CVJ NR 827, vineri 27 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 827

Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Martie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Nimic nu doare mai mult decât trãdarea...

N

imic nu doare mai mult decât cuþitul celui apropiat, “ implantat” când nu te aºtepþi, de cele mai multe ori “prin dos”... ªtiu, aþi pãþit-o fiecare dintre voi, dacã nu, aºteptaþi-vã... Mai repede sau mai târziu se va întâmpla. Când nu mai puteþi “da”, când nu mai puteþi “face”, când nu mai sunteþi de folos veþi fi înlãturaþi, trãdaþi...

Puþini sunt cei care preþuiesc omul, ºi nu ceea ce are, nu ceea ce poate. Dacã astãzi eºti “cineva” se va întâmpla sã înþelegi cã te cunoaºte, te salutã, te pupã-n dos oameni pe care nici nu îi cunoºti... Mâine dacã nu vei mai fi “cineva”, aceºti oameni nu te vor mai cunoaºte, nu îþi vor mai

rãspunde la salut, nicidecum sã fie ei cei care întind mâna... Aºa este omul? Nu, în nici un caz. Iuda nu a fost nãscut trãdãtor, a devenit însã...

Aºa se întâmplã ºi în zilele noastre, trãdarea este o “faþa” dobânditã în decursul vieþii... Cei mai mulþi o fac pentru bani, alþii o fac pentru cã nu mai ai ce le da, alþii pentru a scãpa... Auzim astãzi, tot mai des despre o nouã specie, denunþãtorii... Sunt cei care toarnã pentru a scãpa.

Nu o fac din dragoste pentru þarã, pentru adevãr, nu o fac pentru cã sunt oripilaþi de faptele celor pe care îi “ciripesc”, nu, în nici un caz...

O fac pentru cã au furat împreunã cu cei pe care acum îi pun în cãtuºe, o fac pentru cã într-un moment au fost acolo, mânã în mânã cu cei care au furat, au dat în cap, au comis aceste fapte... Dacã erau buni creºtini, astãzi nu erau denunþãtori, pentru cã niciodatã nu ar fi avut ce spune...

Ionuþ DRÃGOTESC

CEH ajunge la fier vechi

A

ctivele nefolositoare ale Complexului Energetic Hunedoara vor fi valorificate în urmãtoarea perioadã pentru a putea fi depãºitã criza financiarã în care se aflã societatea.

Conducerea Complexului Energetic Hunedoara vrea sã taie cheltuielile cât se poate de mult ºi sã gãseascã resurse pe care sã le valorifice. În principal se vorbeºte de valorificarea fierului vechi.

“Resursele sunt interne, forþa de muncã care poate sã presteze

Ultima vizitã a lui Nicolae Ceauºescu în Valea Jiului

U

ltimul conducãtor comunist al României, Nicolae Ceauºescu (a condus þara între 1965-1989) a vizitat Valea Jiului de ºapte ori, în calitate de ºef suprem al statului român. Mai fusese într-o delegaþie în 1962, ca aghiotant a lui Gh. Gheorghiu-Dej, împreunã cu N. S. Hruºciov, liderul Uniunii Sovietice. >>> PAGINILE 4-5

alte activitãþi, astfel nu vor fi contractaþi terþi, stocurile din actualele sucursale care pot fi folosite intern, fierul vechi va fi valorificat, pentru a depãºi acest moment grav cu lipsa lichiditãþilor”, a declarat Constiantin Jujan, directorul general al CEH. Deocamdatã nu au fost identificate ºi inventariate activele de care dispune societatea pentru a se stabili care din acestea pot fi valorificate.

“Timpul a fost foarte scurt ºi problemele au fost de o naturã diversã, începând de la programul de restructurare sau de redresare care se doreºte sã fie cu rezultate, sã fie repede, sã fie bine întocmit, în trei sãptãmâni nu se pot face multe”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului II 2014, se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: z În intervalul 31.03.2015 – 03.04.2015 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F

În intervalul 07.04.2015 – 10.04.2015 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O z

În intervalul 14.04.2015 – 17.04.2015 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z z

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 20.04.2015 - 30.04.2015.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015

âncare tradiþionalã M Mâncare ºi port popular basarabean servitã de basarabeni îmbrãcaþi în port popular moldovenesc. Asta au putut vedea clienþii unui centru comercial din Petroºani. Tinerii basarabeni, studenþi ai Universitãþii din Petroºani au marcat 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Organizatorii evenimentului ne spun mai multe despre aceastã acþiune care are menirea de a apropia cele douã popoare care cândva au fost unul singur.

“Am vrut sã arãtãm niºte mâncãruri tradiþionale care nu sunt doar specifice Republicii Moldova ci pentru toþi romanii.

Asociaþia noastrã a fãcut curãþenie la monumentul generalului erou Dragalina care la fel a luptat pentru independenþa ºi unirea

celor douã þãri. Avem niºte poze specifice de la Chiºinãu de pe meleagurile noastre, despre cum se trãieºte, muzica ºi cultura, istorie, arta”, a declarat Cojoca Danovici preºedintele Asociaþiei Studenþilor Basarabeni.

“Sãrbãtorim 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România ºi am vrut sã demonstrãm cã România ºi Basarabia au tradiþii, au obiceiuri, au lucruri comune. Prin aceastã expoziþie am adus spre cunoºtinþa tuturor oamenilor diferite produse pe care le are Basarabia. Am fãcut

sarmale, plãcinte, am adus un vin de la noi, ca sã vadã lumea cã mâncãrurile naostre sunt gustoase”, a spus Horia Alexandru, preºedintele Asociaþiei Studenþilor Basarabeni.

Dacã vãd sau nu tinerii o unire ale celor douã popoare în contexul politico-economic din zonã ne spun chiar ei.

“Nu putem vorbi acum despre o unire mai ales în contextul problemelor din lume. În primul rând ar trebui sã fie o unire pe plan spiritual ºi cultural pentru cã cele douã þãri sã fie ca o mare

familie aºa cum au mai fost”, a mai spus Cojoca Danovici.

La eveniment au luat parte ºi reprezentanþii Universitãþii din Petroºani.

“Ne bucura evenimentul þinând seama cã este la cea de-a doua ediþie. Anul trecut a avut loc în acelaºi spaþiu. Speram sã continue an de an pentru cã universitatea din Petroºani a fost ºi va rãmâne alãturi de organizatile de studenþi ºi de evenimentele pe care le creazã împreunã. Acest eveniment a fost creat de Asociaþia Studenþilor Basarabeni alãturi de

Herghelia albastrã, încã o premierã

A

însemnat ceva Revoluþia? Am fost pregãtiþi?

Suntem acum? Toate acestea sunt întrebãri la care Valeriu Butulescu, autorul piesei de teatru „Herghelia Albastrã” va rãspunde sâmbãtã, când pe scena de la Petroºani se joacã în premierã absolutã piesa „Herghelia Albastrã”, o piesã în care erol principal îºi ucide creatorul.

Cu un ton umoristic, pe o notã de actualitate, autorul Valeriu Butulescu vine sâmbãtã cu propunerea de a viziona piesa într-o abordare comicã a dramei creaþiei, dusã pânã la limitele absurdului. „Piesa este, paradoxal, o comedie în care se reflectã dramatismul actului de creaþie. Am dus acest subiect în comis, pentru cã este unul foarte serios, trecându-l pânã la limita absurdului. Ideea unui personaj care este asasinul autorului sãu ºi care se potriveºte pentru orice act de creaþie, fie cã e vorba despre facerea unui text dramatic, sau mergând pânã la Facerea Lumii”, spune Valeriu Butulescu,

autorul.

Cu patru personaje, piesa este alcãtuitã din 14 scene, iar acþiunea se petrece în biroul bine mobilat al unui ofiþer superior de poliþie ºi are o structurã circularã: începe ºi sfârºeºte cu convorbirea

telefonicã a Ofiþerului de la evidenþa populaþiei cu superiorul sãu, Generalul, care-i solicitã un referat pentru ºoferul sãu care îºi pregãteºte doctoratul.

Personajul principal, însã, spune cã viseazã ºi noaptea acest rol. „Este o piesã grea, care nu te lasã, la propriu, sã dormi noaptea. Nu a fost deloc uºor, sper ca publicului sã îi placã ºi sã meargã acasã cu o amintire foarte frumoasã”, a spus Sergiu Fîrte, actor.

Nicoleta Dãnilã, regi-

Liga Studenþilor ºi de Sindicatul Studenþilor ºi mai ales ca parteneri au fost Universitatea ºi primãria. Universitatea ºi organizatile studenþeºti s-au implicat foarte mult pentru toatã comunitatea”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ UPET. La instituþia de învþãmânt superior din Valea Jiului sunt locuri speciale destinate studenþilor basarabeni, care prin viu grai duc mai departe renumele acestei unitãþi. “În momentul de faþã la Universitatea din Petroºani sunt aproximativ 230 de studenþi lucru care pe noi ne bucura ºi sperãm cã an de an sã fie tot mai mulþi studenþi basarabeni la Universitatea din Petroºani ºi prin prisma faptului cã noi facem o mediatizare excesivã dar studenþii basarabeni ajuta mediatizarea univer-

zorul piesei, completeazã viziunea autorului pe scenã ºi promite publicului o searã de sâmbãtã de neuitat. „M-a preocupat foarte tare, din piesa domnului Butulescu, aceastã problemã a personajelor care se revoltã împotriva autorului ºi vor sã-ºi câºtige libertatea.

Am fãcut mai mult un spectacol despre România ºi români. Textul are foarte multe trimiteri polituce. O sã vedeþi cã existã multe trimiteri la Revoluþia din 89 ºi noi ne-am pus o problemã: Este România pregãtitã pentru democraþie, a fost în 89, suntem noi o þarã democratã, sau nu? ”, ne-a explicat Nicolata Dãnilã, regizor.

Valeriu Butulescu creazã în piesa de sâmbãtã searã un teatru de idei, în care este „atâta dramã, câtã luciditate„ ºi atâta poezie, câtã sensibilitate, turnate în structuri dramatice rotunde, circulare, ca ºi zbaterea umanã efemerã în raport cu Eternitatea.

Diana MITRACHE

sitãþii ducând pliante ºi afiºe acasã”, a mai spus sursa citatã.

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie 1918 ºi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneºti Basarabia, ruptã de Moldova ºi alipitã de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. În primii ani de dupã unirea cu România, în Basarabia au apãrut ºi activat mai multe organizaþii pretins revoluþionare care militau pentru ruperea Basarabiei ºi anexarea ei la Ucraina sau la Rusia. Multe dintre ele îºi aveau centrul la Odesa. Spre exemplu, astfel de organizaþii erau „Societatea pentru salvarea Basarabiei”, o organizaþie cu caracter propagandistic sau „Comitetul Militar de Salvare a Basarabiei”, cu caracter militar.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015

A început demolarea minelor

oate unitãþile din Societatea de T Închideri de Mine au

intrat în procesul de ecologizare ºi închidere.

De ASTÃZI s-a dat startul primelor acþiuni menite sã ascundã la suprafaþã ceea ce a însemnat activitatea minierã.

Dupã ce în decembrie a fost desemnatã firma care va rade urmele mineritului din incinta unitãþilor miniere aflate în proces de închidere, din aceastã

sãptãmânã, s-a trecut efectiv la programul de lucru. „S-au organizat toate cele 3 ºantiere la toate

Se tem cã vor fi prinºi pe picior greºit?!

Conferinþã de presã cu întrebãri prestabilite eprezentanþii Consiliului R Judeþean Hunedoara

nu vor sã fie puºi în încurcãturã ºi, ca atare, au decis sã aplice un sistem folosit de multe ori de celebritãþile internaþionale în cadrul unor interviuri.

Ca sã scape, probabil, de stânjenitorul ridicat din umeri, oficialii CJ solicitã adresarea întrebãrilor înainte de conferinþa de presã Instituþia judeþeanã, condusã de vicepreºedintele Dorin Gligor – care a preluat atribuþiile lui Mircea Moloþ dupã suspendarea celui din urmã – nu vrea sã mizeze pe elementul surprizã nici mãcar în cazul clasicelor conferinþe de presã. Aºa cã implementeazã, cel puþin de aceastã datã, un model încã neaplicat în judeþul nostru: întrebãri adresate înainte de

întâlnirea cu reprezentanþii mass- media în vederea pregãtirii rãspunsurilor. „Luând în considerare faptul cã sãptãmâna viitoare se va organiza conferinþa de presã lunarã referitoare la stadiul proiectului SMID (Sistem de Management Integrat al Deºeurilor) în judeþul Hunedoara, va rugãm sã ne transmiteþi prin e-mail întrebãrile dumneavoastrã în legãturã cu acest subiect, pânã marþi, 31 martie 2015.

Conferinþa de presã va avea loc joi, 2 aprilie a.c., având astfel timpul necesar pentru pregãtirea rãspunsurilor. În prima parte a conferinþei vi se vor prezenþa noutãþile apãrute în implementarea acestui proiect, urmând cã în partea a douã sã se rãspundã la întrebãrile dumneavoastrã”, a comunicat Biroul de presã al CJ Hunedoara.

Car men COSMAN-PREDA

sucursalele, s-au obþinut toate acordurile ºi avizele de la instituþiile abilitate ºi din aceastã sãptãmânã am trecut efectiv la activitatea de demolare ºi ecologizare propriu-zisã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului ( SNÎMVJ ). În acest proces intrã activele de la suprafaþa minelor Uricani, Paroºeni ºi Petrila, toate fiind pe lista

de închideri în urmãtoarele luni de zile. „La mina Uricani se dezafecteazã puþul Vest, care nu mai era folosit ºi din care am recuperat tot ce se putea, pentru a ne putea continua activitatea pânã în 2017, cum este prevãzut în Decizia UE. La mina Paroºeni sunt câteva clãdiri, garaje, dependinþe, o clãdire a unui turbocompresor, care sunt primele în graficul de eºalonare al lucrãrilor pentru demolare, iar la Petrila s-a trecut, în primã fazã, la activitatea de compactare a haldei de steril, o haldã în care nu mai haldeazã mina Petrila ºi care nu afecteazã activitatea de producþie a minei Petrila, care va continua pânã în luna octombrie”, a precizat Anghel.

Clãdirile de la suprafaþã vor fi ºi ele demolate, dar deocamdatã sunt luate în calcul cele care nu mai erau folosite de mult timp. Mai mult, fiecare post din subteran se închide încet-încet

ºi procedurile sunt valabile ºi în subteran. „Activitatea de închidere în subteran continuã . Ea a început în momentul în care s-a înfiinþat societatea, dar se închid locuri de muncã inactive ºi care sã nu punã în pericol viaþa muncitorilor la acest moment”, a conchis directorul general al SNÎMVJ. Pânã în 2018, activitãþile la minele neviabile vor înceta ºi tot pânã atunci, perimetrele foste minere vor fi ecologizate ºi pregãtite pentru viitoare posibile investiþii.

Diana MITRACHE

Liceu cuprins de flãcãri

L

aboratorul de fizicã al unui liceu din Petroºani a fost cuprins de flãcãri. Mai mulþi elevi au rãmas blocaþi în laborator, iar aceºtia au avut nevoie de intervenþia pompierilor pentru a fi scoºi din flãcãri. Nu este un caz real, ci o simulare a pompierilor.

“A fost o simulare în care am simulate un incendiu produs în laboratorul de fizicã al Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani, urcând la locul incidentului am gãsit trei copii speriaþi, rãmaºi în cabinetul de fizicã. Au fost evacuaþi cu ajutorul autoscãrii mecanice, concomitent acþionându-se pentru stingerea incendiului cu autospeciala cu apã ºi spumã”, a declarat subofiþer ºef Garda de Intervenþie Constantin Cãþan, plutonier adjutant

Elevii ne spun ce au învãþat de pe urma acestei simulãri în care ei au fost în prim-plan.

“Am învãþat cum sã înþeleg oamenii care lucreazã în acest domeniu, salvatorii.

Din punctul de vedere al persoanei care a fost salvatã am învãþat cã e bine sã stai în locurile de siguranþã ºi sã aºteptãm echipele de salvare”, a spus un elev.

Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt spun cã aceste exerciþii sunt binevenite în rândul elevilor.

“Practic a venit o echipã de la pompierii din Petroºani care au fãcut un exerciþiu la noi prin care au gãsit douã “victime” la etajul doi ºi au reuºit prin metodele ºtiute de ei sã-i coboare pe elevi de la etajul

doi cu scara de pompieri.

Aceste exerciþii le facem de douã ori pe semestru. Nu la un asemenea nivel ºi cu o echipã de profesioniºti.

Consider cã sunt foarte importante aceste lucruri pentru cã elevii în aceste situaþii dacã se vor întâmpla vreodatã la noi în zona astfel de evenimente vor cunoaºte metodele pe care le fac pompierii astfel încât sã nu intre în panicã”, a declarat Lucian Resmeriþã, director Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani.

Aceste simulãri fac parte din programul de pregãtire al elevilor. Acestea au menirea de a-I învãþa pe tineri cum sã reacþioneze în astfel de situaþii.

Monika BACIU

4 Raftul de Colectie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015

Ultima vizitã a lui Nicolae Ceauºescu în Valea Jiului Nicolae Ceauºescu – carte de vizitã -

Anul 4 z Numãrul 87 z Vineri, 27 martie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU

U

ltimul conducãtor comunist al României, Nicolae Ceauºescu (a condus þara între 1965-1989) a vizitat Valea Jiului de ºapte ori, în calitate de ºef suprem al statului român. Mai fusese într-o delegaþie în 1962, ca aghiotant a lui Gh. Gheorghiu-Dej, împreunã cu N. S. Hruºciov, liderul Uniunii Sovietice.

Ultima sa vizitã a avut loc pe data de 23 martie 1989, anul în care regimul sãu a fost înlãturat de la putere, dupã 24 de ani.

Dupã ºapte ani Aºa cum reiese ºi din caseta alãturatã, în primele ºase vizite în Valea Jiului, Ceauºescu nu lãsase un interval mai mare de ºase ani (asta întâmplându-se între 1966-1972) de la o vizitã la alta. Ba mai

Cuplul prezidenþial Nicolae ºi Elena Ceauºescu soseºte la Mina Lupeni mult, în 1977 a fost de douã ori, o datã, e drept, adus de forþa împrejurãrilor legate de greva de la Lupeni (3 august), dupã trei luni (9 noiembrie), sã verifice dacã ceea ce promisese s-a înfãptuit.

bãtea un vânt de libertate, prin începerea unor miºcãri contestatare împotriva regimurilor existente la putere. În U.R.S.S. au

loc primele alegeri naþionale cu candidaturi multiple.

1918 Se naºte la 26 ianuarie devine 33 19 la Scorniceºti – Olt. În ur ã în mãtorii membru al PCR. Sufer ºi ani numeroase arestãri tive extrem de condamnãri pentru mo ocupe în timp controversate. Avea sã ea regimului un rol nefast în restaurar tici. Va fi ales comunist impus de sovie C. al P.C.R. ca secretar-general al C. general al (1965-1969) ºi secretar în care a fost PCR (1969-1989), timp lui de Stat ºi preºedinte al Cosniliu te al RS (1967-1974) ºi preºedin România (1974-1989). simpatie în Deºi îºi câºtigate o mare sa împotriva 1968, legat de poziþia trupele tre cã Cehoslovaciei de la de Varºovia, socialiste ale Tratatului

Alãturi de specialiºtii mineri, Nicolae Ceausescu face o descindere pe „bulevardele” subteranului minei Lupeni

Boris Elþân, ales la conducerea Federaþiei Ruse, devine purtãtorul de cuvânt al aspiraþiilor spre o mai mare autonomie a republicilor unionale.

Nicolae Ceauºescu simte cã pericolul vine de la Rãsãrit ºi porneºte prin þarã sã ia pulsul poporului. Avea 71 de ani ºi credea cã va fi etern.

a totalã a dupã 1971 ºi-a atras ur niera de propriului popor prin ma un cult al tip stalinist, bazatã pe omovat-o pr a personalitãþii pe care a izbucnit 89 ulterior. În decembrie 19 a dus la revolta (revoluþia?) care 22 decembrie cãderea regimului sãu, sa la moarte pe 1989 ºi condamnarea 25 decembrie 1989.

La revenirea la suprafaþã, Nicolae Ceauºescu þine un discurs în faþa sediului administrativ al minei Lupeni, va primi

...în timp ce poporul se întorcea la eternele cozi de la alimente

7 octombrie 1966 72 z 15 septembrie 19 z 3 august 1977 77 z 9 noiembrie 19 79 19 st gu z 9-10 au 82 19 e z 2 septembri z 23 martie 1989

z

Cade tabloul!

Zi de martie, 23, mohorâtã, cu frig ºi lapoviþã, dar cu pregãtiri fas-

soseºte în jurul orei 10:00, mai întâi la Lupeni, împreunã cu „mult stimata tovarãºã Elena Ceauºescu”. Va intra

ªefii au plecat, chef de chef cu demnitarii comuniºti, bucuroºi ca au rãmas doar ei... buchete de flori din partea pionierilor, apoi coloana de maºini se îndreaptã în vitezã spre Petroºani.

tuoase fãcute de politrucii vremii, Ioan Popa de la judeþ, Ion Resiga de la municipiu.

Sunt aduºi cu noaptea-n cap, muncitori, membri ai gãrzilor patriotice, mobilizarea fãcându-se pe stadionul „Jiul” din Petroºani. Un vânt tãios ºi rece dinspre Jiul de Est mãturã totul, punctul culminant fiind doborârea tabloului „tovarãºului” de la intrarea oficialã de la tribuna 1 a stadionului, care cade cu un zgomot asurzitor pe caldarâm. „Semn rãu” spun speriaþi cei din preajmã...

Nicolae Ceauºescu

unor astfel de momente, preferând sã plece în grabã spre elicopterul care îºi pornise de mult motoarele.

Tonusul venea de la... Jiul!

Prim-secretarul P.C.R. Hunedoara, Ion Popa (mijloc) derutat de... a pleca sau a nu pleca, a soþilor Ceauºescu de la stadionul „Jiul” din Petroºani

Nicolae ºi Elena Ceauºescu pãrãsesc sediul administrativ al Minei Lupeni, nu înainte de a mai þine un discurs asistenþei

simplu pancardele cu lozincile ºi tablourile cu chipul „tovarãºului ºi tovarãºei”. Ceauºescu a þinut un discurs cu mult sub durata obiºnuitã a

Nicolae Ceauºescu în Valea Jiului

Nicolae Ceauºescu dând indicaþii directorului general al C.M.V.J., Dan Otto Surulescu În anul 1989, în toamnã, urma sã aibe loc al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, unde, evident, Nicolae Ceauºescu era singurul candidat. În Europa de est

Raftul de Colectie 5

în subteranul minei de la Lupeni, unde va da „indicaþiile sale preþioase”, însoþit fiind de Dan Otto Surulescu, directorul general al Combinatului Minier Valea Jiului, precum ºi de alþi specialiºti ai vremii.

Frigul reduce discursul Stând în frig de ore bune, lumea îl aºtepta zgribulitã ºi scârbitã.

Unii reuºiserã sã înºele vigilenþa organelor de ordine ºi sã plece spre casã, abandonând pur ºi

Elena ºi Nicolae Ceausescu flancaþi de Ion Popa ºi Ion Resiga la momentul pãrãsirii stadionului „Jiul”

La acel moment martie 1989, echipa de fotbal Jiul Petroºani era în plinã campanie de promovare în Divizia „A”. Înainte cu patru zile de sosire lui Ceauºescu pe stadionul echipei, Jiul învinsese cu 5-0 pe Gaz Metan mediaº (goluri Bâcu 3, Sedecaru, Udricã) în faþa a 8.000 de spectatori, rãmânând pe locul 2 în Seria a 2-a, la un punct în spatele echipei Chimia Rm. Vâlcea, cu care se afla în lupta pentru promovare. Un motiv în plus pentru iubitorii de fotbal sã aibe un tonus în plus, de comentarii pe larg ale victoriei obþinute cu 5-0 în dauna Mediaºului, fotbalul jiulist fiind la acel moment la mare preþ.

Era echipa antrenatã de Gogu Tonca, cu Bojtor, Negrilã, Ov. Dodu, Rico Cristea, D. Timofte, M. Tudorache, Bâcu, Lasconi sau Henzel printre cei care vor readuce Jiul pe

prima scenã la finalul acelui campionat, câºtigat cu ºase puncte avans, exact trei luni mai târziu dupã vizita lui Ceauºescu la Petroºani.

La acea orã, cei care veniserã pentru Nicolae Ceauºescu la stadionul

„Jiul” erau evident mult mai preocupaþi ºi de ceea ce se întâmpla în plan fotbalistic în acel loc, decât în a mai asculta elucubraþiile unui preºedinte ramolit ºi rupt de realitatea înconjurãtoare.

4 Raftul de Colectie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015

Ultima vizitã a lui Nicolae Ceauºescu în Valea Jiului Nicolae Ceauºescu – carte de vizitã -

Anul 4 z Numãrul 87 z Vineri, 27 martie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU

U

ltimul conducãtor comunist al României, Nicolae Ceauºescu (a condus þara între 1965-1989) a vizitat Valea Jiului de ºapte ori, în calitate de ºef suprem al statului român. Mai fusese într-o delegaþie în 1962, ca aghiotant a lui Gh. Gheorghiu-Dej, împreunã cu N. S. Hruºciov, liderul Uniunii Sovietice.

Ultima sa vizitã a avut loc pe data de 23 martie 1989, anul în care regimul sãu a fost înlãturat de la putere, dupã 24 de ani.

Dupã ºapte ani Aºa cum reiese ºi din caseta alãturatã, în primele ºase vizite în Valea Jiului, Ceauºescu nu lãsase un interval mai mare de ºase ani (asta întâmplându-se între 1966-1972) de la o vizitã la alta. Ba mai

Cuplul prezidenþial Nicolae ºi Elena Ceauºescu soseºte la Mina Lupeni mult, în 1977 a fost de douã ori, o datã, e drept, adus de forþa împrejurãrilor legate de greva de la Lupeni (3 august), dupã trei luni (9 noiembrie), sã verifice dacã ceea ce promisese s-a înfãptuit.

bãtea un vânt de libertate, prin începerea unor miºcãri contestatare împotriva regimurilor existente la putere. În U.R.S.S. au

loc primele alegeri naþionale cu candidaturi multiple.

1918 Se naºte la 26 ianuarie devine 33 19 la Scorniceºti – Olt. În ur ã în mãtorii membru al PCR. Sufer ºi ani numeroase arestãri tive extrem de condamnãri pentru mo ocupe în timp controversate. Avea sã ea regimului un rol nefast în restaurar tici. Va fi ales comunist impus de sovie C. al P.C.R. ca secretar-general al C. general al (1965-1969) ºi secretar în care a fost PCR (1969-1989), timp lui de Stat ºi preºedinte al Cosniliu te al RS (1967-1974) ºi preºedin România (1974-1989). simpatie în Deºi îºi câºtigate o mare sa împotriva 1968, legat de poziþia trupele tre cã Cehoslovaciei de la de Varºovia, socialiste ale Tratatului

Alãturi de specialiºtii mineri, Nicolae Ceausescu face o descindere pe „bulevardele” subteranului minei Lupeni

Boris Elþân, ales la conducerea Federaþiei Ruse, devine purtãtorul de cuvânt al aspiraþiilor spre o mai mare autonomie a republicilor unionale.

Nicolae Ceauºescu simte cã pericolul vine de la Rãsãrit ºi porneºte prin þarã sã ia pulsul poporului. Avea 71 de ani ºi credea cã va fi etern.

a totalã a dupã 1971 ºi-a atras ur niera de propriului popor prin ma un cult al tip stalinist, bazatã pe omovat-o pr a personalitãþii pe care a izbucnit 89 ulterior. În decembrie 19 a dus la revolta (revoluþia?) care 22 decembrie cãderea regimului sãu, sa la moarte pe 1989 ºi condamnarea 25 decembrie 1989.

La revenirea la suprafaþã, Nicolae Ceauºescu þine un discurs în faþa sediului administrativ al minei Lupeni, va primi

...în timp ce poporul se întorcea la eternele cozi de la alimente

7 octombrie 1966 72 z 15 septembrie 19 z 3 august 1977 77 z 9 noiembrie 19 79 19 st gu z 9-10 au 82 19 e z 2 septembri z 23 martie 1989

z

Cade tabloul!

Zi de martie, 23, mohorâtã, cu frig ºi lapoviþã, dar cu pregãtiri fas-

soseºte în jurul orei 10:00, mai întâi la Lupeni, împreunã cu „mult stimata tovarãºã Elena Ceauºescu”. Va intra

ªefii au plecat, chef de chef cu demnitarii comuniºti, bucuroºi ca au rãmas doar ei... buchete de flori din partea pionierilor, apoi coloana de maºini se îndreaptã în vitezã spre Petroºani.

tuoase fãcute de politrucii vremii, Ioan Popa de la judeþ, Ion Resiga de la municipiu.

Sunt aduºi cu noaptea-n cap, muncitori, membri ai gãrzilor patriotice, mobilizarea fãcându-se pe stadionul „Jiul” din Petroºani. Un vânt tãios ºi rece dinspre Jiul de Est mãturã totul, punctul culminant fiind doborârea tabloului „tovarãºului” de la intrarea oficialã de la tribuna 1 a stadionului, care cade cu un zgomot asurzitor pe caldarâm. „Semn rãu” spun speriaþi cei din preajmã...

Nicolae Ceauºescu

unor astfel de momente, preferând sã plece în grabã spre elicopterul care îºi pornise de mult motoarele.

Tonusul venea de la... Jiul!

Prim-secretarul P.C.R. Hunedoara, Ion Popa (mijloc) derutat de... a pleca sau a nu pleca, a soþilor Ceauºescu de la stadionul „Jiul” din Petroºani

Nicolae ºi Elena Ceauºescu pãrãsesc sediul administrativ al Minei Lupeni, nu înainte de a mai þine un discurs asistenþei

simplu pancardele cu lozincile ºi tablourile cu chipul „tovarãºului ºi tovarãºei”. Ceauºescu a þinut un discurs cu mult sub durata obiºnuitã a

Nicolae Ceauºescu în Valea Jiului

Nicolae Ceauºescu dând indicaþii directorului general al C.M.V.J., Dan Otto Surulescu În anul 1989, în toamnã, urma sã aibe loc al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, unde, evident, Nicolae Ceauºescu era singurul candidat. În Europa de est

Raftul de Colectie 5

în subteranul minei de la Lupeni, unde va da „indicaþiile sale preþioase”, însoþit fiind de Dan Otto Surulescu, directorul general al Combinatului Minier Valea Jiului, precum ºi de alþi specialiºti ai vremii.

Frigul reduce discursul Stând în frig de ore bune, lumea îl aºtepta zgribulitã ºi scârbitã.

Unii reuºiserã sã înºele vigilenþa organelor de ordine ºi sã plece spre casã, abandonând pur ºi

Elena ºi Nicolae Ceausescu flancaþi de Ion Popa ºi Ion Resiga la momentul pãrãsirii stadionului „Jiul”

La acel moment martie 1989, echipa de fotbal Jiul Petroºani era în plinã campanie de promovare în Divizia „A”. Înainte cu patru zile de sosire lui Ceauºescu pe stadionul echipei, Jiul învinsese cu 5-0 pe Gaz Metan mediaº (goluri Bâcu 3, Sedecaru, Udricã) în faþa a 8.000 de spectatori, rãmânând pe locul 2 în Seria a 2-a, la un punct în spatele echipei Chimia Rm. Vâlcea, cu care se afla în lupta pentru promovare. Un motiv în plus pentru iubitorii de fotbal sã aibe un tonus în plus, de comentarii pe larg ale victoriei obþinute cu 5-0 în dauna Mediaºului, fotbalul jiulist fiind la acel moment la mare preþ.

Era echipa antrenatã de Gogu Tonca, cu Bojtor, Negrilã, Ov. Dodu, Rico Cristea, D. Timofte, M. Tudorache, Bâcu, Lasconi sau Henzel printre cei care vor readuce Jiul pe

prima scenã la finalul acelui campionat, câºtigat cu ºase puncte avans, exact trei luni mai târziu dupã vizita lui Ceauºescu la Petroºani.

La acea orã, cei care veniserã pentru Nicolae Ceauºescu la stadionul

„Jiul” erau evident mult mai preocupaþi ºi de ceea ce se întâmpla în plan fotbalistic în acel loc, decât în a mai asculta elucubraþiile unui preºedinte ramolit ºi rupt de realitatea înconjurãtoare.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015

“Dezbracã-te.../ Îmbracã-te...”

CNADNR NU mai închide Defileul Jiului

ecizii bulversante D pentru ºoferi luate

de CNADNR. Dupã ce a tot anunþat închiderea Defileului Jiului, unde se desfãºoarã lucrãri de modernizare, Compania de drumuri revine ºi lasã Defileul deschis.

Nemulþumirile ºoferilor au ajuns, în sfârºit, pânã la urechile mai marilor de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, care a decis sã lase Defileul Jiului deschis.

Potrivit CNADNR, ca urmare a multiplelor solicitãri ale participanþilor la trafic s-a decis ca lucrãrile de reabilitare ale DN 66,

sectorul cuprins între km 93+500 – 126+000, Bumbeºti Jiu - Petroºani, sã se desfãºoare în perioada urmãtoare sub trafic cu restricþii semnalizate corespunzãtor.

“Astfel, panã la o datã ce va fi anunþatã ulterior, circulaþia rutierã pe tronsonul de drum menþionat mai sus se va desfãºura în condiþii de drum în lucru”, anunþã oficialii CNADNR. Conducãtorii auto

sunt sfãtuiþi de poliþiºti sã manifeste prudenþã sporitã la volan ºi sã reducã viteza de deplasare în zona respectivã.

N

avetiºtii ºi traficul greu, cei mai câºtigaþi Oricum, se discuta despre modificarea tronsonului orar în care sã fie programate restricþiile de circulaþie.

Sãptãmâna trecutã, oficialii judeþului Hunedoara s-au întâlnit cu reprezentanþii firmei care lucreazã la modernizarea DN66 pe tronsonul Petroºani – Bumbeºti Jiu, precum ºi cu reprezentanþii Poliþiei ºi au discutat posibilitatea modificãrii orarului în care circulaþia autovehiculelor este întreruptã pe acests tronson de drum. În urma discuþiilor, s-a convenit închiderea circulaþiei

Vor program de anvelopare ºi pentru gospodãrii individuale

Z

eci de proprietari de case din Petroºani aºteaptã cu nerãbdare o veste de la municipalitate cu privire la posibilitatea de a-ºi izola termic locuinþele pe fonduri europene.

Oamenii spun cã plãtesc impozite ºi nu este normal ca anveloparea sã se facã doar la blocuri de locuinþe, iar proiectul privind izolarea termicã pe fonduri

europene trebuie sã se aplice ºi gospodãriilor individuale. „Din ceea ce am auzit noi s-ar putea face izolare termicã ºi la case.

Am înþeles cã trebui sã dãm noi 20 la sutã din valoare, primãria o cotã ºi restul de la Uniunea Europeanã. Normal ar trebui sã se permitã ºi la case sã beneficieze de anvelopare pe fonduri europene, ºi noi plãtim impozite, mai mari chiar

ANUNÞ

Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice de execuþie vacante de consilier, clasa I, grad profesional principal din cadrul Serviciului dezvoltare regionalã ºi integrare europeanã.

Probele stabilite pentru concurs: - 28.04.2015 - proba scrisã, ora 09.00 - 30.04.2015 – interviul, ora 10.00 - ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara - termenul de depunere al dosarelor 27.03 – 17.04.2015

decât cei de la bloc”, spune Matei din Petorºani.

Reprezentanþii municipalitãþii Petroºani spun cã

rutiere, de luni pânã vineri, între orele 918, iar sâmbãta între orele 9-16. Toatã lumea a fost de acord cu noul orar, în cazul în care se aplicã restricþiile, ºi este nevoie doar de acordul CNADNR. Consilierul judeþean Adrian David, care îndeplineºte funcþia de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, a explicat cã acest tronson orar

convenit vine în sprijinul traficului greu ºi, în special, a celor care se ocupã de aprovizionare. Maºinile pot ajunge la destinaþie ºi se pot ºi întoarce la bazã pânã la ora 9.00.

De asemenea, mai spune David, ºi navetiºtii ar avea de câºtigat dacã pe DN66 s-ar aplica intervalul orar menþionat, în cazul în care circulaþia va fi totuºi restricþionatã. În plus, vicepreºedintele CJ Hunedoara atrage atenþia cã pauza de douã ore de la prânz, aºa cum era prevãzutã în vehiul orar de restricþii, reprezintã de fapt pentru constructor o pauzã de 4 ore (n.r. pânã strânge materialele ºi utilajele, iar mai apoi sã se reapuce de lucru) ºi nu este deloc eficientã.

Car men COSMAN-PREDA

sunt de acord cu cerinþele aparã ghidurile de finanþare oamenilor pe care le ºi apoi vom putea da considerã juste, însã nu informaþii corecte. primãria stabileºte criteriile Noi sperãm ca pânã în de finanþare. varã sã aparã aceste „Programul cu finanþare ghiduri, acum nu putem europeanã derulat prevedea spune nimic concret”, a obligativitatea ca locuinþele declarat directorul executiv sã fie cuprinse în asociaþii al SPADPP din cadrul de locatari, din acest motiv municipalitãþii Petroºani, se putea aplica doar la Daniel Viºan. blocuri. Nu ºtim încã dacã noua axã de finanþare Maximilian GÂNJU prevede ºi posibilitatea de HAIDEÞI LA TEATRU! a fi izolate Sâmbãtã 28 martie, de la ora 18.00, termic ºi din nou PREMIERÃ! locuinþele indi„HERGHELIA ALBASTRÔ, viduale, casele. regia Nicoleta Dãnilã.

Aºteptãm sã

- candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Condiþiile specifice de participare la concurs pentru funcþia publicã de execuþie vacantã de consilier, clasa I, grad profesional principal, din cadrul Serviciului dezvoltare regionalã ºi integrare europeanã, sunt: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor economice sau juridice; Condiþii de vechime pentru funcþia publicã de consilier, clasa I, grad profesional principal: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/211350, int.183.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015

Condiþii perfecte pentru schiat în Parâng ezonul de iarnã se S apropie de final.

Temperaturile sunt de primãvarã, însã la munte zãpada încã nu se dã dusã. În staþiunea montanã Parâng încã se poate schia pentru o bunã bucatã de timp. Astfel, cei care vor sã petreacã Paºtele pe schiuri pot veni în Parâng pentru cã aici condiþiile sunt numai bune pentru practicarea sporturilor de iarnã. Salvamontiºtii spun cã anul acesta numãrul turiºtilor a fost mult mai ridicat, iar totul se datoreazã investiþiei realizate de municipalitatea din Petroºani.

“Este cam la sfârºit sezonul de iarnã, însã zãpadã este foarte multã, se poate schia pe pârtia B pânã jos la telescaun, dar mai dureazã cel puþin o lunã pânã se poate schia. Fluctuaþia de turiºti anul acesta a fost mult mai mare, s-a vãzut foarte bine

diferenþa de anul trecut când nu a funcþionat telescaunul TS3. acum s-a vãzut foarte clar cã a adus un aport pentru turitºii care au vrut sã vinã în zona montanã”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng.

Noul telescaun din Parâng a fost inaugurat la sfârºitul anului trecut, iar de atunci numãrul turiºtilor a crescut considerabil.

salvamontiºtilor. Aceºtia vor avea posibilitatea sã demonstreze cât sunt de pregãtiþi sã intervinã în cazul în care turiºtii se aflã în pericol.

“Sâmbãtã, în Parâng, în jurul orei 12 se va desfãºura Cupa Salvamont Parâng care va fi organizatã de cãtre organizaþia Salvamont Petroºani.

Vor participa toate

echipele din judeþ, va fi o probã de slalom uriaº, o probã de slalom cu achia ºi acordarea primului-ajutor”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng.

Aceste competiþii sunt un prilej bun pentru antrenamentul salvamontiºtilor.

“Este o posibilitate de reatestare a fiecãrui salvamontist sã îºi dea valoarea fiecãrei echipe, aºa cã este un prilej bun pentru a n vedea nivelul de pregãtire a formaþiilor salvamont”, a mai spus sursa citatã.

Salvamontiºtii care vor obþine cel mai bun punctaj vor fi premiaþi cu diplome ºi cupe.

Monika BACIU

S

alvamontiºtii se întrec în Parâng

În acest sfârºit de sãptãmânã în staþiunea montanã Parâng va avea loc o competiþie dedicatã

Doi jandarmi din Parâng s-au întrecut la Sinaia

ªeful postului Jandarmeriei Montane Parâng, Valentin Szabo ºi Cristian Cernãianu, jandarmul care în 2013 a reuºit sã escaladeze vârful Mont Blanc din Alpi, alãturi de un alt jandarm hunedorean au alcãtuit echipa Inspectoratului de Jandarmi Hunedoara. La finalul celor trei probe dificile, echipa hunedoreanã s-a clasat pe locul patru.

Competiþia a fost organizatã cu prilejul sãrbãtoririi a 165 de ani de la înfiinþarea Jandarmeriei Române, de cãtre Centrul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor Jandarmi

I

nspectorii Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentarã Hunedoara vor sã se asigure cã punctul destinat sacrificãrii mieilor din cadrul Pieþei Centrale Petroºani, respectã normele de siguranþã alimentarã.

Acþiunea de verificare a fost demaratã ieri-joi, iar dacã inspectorii în siguranþa alimentarã vor fi mulþumiþi de condiþii, va fi autorizat punctul de sacrificare a animalelor în cadrul Pieþei Centrale Petroºani.

Administraþia Pieþelor a amenajat punctul de sacrificare dat fiind faptul cã se apropie sãrbãtorile pascale, iar crescãtorii de oi care vor veni cu miei în piaþã nu au un abator în Valea Jiului unde sã-ºi poatã sacrifica animalele. „S-a fãcut igienizarea ºi amenajarea dupã cerinþele DSV Hunedoara, avem toatã documentaþia necesarã ºi în urma verificãrii credem cã vom obþine autorizarea pentru acest punct”, a declarat Sorin Creþu, ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani.

Pe de altã parte, pentru Paºtele catolic, deja mai mulþi crescãtori de ovine au anunþat cã îºi vor desface produsele la Petroºani, de sãptãmâna viitoare, chiar dacã vânzãri mari vor avea înainte de Paºtele ortodox.

Maximilian GÂNJU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

J

andarmii montani hunedoreni au participat la Sinaia, la o competiþie care a avut ºi rol de verificare a pregãtirii, iar locul ocupat de echipa este unul onorabil chiar dacã a fost la un pas de podium.

Piaþa Petroºani a cerut autorizarea punctului de sacrificare a mieilor

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Montan Sinaia. La start au fost doar echipe de jandarmi de la secþiile ºi posturile montane din þarã ºi au avut de parcurs probe extrase din tehnicile folosite în salvarea montanã pe timp de iarnã cum ar fi: slalom uriaº, deplasarea pe schiuri de turã pe un teren variat pentru a se ajunge la locul accidentului ori verificarea cunoºtinþelor de prim ajutor medical de bazã.

La competiþie au mai luat parte echipe formate din câte trei membri de la IJJ Braºov, Neamþ, Dâmboviþa, Prahova ºi Harghita.

Prima poziþie a fost ocupatã de echipa din Braºov, întrecerea fiind la prima ediþie.

Maximilian GÂNJU

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Henþ cu mâna

Reîncepe „fotbalul mic”

Îi spunem fotbalul mic, deoarece „sub el”, ca ºi nivel de competiþie, nu mai gãsim altceva în

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015 judeþul Hunedoara.

Nu de puþine ori la aceste meciuri am remarcat plãcerea de a juca a acestor fotbaliºti cvasiamatori.

Echipe despre care nu ºtiam mare lucru în urmã cu 10-20 de ani, iatã cã acum nu de puþine ori fac deliciul comunitãþilor respective. Un numãr

de 18 echipe – câte 9 în fiecare serie – îºi vor pune jucãtorii faþã în faþã, dezbrãcaþi de hainele de lucru, gata sã devinã „sclavii” pasiunii lor. Înregimentaþi la ceea ce oficial se numeºte Liga a V-a, pasiunea ºi dorinþa depãºesc nu o datã acest nivel.

Existã echipe cu un

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

CINE BATE LIDERII? Echipele Cetate Rãchitova (Seria 1 Strei) ºi Mureºul Pricaz (Seria a 2-a Mureº) au încheiat prima parte a campionatului Ligii a V-a hunedorene neînvinse. În Seria 1, Cetate Rãchitova se va deplasa la Sântãmãria Orlea pentru meciul de pe „teren propriu” cu Streiul Baru (antr. Marcu Buzduga).

Echipa Cerna Lunca Cernii sperã sã reînceapã returul cu puncte la Pui De remarcat cã în amicalele de sãptãmâna trecutã, Streiul Baru (care îl are în poartã pe Gabi Popescu, fost la Universitatea Petroºani) a reuºit un 1-1 cu Cetate Rãchitova ºi 3-0 cu Mãgura Pui! Ocupanta locului 2, Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) va juca acasã cu Cerna Lunca Cernii.

Echipa din Pui vine cu trei noutãþi pentru retur, Raul Borbei (Inter Petrila) ºi fraþii Daniel ºi Cristi Creciunesc (Ceahlãul P. Neamþ), de fapt, reveniþi la echipa din Pui. De reþinut cã echipa Mãgura Pui îºi va juca primele douã jocuri pe teren propriu de la ora 16:00.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

mare potenþial spectaculos. Am vãzut multe meciuri „în direct”, la mama lor acasã, fie la Pui, Rãchitova, Gen. Berthelot sau Sântãmãria Orlea ºi nu o datã am plecat cel puþin mulþumit.

Mulþumit cã bãieþii aceia s-au transpus foarte bine în pielea

unor fotbaliºti care nu de puþine ori îi vedem cã doar cu numele se aflã în ligi superioare.

Liga a V-a Hunedoara are ºi ea frumuseþea ei.

Sã-i dorim succes în sezonul de primãvarã care va începe duminicã.

Fotbal Liga a V-a Hunedoara, Fotbal Liga a V-a Hunedoara, Seria a 2-a (Mureº) – retur Seria 1 (Strei) – retur