Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 809
Cronica Vãii Jiului Marti, 3 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Excedent bugetar folosit pentru proiectele începute
A
dministraþia localã de la Lupeni foloseºte excedentul bugetar pentru proiectele de investiþii. Trei proiecte începute, dar nefinalizate încã vor beneficia de bani. Este vorba de ambulatoriul spitalului municipal Lupeni, de palatul cultural ºi de srãzile din localitate. “Având în vedere faptul cã la excedentul bugetar al anului 2014 în sumã de 1.129.845,1 lei trebuia luat în considerare ºi excedentul bugetar al anului 2013 în sumã de 230.940 de lei în vederea includerii în bugetul de cheltuieli
al anului 2015 a sumei totate de 1.360.785,10 lei, consider necesarã revocarea HCL nr.1/27.01.2015 prin care se aprobã utilizarea excedentului bugetar al anului 2014 în sumã de 1.129.845,1 lei ºi adoptarea unei noi hotãrâri prin care excedentul bugetar care va fi cuprins în bugetul anului 2015 este în sump de 1.360.785,10”, se aratã în nota de fundamentare. Consilierii locali au aprobat folosirea excedentului bugetar pentru continuarea acestor lucrãri de investiþii. 1.360.785,10 lei vor fi alocaþi pentru aceste trei proiecte de anvergurã de pe raza municipiului Lupeni. Lucrãrile la cele trei proiecte de investiþii se realizeazã pe fonduri europene nerambursabile, însã municipalitatea trebuie sã contribuie cu partea de cofinanþare. Monika BACIU
ANI nu a constatat avere nejustificatã în cazul lui Monica Iacob Ridzi
M
onica Iacob Ridzi, poate din lipsã de experienþã, din naivitate ori din prea multã bunãvoinþã pentru a-i ajuta pe alþii a semnat niºte hârtii ºi a luat 5 ani de închisoare cu EXECUTARE. ANI a demonstrat cã nu i-a intrat niciun ban în cont. Sunt zeci de politicieni care au furat þara. Au distrus economia. ªi câþi ani au luat? Mai vorbeºte cineva de ei? Oare Justiþia, nu trebuie sã fie egalã ºi imparþialã? >>> PAGINA A 3-A
Doar douã sãptãmâni libere pe Defileu
Î
n maxim douã sãptãmâni avem parte din nou de restricþii de circulaþie pe Defileu Jiului. Firma care reabiliteazã artera rutierã a cerut deja permisiunea sã înceapã lucrul de la jumãtatea lunii martie. Calvarul ºoferilor ºi al transportatorilor din Defileul Jiului revine în scurt timp. Semafoarele vor fi din nou montate ºi restricþiile întrã în vigoare în douã sãptãmâni. Atunci este termenul la care CNADR a fost atenþionat cã vor putea începe lucrãrile de reabilitare din 2015. „Deocamdatã, ºtim doar cã lucrãrile ar putea începe din 15 martie. Atunci este ter-
menul înaintat de cei de la firma care reabiliteazã artera rutierã. Nu ºtim încã sã spunem care va fi programul restricþiilor, dar îl vom stabili în curând”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Târgu Jiu. Proiectul de reabilitare este finanþat de statul român prin Ministerul Transporturilor ºi are o valoare de 150 de milioane de lei. Reabilitarea ºose-
lei care traverseazã Defileul Jiului trebuia finalizatã în 2014. Totuºi, nici pe departe nu poate fi vorba despre finalizarea lucrãrilor. Mai mult, proiectul a întârziat, iar CNADNR ºi companiile care reabiliteazã ºoseaua vor decide din nou impunerea unor restricþii pentru ca drumarii sã îºi poatã derula activitatea. Diana MITRACHE
A minþit cã a fost violatã
M
ama unei adolescente de 14 ani din Haþeg a reclamat la poliþie un viol, însã dupã cercetãri s-a dovedit cã totul a fost o minciunã. Poliþiºtii din Haþeg au intrat în alertã dupã ce mama unei fetiþe de 14 ani a depus o plângere pentru viol în grup. Aceasta le-a spus cã minora a fost acostatã de 3 tineri necunoscuþi în faþa unui magazin din Haþeg ºi urcatã cu forþa într-un autoturism, dusã în pãdurea Haþegului, unde împotriva voinþei sale, aceºtia au întreþinut relaþii sexuale cu ea. Dupã ce au fãcut verificãri temeinice ºi au constatat cã povestea nu se leagã, anchetatorii au aflat cã totul era de fapt o minciunã. „Fiind audiatã ulterior, minora a recunoscut faptul cã cele sesizate nu sunt adevãrate ºi cã a sesizat Poliþia de teamã sã nu fie pedepsitã de tatãl sãu, pentru cã a întârziat acasã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. M. GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 martie 2015
Carte document: ”JIEÞ - GROAPA SEACÃ, poarta turisticã a Parângului”, o poartã de Rai ”E scurtã viaþa? ªi ce dacã! Rãmâne veºnic Groapa Seacã, E imposibil sã nu-þi placã... Vorbeascã râul, muzica sã tacã!” Ina ºi Viorel Moþoc, Academia Caþavencu Începutul de an, 2015, ne-a adus o carte document, povestea unui deschizãtor de drumuri, a celui care a construit ”o poartã de Rai” – o nebunie a inginerului iubitor de munte, cum era numit demersul lui Bujor Bogdan. Construcþia Cabanei de la Groapa Seacã, într-o zonã în care nimeni nu cutezase sã investeascã, a fost momentul deschiderii Vãii Jiului cãtre altã lume prin partea de nord a Parângului. Care au fost motivele, cum ºi cu cine ºi-a împlinit visul, totul a fost aºternut pe hârtia volumului ”JIEÞ - GROAPA SEACÃ, poarta turisticã a Parângului”, Editura Edyro Press, Petroºani, 2015. Autorul cãrþii, Bujor Bogdan - specialist în minerit, activitate în care a scris istorie, fost jurnalist, cãruia i-a pãsat ºi îi pasã implicându-se activ în valorificarea locurilor ºi a oamenilor – ne redã ordonat, cu mintea unui inginer, informaþii valoaroase despre bazinetul Jieþ, un loc
plin de istorie ºi bogãþie. Cartea este un amplu reportaj despre ”o minunatã cetate a naturii”, unde oamenii acestei cetãþi, jieþenii, au calitãþile omului de munte ºi care sunt consideraþi urmaºii direcþi ai dacilor. ”Deloc surprinzãtor, majoritatea confirmã spusele marelui Emil Cioran: <Când ai apucat sã trãieºti la munte, tot restul pare de o mediocritate fãrã pereche>” – sunt spusele autorului care preced impresiile celor ce au poposit la Groapa Seacã, simþãminte declanºate de grandoarea naturii, a Parângului... ”Pentru aceste clipe
Vas cuptorPovestea din spatele vitrinei
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 martie 2015, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce va putea fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii martie aduce în atenþia publicului o nouã “poveste din spatele vitrinei”, mai precis drumul anevoios al unui obiect arheologic trecut ºi prin Laboratorul de restaurare investigaþii din cadrul MCDR. Este vorba despre un vas cuptor, de tip „pyramos”, mai precis o instalaþie compusã dintr-o oalã de
mari dimensiuni cãreia îi este ataºatã la partea inferioarã, fãcând corp comun cu aceasta, o camerã de ardere. Denumit în literatura de specialitate ºi „vatrã portabilã” sau „vas pentru gãtit portabil”, acest tip de instalaþie este o categorie specificã epocii bronzului. Piesã în discuþie, descoperitã în timpul cercetãrilor arheologice preventive de pe segmentul de autostradã Deva – Orãºtie, în situl de la ªoimuº - „Teleghi”, se pare însã cã a fost folositã în alte scopuri decât cele casnice. În susþinerea unei
minunate petrecute aici, la Groapa Seacã, cui trebuie sã-I mulþumeºti? Sã-I mulþumeºti Lunii, seara? Sã-I mulþumeºti Soarelui, ziua? Sã mulþumeºti munþilor? Sau oamenilor deosebiþi de aici? Mulþumim tuturor!” ”Azi am cunoscut o partã, o poartã de Rãi de unde începe drumul spre frumuseþea munþilor… Rãmâneþi cum sunteþi pentru noi ºi pentru voi. Dea Domnul bine!” Aºa au scris iubitori de munte, oameni simpli, doctori, diplomaþi, artiºti etc., din toate colþurile þãrii ºi ale Pãmântului, iar mulþi au precizat cã locul are un potenþial rar întâlnit care nu este valorificat. ”Apropierea de aceastã lume a munþilor, încã feritã de competiþiile, vanitãþile ºi stresul oraºelor, aceasta este ceea ce ºi-au propus cei care au construit cabana Groapa asemenea ipoteze vin ºi reprezentãrile plastice ce decoreazã pereþii vasului, reprezentãri care, luate în ansamblu ilustreazã un personaj grotesc. Prin urmare, vasul cuptor expus în lunã martie 2015 la MCDR Deva este foarte important din punct de vedere istoric datoritã raritãþii sale, fiind de asemenea ºi singurul obiect întregibil de acest fel descoperit pe teritoriul României.
Seacã ºi care timp de 20 de ani au încercat sã fie gazde primitoare într-o locaþie modestã, care sã respecte, însã, tradiþiile turismului montan. Într-o regiune lipsitã de orice amenajãri turistice, construcþia ºi activitatea cabanei, se definesc ca o acþiune de pionierat care, cu inerentele realizãri ºi deficienþe, ºi-a adus contribuþia la dezvoltarea turismului montan în Parâng. Dacã am reuºit într-o oarecare mãsurã sã nu dezamãgim pe cei care ne-au trecut pragul ºi au descoperit comorile Parângului, înseamnã cã eforturile ºi strãdaniile noastre nu au fost în zadar”
– scrie autorul în încheierea volumului în care nu uitã pe nimeni. Nici pe momârlani ºi istoria lor, nici pãmântul, nici flora ºi faunã, nici câinii care au fost sfâºiaþi de lupi, nici minerii ºi oamenii simpli constructori de ”poartã a turismului”, nici colonia muncitoreascã – un oraº cu viaþã scurtã în vârf de munte, nici intenþiile criminale de a inunda zona, nici traseele montane înfiinþate etc., etc. Vorbã lui Zaharia Stancu – ”Sã nu uiþi, Darie! …Cum sã uit chipurile ºi faptele oamenilor? Nu. Nu, n-am uitat nimic”. Ileana FIRÞULESCU
Pregãtiri pentru 8 Martie
P
atronii localurilor din Valea Jiului sperã sã-ºi revigoreze afacerile cu încasãrile de pe urma petrecerilor din week-end. Proprietarii barurilor ºi cluburilor din Valea Jiului se întrec în surprize pentru domniºoarele ºi doamnele care þin sã serbeze Ziua Femeii, iar petrecerile sunt programate pentru acest week-end, dat fiind faptul cã 8 martie cade aproape de mijlocul sãptãmânii. Într-o zonã cu multe tabuuri, startul a fost dat în urmã cu câþiva ani de zile, de primarul unui orãºel din Valea Jiului care, pentru 8 Martie, le-a dãruit localnicelor un show la „cãminul cultural” cu striptease. Succesul a fost garantat chiar dacã gestul edilului a fost controversat la vremea respectivã. Sala de aproape 1000 de locuri s-a dovedit neîncãpãtoare dat fiind Website: faptul cã „mineriþele” www.cronicavj.ro vedeau pentru prima E-mail: datã, la ele acasã, un cronicavj@gmail.com spectacol de acest gen. Apoi au prins curaj ºi Director: Marius MITRACHE alþii, iar oferta este de (mitrache_evz@yahoo.com) nerefuzat, cel puþin 0744.268.352 pentru doamne ºi Redactor sef: domniºoare. Astfel, Ileana FIRÞULESCU cluburile din Vale ileana.firtulescu@yahoo.com promit cã seara de 8 Colectivul de redactie: martie va fi de neuitat Car men COSMAN- PREDA pentru sãrbãtoritele Diana MITRACHE care le trec pragul, iar (mitrachediana@yahoo.com) spectacolele cu striperi Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) sunt punctul forte. Monika BACIU M. GÂNJU
Cronica Vãii Jiului
Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015
ANI nu a constatat avere nejustificatã în cazul lui Monica Iacob Ridzi
A
genþia Naþionalã de Integritate (ANI) a verificat averea Monicãi Iacob Ridzi în perioada 2008 - 2012 ºi nu a constatat vreo diferenþã între veniturile ºi bunurile acesteia, potrivit raportului de evaluare remis apãrãrii fostului ministru. Avocatul lui Ridzi, Alexandru Chiciu, a declarat pentru Mediafax cã a primit un rãspuns de la Agenþia Naþionalã de Integritate, care a finalizat verificãrile în ceea ce priveºte averea Monicãi Iacob Ridzi în perioada 2008 - 2012 ºi a constatat cã nu existã niciun fel de diferenþã între câºtigurile de referinþã ºi bunurile dobândite de aceasta. "Este un rãspuns oficial, din pãcate, însã, venit mult prea târziu faþã de situaþia în care domnia sa se aflã, dar este o dovadã a faptului cã aceastã femeie niciodatã nu a minþit, niciodatã nu a furat nicio sumã de bani, lucru pe care ANI îl dovedeºte", a declarat avocatul. La data trimiterii dosarului în judecatã, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului s-a constituit
parte civilã cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând cã îºi rezervã dreptul de a o modifica în funcþie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator. ANI s-a autosesizat odatã cu începerea anchetei DNA privind-o pe Monica Ridzi ºi a verificat averea acesteia, constatând cã nu are avere nejustificatã. Verificãrile administrative ale ANI nu au avut însã vreo legãturã cu ancheta penalã ºi procesul Monicãi Iacob Ridzi pentru fapte de corupþie. Monica Iacob Ridzi, poate din lipsã de experienþã, din naivitate ori din prea multã bunãvoinþã pentru a-i ajuta pe alþii a semnat niºte hârtii ºi a luat 5 ani de închisoare cu EXECUTARE. ANI a demonstrat cã nu i-a
intrat niciun ban în cont. Sunt zeci de politicieni care au furat þara. Au distrus economia. ªi câþi ani au luat? Mai vorbeºte cineva de ei? Oare Justiþia, nu trebuie sã fie egalã ºi imparþialã?
M
onica Ridzi abia se mai þine pe picioare
Alexandru Chiciu, avocatul Monicãi Iacob Ridzi susþine cã Monica Iacob Ridzi este extrem de bolnavã ºi este de pãrere cã ministrul Justiþiei ar trebui sã gãseascã o soluþie. “Se simte rãu (n.r. Monica Iacob Ridzi), nu este absolut niciun fel de exagerare, este o situaþie dificilã, este zguduitor ºi pentru mine
ca avocat, dincolo de faptul cã sunt avocat, sunt ºi prieten de familie, este un apel zguduitor pe care îl fac, îl rog pe ministrul Justiþiei sã pãrãseascã biroul luxos în care se aflã ºi sã vadã cum stau deþinuþii, cum stau cei care au grijã de deþinuþi, pentru cã nu este doar o problemã a deþinuþilor, este ºi a celor care au grijã de deþinuþi. Sistemul penitenciar este la pãmânt, oamenii de aici fac tot ce pot sã facã în limita legii, de a asigura, nu Monicãi Iacob Ridzi, ci celor din penitenciarele româneºti, sã le asigure condiþii decente. Dar oamenii sunt legaþi de
La loc comanda. Trei hotãrâri ilegale, adoptate de Consiliul Local Petrila refectura Hunedoara a P întors, dintr-un foc, trei
hotãrâri adoptate anul acesta de Consiliul Local al Oraºului Petrila ºi asta pentru cã încalcã prevederile legale. Prima hotãrâre pe care Instituþia Precectului Hunedoara nu a avizat-o ºi a decis sã o întoarcã face referire la aprobarea vânzãrii directe cãtre o societate comercialã „a terenului aferent proprietãþii, situat pe strada Jieþ” ºi a fost adoptatã anul acesta. Potrivit prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, „însuºi titlul hotãrârii face referire la terenul aferent proprietãþii, în loc de terenul aferent
construcþiei, astfel încât prevederile art. 123 al. 3 din Legea 215/ 2001 a adminsitraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare nu-ºi gãseºte aplicabilitatea
în cazul de faþã”. Oficialii Prefecturii Hunedoara atrag atenþia cã în acest caz s-a procedat la vânzarea directã a unei suprafeþe de teren intravilan, în suprafaþã de 1289 mp, în condiþiile în care suprafaþa aferentã construcþiilor este de 205 mp, rezultând o diferenþã de 6 ori mai mare între suprafaþa aferentã construcþiilor ºi terenul intravilan ce formeazã obiectul vânzãrii. În plus, se mai aratã în documentul emis de Prefecturã, între efectuarea raportul de evaluare ºi adoptarea deciziei de înstrãinare a terenului au trecut 9 luni aºa cã apare ºi întrebarea dacã preþul stabilit prin acel raport mai este de actualitate. În con-
fonduri, de imposibilitãþi legale ºi de niºte ordine aberante. Dacã domnul ministru poate sã îºi facã timp sã analizeze ordinele care reglementeazã situaþia penitenciarelor, cred cã multã lume i-ar fi recunoscãtoare. Însã cred cã domnia sa ar trebui sã pãrãseascã acel birou ºi sã vinã mai des în penitenciare sã vorbeascã cu cei care asigurã paza ºi protecþia aici”, a afirmat, duminicã, avocatul Alexandru Chiciu, dupã ce a vizitat-o mai bine de douã ore pe Monica Iacob Ridzi, la secþia exterioarã din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. El a mai spus cã Monica Iacob Ridzi este într-o situaþie deplorabilã ºi "abia se þine pe picioare", aflându-se la infirmeria penitenciarului, unde stã în camerã cu o altã femeie, condamnatã pentru omor. “Monica Iacob Ridzi este într-o situaþie deplorabilã, este un om cu 13 boli, care abia se þine pe picioare. Este la infirmerie, nu existã nici un fel de favor pe care acest om sã îl primeascã. Dimpotrivã, starea ei ar impune mult mai multe elemente
secinþã, prefectul judeþului Hunedoara atrage atenþia cã la adoptarea acestui proiect de hotãrâre s-au eludat prevederile Legii 215/ 2001, iar vânzãrile ºi închirierile de terenuri se fac prin licitaþie publicã. Tot nelegalã a fost declaratã ºi hotãrârea privind „modul de închiriere a terenurilor agricole ºi a parcãrilor de reºedinþã ce aparþin domeniului privat ºi public al oraºului Petrila”. Hotãrârea nu a fost contrasemnatã de secretarul Oraºului Petrila, tocmai pentru motive ce vizeazã legalitatea ei, fiind formulate obiecþiuni ce au fost transmise CL Petrila. Hotãrârea încalcã Legea administraþiei publice, dar ºi Codul fiscal. Nici hotãrârea privind „darea în folosinþã gratuitã a terenului de fotbal sintetic, situat în incinta Stadionului Parângul Petrila, cãtre
particulare faþã de starea de sãnãtate. Nu este tratatã favorizat, este tratatã la fel ca orice alt deþinut. Primul pas pe care îl vom face va fi o cerere de transfer într-un spital penitenciar, dar vom apela la toate mijloacele legale pe care le avem. Toate cererile pe care le avem de fãcut le vom face în perioada urmãtoare, vom duce acest rãzboi pânã la capãt”, a mai afirmat avocatul, adãugând cã de când se aflã în perioada de carantinã clienta sa a fost vizitatã ºi de cei doi copii, pe care i-a vãzut “din spatele unui geam”. Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã definitiv, în 16 februarie, de instanþa supremã, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru este încarcerat la Secþia exterioarã din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde stã în perioada de carantinã, de 21 de zile, urmând ca dupã aceastã etapã o comisie de specialitate sã îi stabileascã regimul de detenþie. Marius MITRACHE
Clubul Sportiv Inter Petrila” nu a trecut de filtrul Prefecturii Huendoara. Hotãrârea este motivatã pe prevederile art 124 din legea 215/ 2001, numai cã în nota de fundamentare se menþioneazã cã respectivul club sportiv are posibilitatea, în afara orelor de antrenament, sã închirieze terenul pentru cei ce doresc sã desfãºoare activitãþi sportive. Cu alte cuvinte, legea a fost cãlcatã în picioare tocmai prin anularea, dintr-un condei, a menþiunii „persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfãºoarã activitate de binefacere sau de utilitate publicã”. Nu este pentru prima datã când hotãrâri adoptate de CL Petrila sunt întoarse de la Prefecturã, iar cele trei exemple sunt doar primele din acest an! Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015
Sute de elevi vulcãneni beneficiazã de burse ºcolare
Cine demoleazã mina Petrila, riscã puºcãria
A
rhitecþii care au fãcut un plan pentru renaºterea minei Petrila nu sunt de acord cu ideea primarului Ilie Pãducel, care a susþinut cã demolarea clãdirilor este iminentã ºi nu depinde de administraþia localã. Potrivit arhitectului Dragoº Dascãlu, nu toate clãdirile ce sunt în incinta minei pot fi demolate, iar Dragoº vine ºi cu argumente. „Demolarea nu poate cuprinde obiectivele menþionate în adresa nr.17/12.01.2015: atelierele mecanice, clãdirea compresoarelor, coºul cu fum, puþul Deak, puþul cu schip, puþul centru, preparaþia veche. Acestea au intrat în procedura de clasare odatã cu înºtiinþarea
oferitã Primãriei ºi SNIMVJ. Conform legii 422 (art 18, paragraful 2), de la data comunicãrii cãtre proprietar sau cãtre titularul altor drepturi reale a declanºãrii procedurii de clasare ºi pânã la publicarea ordinului de clasare sau pânã la comunicarea neclasãrii, dupã caz, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauza i se aplicã regimul juridic al monumentelor istorice. Art.54 Desfiinþarea neautorizatã, distrugerea
Au început simulãrile naþionale
E
levii claselor a XI-a ºi a XII-a au intrat în febra examenului de bacalaureat. Aceºtia au susþinut primele probe din cadrul simulãrii naþionale.
ANUNÞ
parþialã sau totalã, exproprierea fãrã avizul Ministerului Culturii ºi Cultelor, degradarea, precum ºi profanarea monumentelor istorice constituie infracþiuni ºi se sancþioneazã conform legii. (adicã, conform Codului Penal, distrugere de proprietate cu circumstanþe agravante). Chiar dacã este emisã o autorizaþie de demolare în baza proiectului, aceasta poate fi suspendatã sau anulatã de Primãrie în baza noilor circumstanþe - clasarea ca monument istoric a respectivelor clãdiri”, ne explicã Dragoº Dascãlu, arhitect, membru al comisiei care vrea salvarea minei Petrila. Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila a susþinut cã a fãcut toate demersurile pentru a împiedica demolarea clãdirilor, dar cã ministerele de Finanþe ºi cel al Economiei nu au
Probele de foc au început la limba ºi literatura românã. “A fost relativ uºor. Au fost subiecte medii, nu mã aºteptam sã cadã Luceafãrul dar a fost bine am ºtiut. Este bine venitã aceastã simulare dar ar mai fi binevenitã ºi una dacã s-ar mai face în luna mai ca sã ºti ce sã mai pui la punct ºi ce sã mai înveþi. Acum mã aºtept sã iau opt sau nouã”, spune un elev de clasa a XII-a. “A fost uºor. Nu mã aºteptam sã fie chiar aºa, mã aºteptam sã fie mai greu mai ales cã a fost Luceafãrul. M-am pus sã fac caracterizarea unui personaj. Proba de gramaticã a fost destul de uºoarã chiar dacã noi la liceu nu prea facem gramaticã ºi ne
Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie 1918, nr.28, organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice temporar vacante de consilier, clasa I, grad profesional principal din cadrul Serviciului corp control, urmãrire încasare creanþe ºi executare silitã. Probele stabilite pentru concurs: 17.03.2015 - proba scrisã, ora 10.00 19.03.2015 – interviul, ora 12.00 - ambele probe se vor susþine la sediul
fost de acord. „Noi, primãria ºi Consiliul local, am propus, în urmã cu aproximativ un an, sã oprim câteva clãdiri pentru a le da altã destinaþie, dupã închiderea activitãþii la mina Petrila, dar dupã ce am fãcut demersuri la Ministerul Economiei, la Ministerul Finanþelor, la SNÎMV, ca sã le preluãm de la ei, fãrã valoare, pentru cã nu ne permitem din bugetul local. Ministerul Economiei nu ne-a rãspuns, iar Ministerul Finanþelor ne-a transmis adresã scrisã cã nu se pot da comunitãþii locale decât cu valoare. Valoarea care ne-o pretind ei este valoarea bugetului local pe un an de zile, ori este exclus acest lucru”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila”, a spus primarul Ilie Pãducel. Diana MITRACHE
bazãm pe cât mai multe comentarii. A trebuit sã lungesc ºi sã dezvolt foarte mult ideile. Mi se pare inutilã aceastã simulare în clasa a XI-a pentru cã ar trebui sã fie în clasa a XII-a”, spune un elev al clasei a XI-a. Simulãrile vor continua la susþinerea probei la limbã maternã, iar miercuri elevii vor susþine examenul la proba obligatorie a profilului. Ministerul Educaþiei organizeazã astfel pentru al doilea an consecutiv simulãri naþionale ale examenelor de Bacalaureat. Ministerul explica faptul cã scopul simulãrilor este sã îi obiºnuiascã pe elevi cu rigoarea unui examen ºi sã optimizeze rezultatele copiilor. Monika BACIU
Consiliului Judeþean Hunedoara; - termenul de depunere al dosarelor – 11.03.2014, inclusive; - candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice de participare la concurs sunt: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; Condiþii de vechime pentru funcþiile publice de consilier, clasa I, grad profesional principal: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.
INFORMAÞII SUPLIMENTARE LA TEL.0254/211350, INT.182.
O sãptãmânã pânã la tãierea panglicii
L
B
Din nou coadã la alimente europene
A
început redistribuirea alimentelor europene. Luni de dimineaþã zeci de beneficiari ai venitului minim garantat s-au aºezat la rând la uºa depozitului cu alimente europene. Aproape 2500 de persoane vor mai beneficia de alimente, asta dupã ce în prima etapã cutiile cu hranã nu au fost epuizate. “De astãzi (nr: ieri) am început sã redistribuim alimentele de la Uniunea Europeanã în cadrul programului dual 2014. Redistribuim alimentele care se afla în stoc pentru beneficiarii care au ridicat pânã în prezent aceste alimente. Este vorba sã suplimentãm cantitatea de alimente primite de
aceºti beneficiari cu încã o cutie. Trebuie sã menþionãm faptul cã ordinea în care se va face distribuirea este cea prevãzutã de lege ºi anume se începe cu cei care beneficiazã de ajutor social. Marþi se vor aloca alimente familiilor beneficiare de alocaþii pentru susþinerea familiei, miercuri ºomerilor indemnizaþi ai cãror indemnizaþie nu depãºeºte 400 de lei ºi ºomerii neindemnizaþi care se afla în evidenþele AJOFM. Joi se vor distribui alimente pensionarilor care au pensii mai mici de 400 de lei ºi vineri vom distribui persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Vor beneficia de aceastã redistribuire 2.360 de persoane pentru cã vor primi câte o cutie”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani. Beneficiarii trebuie sã intre în posesia alimentelor pânã în data de 21 martie. O cutie cu alimente conþine ulei, zahãr, fãinã, conservã de carne precum ºi alte alimente de strictã necesitate. Monika BACIU
urse pentru elevii vulcãneni. Consilierii locali de la Vulcan au aprobat numãrul de burse ºcolare ce vor fi acordate. Totodatã s-a votat ºi cuantumul acestor ajutoare financiare ce vor fi oferite elevilor. “Bursele de merit ºi bursele de studiu se acordã elevilor de la cursurile cu frecvenþã din învãþãmântul preuniversitar de stat , în funcþie de rezultatele obþinute la învãþãturã . Pentru elevii aflaþi în clasele de început ale învãþãmântului gimnazial, liceal sau profesional, bursele se acordã începând cu semestrul al II-lea iar pentru elevii aflaþi în celelalte clase ale învãþãmântului gimnazial, liceal sau profesional se acordã începând cu semestrul I al anului ºcolar. Bursele de ajutor social se acordã elevilor la cerere în funcþie de situaþia
materialã a familiei sau a susþinãtorilor legali. Acestea se acordã la începutul anului ºcolar ºi sunt revizuite semestrial, în funcþie de modificãrile intervenite în veniturile nete lunare ale familiei”, spun reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan. În baza adreselor unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Vulcan , se constatã cã un numãr de 539 de elevi vor beneficia de burse de ajutor social, 104 de elevi vor beneficia de burse de merit ºi 194 de elevi vor beneficia de burse de studiu. Pentru încadrarea în limita fondurilor aprobate în bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost aprobatã bursa de aju-
tor social în cuantum de 60 lei/elev/lunã, pentru bursã de studiu 80 lei/elev/lunã ºi 100 lei/elev/lunã pentru bursã de merit. Monika BACIU
I
Mai multe strãzi din localitate vor beneficia de un covor asfaltic nou, dar deocamdatã se pun la punct detaliile tehnice. Lucrãrile efective vor demara abia când vremea va permite. “De trei, patru zile încercãm
Sãptãmâna viitoare va avea loc recepþia finalã a acestor lucrãri. Proiectul nu se terminã aici. Urmeazã ca edilii sã organizeze licitaþia pentru dotarea ambulatoriului cu mobilier ºi cel mai important cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie. “În data de 10 martie vom recepþiona ambulatoriu dar pe partea de construcþie reparaþii ºi modernizãri ºi instalaþii de lift. Este în evaluare licitaþia pentru mobilier la cabinete iar licitaþia pentru aparatura trebuie sã o
Înaintãri în gradul urmãtor înainte de termen la I.S.U. Hunedoara
T
rei ofiþeri din cadrul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara au fost înaintaþi în gradul urmãtor înaintea expirãrii stagiului minim în grad. Totul, cu ocazia aniversãrii Zilei Protecþiei Civile din România la ordinul domnului Gabriel Oprea, viceprim - ministru Ministru al Afacerilor Interne. “Înaintarea în gradul urmãtor înainte de termen este un moment deosebit pentru orice pompier-militar, care s-a remarcat prin profesionalism ºi rezultate deosebite obþinute în muncã,
Aºteaptã vremea bunã arna încã nu se dã dusã din Valea Jiului, însã edilii din Petrila se pregãtesc deja pentru programul de asfaltãri.
ucrãrile de construcþie ºi de modernizare a clãdirii ambulatoriului din Petrila se apropie de final.
sã constituim echipele pentru programul de asfaltãri ºi modernizãri de strãzi în oraºul Petrila pe proiectul integrat. Pânã când timpul ne va permite sã facem asfaltãrile propriu zise vom face lucrãrile pregãtitoare respectiv pavarea, balastrarea, cilindrarea strãzilor ºi dupã sã le putem aduce la stadiul de asfalt. Împreunã cu conducerea societãþii care se ocupa de aceste lucrãri vom stabili concret graficul de lucrãri pentru cã anul acesta este anul în care trebuie sã finalizãm aceste
lucrãri de asfaltãri ºi trebuie sã ne încadrãm în programul respectiv ºi sã nu scãpãm din vedere activitatea ºi calitatea lucrãrilor”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Majoritatea strãzilor ce urmeazã a fi asfaltate se aflã în Lonea. “Este vorba de o parte din strãzile din Brãtianu, strãzile de la Poliþie pânã în Cartierul 6 August. De finalizat Cartierul 6 August, Muncii, Eminescu. În Brãtianu mai sunt unele intersecþii la strãzi. Mai sunt strãzi care nu au fost asfaltate cum ar fi Remete, Popi. Mai avem o bucatã din strada Republicii mai jos de primãrie. Este vorba de toatã zona din proiectul integrat cap de linie Petrila- cap de linie Lonea. Unele doar trebuie finalizate, altele trebuie atacate dar cum am precizatanul acesta trebuie finalizate aceste drumuri”, a mai precizat sursa citatã. Banii pentru aceste investiþii provind din bugetul de stat, dar ºi de la bugetul naþional. Monika BACIU
reluãm pentru cã au fost niºte probleme ºi vreau sã nu aducem decât aparatura de performanþã aºa cum este prevãzutã ºi se cere într-un ambulatoriu de calitate”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Monika BACIU
prin culturã, personalitate, spirit de organizare ºi iniþiativã”, spune lt.col Viorel Demean, inspector ºef ISU. La gradul de maior a fost avansat ofiþerul Informare ºi Relaþii Publice, Anemona Doda, la gradul de cãpitan ofiþerul din cadrul Biroul Resurse Umane, Anca Firidon, iar la gradul de cãpitan ofiþerul pirotehnician din cadrul Protecþiei Civile, Cãtãlin Hodorogea.
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015
Sute de elevi vulcãneni beneficiazã de burse ºcolare
Cine demoleazã mina Petrila, riscã puºcãria
A
rhitecþii care au fãcut un plan pentru renaºterea minei Petrila nu sunt de acord cu ideea primarului Ilie Pãducel, care a susþinut cã demolarea clãdirilor este iminentã ºi nu depinde de administraþia localã. Potrivit arhitectului Dragoº Dascãlu, nu toate clãdirile ce sunt în incinta minei pot fi demolate, iar Dragoº vine ºi cu argumente. „Demolarea nu poate cuprinde obiectivele menþionate în adresa nr.17/12.01.2015: atelierele mecanice, clãdirea compresoarelor, coºul cu fum, puþul Deak, puþul cu schip, puþul centru, preparaþia veche. Acestea au intrat în procedura de clasare odatã cu înºtiinþarea
oferitã Primãriei ºi SNIMVJ. Conform legii 422 (art 18, paragraful 2), de la data comunicãrii cãtre proprietar sau cãtre titularul altor drepturi reale a declanºãrii procedurii de clasare ºi pânã la publicarea ordinului de clasare sau pânã la comunicarea neclasãrii, dupã caz, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauza i se aplicã regimul juridic al monumentelor istorice. Art.54 Desfiinþarea neautorizatã, distrugerea
Au început simulãrile naþionale
E
levii claselor a XI-a ºi a XII-a au intrat în febra examenului de bacalaureat. Aceºtia au susþinut primele probe din cadrul simulãrii naþionale.
ANUNÞ
parþialã sau totalã, exproprierea fãrã avizul Ministerului Culturii ºi Cultelor, degradarea, precum ºi profanarea monumentelor istorice constituie infracþiuni ºi se sancþioneazã conform legii. (adicã, conform Codului Penal, distrugere de proprietate cu circumstanþe agravante). Chiar dacã este emisã o autorizaþie de demolare în baza proiectului, aceasta poate fi suspendatã sau anulatã de Primãrie în baza noilor circumstanþe - clasarea ca monument istoric a respectivelor clãdiri”, ne explicã Dragoº Dascãlu, arhitect, membru al comisiei care vrea salvarea minei Petrila. Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila a susþinut cã a fãcut toate demersurile pentru a împiedica demolarea clãdirilor, dar cã ministerele de Finanþe ºi cel al Economiei nu au
Probele de foc au început la limba ºi literatura românã. “A fost relativ uºor. Au fost subiecte medii, nu mã aºteptam sã cadã Luceafãrul dar a fost bine am ºtiut. Este bine venitã aceastã simulare dar ar mai fi binevenitã ºi una dacã s-ar mai face în luna mai ca sã ºti ce sã mai pui la punct ºi ce sã mai înveþi. Acum mã aºtept sã iau opt sau nouã”, spune un elev de clasa a XII-a. “A fost uºor. Nu mã aºteptam sã fie chiar aºa, mã aºteptam sã fie mai greu mai ales cã a fost Luceafãrul. M-am pus sã fac caracterizarea unui personaj. Proba de gramaticã a fost destul de uºoarã chiar dacã noi la liceu nu prea facem gramaticã ºi ne
Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie 1918, nr.28, organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice temporar vacante de consilier, clasa I, grad profesional principal din cadrul Serviciului corp control, urmãrire încasare creanþe ºi executare silitã. Probele stabilite pentru concurs: 17.03.2015 - proba scrisã, ora 10.00 19.03.2015 – interviul, ora 12.00 - ambele probe se vor susþine la sediul
fost de acord. „Noi, primãria ºi Consiliul local, am propus, în urmã cu aproximativ un an, sã oprim câteva clãdiri pentru a le da altã destinaþie, dupã închiderea activitãþii la mina Petrila, dar dupã ce am fãcut demersuri la Ministerul Economiei, la Ministerul Finanþelor, la SNÎMV, ca sã le preluãm de la ei, fãrã valoare, pentru cã nu ne permitem din bugetul local. Ministerul Economiei nu ne-a rãspuns, iar Ministerul Finanþelor ne-a transmis adresã scrisã cã nu se pot da comunitãþii locale decât cu valoare. Valoarea care ne-o pretind ei este valoarea bugetului local pe un an de zile, ori este exclus acest lucru”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila”, a spus primarul Ilie Pãducel. Diana MITRACHE
bazãm pe cât mai multe comentarii. A trebuit sã lungesc ºi sã dezvolt foarte mult ideile. Mi se pare inutilã aceastã simulare în clasa a XI-a pentru cã ar trebui sã fie în clasa a XII-a”, spune un elev al clasei a XI-a. Simulãrile vor continua la susþinerea probei la limbã maternã, iar miercuri elevii vor susþine examenul la proba obligatorie a profilului. Ministerul Educaþiei organizeazã astfel pentru al doilea an consecutiv simulãri naþionale ale examenelor de Bacalaureat. Ministerul explica faptul cã scopul simulãrilor este sã îi obiºnuiascã pe elevi cu rigoarea unui examen ºi sã optimizeze rezultatele copiilor. Monika BACIU
Consiliului Judeþean Hunedoara; - termenul de depunere al dosarelor – 11.03.2014, inclusive; - candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice de participare la concurs sunt: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; Condiþii de vechime pentru funcþiile publice de consilier, clasa I, grad profesional principal: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.
INFORMAÞII SUPLIMENTARE LA TEL.0254/211350, INT.182.
O sãptãmânã pânã la tãierea panglicii
L
B
Din nou coadã la alimente europene
A
început redistribuirea alimentelor europene. Luni de dimineaþã zeci de beneficiari ai venitului minim garantat s-au aºezat la rând la uºa depozitului cu alimente europene. Aproape 2500 de persoane vor mai beneficia de alimente, asta dupã ce în prima etapã cutiile cu hranã nu au fost epuizate. “De astãzi (nr: ieri) am început sã redistribuim alimentele de la Uniunea Europeanã în cadrul programului dual 2014. Redistribuim alimentele care se afla în stoc pentru beneficiarii care au ridicat pânã în prezent aceste alimente. Este vorba sã suplimentãm cantitatea de alimente primite de
aceºti beneficiari cu încã o cutie. Trebuie sã menþionãm faptul cã ordinea în care se va face distribuirea este cea prevãzutã de lege ºi anume se începe cu cei care beneficiazã de ajutor social. Marþi se vor aloca alimente familiilor beneficiare de alocaþii pentru susþinerea familiei, miercuri ºomerilor indemnizaþi ai cãror indemnizaþie nu depãºeºte 400 de lei ºi ºomerii neindemnizaþi care se afla în evidenþele AJOFM. Joi se vor distribui alimente pensionarilor care au pensii mai mici de 400 de lei ºi vineri vom distribui persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Vor beneficia de aceastã redistribuire 2.360 de persoane pentru cã vor primi câte o cutie”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani. Beneficiarii trebuie sã intre în posesia alimentelor pânã în data de 21 martie. O cutie cu alimente conþine ulei, zahãr, fãinã, conservã de carne precum ºi alte alimente de strictã necesitate. Monika BACIU
urse pentru elevii vulcãneni. Consilierii locali de la Vulcan au aprobat numãrul de burse ºcolare ce vor fi acordate. Totodatã s-a votat ºi cuantumul acestor ajutoare financiare ce vor fi oferite elevilor. “Bursele de merit ºi bursele de studiu se acordã elevilor de la cursurile cu frecvenþã din învãþãmântul preuniversitar de stat , în funcþie de rezultatele obþinute la învãþãturã . Pentru elevii aflaþi în clasele de început ale învãþãmântului gimnazial, liceal sau profesional, bursele se acordã începând cu semestrul al II-lea iar pentru elevii aflaþi în celelalte clase ale învãþãmântului gimnazial, liceal sau profesional se acordã începând cu semestrul I al anului ºcolar. Bursele de ajutor social se acordã elevilor la cerere în funcþie de situaþia
materialã a familiei sau a susþinãtorilor legali. Acestea se acordã la începutul anului ºcolar ºi sunt revizuite semestrial, în funcþie de modificãrile intervenite în veniturile nete lunare ale familiei”, spun reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan. În baza adreselor unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Vulcan , se constatã cã un numãr de 539 de elevi vor beneficia de burse de ajutor social, 104 de elevi vor beneficia de burse de merit ºi 194 de elevi vor beneficia de burse de studiu. Pentru încadrarea în limita fondurilor aprobate în bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost aprobatã bursa de aju-
tor social în cuantum de 60 lei/elev/lunã, pentru bursã de studiu 80 lei/elev/lunã ºi 100 lei/elev/lunã pentru bursã de merit. Monika BACIU
I
Mai multe strãzi din localitate vor beneficia de un covor asfaltic nou, dar deocamdatã se pun la punct detaliile tehnice. Lucrãrile efective vor demara abia când vremea va permite. “De trei, patru zile încercãm
Sãptãmâna viitoare va avea loc recepþia finalã a acestor lucrãri. Proiectul nu se terminã aici. Urmeazã ca edilii sã organizeze licitaþia pentru dotarea ambulatoriului cu mobilier ºi cel mai important cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie. “În data de 10 martie vom recepþiona ambulatoriu dar pe partea de construcþie reparaþii ºi modernizãri ºi instalaþii de lift. Este în evaluare licitaþia pentru mobilier la cabinete iar licitaþia pentru aparatura trebuie sã o
Înaintãri în gradul urmãtor înainte de termen la I.S.U. Hunedoara
T
rei ofiþeri din cadrul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara au fost înaintaþi în gradul urmãtor înaintea expirãrii stagiului minim în grad. Totul, cu ocazia aniversãrii Zilei Protecþiei Civile din România la ordinul domnului Gabriel Oprea, viceprim - ministru Ministru al Afacerilor Interne. “Înaintarea în gradul urmãtor înainte de termen este un moment deosebit pentru orice pompier-militar, care s-a remarcat prin profesionalism ºi rezultate deosebite obþinute în muncã,
Aºteaptã vremea bunã arna încã nu se dã dusã din Valea Jiului, însã edilii din Petrila se pregãtesc deja pentru programul de asfaltãri.
ucrãrile de construcþie ºi de modernizare a clãdirii ambulatoriului din Petrila se apropie de final.
sã constituim echipele pentru programul de asfaltãri ºi modernizãri de strãzi în oraºul Petrila pe proiectul integrat. Pânã când timpul ne va permite sã facem asfaltãrile propriu zise vom face lucrãrile pregãtitoare respectiv pavarea, balastrarea, cilindrarea strãzilor ºi dupã sã le putem aduce la stadiul de asfalt. Împreunã cu conducerea societãþii care se ocupa de aceste lucrãri vom stabili concret graficul de lucrãri pentru cã anul acesta este anul în care trebuie sã finalizãm aceste
lucrãri de asfaltãri ºi trebuie sã ne încadrãm în programul respectiv ºi sã nu scãpãm din vedere activitatea ºi calitatea lucrãrilor”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Majoritatea strãzilor ce urmeazã a fi asfaltate se aflã în Lonea. “Este vorba de o parte din strãzile din Brãtianu, strãzile de la Poliþie pânã în Cartierul 6 August. De finalizat Cartierul 6 August, Muncii, Eminescu. În Brãtianu mai sunt unele intersecþii la strãzi. Mai sunt strãzi care nu au fost asfaltate cum ar fi Remete, Popi. Mai avem o bucatã din strada Republicii mai jos de primãrie. Este vorba de toatã zona din proiectul integrat cap de linie Petrila- cap de linie Lonea. Unele doar trebuie finalizate, altele trebuie atacate dar cum am precizatanul acesta trebuie finalizate aceste drumuri”, a mai precizat sursa citatã. Banii pentru aceste investiþii provind din bugetul de stat, dar ºi de la bugetul naþional. Monika BACIU
reluãm pentru cã au fost niºte probleme ºi vreau sã nu aducem decât aparatura de performanþã aºa cum este prevãzutã ºi se cere într-un ambulatoriu de calitate”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Monika BACIU
prin culturã, personalitate, spirit de organizare ºi iniþiativã”, spune lt.col Viorel Demean, inspector ºef ISU. La gradul de maior a fost avansat ofiþerul Informare ºi Relaþii Publice, Anemona Doda, la gradul de cãpitan ofiþerul din cadrul Biroul Resurse Umane, Anca Firidon, iar la gradul de cãpitan ofiþerul pirotehnician din cadrul Protecþiei Civile, Cãtãlin Hodorogea.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015
Zeci de mii de litri de motorinã evaporaþi din rezervoarele locomotivelor de la CEH otorina din rezervoarele unor M locomotive aflate în patrimoniul ºi folosinþa Complexului Energetic Hunedoara s-a evaporat ºi doar la un simplu control s-a calculat un prejudiciu de peste 140.000 de lei. Sunt zeci de mii de litri care au fost sustraºi. Verificãrile efectuate de inspectorii Curþii de Conturi au scos la ivealã faptul cã motorina din rezervoarele locomotivelor de la CEH dispare fãrã urmã ºi asta fãrã ca cineva sã se sesizeze ºi sã ia mãsuri. Altfel nu se explicã de ce situaþia treneazã de cel puþin trei ani. Echipele de control, care au comparat datele obþinute dupã verificãrile din teren cu cele consemnate în fiºele de bord ale locomotivelor ºi alimentãrile cu motorinã
efectuate în perioada 2011 – 2014 ºi înregistrate în evidenþele contabile au scos la ivealã cã peste 23.000 de litri de combustibil nu se regãsesc nicãieri. Practic, este vorba despre 4 locomotive care nu ar fi consumat motorina, dar care nu mai este nici în rezervoare. „Prin descãr-
carea ºi prelucrarea datelor existente în memoriile Instalaþiilor de Înregistrare ºi Consum Combustibil (ICL) ale locomotivelor au fost reconstituite informaþii în timpi reali cu privire la momentul exact al alimentãrilor cu combustibil, a consumului normal de motorinã, a nivelului de motorinã din rezervor, a sus-
Demonstraþii practice în dosarul de ucidere din culpã
D
emonstraþii practice în dosarul Uricani 2011. La termenul din luna martie, unul dintre inculpaþii din dosarul Uricani 2011 va face o prezentare a unei lãmpi de miner. Tot la termenul viitor, existã toate ºansele ca doi dintre învinuiþi sã fie reprezentaþi de avocaþi din oficiu, dacã Daniel Ionaºcu va absenta ºi de aceastã datã. “Încuviinþeazã cererea de amânare a judecãrii cauzei formulatã de avocat Ionaºcu Daniel. Dispune emiterea unei
adrese cãtre apãrãtorii desemnaþi din oficiu în apãrarea inculpaþilor Ciucã Aurelian Dragoº ºi Moga Florin Nicuºor, respectiv d-lor avocaþi Manolache Nicolae ºi Nãpãu Stoica Radu Cãlin, pentru ca aceºtia sã studieze actele dosarului ºi sã se prezinte la termenul stabilit pentru a asigura apãrarea acestor inculpaþi, în situaþia în care apãrãtorul ales al acestora nu se va prezenta. Încuviinþeazã cererea formulatã de inculpatul Moldovan Florinel astfel cã dispune emiterea unei adrese cãtre Mina Uricani pentru a-i pune acestuia la dispoziþie o lampã AI 03, în vederea
tragerilor de motorinã, a consumului anormal de motorinã cu sustragere de motorinã imediat dupã pornirea motorului diesel, a goliriirezervorului cu motorul oprit”, explicã mecanismul reprezentanþii curþii de Conturi. În acest mod, s-a produs un prejudiciu calculat la peste 140.763 de lei, care a fost adus ºi la cunºtinþa oficialilor entitãþii energetice.
prezentãrii ei la urmãtorul termen de judecatã, termen la care vor fi prezenþi experþii pentru audiere. Amânã judecarea cauzei ºi la cererea d.lor experþi parte, fixeazã termen la data de 24.03.2015, ora 14,00”, se aratã în soluþia pe scurt a instanþei. În cei patru ani de la tragedie, avocaþii au încercat tot soiul de tertipuri. Au spus cã inculpaþii nu sunt vinovaþi, au cerut noi expertize dupã ani de la producerea accidentului, iar finalul pare sã fie departe. Vor mai trece probabil tot atâtea termene pânã când instanþa va da o soluþie în acest dosar, una care cel mai probabil va fi atacatã cu recurs. Nu mai puþin de 30 de termene au avut loc în acest proces. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani la data de 10 aprilie 2012, la un an de la producerea tragediei în care ºi-au pierdut viaþa cinci angajaþi ai exploatãrii miniere. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Monika BACIU
C
EH invocã necesitatea unei expertize tehnice Reprezentanþii CEH nu au contestat abaterea în sine, dar s-au grãbit sã riposteze în ceea ce priveºte valoarea calculatã a furtiºagului. Astfel,
aceºtia sunt de pãrere cã stabilirea valorii prejudiciului nu s-a calculat în mod corect ºi cã ar fi nevoie de o expertizã tehnicã, pe care chiar are obligaþia sã o efectueze. „În instituþiile în care se constatã existenþa unor abateri de la legalitate ºi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunicã conducerii entitãþii publice auditate aceastã stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului ºi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia devine obligaþie a conducerii entitãþii auditate”, se aratã în legea 94/ 1992, republicatã, privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi. Car men COSMAN-PREDA
Ministrul Economiei ºi problemele CEH
P
arlamentarii hunedoreni se declarã îngrijoraþi de soarta Complexului Energetic Hunedoara. Presiunile din partea Fondului Monetar Internaþional privind lichidarea activitãþii societãþii energetice hunedorene creeazã motive de îngrijorare în rândul parlamentarilor. Aceºtia îl trag de “mânecã” pe ministrul Economiei, Mihai Tudose ºi vor rãspunsuri urgente ºi concrete de la acesta.
Care va fi poziþia Guvernului în legãturã cu presiunea fãcutã de FMI pe tema lichidãrii Complexului Energetic Hunedoara, care sunt argumentele concrete prin care Ministerul Economiei poate susþine eventuala opþiune de continuare a activitãþii CEH sunt foar douã dintre întrebãrile la care trebuie sã rãspundã ministrul Economiei, Mihai Tudose. Mai multe voci au acuzat Guvernul de faptul cã nu au identificat mãsuri clare pentru continuarea activitãþii Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi de faptul cã societatea nu a fost inclusã în strategia energeticã naþionalã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015
INSEMEX – partener ºtiiþific european NSEMEX Petroºani, singurul institut de cercetare în domeniul protecþiei Iconsorþii antiexplozive ºi al securitãþii miniere din România, a devenit parte a unor de cercetare ºi angajaþii care lucreazã în acest domeniu au ºanse mari sã primeascã fonduri pentru proiectele lor de cercetare. Totul s-a petrecut sãptãmâna trecutã în Polonia, iar cercetãtorii noºtri, recunoscuþi la nivel european ºi nu numai, fac acum parte din 5 astfel de consorþii europene. Evenimentul a avut loc la iniþiativa EURACOAL, care este o organizaþie asociatã Comisiei Europene ºi care organizeazã anual asemena întâlniri, estimându-se cã circa 70 -80% din proiectele finanþate de la Uniunea Europeanã pentru cãrbune ºi oþel sunt trecute prin acest gen de brokeraj. Scopul principal al acestei întâlniri a fost reprezentat de stabilirea de consorþii ºi propuneri de proiecte de cercetare care sã fie elaborate ºi depuse în acest an la competiþia din luna septembrie a Fondului de Cercetare pentru Cãrbune ºi Oþel. Cercetãtorii noºtri vin acum cu veºti bune. „Din punctul nostru de vedere, pentru cã a fost prima participare, considerãm cã avem ºanse mari de succes, pentru cã am fost cooptaþi în 5 consorþii, constituite pe diverse tematici de cercetare, de la ape subterane ºi de suprafaþã, la gaz, ventilaþie ºi, cu atât mai mult cu cât participanþii din cele 5 consorþii la care noi suntem parte, sunt institute de renume din Europa, în ceea ce priveºte cercetarea ºtiinþificã, universitãþi, institute de cercetare, companii ºamd din Grecia UK, Polonia, Franþa, practic tot ce înseamnã cãrbune, la ora actualã”, a declarat dr. ing. Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Scopul principal al acestei întâlniri a fost reprezentat de stabilirea de consorþii ºi propuneri de proiecte de cercetare care sã fie elaborate ºi depuse în acest an la competiþia dinluna Septembrie a Fondului de Cercetare pentru Cãrbune ºi Oþel. Pentru tema intitulatã
generic ”Aspecte privind stabilitatea ºi inundaþiile”, s-a format consorþiul condus de Institutul Naþional pentru Mediu Industrial ºi Riscuri – INERIS Franþa,cu parteneri: Institutul Central Minier – GIG Polonia, DMT Germania, INSEMEX România, Geocontrol Spania, Universitatea Exeter - Marea Britanie, Centrul de Cercetare ºi Tehnologii– CERTH Grecia, Institutul Poltegor – Polonia, Subterra – Spania ºi Institutul de Cercetarepentru Cãrbune Brun VUHU – Republica Cehã. Pentru tema intitulatã ”Calitatea apei” s-a format consorþiul condus de Institutul Central Minier – GIG Polonia, cu parteneri: INSEMEX România, Centrul de Cercetare ºi Tehnologii – CERTH Grecia, Universitatea Exeter Marea Britanie, DMT Germania,Institutul Naþional pentru Mediu Industrial ºi Riscuri – INERIS Franþa, Institutul Poltegor –Polonia ºi Institutul de Cercetare pentru Cãrbune Brun VUHU – Republica Cehã. Peentru tema ”Ventilaþie” s-a format consorþiul condus de Universitatea Nottingham –Marea Britanie, cu parteneri:
DMT Germania, Institutul pentru Tehnologii Inovative – EMAG Polonia, Institutul Central Minier – GIG Polonia, INSEMEX România, Geocontrol Spania,Institutul Naþional pentru Mediu Industrial ºi Riscuri – INERIS Franþa ºi Institutul pentru Tehnologii Miniere – KOMAG Polonia. Pentru tema intitulatã ”Gaz” s-a format un consorþiu condus de Institutul pentru Tehnologii Inovative EMAG Polonia, cu parteneri: Centrul de Cercetare ºi Tehnologii –CERTH Grecia, DMT Germania, Institutul Central Minier – GIG Polonia, INSEMEXRomânia ºi Institutul Naþional pentru Mediu Industrial ºi Riscuri – INERIS Franþa. Pentru tema intitulatã ”Exploatare” s-a format consorþiul condus de Institutul Central Minier – GIG Polonia, cu parteneri: DMT Germania, INSEMEX România, Institutul Poltegor– Polonia, Universitatea Aachen & RAG Mining Solutions Germania ºi Institutul de Cercetare pentru Cãrbune Brun VUHU – Republica Cehã. Cercetãtorii din INSEMEX pun acum
accent pe cercetãri ce vizeazã în Valea Jiului mai ales închiderea perimetrelor miniere, aºa cum se întâmplã acum în toatã Europa, unde activitatea de extracþie este în restrângere. Mai mult, cu cercetãtorii din Polonia vor avea colaborãri de acum încolo o lungã perioadã de timp. Cu ocazia deplasãrii în Polonia, domnul Dr.
Ing. George Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani s-a întâlnit cu omologul sãu de la Institutul Central Minier –GIG, Prof. Dr. hab. Józef DUBIÑSKI, în vederea stabillirii unui acord de colaborare tehnico-ºtiinþificã între cele douã institute. INSEMEX ºi GIG au decis sã defineascã acest acord de colaborare pe duratã nedeterminatã, în special în vederea dezvoltãrii de proiecte comune de cercetare în cadrul programelor de cercetare Europene, schimbului de specialiºti în contextul burselor de cercetare ºtiinþificã ºi al conferinþelor ºi manifestãrilor tehnicoºtiinþifice, precumºi pentru schimbul de informaþii dobândite ºi diseminarea rezultatelor cercetãrii în jurnalele ºtiinþifice din domeniu. „În primul rând pe aceasta ne focusãm, pe perioada post închidere a unitãþilor miniere, pe rezolvarea problemelor
de mediu, de ape freatice ºi aºa mai departe. Pentru cã aceasta este ºi linia de finanþare în Europa, unde marea majoritate a mineritului de cãrbune este fie închis, fie pe cale de închidere. Am semnat acest contract de colaborare cu Iosif Dubinski, director general al Institutului Central Minier din Katowice, un acord care presupune o colaborare în ceea ce priveºte cercetarea pe toate domeniile care sunt comune atât nou, cât ºi lor”, a mai adãugat dr. ing. Artur Gãman, director general al INSEMEX. INSEMEX Petroºani este singurul institut de cercetare de acest fel din România ºi proiectele lor de cercetare sunt brevetate în întreaga lume. O astfel de colaborare la nivel european le aduce bani ºi colaborãri ce vor da roade din luna septembrie, când se va face selecþia de oferte. Diana MITRACHE
FAMILIA NISTOR
mulþumeºte tuturor celor care le-au fost alãturi în clipele grele prin care au trecut.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015
Henþ cu mâna
SPERANÞA FOTBALULUI, LA SATE ªI COMUNE
E din ce în ce mai evident ce se întâmplã în fotbalul românesc. Iatã, în Liga I, Dinamo, Rapid, C.F.R. Cluj, Petrolul Ploieºti, „U” Cluj sunt în insolvenþã, adicã un
fel de anticamerã a dezintegrãrii, iar Liga a II-a care a început acum trei zile, ºi-a pierdut încã trei echipe – Sãgeata Nãvodari, Poiana Câmpina, Unirea
Fotbal. Pregãtiri.
Sacrificarea pruncilor!
Pânã la urmã cei de la Jiul s-au decis: promovarea în bloc – precum Sportul Studenþesc pe vremuri... – a juniorilor A1, lideri în Liga a IV-a hunedoreanã, la echipa mare! „E singura soluþie, altfel ne-am fi fãcut de râs” au precizat antrenorii Jiului. Le-a ºi ieºit, deocamdatã, un 2-2 în amicalul de la C.S. Vulcan (au marcat I. Roºian ºi Sg. Maier pentru gazde, Fodor ºi Bãlãuþã pentru Jiul), în care Jiul a folosit
Slobozia – fiind pe cale încã vreo trei sã iasã din cursã pânã la finalul competiþiei. Aproape cã nici nu mai poate fi vorba despre vreo competiþie la nivelul eºalonului doi. Gândurile noastre merg de-acum spre Liga a IV-a Hunedoara, o ligã ce
echipa: ªtefãnoaica – Cl. Cãlin, D. Pavel, O. Roºu, Bãlãuþã – Pãsãricã, Oct. Ionicã, M. Avram, A. Ilie – Graur, Fodor. Au mai jucat: S. Mihai, R. Daj, M. Popa, Cipr. Dumitrescu, Mândruþ. C.S. Vulcan a folosit echipa: Bãncilã – Adr. Roºian, Stângã, R. Pantelimon, G. Pavel – Lavric, Miclãuº, Rãdulescu, Sg. Maier – I. Roºian, Pârvulescu. Au mai jucat: D. Florea, Vãduva, Uszkai, Andone, Cobleschi, Drãghici. La Uricani s-au întâlnit Minerul ºi Hercules Lupeni. Oaspeþii au câºtigat clar cu 5-0 (goluri Harangozo II –
va lua startul sâmbãtã, 7 martie, din fericire, fãrã nicio retragere. Comunele hunedorene, împreunã cu satele lor, încã mai pot susþine fotbalul la acest nivel, ceea ce e demn de laudã. Decât codaº la oraº - spune o vorbã veche –, adicã pasager precum Corona Braºov sau Voinþa Sibiu –, mai
Sergiu Maier se anunþã un golgeter redutabil ºi pentru retur 2, R. Moldovan – 2, D. Ursachi), folosind echipa: A. Farcaº - Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean, A. Criºan – Harangozo II, Al. Cojocaru, Harangozo I, Ciocârlan (D. Savu) – D. Ursachi, R. Moldovan. Lotul va fi completat pentru deplasarea de la Brad, în prima etapã a returului, cu juniorii Cosmin Popa ºi Bursuc.
Harangozo II, Rere Moldovan ºi Daniel Ursachi au plasat cinci goluri în poarta Uricaniului
CÂNDVA, UN DERBY DE „B” ÎN VALEA JIULUI
Au existat câteva momente în istoria fotbalului din Valea Jiului, care au prins în acelaºi timp echipele Minerul Lupeni ºi Jiul Petroºani în Divizia „A” (1959-1960 ºi 1961-1962), dar ºi în Divizia „B” (1963-66, 1985-86, 2007-2009). În urmã cu aproape 30 de ani (octombrie 1985), în sezonul 1984-85, la Lupeni a avut loc un derby cu scântei, Jiul câºtigând cu greu cu scorul de 2-1. Jiul a deschis scorul prin Gãman (min. 60), lupenenii au egalat prin Colceag (min. 72) pentru ca antrenorul-jucãtor Gigi Mulþescu sã consfinþeascã victoria Jiului în min. 84. Au jucat atunci echipele: Minerul Lupeni (antr. Iosif Rus): Coge – Leordean, Pocºan, Dina, Vaidasigan – I.
Popa (min. 61 Postelnicu), J. Voicu, P. Popa – Stoinescu, Muia (min. 46 Colceag), Nichimiº. Jiul (antr. Gigi Mulþescu): Toma – V. Popa (min. 80 M. Rãducanu), Fl. Neagu, Buzduga, B. Popescu – Szekely, Mulþescu, Gãman – Bãluþã, Pachiþeanu (min. 53 Lasconi), I. Dosan.
bine constant la tine la þarã. Aºtept cu nerãbdare pasionantele meciuri de la Pui, Lonea, Tuºtea, Ciula Mare, Sântãmãrie Orlea sau „Dealul Institutului”, acolo unde pâinea are alt gust, iar whisky-ul nu este cel mai bãgat în seamã.
Fotbal, Liga a II-a
DIVIZIA NEBUNILOR
S
-a reluat campionatul ligii secunde la fotbal. Ce-a mai rãmas din ea...
Seria 1 a mai rãmas cu zece echipe dupã ce Sãgeata Nãvodari ºi Unirea Slobozia s-au retras. Gloria Buzãu anunþã ºi ea cã va dispãrea, deci, greu de anticipat cine va mai prinde etapa a 22-a când se încheie sezonul regulat, urmând a începe play-off-ul cu primele ºase clasate ºi play-out-ul cu... ce mai rãmâne! Retrogradarea va fi dupã meciurile din play-out, rãmânând în liga secundã primele zece clasate. Seria a 2-a a pierdut-o pe Poiana Câmpina, retrasã din campionat, Unirea Târlungeni fiind ºi ea în postura viitoare desfiinþatã. O echipã care a învins cu 4-0 la ªoimii Pâncota, jucãtorul bâlbea reuºind sã marcheze trei goluri! În ultimii zece ani au dispãrut 14 echipe care au jucat în Divizia „A”! Dacã ne referim doar la intervalul 2005-2015 când au jucat în Divizia „A” zeci de echipe, constatãm cã de pe acest tablou au dispãrut 14 echipe. F.C.U. Poli Timiºoara (actuala echipã din Liga a II-a este A.C.S. Recaº) Polit. Iaºi, F.C. Argeº Piteºti, Univ. Craiova, F.C.M. Bacãu, F.C. Vaslui, Unirea Urziceni, U.T.A., C.S. Otopeni, Inter Curtea de Argeº, Victoria Brãneºti, Voinþa Sibiu, F.C. Drobeta Tr. Severin, Corona Braºov.
Paginã realizatã de Genu TUÞU