despre care spun cã este fãcãtoare de minuni. Chiar dacã drumul este chinuitor ºi lung din cauza semafoarelor din Defileu, oamenii spun cã meritã osteneala pentru a se putea ruga la Lainici. Printre credincioºi erau ºi
ªi totuºi...
De unde a avut senatorul Vochiþoiu sutele de mii de lei pe care le-a pompat ca împrumut în firmele controlate de el?!
A
strâns ani de zile bani “la ciorap” ori are surse de venit nedeclarate? ªi dacã a strâns banii pe care mai apoi i-a pompat în douã dintre firmele controlate de el, care este în realitate provenienþa lor?! >>> PAGINA A 3-A
oameni veniþi de la sute de kilometri depãrtare pentru a atinge Icoana Maicii Domnului, despre care se spune cã face minuni ea fiind neobiºnuitã prin dimensiunile sale, pictatã pe lemn de santal ºi acoperitã cu o mantie grea de argint aurit. În Europa mai sunt patru biserici care adãpostesc astfel de copii, despre care credincioºii cred cã au cãpãtat ºi ele puteri tãmãduitoare, astfel cã la Lainici s-au format adevãrate pelerinaje în speranþa cã astfel, oamenii vor scãpa de necazuri. „Mireasa din Defileu” cum mai este numitã mânãstirea este ºi un loc de pelerinaj pentru ºoferii care merg spre sudul þãrii, mulþi dintre ei alegând acest locaº pentru a primi binecuvântarea pãrinþilor ºi pentru a-ºi sfinþii maºinile. Maximilian GÂNJU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului II 2014, se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: z În intervalul 31.03.2015 – 03.04.2015 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F
În intervalul 07.04.2015 – 10.04.2015 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O z
În intervalul 14.04.2015 – 17.04.2015 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z z
Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 20.04.2015 - 30.04.2015. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015
Demolãrile, în atenþia ITM ITM au cerut planuri ºi proiecte Iaveanspectorii pentru fiecare activitate de demolare ce va loc la unitãþile miniere care se închid. Procesul de demolare a început acum douã zile la Petrila, Paroºeni ºi Uricani, iar inspectorii de muncã spun cã riscurile sunt enorme ºi trebuie respectate cu stricteþe planurile. Mai multe clãdiri de la suprafaþa unitãþilor miniere care au intrat în procesul de închidere sunt acum pe cale de a fi demolate. Procesul a început de miercuri ºi inspectorii ITM spun cã verificã atent fiecare plan al tuturor firmelor care lucreazã acum în perimetrele miniere. Cel mai mare pericol este în zona de est a Vãii Jiului. „Cel mai dificil este la mina Petrila, unde avem o grãmadã de unitãþi care îºi desfãºoarã activitatea.
Nu este numai mâna Petrila, este ºi punctul de încãrcare al minei Lonea, punctul de încãrcare ºi de la Petrila, sunt ºi laboratoarele pentru calitatea cãrbunelui de la EPCVJ, vor fi constructorii ºi va fi o nebunie. Coordonatorul activitãþii de sãnãtate ºi securitate are un registru care se pãstreazã pe ºantier ºi poate sã dispunã tuturor mãsuri în domeniul SSM, ca sã nu se întâmple nimic”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din
ITM Valea Jiului. Din fericire, deocamdatã, demolãrile cuprind clãdiri de la suprafaþã a cãror structurã de rezistenþã nu mai permitea menþinerea lor în picioare, iar clãdirile mari de la suprafaþã vor ajunge la pãmânt peste câteva luni. Pânã atunci, va fi timp suficient pentru întocmirea planurilor. „Le-am cerut aceste hãrþi cu perimetrãri, pentru a ºti fiecare de ce zonã rãspunde ºi pe unde au dreptul sã circule oamenii, fãrã riscuri ºi urmeazã sã se demoleze în primã fazã clãdirile cu structuri mai afectate ºi care nu fac parte din structurile de bazã, deci deocamdatã nu sunt riscuri aºa de mari”, a mai precizat Ileana Bodea. Riscurile sunt enorme, fiind vorba despre clãdiri mari ce urmeazã sã fie demolate cu explozivi. Inspectorii ITM spun cã vor avea în vedere toate aceste aspecte, mai ales cã totul va fi supravegheat ºi în cazul campaniei în construcþii, care începe din aprilie.
Sentinþã amânatã pentru “Drumul lui Bãsescu” udecãtorii de la Înalta Curte de J Casaþie ºi Justiþie mai au nevoie de timp pentru a pronunþa sentinþa ce va decide soarta DN66A, cunoscut sub numele de „Drumul lui Bãsescu. În procesul a fost deschis de activiºtii de mediu, care încearcã pe toate fronturile sã împiedice construirea drumului, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a amânat pronunþarea pentru data de 8 aprilie. Opozanþii proiectului cer în instanþã anularea avizului dat de Ministerul Mediului,
dupã ce o contraexpertizã realizatã de cercetãtori români ºi strãini ar fi arãtat cã expertiza privind impactul de mediu comandatã de autoritãþi este una superficialã, iar aprecierea conform cãreia impactul asupra mediului, florei ºi faunei este neglijabil nu
Petru Drãgoescu a câºtigat în instanþã lupta cu ANI
C
onsilierul local Petru Drãgoescu a câºtigat la Curtea de Apel Alba Iulia lupta cu Agenþia Naþioalã de Integritate, care l-a declarat incompatibil.
Petru Drãgoescu nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, au stabilit magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia. „Admite acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamantul Petru Drãgoescu în contradictoriu cu parata Agenþia Naþionalã de Integritate ºi în consecinþã: Anuleazã raportul de evaluare nr. 39380/G/II/08 10 2014 emis de pârâtã”, se aratã în minuta sentinþei pronunþate vineri de Curtea de Apel în procesul Drãgoescu versus ANI. În data de 8 octombrie 2014, Agenþia Naþionalã de Integritate a anunþat cã Petru Drãgoescu s-a aflat în incompatibilitate pentru cã ar fi fost ºi consilier local la Petroºani, dar ºi director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului. “S-a aflat Diana MITRACHE în stare de incompatibilitate în
este conformã cu realitatea. Iniþiatorii acþiunii în instanþã au cerut sã se constatate nelegalitatea ºi netemeinicia Deciziei privind emiterea acordului de mediu ºi revocarea acestuia, anularea acordului de mediu ºi suspendarea actului administrativ pânã la soluþionarea pe fond a cererii, precum ºi a celorlalte acte ºi avize care au stat la baza emiterii Acordului în baza Raportului privind Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului. În plus, opozanþii proiectului reclamã ºi lipsa de utilitate realã a acestei ºosele, dar ºi faptul cã acesta ar urma sã traverseze, cu efectele distructive implicite, ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei, statut recunoscut inclusiv de Academia Românã. Mai multe asociaþii
ecologiste au dat în judecatã Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, dar ºi Guvernul României, în speranþa cã lucrãrile vor putea fi oprite. În noiembrie 2013 activiºtii de mediu au pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureºti ºi au fãcut recurs la ICCJ, care ar putea sã dea astãzi verdictul. Construcþia DN66A a început în anul 2002, asta dupã ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaþiile naþionale Retezat ºi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naþional. Pânã acum, au fost construiþi circa 20 kilometri din ºosea, de la ieºirea din localitatea Uricani pânã în zona Câmpuºel, în Parcul Naþional Retezat. Car men COSMAN-PREDA
perioada 28 septembrie 2012 — 19 iulie 2013, întrucât a deþinut, simultan cu funcþia de consilier local, ºi funcþiile de administrator ºi Director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A., încãlcând, astfel, dispoziþiile art. 88, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 161/2003”, aratã un comunicat al ANI. Interesant este cã, în momentul în care a fost numit director al SNIMVJ, Drãgoescu a solicitat celor de la ANI o analizã în ceea ce priveºte situaþia sa, explicând totodatã cã sediul SNIMVJ reprezintã doar niºte birouri, fãrã niciun raport contractual cu administraþia publicã, ºi atunci nu a fost nicio problemã. Între timp, însã, situaþia s-a modificat ºi ANI a stabilit cã acesta este incompatibil. Instanþa, însã, a avut altã opinie, favorabilã alesului local. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015
ªi totuºi...
De unde a avut senatorul Vochiþoiu sutele de mii de lei pe care le-a pompat ca împrumut în firmele controlate de el?!
A
strâns ani de zile bani “la ciorap” ori are surse de venit nedeclarate? ªi dacã a strâns banii pe care mai apoi i-a pompat în douã dintre firmele controlate de el, care este în realitate provenienþa lor?! Sunt câteva întrebãri de bun simþ pe care ºi le pune oricine studiazã declaraþiile de avere ale senatorului de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Potrivit declaraþiilor de avere postate pe site-ul Senatului, Haralambie Vochiþoiu este un parlamentar aproape sãrac. Nu are alte venituri decât salariul de senator, nu are terenuri, nici maºini sau conturi în bancã ºi deþine un singur apartament în Petroºani împreunã cu soþia sa. În acelaºi timp, deºi firmele sale
au operat cu fonduri europene importante, Vochiþoiu a fost nevoit sã pompeze, sub formã de împrumuturi, sute de mii de lei în ele. Veniturile cumulate, la care putem adãuga ºi creditul de 34.740 de euro contractat în 2007 nu i-ar ajunge sã acorde împrumuturile de care vorbeam. Aºa cã rãmâne un mister de
unde a avut Vochiþoiu banii respectivi cu atât mai mult cu cât sumele împrumutate au mai crescut în timp. Astfel, în decembrie 2012, când a ajuns în Senat, Haralambie Vochiþoiu raporta un venit obþinut ca director general la Euro Jobs SRL de 125.228 de lei. Soþia lui mai câºtigase, în total, 78.188,35 lei. În acelaºi timp, parlamentarul de Valea Jiului anunþa cã a împrumutat societatea Art Forest Company cu suma de 517.208,37 lei, iar alþi 200.801,81 lei i-a dat celor de la Euro Jobs
tot sub formã de împrumut. Câteva luni mai târziu, în 10 iunie 2013, cei la Art Forest îºi mai plãtiserã din datorii, suma împrumutatã lor de Vochiþoiu fiind de 403.754,71 lei, dar a crescut datoria celor de la Euro Jobs la 442.022 lei. În antitezã, veniturile lui Vochiþoiu au fost de 167.519 lei de la Euro Jobs unde a fost
Biruri suplimentare pentru populaþie.
Preþul gunoiului la Petrila a fost majorat!
E
dilii din Petrila nu au mai aºteptat sã se construiascã deponeul ecologic de la Bârcea Mare, unde sã fie transportate deºeurile menajere, ºi sã calculeze costurile în consecinþã, ºi au decis sã scumpeascã deja preþul la gunoi. Asta dupã ce ºi-au adus aminte cã duc gunoiul la groapa de la Vulcan ºi cã a crescut salariul minim pe economie, dar au uitat pesemne de celelalte scumpiri de preþuri suportate de populaþie. Petrila putea sã aibã un deponeu ecologic în
propria curte, dar s-au opus aleºii PSD! Loviturã pentru populaþia din Petrila. Tarifele la gunoi au fost majorate de la 5,6 lei la 7 lei. S-ar fi dorit chiar ca noul tarif sã fie de 8,2 lei, dar s-a opus o parte a
consilierilor locali considerând cã oricum sunt destule biruri împovãrãtoare. Primarul din Petrila, Ilie Pãducel, care este ºi iniþiatorul acestui proiect motiveazã cã între timp a crescut ºi salariul minim pe economie, în timp ce preþul la gunoi a stagnat. „Am luat aceastã decizie pentru cã în ultimii 4 ani nu s-au ajustat deloc tarifele. Salariul minim a crescut de la 750 de lei la 975 de lei, noi transportãm gunoiul la Vulcan, unde este singurul deponeu din Valea Jiului, iar costurile sunt foarte mari. În plus, noi aveam cel mai mic preþ la gunoi din Valea Jiului”, susþine pri-
director general, de la Asociaþia Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã a mai primit 1.519 lei, ca ºi consilier judeþean a încasat 3.700 de lei, iar ca ºi senator – 1977 de lei. În acelaºi timp, soþia acestuia a obþinut venituri de aproximativ 70.000 de lei. Precizãm cã declaraþia de avere se referã la
marul Ilie Pãducel. De preciuat cã ºi groapa de gunoi de la Petrila urmeazã sã se închidã, iar deºeurile din întregul judeþ vor trebui depozitate la deponeul ecologic ce se amenajeazã la Bârcea Mare. Drumul va fi ºi mai lung, aºa cã probabil va urma o nouã ajustare în sus a tarifelor percepute populaþiei. Asta deºi, la ultima ºedinþã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã s-a comunicat cã tarifele ar trebui sã fie tot undeva la 7 lei. Primarul Pãducel spune, însã, cã nu s-a comunicat clar dacã cei 7 lei de persoanã includ doar costurile de transport, ori ºi pe cele de depozitare.
S
-a opus deºi ºtiau cã vor creºte preþurile!
De precizat cã la Petrila trebuia sã fie construit un deponeu ecologic de gunoi, care sã deserveascã aceastã parte a judeþului Hunedoara, ce ar fi fost împãrþit în douã: Valea Jiului ºi Valea Mureºului. Consilierii PSD s-au opus atunci vehement proiectului - cu toate cã riscãm sã pierdem finanþarea europeanã pentru amenajarea deponeelor ºi închiderea gropilor de gunoi
veniturile obþinute în anul anterior completãrii ºi depunerii acesteia. În 2014, Haralambie Vchiþoiu declara pe propria rãspundere cã Euro Jobs are sã-i restituie un împrumut în valoare de 324.042,99 lei, iar de la Art Forest Company are de încasat – tot din împrumtul acordat – 403.651.71 lei. Veniturile declarate pentru anul 2013 au fost de fix 64.368 de lei din indemnizaþia de senator, la care se adaugã banii câºtigaþi de soþia sa, respectiv aproape 33.000 de lei. În continuare declara cã deþine fix un apartament în Petroºani, nu are terenuri, maºinã, nu are bani în conturi ºi îi rãmãsese de achitat creditul bancar. Car men COSMAN-PREDA
neconforme – deºi ºtiau clar cã în acest fel vor pune biruri suplimentare pe populaþie. Dacã deponeul ecologic s-ar fi construit aici nu numai cã tarifele la gunoi rãmâneau nemodificate, dar la bugetul Petrilei intrau ºi fonduri consistente. Reamintim cã, prin 2012, consilierii locali PSD din Petrila din Petrila au respins proiectul privind amplasarea acestuia pe raza localitãþii, deºi aici era singura locaþie viabilã identificatã de firma de consultanþã angajatã de Ministerul Mediului. În plus, aleºilor de la Petrila li s-a explicat cã în aceste condiþii locuitorii Vãii Jiului ar putea fi nevoiþi sã plãteascã de cel puþin trei ori mai mult pentru gunoiul menajer, din cauzã cã acesta va trebui transportat la zeci de kilometri depãrtare. Doar cei de al PNL au votat, la vremea respectivã, în favoarea proiectului, dar voturile nu au fost suficiente ca sã treacã. Aºa s-a ajuns la decizia ca, în loc de douã deponee, în consecinþã, în judeþul Hunedoara se fie amenajat un singur depozit ecologic de gunoi, care sã deserveascã întregul judeþ, la Bârcea. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate ”Tu eºti muntele alb pe care urcãm ªi-nãlþimile tale ne cad la picioare... Tu eºti muntele meu alb cu care mã-mbrac Cu miresme de crin ºi de liliac Tu eºti visul meu alb”.
S
us, în Parâng, unde oamenii sunt ”Trei sferturi în cer”, vorba poetului, a avut loc cea de-a doua ediþie a Taberei Folk, unde interpreþi ºi compozitori ai muzicii folk au ars mai intens, aducând trãiri ale vieþii cotidiene, ”povestind” destine exemplare, omagiind iubirea ºi înnobilând durerea, neuitând istoria ºi atitudinea în faþa nedreptãþilor – ”Pe la izvoare nu mai apare/ Umbra cãlare a vreunui haiduc”… Iniþiativa evenimentului cultural, pentru promovarea staþiunii Parâng, aparþine lui Zanet Stelian, cel care crede cu tãrie cã Valea Jiului are valori nebãnuite într-ale culturii ºi cã este o datorie de cãpãtâi sã scoatã la luminã ºi sã le dea aripi, cã frumuseþea ºi potenþialul zonei sunt nedreptãþite, cã oamenii locului au calitatea de a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015
nu fi infectaþi de parºivenia unei civilizaþii prost înþeleasã. Zanet Stelian ºi l-a apropiat pe Cãtãlin Stepa, fiul celebrei Tatiana Stepa, apoi alþi ºi alþi cântãreþi ºi trupe, poeþi tineri ºi copii, profesori ºi scriitori… La aceastã a doua ediþie a Taberei Folk, de la Cabana Mario, din Parâng, numãrul participanþilor a crescut
În Parâng, Tabãra Folk a fost
”Trei sferturi în cer”
venind artiºti din toate colþurile þãrii, mãcar ºi pentru o zi din cele ºapte dedicate muzicii ºi poeziei: Trupa Antic, Bogdan Grosu, Florin Thomits, Adrian Mãrgineanu, Cãtãlin Stepa, Florentin Budea, Florin Paul Camen, Vasile Mardare, Flaviu Tuliciu, Sorin Pestenariu, prof. Gheorghe Câlþea, Eugen Avram, Filip Cârciumaru, Felicia Pop, Nicu Zotta, Cezar Popescu, poetul Andrei Maftei, tatãl sãu Dan Maftei, Valentin Moldovan ºi Camelia ºi
ran cu naºterea, ascensiunea, ºi apogeul unui fenomen de talia muzicii folk. Un lucru este clar: folkul are istorie.
pe aici, ”În oamenii de mene,... se E Dumnezeu, pe l mic, cu fo ªi uneori la anã, rm sã Din casa loc rã din icoanã. oa ob C un pic, Iisus, înduioºat lor mereu. ºi suflã-n focul dejdea, nã Sporindu-le umnezeu, D i Sã-i fie cald lu tia”. ac Aflat în toþi eº Norby, doi tineri din Baia Mare, alte douã cupluri din Constanþa ºi în acest sfârºit de sãptãmânã au mai sosit încã vreo 10 muzicieni ºi poeþi. Participanþii au fãcut drumeþii, au scris texte ºi au compus muzicã, mediul fiind unul aparte, care amplificã simþãminte ºi renaºte altele amorþite… Sala mare a Cabanei a fost arhiplinã searã de searã. ”Aici la Tabãra de folk am întâlnit oameni minunaþi…” ”Ghidul nostru ne-a adus aici, în vârf de munte unde e minunat… Acolo sus e Dumnezeu, iar aici, parcã am ajuns în Paradis…”, au spus doi dintre folkiºtii ajunºi pe Parângul Mic.
C
ontinuatori ai lui Bob Dylan ºi Joan Baez Rar îi este dat omului, muritor de rând, sã fie contempo-
Anii ’60 aduc cu ei ºi primele adieri de folk ale americanilor Bob Dylan ºi Joan Baez sau ale scoþianului Donovan. Se nãºtea, atunci, un nou curent muzical cu rãspândire mondialã: folkul, care descindea din folclorul american, avându-ºi rãdãcinile în anii de început ai secolului XX. Pãrinþii folk-ului sunt consideraþi cântãreþii
protestatari din anii Marii Crize. Joe Hill, membru al unui sindicat revoluþionar; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly (1885-1949); Cisco Huston (19181961), relateazã ”Forever Folk”. Când însã Dylan, Baez ºi Janis Joplin îþi recunosc influenþa asupra muzicii lor, atunci e clar cã faci parte din rãdãcinile folkului. Muzica folk e definitã ca „muzica
oamenilor de rând, “folks”, care se transmitea prin memorare sau repetare ºi nu prin scriere. E vorba de baladele oamenilor de rând din întreaga Americã, ºi care circulau ca „tradiþional music” ºi aveau sã devinã în epoca înregistrãrii audio… muzica folk! Versurile cântecelor folk erau directe, aducând în discuþie problemele
vieþii cotidiene, povestind destine model, preocupându-se de individ ºi protestând (protest song) împotriva nedreptãþilor sociale. În România, folkul ajunge abia dupã jumãtatea anilor ’60, când primele cântece folk - în special Dylan, Baez, sau Janis Joplin - au erupt ºi au influenþat tinerii acelor vremuri. Mediul studenþesc era cel mai pregãtit sã preia chemarea folkului… Protest-song-ul sindicalisto-stangist de la care plecase folk-ul american ar fi fost artificial ºi mimetic, aici, în Carpaþi, mai precizeazã Forever Folk. Renunþarea aproape în totalitate la protest ºi trecerea la o imagine uºor romanticã amintind de trubadurii din Evul Mediu, (actualizatã la anii ’70, evident) a salvat genul pentru o bunã bucatã de timp. Cât despre Cenaclul Flacãra, care devenise un fenomen, pe lângã
promovarea muzicii ºi poeziei de valoare, a avut neºansa cã în destul de scurt timp sã devinã un instrument al propagandei comuniste. Dar remarcabili au fost ºi marii actori români: Florian Pittiº, Florin Zamfirescu, Mihai Stan, Eugen Cristea, care au pus fiecare umãrul pentru înnobilarea folkului. Povestea folkului însã este una deschisã, ea nu are un sfârºit pentru cã încã este încã una viguroasã ºi pentru cã sunt mentorii care þin aprinsã ”flacãra de veghe” ºi existã un tânãr, sau un grup, care undeva în România învaþã sã cânte la chitarã doar pentru cã iubeºte acest gen muzical… Ileana FIRÞULESCU
La bunici, de Ziua Mondialã a Teatrului!
C
u un nod în gât ºi cu gândul la pãrinþii ori bunicii lor, actorii Teatrului Dramatic I.D. Sârbu din Petroºani au sãrbãtorit Ziua Internaþionalã a Teatrului la un azil de bãtrâni. A fost o adevãratã reverie, iar bunicii au lãcrimat alãturi de actorii noºtri, cu gândul la anii tinereþii lor. Au recitat, au lãcrimat, le-au oferit flori, cãrþi ºi un tort foarte mare. Aºa au sãrbãtorit actorii de la Teatrul I. D. Sârbu din Petroºani Ziua Mondialã a Teatrului. La azilul din zona Bosnea, bunicii i-au aºteptat cu sufletul la gurã. A fost o zi pe care nu o vor uita. Fiecare are o poveste cutremurãtoare de viaþã, iar ultima lor ieºire la teatru se pierde în negura anilor, ori poate cã nu a existat niciodatã. „Nu ne aºteptam la o a;a vizitã. Mai ºtiu ºi eu versuri, cã mi-a plãcut întodeauna, dar la teatru am fost mai demult, pentru cã dupã ce m-am pensionat, nu am mai vãzut o piesã de teatru”, ne-a spus o bãtrânicã internatã la centrul social din Dãrãneºti.
„Nemaipomenit! Vã mulþumim din suflet. Mi-am adus aminte de anii tinereþii, pentru cã de când eram tânãrã nu am mai vãzut o piesã de teatru”, a completat-o o alta, care, pe tot parcursul recitalului susþinut de actorii de la Petroºani ºi-a ºters lacrimile ºi a oftat, pentru cã acum e singurã pe lume, deºi a avut douã fete, însã, amândouã au murit
Schi în voie ºi preþuri mici pentru turiºtii care aleg staþiunea Parâng
C
abanierii din Staþiunea Parâng au scãzut preþurile la cazare pentru a profita de sezonul prelungit, în condiþiile în care zãpadã naturalã este din belºug ºi se mai poate schia foarte bine cel puþin pânã dupã Paºti. Cum este mijlocul primãverii iar sezonul de schi se cam închide, cabanierii din Parâng vor sã-i atragã pe turiºti cu preþuri de extrasezon. Reducerile se vor întinde pânã spre începutul lunii mai ºi tot pânã atunci se va mai putea
dupã 60 de ani, în timp ce ea încã trãieºte. ªi dacã unii au mai ajuns la teatru în viaþa lor, alþii, n-au avut niciodatã aceastã ocazie ºi acum, la bãtrâneþe, într-un centru social, au vãzut primul recital cu actori adevãraþi. „Am avut viaþã grea, am
schia pe zãpadã naturalã. Este adevãrat cã nu pe toate pârtiile ci doar pe cele aflate pe versanþii feriþi de soare. „Cred cã Parângul este singurul loc din þarã unde se poate schia pe zãpadã naturalã, nu pe zãpadã produsã de tunuri, pânã pe la mijlocul lunii mai. Pârtia „B” este deschisã, are o diferenþã de nivel de peste 200 de metri ºi este deservitã de teleschi. Este o diferenþã între zãpadã artificialã ºi cea naturalã, iar schiorii pasionaþi ºtiu acest lucru. Altfel alunecã ºi-i aºteptãm în Parâng cu mare drag. Ar fi pãcat ca lumea sã nu
dormit pe drum, prin garã cã am fost ca un aurolac. Azi mi-a plãcut mult aici”, ne-a explicat un bãtrânel, care a plâns pe tot parcursul mini-spectacolului. Au rãmas singuri pe lume ºi asta i-a impresionat pânã la lacrimi pe actorii care le-au recitat poezii, abia stãpânindu-ºi dorul. Fiecare are un bunic, un pãrinte în suflet ºi de ziua lor, actorii au împãrþit flori ºi bucurie. „Ne-am gândit la bãtrâni, ºtiþi? e o vorbã, cine n-are bãtrâni sã îºi
profite de reducerile din staþiune. În partea de nord a staþiunii zãpada rezistã mult iar Parângul este printre ultimele staþiuni din þarã care închide sezonul”, spune Ioan Gherghely, unul dintre cabanieri. Totodatã, la peste 1700 de metri zãpada va mai fi bunã de schi pânã la începutul verii. Turiºtii care vor urca în staþiune de sãrbãtori vor avea ºi ei parte de preþuri reduse. În ceea ce priveºte cazarea, locuri sunt suficiente ºi dacã nu ai pretenþii poþi gãsi un pat ºi la 25 de lei pentru o noapte de cazare. Maximilian GÂNJU
cumpere! Mã gândeam oare, câþi dintre copiii lor vin sã îi viziteze? Oare câþi ne aducem aminte de ei ºi ºtiu cã e mult prea puþin ceea ce am fãcut noi azi pentru ei, dar ºtiu cã pentru ei a reprezentat ceva. Chiar când pãrãseam încãperea, m-am gândit cã, unii dintre ei sunt deplasabili ºi, o
spun acum în premierã, sã îi putem aduce la un spectacol de teatru”, a spus Nicoleta Bolcã,
manager la Teatrul Dramatic I.D Sârbu din Petroºani, care a pregãtit pentru bãtrâni un recital din „Repetabila povarã” a lui Pãunescu, iar versurile „ Cine are pãrinþi, pe pãmânt nu în gând / Mai aude ºi-n somn ochii lumii plângând / Cã am fost, cã n-am fost, ori cã suntem cuminþi, / Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”, au stârnit vii amintiri în sufletele tuturor. I-au lãsat cu gândurile departe, dar vor avea ocazia sã guste din torul dedicat Zilei Internaþionale a Teatrului. Bãtrânii de la azil au trãit de Ziua Internaþionalã a Teatrului aºa cum nu le-a mai fost dat de prea mulþi ani, iar actorii de la Petroºani ºi-au demonstrat încã o datã mãrinimia. Diana MITRACHE
4 Actualitate ”Tu eºti muntele alb pe care urcãm ªi-nãlþimile tale ne cad la picioare... Tu eºti muntele meu alb cu care mã-mbrac Cu miresme de crin ºi de liliac Tu eºti visul meu alb”.
S
us, în Parâng, unde oamenii sunt ”Trei sferturi în cer”, vorba poetului, a avut loc cea de-a doua ediþie a Taberei Folk, unde interpreþi ºi compozitori ai muzicii folk au ars mai intens, aducând trãiri ale vieþii cotidiene, ”povestind” destine exemplare, omagiind iubirea ºi înnobilând durerea, neuitând istoria ºi atitudinea în faþa nedreptãþilor – ”Pe la izvoare nu mai apare/ Umbra cãlare a vreunui haiduc”… Iniþiativa evenimentului cultural, pentru promovarea staþiunii Parâng, aparþine lui Zanet Stelian, cel care crede cu tãrie cã Valea Jiului are valori nebãnuite într-ale culturii ºi cã este o datorie de cãpãtâi sã scoatã la luminã ºi sã le dea aripi, cã frumuseþea ºi potenþialul zonei sunt nedreptãþite, cã oamenii locului au calitatea de a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015
nu fi infectaþi de parºivenia unei civilizaþii prost înþeleasã. Zanet Stelian ºi l-a apropiat pe Cãtãlin Stepa, fiul celebrei Tatiana Stepa, apoi alþi ºi alþi cântãreþi ºi trupe, poeþi tineri ºi copii, profesori ºi scriitori… La aceastã a doua ediþie a Taberei Folk, de la Cabana Mario, din Parâng, numãrul participanþilor a crescut
În Parâng, Tabãra Folk a fost
”Trei sferturi în cer”
venind artiºti din toate colþurile þãrii, mãcar ºi pentru o zi din cele ºapte dedicate muzicii ºi poeziei: Trupa Antic, Bogdan Grosu, Florin Thomits, Adrian Mãrgineanu, Cãtãlin Stepa, Florentin Budea, Florin Paul Camen, Vasile Mardare, Flaviu Tuliciu, Sorin Pestenariu, prof. Gheorghe Câlþea, Eugen Avram, Filip Cârciumaru, Felicia Pop, Nicu Zotta, Cezar Popescu, poetul Andrei Maftei, tatãl sãu Dan Maftei, Valentin Moldovan ºi Camelia ºi
ran cu naºterea, ascensiunea, ºi apogeul unui fenomen de talia muzicii folk. Un lucru este clar: folkul are istorie.
pe aici, ”În oamenii de mene,... se E Dumnezeu, pe l mic, cu fo ªi uneori la anã, rm sã Din casa loc rã din icoanã. oa ob C un pic, Iisus, înduioºat lor mereu. ºi suflã-n focul dejdea, nã Sporindu-le umnezeu, D i Sã-i fie cald lu tia”. ac Aflat în toþi eº Norby, doi tineri din Baia Mare, alte douã cupluri din Constanþa ºi în acest sfârºit de sãptãmânã au mai sosit încã vreo 10 muzicieni ºi poeþi. Participanþii au fãcut drumeþii, au scris texte ºi au compus muzicã, mediul fiind unul aparte, care amplificã simþãminte ºi renaºte altele amorþite… Sala mare a Cabanei a fost arhiplinã searã de searã. ”Aici la Tabãra de folk am întâlnit oameni minunaþi…” ”Ghidul nostru ne-a adus aici, în vârf de munte unde e minunat… Acolo sus e Dumnezeu, iar aici, parcã am ajuns în Paradis…”, au spus doi dintre folkiºtii ajunºi pe Parângul Mic.
C
ontinuatori ai lui Bob Dylan ºi Joan Baez Rar îi este dat omului, muritor de rând, sã fie contempo-
Anii ’60 aduc cu ei ºi primele adieri de folk ale americanilor Bob Dylan ºi Joan Baez sau ale scoþianului Donovan. Se nãºtea, atunci, un nou curent muzical cu rãspândire mondialã: folkul, care descindea din folclorul american, avându-ºi rãdãcinile în anii de început ai secolului XX. Pãrinþii folk-ului sunt consideraþi cântãreþii
protestatari din anii Marii Crize. Joe Hill, membru al unui sindicat revoluþionar; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly (1885-1949); Cisco Huston (19181961), relateazã ”Forever Folk”. Când însã Dylan, Baez ºi Janis Joplin îþi recunosc influenþa asupra muzicii lor, atunci e clar cã faci parte din rãdãcinile folkului. Muzica folk e definitã ca „muzica
oamenilor de rând, “folks”, care se transmitea prin memorare sau repetare ºi nu prin scriere. E vorba de baladele oamenilor de rând din întreaga Americã, ºi care circulau ca „tradiþional music” ºi aveau sã devinã în epoca înregistrãrii audio… muzica folk! Versurile cântecelor folk erau directe, aducând în discuþie problemele
vieþii cotidiene, povestind destine model, preocupându-se de individ ºi protestând (protest song) împotriva nedreptãþilor sociale. În România, folkul ajunge abia dupã jumãtatea anilor ’60, când primele cântece folk - în special Dylan, Baez, sau Janis Joplin - au erupt ºi au influenþat tinerii acelor vremuri. Mediul studenþesc era cel mai pregãtit sã preia chemarea folkului… Protest-song-ul sindicalisto-stangist de la care plecase folk-ul american ar fi fost artificial ºi mimetic, aici, în Carpaþi, mai precizeazã Forever Folk. Renunþarea aproape în totalitate la protest ºi trecerea la o imagine uºor romanticã amintind de trubadurii din Evul Mediu, (actualizatã la anii ’70, evident) a salvat genul pentru o bunã bucatã de timp. Cât despre Cenaclul Flacãra, care devenise un fenomen, pe lângã
promovarea muzicii ºi poeziei de valoare, a avut neºansa cã în destul de scurt timp sã devinã un instrument al propagandei comuniste. Dar remarcabili au fost ºi marii actori români: Florian Pittiº, Florin Zamfirescu, Mihai Stan, Eugen Cristea, care au pus fiecare umãrul pentru înnobilarea folkului. Povestea folkului însã este una deschisã, ea nu are un sfârºit pentru cã încã este încã una viguroasã ºi pentru cã sunt mentorii care þin aprinsã ”flacãra de veghe” ºi existã un tânãr, sau un grup, care undeva în România învaþã sã cânte la chitarã doar pentru cã iubeºte acest gen muzical… Ileana FIRÞULESCU
La bunici, de Ziua Mondialã a Teatrului!
C
u un nod în gât ºi cu gândul la pãrinþii ori bunicii lor, actorii Teatrului Dramatic I.D. Sârbu din Petroºani au sãrbãtorit Ziua Internaþionalã a Teatrului la un azil de bãtrâni. A fost o adevãratã reverie, iar bunicii au lãcrimat alãturi de actorii noºtri, cu gândul la anii tinereþii lor. Au recitat, au lãcrimat, le-au oferit flori, cãrþi ºi un tort foarte mare. Aºa au sãrbãtorit actorii de la Teatrul I. D. Sârbu din Petroºani Ziua Mondialã a Teatrului. La azilul din zona Bosnea, bunicii i-au aºteptat cu sufletul la gurã. A fost o zi pe care nu o vor uita. Fiecare are o poveste cutremurãtoare de viaþã, iar ultima lor ieºire la teatru se pierde în negura anilor, ori poate cã nu a existat niciodatã. „Nu ne aºteptam la o a;a vizitã. Mai ºtiu ºi eu versuri, cã mi-a plãcut întodeauna, dar la teatru am fost mai demult, pentru cã dupã ce m-am pensionat, nu am mai vãzut o piesã de teatru”, ne-a spus o bãtrânicã internatã la centrul social din Dãrãneºti.
„Nemaipomenit! Vã mulþumim din suflet. Mi-am adus aminte de anii tinereþii, pentru cã de când eram tânãrã nu am mai vãzut o piesã de teatru”, a completat-o o alta, care, pe tot parcursul recitalului susþinut de actorii de la Petroºani ºi-a ºters lacrimile ºi a oftat, pentru cã acum e singurã pe lume, deºi a avut douã fete, însã, amândouã au murit
Schi în voie ºi preþuri mici pentru turiºtii care aleg staþiunea Parâng
C
abanierii din Staþiunea Parâng au scãzut preþurile la cazare pentru a profita de sezonul prelungit, în condiþiile în care zãpadã naturalã este din belºug ºi se mai poate schia foarte bine cel puþin pânã dupã Paºti. Cum este mijlocul primãverii iar sezonul de schi se cam închide, cabanierii din Parâng vor sã-i atragã pe turiºti cu preþuri de extrasezon. Reducerile se vor întinde pânã spre începutul lunii mai ºi tot pânã atunci se va mai putea
dupã 60 de ani, în timp ce ea încã trãieºte. ªi dacã unii au mai ajuns la teatru în viaþa lor, alþii, n-au avut niciodatã aceastã ocazie ºi acum, la bãtrâneþe, într-un centru social, au vãzut primul recital cu actori adevãraþi. „Am avut viaþã grea, am
schia pe zãpadã naturalã. Este adevãrat cã nu pe toate pârtiile ci doar pe cele aflate pe versanþii feriþi de soare. „Cred cã Parângul este singurul loc din þarã unde se poate schia pe zãpadã naturalã, nu pe zãpadã produsã de tunuri, pânã pe la mijlocul lunii mai. Pârtia „B” este deschisã, are o diferenþã de nivel de peste 200 de metri ºi este deservitã de teleschi. Este o diferenþã între zãpadã artificialã ºi cea naturalã, iar schiorii pasionaþi ºtiu acest lucru. Altfel alunecã ºi-i aºteptãm în Parâng cu mare drag. Ar fi pãcat ca lumea sã nu
dormit pe drum, prin garã cã am fost ca un aurolac. Azi mi-a plãcut mult aici”, ne-a explicat un bãtrânel, care a plâns pe tot parcursul mini-spectacolului. Au rãmas singuri pe lume ºi asta i-a impresionat pânã la lacrimi pe actorii care le-au recitat poezii, abia stãpânindu-ºi dorul. Fiecare are un bunic, un pãrinte în suflet ºi de ziua lor, actorii au împãrþit flori ºi bucurie. „Ne-am gândit la bãtrâni, ºtiþi? e o vorbã, cine n-are bãtrâni sã îºi
profite de reducerile din staþiune. În partea de nord a staþiunii zãpada rezistã mult iar Parângul este printre ultimele staþiuni din þarã care închide sezonul”, spune Ioan Gherghely, unul dintre cabanieri. Totodatã, la peste 1700 de metri zãpada va mai fi bunã de schi pânã la începutul verii. Turiºtii care vor urca în staþiune de sãrbãtori vor avea ºi ei parte de preþuri reduse. În ceea ce priveºte cazarea, locuri sunt suficiente ºi dacã nu ai pretenþii poþi gãsi un pat ºi la 25 de lei pentru o noapte de cazare. Maximilian GÂNJU
cumpere! Mã gândeam oare, câþi dintre copiii lor vin sã îi viziteze? Oare câþi ne aducem aminte de ei ºi ºtiu cã e mult prea puþin ceea ce am fãcut noi azi pentru ei, dar ºtiu cã pentru ei a reprezentat ceva. Chiar când pãrãseam încãperea, m-am gândit cã, unii dintre ei sunt deplasabili ºi, o
spun acum în premierã, sã îi putem aduce la un spectacol de teatru”, a spus Nicoleta Bolcã,
manager la Teatrul Dramatic I.D Sârbu din Petroºani, care a pregãtit pentru bãtrâni un recital din „Repetabila povarã” a lui Pãunescu, iar versurile „ Cine are pãrinþi, pe pãmânt nu în gând / Mai aude ºi-n somn ochii lumii plângând / Cã am fost, cã n-am fost, ori cã suntem cuminþi, / Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”, au stârnit vii amintiri în sufletele tuturor. I-au lãsat cu gândurile departe, dar vor avea ocazia sã guste din torul dedicat Zilei Internaþionale a Teatrului. Bãtrânii de la azil au trãit de Ziua Internaþionalã a Teatrului aºa cum nu le-a mai fost dat de prea mulþi ani, iar actorii de la Petroºani ºi-au demonstrat încã o datã mãrinimia. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015
Învierea se va marca ºi la spital
P
acienþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani vor putea marca sãrbãtoarea Învierii Domnului la capelã din incinta unitãþii medicale. De 18 ani aici se aflã o capelã unde pacienþii se pot ruga ºi se pot împãrtãºi. Cu ocazia sãrbãtorilor Pascale aici va fi realizatã o slujbã religioasã. “Este al 18 an în care organizãm Sfintele Paºte aici. La ora 12 noaptea spre duminicã avem slujba de Înviere iar dupã aceea împãrþim sfintele Paºte ºi continuãm cu Sfânta Liturghie. ªi bolnavii ºi personalul angajat vin aici sã participe. Mai vin oameni ºi din oraº ºi întotdeauna am avut o Sfântã Înviere frumoasã în fiecare an. Avem ºi pâine ºi vin ºi tot ceea ce ne trebuie. Anul acesta am gãsit douã familii care sã
ne ajute la care se mai adaugã ºi creºtinii din spital care ajutã cum pot”, a declarat Ionel Zãrie preot capelan. La micuþa capelã amplasatã în incinta unitãþii medicale au loc slujbe religioase la fel ca la orice altã bisericã. “În primul rând ne facem slujbele obiºnuite ca la orice bisericã de parohie respectiv în fiecare
Focar de infecþie în Bosnea
L
ocuitorii cartierului petroºãnean Bosnea trãiesc într-un focar de infecþie. Mizeria în care trãiesc este greu de descris.
Pet-uri, hârtii, dar ºi multe alte gunoaie sunt aruncate la voia întâmplãrii, iar peisajul de primãvarã devine unul dezolant care poate duce la izbucnirea unui focar de infecþie. Locuitorii din zonã dau însã vina pe autoritãþile locale, asta deºi fiecare ar putea sã strângã gunoiul având în vedere cã majoritatea nu au un loc de muncã sã le ocupe timpul. Tot ei, aceºti locuitori ai cartierului se simt marginalizaþi, ei afirmând cã nu se ridicã gunoiul. Tot ei uitã sã spunã cã au distrus ghenele de gunoi amplasate de autoritãþi în zonã, iar mizeriile sunt aruncate pe jos. „Noi suntem marginalizaþi, suntem niºte oameni... Au zis cã ne fac un parc la copii, nu ne-au fãcut. Unde sã punã oamenii gunoiul? Aruncã peste tot dacã nu se ia gunoiul, vin o datã la trei sãptãmâni. Ar trebui sã vinã la douã-trei zile. Sunt oameni care au ajutor social. S-ar putea sã facã aceºtia muncã, nu sã îi ducã în oraº”, ne spune un locuitor al cartierului petroºãnean Bosnea. Reprezentanþii autoritãþilor locale de la Petroºani au precizat cã zonei respective i se acordã atenþie la fel ca oricãrei alte arii din localitate. Monika BACIU
sâmbãtã ºi duminicã ºi la sãrbãtorile cu cruce roºie, de la 9 la 10 slujba Utreniei, de la 10 la 12 slujba Sfintei Liturghii. În fiecare vineri avem de la ora 10 la 12 slujba Sfântului Maslu. În perioada postului am avut mulþi pacienþi care au venit la capelã la spovedit ºi împãrtãºit. Am avut ºi din personalul spitalului pentru spovedit ºi împãrtãºit ºi mulþi creºtini din oraº care sunt ataºaþi de capela ºi binevoiesc sã ne ajute. La saloane unde am solicitãri, în toate secþiile merg pentru spovedit ºi împãrtãºit ºi pentru alte slujbe, solicitat fiind de cãtre bolnavi, câte o feºtanie. Am fost ºi la bolnavi acasã, bolnavi care au fost ataºaþi de capela noastrã ºi am încheiat o micã relaþie sufleteascã cu ei ºi m-am simþit dator ca ºi preot ºi creºtin sã le fiu de ajutor”, a mai precizat sursa citatã. An de an, la capela din incinta Spitalului de Urgenþã din Petroºani se oficiazã slujba religioasã cu ocazia Învierii Mântuitorului. Monika BACIU
În vizitã la pompieri
P
reºcolarii de la grãdiniþa Samariteanul din Petroºani au fost în vizitã la pompieri. Cei mici au fost încântaþi de autospeciale, iar la finalul vizitei cu toþii au spus cã atunci când vor fi mari se vor face pompieri. Vizitã la detaºamentul de pompieri face parte dintr-un proiect derulat la grãdiniþã. „Am avut o temã mai specialã în care am învãþat sã ne ferim de pericole. Ca finalitate a proiectului nostru am planificat o vizitã la pompieri. Copiii au fost foarte încântaþi de aceastã propunere ºi ne-au însoþit ºi câþiva pãrinþi. Sperãm cã le-a plãcut. La aceastã vârstã este bine sã fie feriþi de pericole pentru cã tot ce vãd vor sã atingã, sã experimenteze ºi atunci riscurile sunt la tot pasul”, a declarat Magdalena Licãu învãþãtor la Grãdiniþã Samariteanul din Petroºani. Pompierii le-au arãtat celor mici autospecialele ºi cum
Botezaþi de urgenþã
M
ai mulþi nou-nãscuþi de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au fost botezaþi în regim de urgenþã. Este vorba de micuþii care se nasc cu probleme de sãnãtate. “Au fost multe cazuri în care am fãcut botezuri de urgenþã, de necesitate sau botezul unor copii care erau abandonaþi de familie aici în spital.
PRM-iºtii – puþini, dar cu “ambâþ”
C
ãlãuziþi de spiritul omniprezent al tribunului Corneliu Vadim Tudor, PRM-iºtii din Valea Jiului au strâns iar rândurile ºi, la finele sãptãmânii trecute, au declarat deschis rãzboiul electoral pentru 2016. Au fost prezenþi liderii P.R.M. din toate oraºele Vãii Jiului: Bereº Gheorghe – P.R.M. Petroºani, Florean Ion
funcþioneazã acestea. „Am fost vizitaþi de un grup de 13 copii însoþiþi de doamna educatoare ºi ºase pãrinþi însoþitori de la grãdiniþã Samariteanul din municipiul Petroºani pentru a vedea cum se desfãºoarã activitatea pompierilor. Având în vedere cã sãptãmâna viitoare se va desfãºura programul ªcoala altfel ei au venit puþin în avans. Au putut sã vadã tehnica de intervenþie, modul în care se echipeazã un pompier la intervenþie, accesoriile cu care lucrãm ºi cred cã mulþi dintre ei îºi vor dori sã se facã pompieri când vor fi mari”, a declarat Cristian Baleia locþiitor comandant detaºament de pompieri Petroºani. Începând de sãptãmâna viitoare pompierii vor fi asaltaþi de copii. Mai multe grupuri de elevi vor vizita detaºamentul în cadrul sãptãmânii altfel. Monika BACIU
Cele mai multe cazuri au fost la copiii care aveau probleme grave de sãnãtate ºi trebuiau duºi în altã parte ºi ca sã nu se întâmple alte lucruri nedorite familia m-a solicitat sã-i botezãm de urgenþã. În aceastã perioadã a postului nu am avut astfel de cazuri”, a declarat Ionel Zarie preot capelan. Dacã un copil moare nebotezat, nu poate fi înmormântat cu preot, dar nici cu vreo rânduialã creºtineascã ºi într-un colþ aparte a cimitirului. Monika BACIU
P.R.M. Vulcan, Nãsãlean Ionuþ P.R.M. Lupeni, Gudacu Maria, P.R.M. Aninoasa, Cojocaru Gheorghe P.R.M. Uricani, ºedinta fiind prezidatã de liderul organizaþiei judeþene P.R.M. Hunedoara, Emanoel Andronache, membru al organizaþiei P.R.M. Liderul PRM-iºtilor hunedoreni susþine acum cã în doar douã comune – respectiv Balºa ºi Bãtrâna P.R.M. nu are organizaþie sau nucleu de membrii, iar în rest, toate localitãþile din judeþ au. „Filiala judeþeanã P.R.M. Hunedoara este pe punctul de a avea organizaþii P.R.M. în toate localitatile din judeþ, ceea ce ar fi o performanþã
pe care, de obicei, o realizeazã doar partidele puternice, precum PSD sau PNL. Mesajul P.R.M. este acela cã vine în faþa competiþiilor electorale ale anului 2016 cu liste de candidaþi oneºti, justiþiari, incoruptibili ºi bine pregãtiþi”, a precizat Emanoel Andronache, preºedintele P.R. M Hunedoara, care vrea sã atragã pânã anul viitor de partea acestei formaþiuni cât mai mulþi tineri. Râmâne, însã, de vãzut dacã spritul lor de luptãtori va atrage din nou electoratul de partea celor ce sunt cãlãuziþi de Corneliu Vadim Tudor. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015
Primele de vacanþã, discordia sindicatelor
D
acã pleacã în concediu, nu primesc prima de concediu. Nici minerii, nici energeticienii de la CEH nu mai beneficiazã de acest drept prevãzut în contractul colectiv de muncã, pentru cã actul este suspendat de judecãtori. Totul a fost posibil, dupã ce unul dintre liderii de sindicat ai energeticienilor a contestat CCM, iar instanþa a suspendat actul ºi nu este pentru prima datã când se întâmplã asta cu primele de vacanþã. Anul trecut în varã, mai multe miºcãri sindicale au avut lor pe motiv cã minerii plecau în concediu, dar fãrã bani de vacanþã. Sindicaliºtii se acuzã
reciproc ºi dacã liderul minerilor, Petre Nica zice cã va lupta ca sã obþinã din nou acest drept, cel al energeticienilor, Mihai Lorincz de la Termocentrala Paroºeni, spune cã sindicaliºtii din minerit comploteazã cu administraþia CEH ºi acesta este rezultatul simþit la buzunar de mineri ºi energeticieni. „Acest CCM, pentru care liderul de la Paroºeni a cerut anularea, deoarece energeticienii ar fi pierdut din drepturi, odatã cu semnarea unul CCM comun cu
minerii, iar pe de altã parte, Lorincz spune cã nu poate sã fie aplicat, pentru cã nu se încadreazã în limitele bugetare ale bugetului de venituri ºi cheltuieli. Instanþa a hotãrât suspendarea acþiunii noastre prin care ne cerem voucherele sau primele de vacanþã, pânã ce Lorincz Mihai va avea o soluþie”, spune Petre Nica, lider sindical al minerilor, care a mai afirmat cã instanþa ar putea sã tãrãgãneze procesul poate chiar ºi mai mult de un an de zile, din cauzã cã s-a
Ambulanþele de la SUP trec prin teste de rezistenþã
C
alea de acces de la sediul acestora a fost ciuruitã de gropi, însã o avarie la reþeaua de apã potabilã a distrus ºi mai mult drumul. Managerul unitãþii medicale spune cã odatã ce vremea va permite aici vor avea loc lucrãri de reabilitare.
“În perioada iernii zona respectivã, care este ºi calea de acces a parcãrii principale a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, s-a deteriorat. În plus am avut o avarie pe conducta de apã rece de alimentare a Spitalului de Urgenþã Petroºani, avarie care cu ajutorul celor de la ApaServ s-a rezolvat, însã ca urmare a acestor probleme au apãrut o serie de gropi ºi de denivelãri în calea de acces. În discuþiile pe care le-am avut cu domnul primar legat de aceastã problemã am agreat ca în momentul în care vremea va permite sã ne sprijine cu
asfaltarea cãii de acces”, a declarat Alin Vasilescu managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Banii vor veni de la autoritatea localã care are în administrare acest drum. “În general la partea de reparaþie a cãilor de acces în interiorul spitalului inclusiv la amenajarea parcãrii pe care o avem în spate am fost sprijiniþi de primãrie. Ei s-au ocupat de tot ceea ce a însemnat lucrãrile respective”, a mai precizat sursa citatã. Problema din zonã este una mai veche. De nenumãrate ori ºoferii de pe autospecialele de ambulanþã s-au plâns de condiþiile de pe drumul de acces. Monika BACIU
cerut ºi o expertizã contabilã. Pe de altã parte,
Lorincz vine si îºi argumenteazã propriile-i decizii. „Procesul nostru nu are nimic în comun cu cel al sindicaliºtilor din minerit, îndreptat împotriva CEH pentru primele de vacanþã. Nu CEH este de vinã pentru o lege datã, care este mai presus decât orice drept din CCM. Se vede clar cã se tergiverseazã ºi celor de la CEH le ºi convine ºi comploteazã în acest proces. Bani nu sunt
pentru primele de vacanþã ºi atunci le convine chiar ºi sã fie daþi în judecatã”, a spus Mihai Lorincz, lider sindical la Termocentrala Paroºeni. Din pãcate, însã, aceste situaþii nu duc la nimic concret ºi singurii care au de pierdut sunt angajaþii Complexului Energetic Hunedoara, care simt asta în buzunar. Diana MITRACHE
Mii de lei pentru deºeurile medicale
S
pitalul de Urgenþã din Petroºani alocã lunar mii de lei pentru incinerarea deºeurilor medicale. Eliminarea acestora se realizeazã în anumite condiþii, acestea neputând fi aruncate la gunoi la voia întâmplãrii. Unitatea medicalã are un contract cu o firmã specializatã, iar incinerarea acestora costã. “Deºeurile medicale de la spital sunt evacuate conform legii de o firmã specializatã cu care avem contract de prestãri servicii. Valoarea contractului este undeva între 7000-9000 de lei lunar. Este o sumã adecvatã cantitãþii de
deºeuri pe care o produce acest spital ºi care este în directã legãtura cu serviciile medicale ce se efectueazã cãtre pacienþi. Pentru aceste deºeuri medicale exista o legislaþie care spune ce trebuie fãcut cu ele”, a declarat Alin Vasilescu managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În urmã cu doi ani de zile Ministerul Sãnãtãþii a decis ca la unitatea medicalã din Petroºani sã fie realizat un incinerator de deºeuri sanitare. Deocamdatã acest proiect nu s-a materializat. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Henþ cu mâna
Era cândva un ziar ºi-o cupã...
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015 de la respectivul ziar, împreunã cu Filiala Hunedoara a Uniunii Ziariºtilor au reuºit sã aducã la startul unei
competiþii în Parâng vreo 160 de schiori, împãtimiþi ai acestui sport hibernal. Competiþia numitã
Dincolo de conotaþiile pur politice ale acelor vremuri, ziarul „Steagul Roºu” ce apãrea la Petroºani în anii comunismului, avea ºi idei extraideologice. Iatã, exact acum 40 de ani, spre sfârºitul iernii 1975, redactorii
Cupa ziarului „Steagul Roºu”, ediþia 1, a fost de un mare succes, având concurenþi de diferite vârste. Nume precum Corina ºi Ileana Vladislav, Rãzvan Pop, Rãzvan Marica, ªtefan Szöke (senior ºi junior), Tonja Hoffman, Vasile Vlãdulescu, au fost o încântare pe pârtiile Parângului. Un Parâng animat de bun simþ ºi iubire, nu tumefiat ºi trist ca acum, bântuit de
motorizate ºi telescaune paralele, mai mult goale decât ocupate. Un Parâng ce pulsa de bucurie ºi frumuseþea aceea naturalã, la un sfârºit de sãptãmânã fãrã pretenþii de week-end. Acum s-a ales praful ºi de ziarul „Steagul Roºu” - pus pe butuci de niºte gangsteri de presã ºi marþafoi trecãtori, pe când erau la „Matinal” –, iar despre cupã, doar în poveºtile
POVEªTILE SPORTULUI
În urmã cu 45 de ani (1970) se înfiinþa Minerul Paroºeni, singura echipã de fotbal care a avut-o Vulcanul în Divizia „B” portul la Vulcan S îºi are începuturile dupã Primul Rãzboi Mondial, mai exact în acea perioadã 1920-1921 când s-au înfiinþat majoritatea grupãrilor sportive din Valea Jiului. A apãrut Clubul Sportiv Vulcan – C.S.V. – care a avut un traseu de la campionatul districtual, pânã la prezenþa în douã finale naþionale, prin fuziunea cu C.A.M.P. (în 1924) ºi apoi cu echipele din Petroºani ºi Lupeni (1927), fuziune ce a durat pânã în 1929.
Vulcanul, singur pe drum... Sub numele de Minerul Vulcan, echipa va activa alãturi de o altã echipã a Vulcanului, Antigaz (între 1939-1944), la nivel regional. Rãmâne în continuare Minerul Vulcan, dupã redeschiderea minei, echipa ajungând în Divizia „C” în vara anului 1977, jucând neîntrerupt pânã în 1992. Minerul Vulcan (care se va numi Minerul ªtiinþa între 1980-1996 prin fuziunea cu ªtiinþa Petroºani) va mai juca în Divizia „C” în perioada 2002-2009, dupã care va reveni în campionatul judeþean al Diviziei
Secvenþe de acum trei decenii, cu tribunele arhipline ale stadionului de peste Jiu. A.S. Paroºeni - Olimpia Satu Mare 0-0 (1987) ºi A.S. Paroºeni – C.I.L. Sighet 6-0 (1988) „D” (Liga a IV-a). Aºadar, un total de 22 de campionate în Divizia „C”!
Intrã în scenã Paroºeniul În vara anului 1970, un grup de iubitori ai sportului, cu funcþii în cadrul Intreprinderii Miniere Paroºeni vor constitui Asociaþia Sportivã „Minerul Paroºeni”, ce cuprinde secþii de fotbal, handbal, tenis de masã ºi ºah. Preºedinte este numit Grigore Popescu, vicepreºedinte Viorel Moþoc, preºedinte al secþiei de fotbal Emil Gheþa, iar ca antrenor la fotbal, Ioan Csucsi. Joacã mai întâi într-un campionat între sectoarele minei, iar în 1972 este afiliatã la F.R.F., apãrând în ediþia 1972-
1973 în campionatul municipal Petroºani cu o echipã în care jucau I. Bãlan, Iovu, Ivan, Ursa sau Gheþa. Echipa se va clasa pe locul 3, jucând pânã în ediþia 1976-1977 în campionatul municipal, când va ocupa locul 1 (golgeter fiind ªtefan Frunzã) cu linia de clasament: 14 11 2 1 5316 24p. Va promova în „Liga a IV-a” (campionatul judeþean) în ediþia 19791980 cu antrenorul Puiu Benea ºi echipa: Crecan – Stanci, Gânga, Uriþescu, M.
Florea – I. Popescu, Lascu, G. Iordache – Ben. Popescu, Leleºan, Gâtan. Va juca în Divizia „C” timp de 6 campionate, reuºind sã promoveze la finalul ediþiei 1985-1986, o contribuþie importantã având-o Ioan Besserman (directorul minei), Petre Tudor (inginer ºef), Ignat Czane (ing. electromecanic) ºi inginerii Remus Becuº ºi Titi Moisescu. A.S. Paroºeni Vulcan, dupã noul nume, reuºeºte promovarea cu acelaºi
de iarnã, ori facsimile luate din hârtia îngãlbenitã de vreme.
antrenor Puiu Benea ºi echipa: Crecan (V. Bârsan) – Dodenciu, Leleºan, Lixandru (Hãdãrean), C. Ispir (Vili Rusu) – Lãzãroiu, G. Bârsan, M. Cristea – Baltaru (Gâtan), Matula, Henzel (Neiconi).
Trei ani în „B” Vulcanul intrã în circuitul diviziei „B”, în primele douã sezoane fiind o adevãratã revelaþie: locul 6 în Seria a 2-a în 1986-87 ºi locul 7 (în Seria a 3-a) în 19871988, cu acelaºi antrenor Puiu Benea (din etapa a 7a, Petre Libardi), printre jucãtorii de valoare a acelei perioade numindu-i pe Homan, Petre Grigore, Buzduga, Leleºan, M. Cristea, Adi Barbu, Sãlãgean, Ghiºan, V. Crãciun, Dodenciu, Lãzãroiu. Din pãcate, sezonul 1988-1989 a însemnat locul 16, echivalent cu retrogradarea în Divizia „C”. În urmãtorii opt ani (1989-1997) echipa va juca în Divizia „C”, la finalul sezonului retrogradând în Divizia „D”, fuzionând în 1998 cu Minerul Vulcan sub numele F.C. Paroºeni Vulcan. Din sezonul 2000-2001 se revine la numele de la începuturi, C.S. Vulcan. Minerul Paroºeni a reprezentat un moment important în istoria fotbalului Vãii Jiului, fiind a patra echipã (dupã Jiul, Minerul Lupeni, C.S. Aninoasa) care a reprezentat aceastã zonã în Divizia „B”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU