CVJ Nr 825, miercuri 25 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 825

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 25 Martie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Încasãrile Apa Serv Valea Jiului au scãzut la jumãtate

F

aþã de luna trecutã, Apa Serv Valea Jiului a încasat cu 50 la sutã mai puþin la facturile emise consumatorilor, iar cauza este apropierea sãrbãtorilor pascale.

Activitatea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului este serios afectatã de gradul scãzut de încasãri, iar conducerea societãþii cautã soluþii pentru a aduna suficiente fonduri încât sã achite obligaþiile cãtre bugetul de stat, dar ºi pentru primele ºi lefurile angajaþilor. „Ne este îngreunatã activitatea de gradul scãzut de încasãri. Faþã de luna trecutã am încasat cu 50 la sutã mai puþin, iar cauza este apropierea sãrbãtorilor. Oamenii nu mai plãtesc ceea ce consumã pentru cã vin sãrbãtorile pascale. Din acest motiv ne descurcãm greu ºi astãzi nu pot spune dacã vom reuºi sã dãm angajaþilor prime de Paºti. Deocamdatã suntem în imposibilitate, pentru cã nu pot sã nu-mi

achit obligaþiile la stat”, a declarat directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Operatorul ºi-a sporit numãrul echipelor de colectare pentru a-ºi recupera datoriile de la consumatori. „Chiar acum (n.r. marþi) am convocat o ºedinþã pe aceastã problemã, iar pânã acum am detaºat ºi angajaþi din birouri, echipe de câte douã persoane, pentru a merge pe teren la încasãri”, a mai declarat Avram. Pe de altã parte, încasãrile scãzute îngreuneazã activitatea societãþii ºi pe partea tehnicã, pentru cã o serie de investiþii importante nu pot fi finanþate dupã graficul stabilit.

Maximilian GÂNJU

Conducerea CEH scade salariile

C

ei care au preluat de mai puþin de o lunã Complexul Energetic Hunedoara vor sã evite cu orice preþ insolvenþa, care este foarte aproape de a deveni realitate. Mai mult, directorul general Constantin Jujan spune cã vrea sã reducã orice fel de cheltuialã, deci inclusiv salariile ºi acum se poartã discuþii în acest sens. >>> PAGINA A 3-A

E groasã rãu. Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane, parte în procesul de proxenetism al fiului consilierei judeþene Dorina Pleºcan

A

genþia Naþionalã Împotriva Traficului de Presoane- Centrul Regional Alba s-a constituit parte vãtãmatã în procesul lui Daniel Ovidiu Pleºcan, fiul consilierei judeþene UNPR Dorina Pleºcan.

Sunt cel puþin douã minore ce ar fi fost plasate unor clienþi, spun anchetatorii.

Daniel Pleºcan a fost trimis în judecatã în stare de arest la domiciliu ºi este acuzat cã a plasat

„fetiþe” mai multor clienþi. Grav este cã douã dintre ele ar fi minore, iar în procesul aflat pe

rolul Tribunalului Hunedoara cele douã

pãrþi vãtãmate sunt citate ºi prezente prin

reprezentantul lor legal, tocmai pentru cã nu ar fi împlinit încã 18 ani.

Instrumentat de DIICOT, dosarul în care este judecat Daniel Pleºcan, fosta lui iubitã Mihaela Ciociu ºi taximetristul Silviu Mihãiþã Praþa.

Tribunalul Hunedoara a decis trimiterea dosarului spre judecare, iar cei trei sunt acuzaþi de proxenetism, trafic de minori (douã infracþiuni) ºi proxenetism în formã continuatã. Daniel

Ovidiu Pleºcan a fost arestat preventiv la finele anului trecut, în urma unor descinderi în Valea Jiului a ofiþerilor BCCO Alba, iar în cele din urmã a fost plasat în arest la domiciliu la fel ca ºi „ajutoarele”.

La Tribunalul Hunedoara s-a consumat, luni, un nou termen de judecatã, dar, la cererea apãrãtorilor inculpaþilor, judecãtorii au amânat cauza pentru data de 6 aprilie.

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015

Maºinile de gunoi vor circula pe un drum modernizat din banii CJ Hunedoara

D

rumul spre staþia de sortare de lângã fosta minã Dâlja va fi modernizat cu banii Consiliului Judeþean Hunedoara. Primãria Municipiului Petroºani va colabora cu oficialii CJ Hunedoara pentru realizarea proiectului.

Staþia este inclusã în proiectul „Sistemul de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”, semnat de CJ Hunedoara cu Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice ºi este amplasatã în vecinãtatea fostei mine Dâlja.

Starea actualã a drumului nu permite, însã, un trafic fluent al maºinilor de gunoi, care sã aducã deºeurile la staþia de sortare, aºa cã se impune modernizarea lui. Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Local al Municipiului Petroºani a decis asocierea cu oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara. „Consiliul Judeeþan Hunedoara ne-a propus încheierea unui acord de asociere

în vederea realizãrii în comun a obiectivului <<Modernizarea drumului de acces als taþiei de sortare/ transfer din Petroºani>>. În urma semnãrii acordului propus, Consiliul Judeþean va finanþa ºi realizã lucrarea în cauzã”,a explicat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Amplul proiect „Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”, în

Depoziþia experþilor INSEMEX, elementul cheie pentru judecãtorii Curþii de Apel Bucureºti

P

este o sãptãmânã de zile se va da verdictul final în procesul „Maternitatea Giuleºti” au decis magistraþii Curþii de Apel Bucureºti, instanþã care judecã ultima cale de atac a vinovaþilor.

Magistraþii Curþii de Apel ºi apãrãtorii inculpaþilor au cerut cã experþii INSEMEX sã fie audiaþi ºi la instanþa superioarã, depoziþia lor fiind crucialã pentru stabilirea adevãrului în cazul tragediei din 16 august 2010, produsã la Maternitatea Giuleºti. Solicitarea de audiere a experþilor din Petroºani a venit atât din partea apãrãtorilor inculpaþilor cât ºi din partea magistraþilor. „Într-adevãr de la INSEMEX Petroºani au fost solicitaþi experþi pentru informaþii suplimentare, iar noi am trimis un expert pentru a da aceste lãmuriri”, a declarat, ieri, directorul ºtiinþific al INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. Sentinþa finalã ar fi trebuit datã zilele trecute, însã completul a amânat pronunþarea pentru data

valoare de peste 70 de milioane de euro, prevede construirea unui deponeu ecologic cu o capacitate de patru milioane de metri cubi în localitatea Bârcea Mare, dar ºi a mai multor staþii de sortare ºi de transfer al deºeurilor. De asemenea, vor fi închise cele nouã gropi de gunoi din judeþ care nu respectã normele de mediu europene.

Car men COSMAN-PREDA

de 2 aprilie a.c. În primã instanþã asistenta Florentinã Cârstea a fost consideratã principalul vinovat de moartea celor ºase bebeluºi ºi rãnirea gravã a altor cinci. Aceasta a fost condamnatã la doi ani ºi douã luni de închisoare pentru ucidere din culpã ºi vãtãmare corporalã gravã din culpã.

Judecãtorul i-a reproºat cã nu a spus adevãrul despre ceea ce s-a întâmplat chiar înainte de producerea incendiului devastator ºi cã nu a realizat cât de grave au fost lucrurile. Expertiza tehnicã a avut un rol crucial în stabilirea cauzelor care au dus la dezastru. Nu mai puþin de 30 de specialiºti din cadrul Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani au muncit la expertiza tehnicã care cuprinde 2 volume, în total aproximativ 700 de pagini. Raportul a arãtat negru pe alb cã incendiul a izbucnit din cauza unei prize ale cãrei elemente de contact erau uzate ºi care s-a supraîncãlzit. Focul a fost întreþinut de oxigenul eliberat în exces de cele trei incubatoare din încãpere. Tot prima instanþã a stabilit ca Maternitatea Giuleºti împreunã cu asistenta Florentinã Cârstea trebuie sã plãteascã 4,3 milioane de euro daune. Aceste sume nu sunt finale, ele putând fi reevaluate de magistraþii Curþii de Apel Bucureºti.

Maximilian GÂNJU

Încep lucrãrile ºi pe DN 7A

rumul spre Voineasa intrã în reparaþii.

D Primarul din Petrila, Ilie Pãducel susþine cã artera ce leagã Valea Jiului de judeþul Vâlcea va fi închis în scurt timp pentru reparaþiile necesare.

Dupã ce a fost pur ºi simplu distrusã de viiturã vara trecutã, iar pe tot parcursul iernii, s-au format adevãrate cratere, artera rutierã de la Jieþ întrã în reparaþii.

Ilie Pãducel spune cã a fãcut toate demersurile, iar cei de la CNADR au dat asigurãri cã încep lucãrile de sãptãmâna viitoare. „Am, în scris, de la CNADR Bucureºti, semnat de domnul director general Neagã, cã sunt banii pregãtiþi, formalitãþile gata, inclusiv contractul ºi vor începe lucrãrile de reabilitare a drumului

de la intersecþia cu Maleia, pânã la hotar cu judeþul Vâlcea, tot ce înseamnã DN 7A pe teritoriul oraºului Petrila”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care a primit confirmarea cã lucrãrile sunt pe cale sã înceapã cam din 30 aprilie.

Cel mai probabil, drumul va fi închis de la finele acestei luni, când începe ºi organizarea de ºantier în zona respectivã. În acest moment, potrivit CNADR, DN 7A de la km 86+601 pânã la km 91, în zona Obârºia Lotrului, pe anumite porþiuni, drumul este încã acoperit cu un strat de zãpadã de 3 cm.

Artera din defileul Jieþului era datã cã rutã ocolitoare pentru situaþia în care se închide Defielul Jiului, aºa încât, dacã ambele rute vor fi închise, Valea Jiului va rãmâne absolut izolatã.

Diana MITRACHE

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

S-a urcat la Cronica Vãii Jiului Website: volan deºi avea www.cronicavj.ro permisul reþinut E-mail:

U

n tânãr de 20 de ani din localitatea Petrila a fost prins de poliþiºtii din Gorj conducând prin municipiul Târgu Jiu, deºi nu mai avea permis de conducere.

Acesta i-a fost suspendat pentru o altã abatere, dar tânãrul n-a avut rãbdare sã aºtepte sã treacã perioada de pedeapsã. S-a ales cu dosar penal ºi riscã sã ajungã dupã gratii. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Târgu Jiu — Biroului Rutier au depistat un tânãr, de 20 ani, din oraºul Petrila, judeþul Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe strada Traian din municipiul Târgu Jiu, aflându-se în perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice”, aratã IPJ Gorj.

M. GÂNJU

cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015

Conducerea CEH scade salariile

C

ei care au preluat de mai puþin de o lunã Complexul Energetic Hunedoara vor sã evite cu orice preþ insolvenþa, care este foarte aproape de a deveni realitate.

Mai mult, directorul general Constantin Jujan spune cã vrea sã reducã orice fel de cheltuialã, deci inclusiv salariile ºi acum se poartã discuþii în acest sens.

Situaþia financiarã a CEH este în colaps, iar ca sã supravieþuiascã, cei din

conducere reuºesc sã achite doar salariile ºi sã încadreze cât de cât în costul materialelor.

Piaþa energeticã nu este reglementatã în favoarea producãtorilor de energie pe combustibil solid, iar în acest moment se poartã discuþii chiar de

micºorare a salariilor celor care sunt angajaþi. „Avem în vedere negocieri cu partenerul de dialog social pe orice reducere de cheltuieli, inclusiv de salarii”, a spus Constantin Jujan, directorul general al

CEH. Pânã la 1 aprilie, noua conducere trebuie sã vinã cu un plan de redresare, pentru cã atunci va avea loc întâlnirea cu FMI. Acest plan a fost elaborat în scurtul timp care a trecut ºi încã se mai lucreazã la el. „Într-o perioadã scurtã de timp trebuia întocmit un program cu niºte mãsuri, pe care l-am ºi întocmit, mãsuri pe termen scurt. Programul a fost prezentat CA, AGA ºi Ministerului ºi a fost transmis FMI. Cuprinde mãsuri pe termen scurt pornind

Primele minerilor, încã un hop pentru CEH

P

otrivit Contractului Colectiv de Muncã, minerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ar trebui sã primeascã în curând primele de Paºti.

Situaþia CEH este, însã, una extrem de delicatã, dar atât sindicatele, cât ºi administraþia spun cã vor purta discuþii pe acest subiect. Minerii ar trebui sã primeascã bani ºi nu tichete cadou de Paºti. Cel puþin aºa au negociat sindicatele, dar acum, tot liderii de sindicat spun cã vor face un act adiþional, ca mãcar tichete sã primeascã, datã fiind situaþia extrem de dificilã în care se aflã acum Complexul Energetic Hunedoara. „Am discutat acest lucru. În CCM avem prevãzutã o negociere între sindicatul reprezentativ ºi adminis-

de la reorganizare, are ºi o componentã de restructurare, dar nu imediatã, restructurare însemnând disponibilizãri de personal, o reducere a costurilor, valorificarea materialelor din stocurile fãrã miºcare, cu miºcare lentã, la cele 3 sucursale ºi, pânã la urmã, o organizare eficientã a activitãþii CEH. Principalul obiectiv este evitarea insolvenþei”, a mai completat Constantin Jujan, directorul general al CEH. Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaþi, care activeazã în cadrul a patru mine din Valea Jiului

(Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) ºi a douã termocentrale care au acoperit anul trecut ºapte la sutã consumul de energie la nivel naþional.

Compania, controlatã de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinþatã în 2012, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva ºi Paroºeni, dar se pare cã nu a fost în favoarea celor care produc energie din huilã. Asta o spun cifrele care aratã un declin uriaº în ultimul an, când s-au acumulat cele mai multe datorii.

Diana MITRACHE

La trei ani de la naºtere, CEH încearcã sã facã paºi

“Tatãl” Jujan þine de mânã “copilul” CEH ºi îl învaþã sã meargã

C

traþie, negociere care trebuie fãcute în sume de bani, nu tichete cadou, cum s-a întâmplat în anii precedenþi.

Este un motiv pentru care încercãm sã facem o modificare prin act adiþional a contractului colectiv de

muncã. Intenþia noastrã este de a achita tichete cadou salariaþilor”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Pe de altã parte, administraþia încearcã sã gãseascã o soluþie de moment, pentru cã lucrurile s-au complicat foarte mult în acest moment, iar negocierile vor fi purtate în scurt timp cu sindicaliºtii. „Vom discuta cu reprezentanþii lor. Prima este prevãzutã în CCM, nu este însã, un cuantum. E o situaþie dificilã a societãþii în ceea ce priveºte funcþionarea ºi nu sunt bani”, a spus Constantin Jujan, directorul general al CEH. Anul trecut, angajaþii CEH au primit tichete cadou în valoare de 400 de lei, iar cei de la Mintia ºi Paroºeni au primit adaosuri de câte 300 de lei. Din pãcate, însã, administraþia crede cã în acest an va diminua aceastã sumã, iar minerii nu vor primi bani, ci doar tichete cadou.

Diana MITRACHE

EH acum învaþã sã mearã.

Complexul Energetic Hunedoara s-a nãscut cu un handicap grav.

La cârma sa s-au aflat persoane care nu au avut tact sau pregãtire astfel încât sã îl vindece încetul cu încetul.

Abia acum la trei ani de la naºtere, Complexul Energetic Hunedoara va învãþa sã meargã. Toþi prestatorii de servicii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi grupaþi într-o singurã entitate. Constantin Jujan vrea sã regândeascã modul de funcþionare al Complexului Energetic Hunedoara, astfel încât acesta sã devinã rentabil pe piaþa energiei electrice.

Cu paºi mici, precum un copil mic, aºa se face acum la societatea energeticã din judeþul Hunedoara.

“Este dorinþa noastrã de a grupa prestatorii de servicii din cadrul Complexului într-o sucursalã care nu se va mai numi Salvamin, dar va funcþiona în acelaºi sediu, pe acelaºi schelet, dar va cuprinde preparare, transportul pe calea feratã, transportul auto, toate serviciile care pot fi prestate în cadrul Complexului ºi la terþi”, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CEH. La Salvamin vor fi grupaþi toþi aceºti prestatori de servicii ai Complexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015

L

a 74 de ani face voluntariat în Colonia Petroºani, la Centrul Comunitar româno-englez ”Speranþã pentru Colonie”, loc în care persoanele defavorizate – copii, pãrinþi ºi oameni în vârstã – sunt sprijiniþi.

Profesorul de matematicã Margareta Bãdulescu este singura persoanã din vechea gardã, plinã de vigoare, cu drag ºi dragoste pentru copii ºi tineri, care conduce secþiunea de matematicã a Centrului. În plus, la uºa sã bat zilnic foºti ºi actuali elevi pentru care este povãþuitor, îndrumãtor, educator ºi profesor de matematicã. Despre ei, prof. Bãdulescu mama marii maestre internaþionale a ºahului Cristina Bãdulescu, ºi bunica altor douã mari maestre ale Europei ºi Americii - vorbeºte despre sine ºi despre aºa-zisa generaþie cu probleme. ”Copii au fost întotdeauna la fel, buni. Problema este felul cum îi formãm noi pãrinþi, bunici ºi dascãli”.

Un chip luminos, cu zâmbet larg ºi extrem de volubilã, profesorul Margareta Bãdulescu

nu-ºi ”justificã” vârsta – 74 de ani. Spirit tânãr, îºi încarcã bateriile din munca ºi îndrumarea copiilor care îi calcã zilnic pragul casei, din

activitatea de la Centrul Comunitar românoenglez ”Speranþã pentru Colonie” Petroºani. ªi

nu îi învaþã doar matematicã în stilul sãu caracteristic, ci le este ºi confident ºi prieten. ”Au ºi ei probleme specifice vârstei, au temeri,

Mamã ºi bunicã de mari maestre internaþionale munceºte pe brânci, la 74 de ani unii nu au încredere în ei ºi îi îndemn sã-ºi spunã pãsul, încerc sã-i fac sã înþeleagã ºi sã le depãºeascã. Am copii care vin la mine ca la un prieten ºi când apar reuºitele, când evoluþia este evidentã sunt încântatã, mã încarc de energie de parcã îmi împrumutã din tinereþea lor” – spune Margareta Bãdulescu, care a exemplificat cu cazuri de copii înfiaþi, copii pãrãsiþi, sau ai cãror pãrinþi sunt plecaþi de ani buni în strãinãtate ºi le oferã cãl-

dura cãminului cu porþia, o porþie mult prea micã.

A

strãbãtut continentele, dar s-a întors mereu la elevi

Prof. Margareta Bãdulescu s-a pensionat din anul 2000, dar activitatea sa a continuat intens. ”Nu pot sta fãrã sã activez, deºi sunt un om împlinit ºi Dumnezeu m-a iubit pentru cã am vãzut lumea ºi tot ce mi-aº fi dorit. Cristina (Cristina Bãdulescu Foiºor, mare maestrã naþionalã ºi internaþionalã ºi redutabil antrenor de ºah – n.n.) m-a dus cu ea în toatã lumea, am strãbãtut aproape toate continentele. La fel ºi cu nepoatele mele – Sabina Francesca, a luat masteratul în Baltimore ºi este mare maestrã la ºah în lotul Statelor Unite. Apoi Veronica, studentã în Londra, este

ºi ea maestrã internaþionalã la o echipã din Stuttgart. Am vãzut tot ce mi-am dorit datoritã lor, cã vã daþi seama cã din pensia mea nu puteam” – povesteºte fericitã mama ºi bunica campioanelor lumii la ºah. În timp ce stãteam de vorbã, telefonul a sunat. Era Sabina Francesca, marea maestrã la ºah a Americii, care, de peste Ocean, din Dallas, cerea amãnunte bunicii sale despre cum sã facã gãluºtele pentru supã...

Pe masa de lucru a Melaniei Bãdulescu tronau sumedenie de suveniruri. ”Aduc mereu lucruºoare pentru copiii care vin la mine. ªi ei sunt foarte atenþi ºi mi-au dat acum mãrþiºoare ºi felicitãri ingenioase fãcute de mâna lor. E impresionant...” – spune profesoara, iar ochii i se umezesc de emoþie.

”G

reu am fãcut ºcoala... Eram fiicã de chiaburi ºi mã dãdeau afarã”

De loc din sudul þãrii, pãrinþii doamnei profesoare nu au vrut s-o dea la ºcoalã considerând cã având ceva pãmânt, iar mama sa fiind o priceputã croitoreasã, care ºi broda ºi þesea lucruri deosebite, fiica avea ce face în viitor, iar în satul Piscu Nou nu era ºcoalã de 7 clase. Fiind bunã la

carte, un profesor de limba rusã a dus-o la ºcoalã într-un sat învecinat, la Seaca de Câmp.

Fãcea, zilnic, pânã la ºcoalã câte trei km. Ca orice fetiþã, ºi-a dorit sã ajungã precum frumoasa profesoara de matematicã. Dar în clasa a V-a s-a desfiinþat ºi ºcoala din Seacã. La insistenþele bunicului, fetiþa de atunci a fost dusã chiar de bunic sã-ºi continue ºcoala la Calafat.

Margareta Bãdulescu îºi aminteºte, de parcã ar fi fost ieri, drumul de o noapte cu cãruþa pânã la Calafat... ”Greu am fãcut ºcoala... Ai mei erau consideraþi chiaburi ºi de fiecare datã când venea câte o inspecþie mã dãdeau afarã. ªi la catalog eram ultima pentru a evita problemele. Noroc cã în 1962 s-a încheiat colectivizarea, eram în anul II de facultate, la Timiºoara, ºi aºa am putut beneficia de bursa de merit. Dar primul an a fost cumplit. La facultate l-am întâlnit ºi pe soþul meu, care era în anul III, un bun rugbyst ºi canotor ºi cu o memorie

ieºitã din comun.

Terminând cu un an înaintea mea a ales Petroºaniul. Eu, dupã un an am ales Petrila 3 crezând cã este undeva în centru, dar era în Cimpa. Prima mea generaþie a fost una bunã, cu Rãscolean ºi cei de-o seamã, dar ºi eu puneam mult suflet. ªtiu cã trebuia sã nasc ºi elevii au cerut Inspectoratului sã mã aducã înapoi... Apoi la înfiinþarea ªcolii nr.6 din Petroºani, am devenit titularã ºi de acolo am ºi ieºit la pensie. Dar am avut ore ºi la Liceul Industrial cel vechi de la garã, apoi la cel nou ºi la Informaticã. Nu aveam casã, nu aveam nici aragaz, de butelie nici nu mai vorbesc. Mai târziu am primit apartament pe str. Viitorului, am fãcut rate ca toþi oamenii...” – povesteºte prof. Margareta Bãdulescu.

P

e marea maestrã a ºahului a nãscut-o jucând table

În casa Bãdulescu se juca ºah, table... ”Pe Cristina am nãscut-o

jucând table cu soþul (râde cu poftã –n.n.).

Cum în casã jucam ºi ºah, ºi Cristina a învãþat.

Apoi la ºcoalã cum nu le prea plãcea educaþia fizicã, li se permitea sã joace ºah în clasã la ora de sport. A fost o clasã foarte bunã... Pe Cristina, vestita Daciada de pe vremea lui Ceauºescu a ridicat-o, era un concurs pentru nelegitimaþi, cu scopul de a descoperi talente. Cum Cristia a parcurs etapele municipale, judeþene ºi naþionale, a ajuns la Campionatul Naþional Daciada ºi a reuºit. Era în 1980, era în clasa a VII-a. Cluburile de la Bucureºti s-au oferit s-o ia, dar era prea micã s-o lãsãm. Ne-am ocupat de ea cu atenþie, soþul o ducea la concursuri. Eu îi luãm notiþele cu lecþii de la ºcoalã, iar ea venea ºi citea ºi noaptea.

Educaþia este esenþialã ºi mã refer la complexitatea ei. De exemplu o luam cu noi la þarã ºi muncea la roºii, la arpagic ºi simþea cã este folositoare, responsabilã, chiar ajungea sã aibã iniþiative. Apoi toate jocurile logice care apãreau le-am luat, dar nici sportul nu lipsea. În fiecare searã mergeam la stadion, eu fãceam o turã, soþul cinci, iar Cristina 10. Vreau sã spun cã de copii trebuie sã te ocupi. Dar existã ºi un dar de la Dumnezeu...” - a rãspuns prof. Bãdulescu întrebãrii ”cum au reuºit sã facã din copilul lor o campioanã internaþionalã?”

De precizat cã marea maestrã internaþionalã la ºah, Cristina Bãdulescu Foiºor este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Aceasta a iniþiat ºi organizat Concursul ”Cristina Foiºor” la ºah rapid, la Petroºani.

N

u existã generaþia tinerilor rãi

Întrebatã fiind dacã generaþia de astãzi este, aºa cum se spune, ”mai slabã calitativ” decât cele trecute, prof. Melania Bãdulescu a infirmat argumentat acestã pãrere greºitã ºi atât de vehiculatã. ”Copiii au fost întotdeauna la fel. Ei sunt aºa cum îi formãm noi. Eu nu am copii rãi, eu am copii foarte buni. Doar cã problemele pe care le ridicã societatea de acum devin ºi problemele lor ºi trebuie ascultaþi ºi îndrumaþi. Am avut de curând copii în situaþii limitã, în pragul suicidului pentru cã nu se regãseau în lumea în care trãiau, era disperare ºi asta nu înseamnã cã acel copil este rãu, ci era vorba de blocaj, de confuzie. Am depãºit momentul împreunã, le-am arãtat alte cãi, le-am stimulat încrederea în sine ºi în cei apropiaþi.

Este foarte importantã familia, pãrinþii ºi bunicii.

Or, dacã îi cumperi maºinã de lux unui tânãr de 18 ani, de exemplu, bucuriile vieþii se dilueazã dramatic, iar scara valorilor o ia razna. Eu am o vorbã, verificatã de timp: ridicã-te prin propriile forþe, cere ajutor la nevoie, dar nu te ridica pe umerii altora pentru cã te vei prãbuºi pe interior ºi asta este iremediabil” – spune prof.

Margareta Bãdulescu.

La cei 74 de ani, profesoara de matematicã din Petroºani, spune cã va continua sã-ºi îndeplineascã menirea, aºa cum ºtie cel mai bine, cu drag ºi dragoste ºi se va bucura în continuare de cãlãtoriile oferite de fiicã ºi nepoate prin lumea cea mare.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Un milion mai mult în conturi

ApaServ a câºtigat în instanþã dreptul de a NU plãti corecþii financiare

O

peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA ºi-a câºtigat în instanþã dreptul de a nu plãti corecþii financiare pentru proiectul derulat cu fonduri europene.

Aºa cã, pentru ApaServ nici nu mai este nevoie de intervenþia promisã a Guvernului.

La fel ca ºi pentru alte instituþii ce deruleazã proiecte cu finanþare europeanã pe POS Mediu corecþia financiarã a fost de 25%, dar nu s-a calculat unitar pe tot proiectul, unitar, ci pe fiecare parte componentã a acestuia. În total, corecþiile pe care ApaServ le-ar fi avut de achitat au fost stabilite la circa un milion de lei noi, însã operatorul de apã ºi canal a contestat în instanþã raportul întocmit de Direcþia Generalã AM POS Mediu. “Am câºtigat procesul la Curtea de

Apel Alba Iulia ºi nu mai trebuie sã achitãm acele corecþii financiare. Oricum, între timp a fost pusã în aplicare ºi Ordonanþa 15/ 2013 a Guvernului de preluare a a acestora la datoria statului. Nu numai pentru ApaServ,

ci pentru toate in stituþiile care au derulat astfel de proiecte ºi li s-au calculat corecþii financiare. A fost o greºealã a ANRMAP”, a declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

U

rmeazã recepþia finalã

Contractul de finanþare pentru Proiectul “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara – Valea Jiului” a fost semnat în data de 28.03.2011 ºi a fost încheiat intre Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, în calitate de Autoritate de

Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Mediu” ºi S.C. ApaServ Valea Jiului S.A., în calitate de beneficiar, cu viza Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitare „APA VALEA JIULUI”.

Valoarea eligibilã a Proiectului, conform Programului Operaþional Sectorial Mediu este de 168.500.000 Lei, din care 85 % contribuþia Uniunii Europene, prin Fondul de Coeziune – 143.225.000 lei; 13 % Buget de Stat – 21.905.000, lei respectiv 2 % din bugetul local – 3.370.000 lei.

Proiectul cuprinde trei contracte de asistenþã tehnicã, ºapte contracte de lucrãri ºi un contract de furnizare utilaje. Proiectul, spune Costel Avram, se va finaliza în data de 16 aprilie, când va avea loc recepþia finalã “Putem spune cã suntem primul operator din þarã care finalizeazã contractul ºi avem ZERO corecþii financiare la finalul proiectului”, a mai spus Costel Avram.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015

L

a 74 de ani face voluntariat în Colonia Petroºani, la Centrul Comunitar româno-englez ”Speranþã pentru Colonie”, loc în care persoanele defavorizate – copii, pãrinþi ºi oameni în vârstã – sunt sprijiniþi.

Profesorul de matematicã Margareta Bãdulescu este singura persoanã din vechea gardã, plinã de vigoare, cu drag ºi dragoste pentru copii ºi tineri, care conduce secþiunea de matematicã a Centrului. În plus, la uºa sã bat zilnic foºti ºi actuali elevi pentru care este povãþuitor, îndrumãtor, educator ºi profesor de matematicã. Despre ei, prof. Bãdulescu mama marii maestre internaþionale a ºahului Cristina Bãdulescu, ºi bunica altor douã mari maestre ale Europei ºi Americii - vorbeºte despre sine ºi despre aºa-zisa generaþie cu probleme. ”Copii au fost întotdeauna la fel, buni. Problema este felul cum îi formãm noi pãrinþi, bunici ºi dascãli”.

Un chip luminos, cu zâmbet larg ºi extrem de volubilã, profesorul Margareta Bãdulescu

nu-ºi ”justificã” vârsta – 74 de ani. Spirit tânãr, îºi încarcã bateriile din munca ºi îndrumarea copiilor care îi calcã zilnic pragul casei, din

activitatea de la Centrul Comunitar românoenglez ”Speranþã pentru Colonie” Petroºani. ªi

nu îi învaþã doar matematicã în stilul sãu caracteristic, ci le este ºi confident ºi prieten. ”Au ºi ei probleme specifice vârstei, au temeri,

Mamã ºi bunicã de mari maestre internaþionale munceºte pe brânci, la 74 de ani unii nu au încredere în ei ºi îi îndemn sã-ºi spunã pãsul, încerc sã-i fac sã înþeleagã ºi sã le depãºeascã. Am copii care vin la mine ca la un prieten ºi când apar reuºitele, când evoluþia este evidentã sunt încântatã, mã încarc de energie de parcã îmi împrumutã din tinereþea lor” – spune Margareta Bãdulescu, care a exemplificat cu cazuri de copii înfiaþi, copii pãrãsiþi, sau ai cãror pãrinþi sunt plecaþi de ani buni în strãinãtate ºi le oferã cãl-

dura cãminului cu porþia, o porþie mult prea micã.

A

strãbãtut continentele, dar s-a întors mereu la elevi

Prof. Margareta Bãdulescu s-a pensionat din anul 2000, dar activitatea sa a continuat intens. ”Nu pot sta fãrã sã activez, deºi sunt un om împlinit ºi Dumnezeu m-a iubit pentru cã am vãzut lumea ºi tot ce mi-aº fi dorit. Cristina (Cristina Bãdulescu Foiºor, mare maestrã naþionalã ºi internaþionalã ºi redutabil antrenor de ºah – n.n.) m-a dus cu ea în toatã lumea, am strãbãtut aproape toate continentele. La fel ºi cu nepoatele mele – Sabina Francesca, a luat masteratul în Baltimore ºi este mare maestrã la ºah în lotul Statelor Unite. Apoi Veronica, studentã în Londra, este

ºi ea maestrã internaþionalã la o echipã din Stuttgart. Am vãzut tot ce mi-am dorit datoritã lor, cã vã daþi seama cã din pensia mea nu puteam” – povesteºte fericitã mama ºi bunica campioanelor lumii la ºah. În timp ce stãteam de vorbã, telefonul a sunat. Era Sabina Francesca, marea maestrã la ºah a Americii, care, de peste Ocean, din Dallas, cerea amãnunte bunicii sale despre cum sã facã gãluºtele pentru supã...

Pe masa de lucru a Melaniei Bãdulescu tronau sumedenie de suveniruri. ”Aduc mereu lucruºoare pentru copiii care vin la mine. ªi ei sunt foarte atenþi ºi mi-au dat acum mãrþiºoare ºi felicitãri ingenioase fãcute de mâna lor. E impresionant...” – spune profesoara, iar ochii i se umezesc de emoþie.

”G

reu am fãcut ºcoala... Eram fiicã de chiaburi ºi mã dãdeau afarã”

De loc din sudul þãrii, pãrinþii doamnei profesoare nu au vrut s-o dea la ºcoalã considerând cã având ceva pãmânt, iar mama sa fiind o priceputã croitoreasã, care ºi broda ºi þesea lucruri deosebite, fiica avea ce face în viitor, iar în satul Piscu Nou nu era ºcoalã de 7 clase. Fiind bunã la

carte, un profesor de limba rusã a dus-o la ºcoalã într-un sat învecinat, la Seaca de Câmp.

Fãcea, zilnic, pânã la ºcoalã câte trei km. Ca orice fetiþã, ºi-a dorit sã ajungã precum frumoasa profesoara de matematicã. Dar în clasa a V-a s-a desfiinþat ºi ºcoala din Seacã. La insistenþele bunicului, fetiþa de atunci a fost dusã chiar de bunic sã-ºi continue ºcoala la Calafat.

Margareta Bãdulescu îºi aminteºte, de parcã ar fi fost ieri, drumul de o noapte cu cãruþa pânã la Calafat... ”Greu am fãcut ºcoala... Ai mei erau consideraþi chiaburi ºi de fiecare datã când venea câte o inspecþie mã dãdeau afarã. ªi la catalog eram ultima pentru a evita problemele. Noroc cã în 1962 s-a încheiat colectivizarea, eram în anul II de facultate, la Timiºoara, ºi aºa am putut beneficia de bursa de merit. Dar primul an a fost cumplit. La facultate l-am întâlnit ºi pe soþul meu, care era în anul III, un bun rugbyst ºi canotor ºi cu o memorie

ieºitã din comun.

Terminând cu un an înaintea mea a ales Petroºaniul. Eu, dupã un an am ales Petrila 3 crezând cã este undeva în centru, dar era în Cimpa. Prima mea generaþie a fost una bunã, cu Rãscolean ºi cei de-o seamã, dar ºi eu puneam mult suflet. ªtiu cã trebuia sã nasc ºi elevii au cerut Inspectoratului sã mã aducã înapoi... Apoi la înfiinþarea ªcolii nr.6 din Petroºani, am devenit titularã ºi de acolo am ºi ieºit la pensie. Dar am avut ore ºi la Liceul Industrial cel vechi de la garã, apoi la cel nou ºi la Informaticã. Nu aveam casã, nu aveam nici aragaz, de butelie nici nu mai vorbesc. Mai târziu am primit apartament pe str. Viitorului, am fãcut rate ca toþi oamenii...” – povesteºte prof. Margareta Bãdulescu.

P

e marea maestrã a ºahului a nãscut-o jucând table

În casa Bãdulescu se juca ºah, table... ”Pe Cristina am nãscut-o

jucând table cu soþul (râde cu poftã –n.n.).

Cum în casã jucam ºi ºah, ºi Cristina a învãþat.

Apoi la ºcoalã cum nu le prea plãcea educaþia fizicã, li se permitea sã joace ºah în clasã la ora de sport. A fost o clasã foarte bunã... Pe Cristina, vestita Daciada de pe vremea lui Ceauºescu a ridicat-o, era un concurs pentru nelegitimaþi, cu scopul de a descoperi talente. Cum Cristia a parcurs etapele municipale, judeþene ºi naþionale, a ajuns la Campionatul Naþional Daciada ºi a reuºit. Era în 1980, era în clasa a VII-a. Cluburile de la Bucureºti s-au oferit s-o ia, dar era prea micã s-o lãsãm. Ne-am ocupat de ea cu atenþie, soþul o ducea la concursuri. Eu îi luãm notiþele cu lecþii de la ºcoalã, iar ea venea ºi citea ºi noaptea.

Educaþia este esenþialã ºi mã refer la complexitatea ei. De exemplu o luam cu noi la þarã ºi muncea la roºii, la arpagic ºi simþea cã este folositoare, responsabilã, chiar ajungea sã aibã iniþiative. Apoi toate jocurile logice care apãreau le-am luat, dar nici sportul nu lipsea. În fiecare searã mergeam la stadion, eu fãceam o turã, soþul cinci, iar Cristina 10. Vreau sã spun cã de copii trebuie sã te ocupi. Dar existã ºi un dar de la Dumnezeu...” - a rãspuns prof. Bãdulescu întrebãrii ”cum au reuºit sã facã din copilul lor o campioanã internaþionalã?”

De precizat cã marea maestrã internaþionalã la ºah, Cristina Bãdulescu Foiºor este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Aceasta a iniþiat ºi organizat Concursul ”Cristina Foiºor” la ºah rapid, la Petroºani.

N

u existã generaþia tinerilor rãi

Întrebatã fiind dacã generaþia de astãzi este, aºa cum se spune, ”mai slabã calitativ” decât cele trecute, prof. Melania Bãdulescu a infirmat argumentat acestã pãrere greºitã ºi atât de vehiculatã. ”Copiii au fost întotdeauna la fel. Ei sunt aºa cum îi formãm noi. Eu nu am copii rãi, eu am copii foarte buni. Doar cã problemele pe care le ridicã societatea de acum devin ºi problemele lor ºi trebuie ascultaþi ºi îndrumaþi. Am avut de curând copii în situaþii limitã, în pragul suicidului pentru cã nu se regãseau în lumea în care trãiau, era disperare ºi asta nu înseamnã cã acel copil este rãu, ci era vorba de blocaj, de confuzie. Am depãºit momentul împreunã, le-am arãtat alte cãi, le-am stimulat încrederea în sine ºi în cei apropiaþi.

Este foarte importantã familia, pãrinþii ºi bunicii.

Or, dacã îi cumperi maºinã de lux unui tânãr de 18 ani, de exemplu, bucuriile vieþii se dilueazã dramatic, iar scara valorilor o ia razna. Eu am o vorbã, verificatã de timp: ridicã-te prin propriile forþe, cere ajutor la nevoie, dar nu te ridica pe umerii altora pentru cã te vei prãbuºi pe interior ºi asta este iremediabil” – spune prof.

Margareta Bãdulescu.

La cei 74 de ani, profesoara de matematicã din Petroºani, spune cã va continua sã-ºi îndeplineascã menirea, aºa cum ºtie cel mai bine, cu drag ºi dragoste ºi se va bucura în continuare de cãlãtoriile oferite de fiicã ºi nepoate prin lumea cea mare.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Un milion mai mult în conturi

ApaServ a câºtigat în instanþã dreptul de a NU plãti corecþii financiare

O

peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA ºi-a câºtigat în instanþã dreptul de a nu plãti corecþii financiare pentru proiectul derulat cu fonduri europene.

Aºa cã, pentru ApaServ nici nu mai este nevoie de intervenþia promisã a Guvernului.

La fel ca ºi pentru alte instituþii ce deruleazã proiecte cu finanþare europeanã pe POS Mediu corecþia financiarã a fost de 25%, dar nu s-a calculat unitar pe tot proiectul, unitar, ci pe fiecare parte componentã a acestuia. În total, corecþiile pe care ApaServ le-ar fi avut de achitat au fost stabilite la circa un milion de lei noi, însã operatorul de apã ºi canal a contestat în instanþã raportul întocmit de Direcþia Generalã AM POS Mediu. “Am câºtigat procesul la Curtea de

Apel Alba Iulia ºi nu mai trebuie sã achitãm acele corecþii financiare. Oricum, între timp a fost pusã în aplicare ºi Ordonanþa 15/ 2013 a Guvernului de preluare a a acestora la datoria statului. Nu numai pentru ApaServ,

ci pentru toate in stituþiile care au derulat astfel de proiecte ºi li s-au calculat corecþii financiare. A fost o greºealã a ANRMAP”, a declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

U

rmeazã recepþia finalã

Contractul de finanþare pentru Proiectul “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara – Valea Jiului” a fost semnat în data de 28.03.2011 ºi a fost încheiat intre Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, în calitate de Autoritate de

Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Mediu” ºi S.C. ApaServ Valea Jiului S.A., în calitate de beneficiar, cu viza Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitare „APA VALEA JIULUI”.

Valoarea eligibilã a Proiectului, conform Programului Operaþional Sectorial Mediu este de 168.500.000 Lei, din care 85 % contribuþia Uniunii Europene, prin Fondul de Coeziune – 143.225.000 lei; 13 % Buget de Stat – 21.905.000, lei respectiv 2 % din bugetul local – 3.370.000 lei.

Proiectul cuprinde trei contracte de asistenþã tehnicã, ºapte contracte de lucrãri ºi un contract de furnizare utilaje. Proiectul, spune Costel Avram, se va finaliza în data de 16 aprilie, când va avea loc recepþia finalã “Putem spune cã suntem primul operator din þarã care finalizeazã contractul ºi avem ZERO corecþii financiare la finalul proiectului”, a mai spus Costel Avram.

Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

ªi fãrã casã ºi fãrã teren

A

u primit teren pentru a-ºi ridica o locuinþã, însã nu au respectat condiþiile legale, drept pentru care visul de a avea o casã a lor se va nãrui.

Este vorba de mai mulþi tineri din oraºul Petrila care vor rãmâne fãrã terenurile pe care administraþia le-a atribuit în vederea construirii unor locuinþe. Potrivit legii, autoritãþile locale pot oferi terenuri tinerilor pânã în 35 de ani pentru a-ºi ridica o locuinþã. La Petrila mai multe persoane vor rãmâne fãrã teren pentru cã nu au respectat legea.

“Conform legii 15 tinerii au dreptul sã primeascã în folosinþã gratuitã suprafeþe de teren în mãrime maximã de 400 de metrii pãtraþi cu posibilitatea ca în termen de un an de zile sã îºi facã proiectul pentru locuinþa ºi conform autorizaþiei în termen de trei sau patru ani sã îºi construiascã locuinþa.

Din pãcate avem ºi tineri care au primit teren la legea 15 dar ºi-au îndeplinit obligaþiile adicã nu au fãcut proiect. Luna aceasta în ºedinþã ordinarã de consiliu vom rezilia un astfel de proiect de hotãrâre prin care am atribuit teren la legea 15 pentru cã nu ºi-au fãcut proiectul. Mai avem situaþii în care ºi-au fãcut

proiectul ºi nu au construit.

Urmeazã cã în lunile urmãtoare sã mai reziliem ºi alte contracte”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Din fericire, tinerii nu vor trebui sã plãteascã despãgubiri cãtre administraþia localã.

“Vor fi reziliate cinci sau ºase contracte în perioada urmãtoare ºi s-ar putea ºi altele în viitor. Din pãcate douã în proporþie de 30% din cei care au primit teren au ºi reuºit sã-ºi ºi construiascã o locuinþã. Noi înþelegem cã situaþia financiarã poate nu le permite

dar trebuie sã se gândeascã de la început dacã pot sau nu sã construiascã. Din fericire legea nu îi oblige sã plãteascã nimic în perioada în care au avut terenul în folosinþã ºi nu au construit.

Poate dacã ar fi fost obligaþi sã plãteascã s-ar fi gândit de douã ori înainte de a solicita terenul”, a mai spus sursa citatã.

Odatã ce aceste contracte au fost reziliate pe motiv cã legea nu a fost respectatã, tinerii nu mai au nicio ºansã de a obþine o locuinþã din fondul locativ.

“Odatã ce au primit teren ºi nu au construit ei nu mai pot beneficia nici de locuinþa nici de alt teren din fond locative. Li s-a dat o ºansã ºi nu au valorificat-o ºi în acest caz sunt foarte mulþi care au nevoie. Numai la locuinþa avem 450 de cereri de soluþionare. Acum doi ani am dat în folosinþã 65 de unitãþi locative noi dar cu acestea nu am reuºit sã rezolvãm problema spaþiului locative în totalitate în oraº”, a conchis viceprimarul petrilean.

Autoritãþile locale se luptã sã rezolve problema locuinþelor, însã acest proces este aproape impobilil având în vedere cã de ani de zile nu s-au mai construit blocuri.

Monika BACIU

ApaServ câºtigã procesele precum curge apa la robinet

C

ererile de valoare redusã se judecã la Petroºani între ApaServ Valea Jiului ºi abonaþi.

Procedura cu privire la cererile de valoare redusã reprezintã un nou mijloc procesual ca o alternativã la procedura de drept comun ºi la cea a ordonanþei de platã pentru soluþionarea cu celeritate a litigiilor patrimoniale, atunci când valoarea obiectului acestora nu depãºeºte 10.000 lei ºi nu vizeazã materiile exceptate de lege. În cursul anului trecut, pe rolul instanþei petroºãnene au fost depuse mai multe astfel

de cereri de cãtre ApaServ Valea Jiului ºi toate au fost câºtigate de societatea de apã.

Astfel, ca urmare a soluþiilor instanþei, debitorii trebuie sã achite furnizorului de apã restanþele. Noua procedurã se distinge prin accesibilitate (presupunând utilizarea unor formulare tipizate – formular de cerere, formular tip pentru completarea ºi/sau rectificarea formularului de cerere ºi formularul de rãspuns – care cuprind informaþii clare privind completarea fiecãrei rubrici, astfel încât procedurã este la îndemâna oricãrui justiþiabil, fãrã a fi obligatorie

reprezentarea prin avocat), simplitate (întrucât este de regulã o procedurã scrisã, care numai în mod excepþional implicã înfãþiºarea pãrþilor) ºi celeritate (etapele derulãrii procedurii în primã instanþã fiind stabilite detaliat, în funcþie de poziþia procesualã a pãrþilor, cu specificarea termenelor în care trebuie îndeplinite actele de procedurã ºi a sancþiunilor incidente în cazul nerespectãrii acestora). Pe site-ul societãþii sunt afiºate ºi per-

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015 Cum vrea Ministerul Mediului sã rezolve problema PET-urilor din ape

Aruncã responsabilitatea pe umerii autoritãþilor locale ºi ai producãtorilor de ambalaje! În timp ce apele sunt sufocate de deºeuri de platis, care se degradeazã extrem de greu, ministerul Mediului gândeºte un act normativ care sã oblige producãtorii de produse ambalate sau ambalaje sã asigure reciclarea sau incinerarea lor. PET-urile sunt aruncate peste tot, al întâmplare, iar România se sufocã sub povara acestor deºeuro.

Topirea zãpezilor le-a scos la ivealã peste tot, iar apele sunt pline de PET-uri. Campaniile de strângere a gunoaielor au avut efect doar pe termen scurt, fiind insuficiente sau ineficiente. Cele mai periculoase pentru mediu sunt ambalajele de tip PET; sacii sau pungile din plastic, al cãror proces de degradare dureazã sute de ani ºi pânã atunci contribuie la accentuarea gradului de poluare pentru care am fost nu o datã criticaþi. Existã, e adevãrat, un sistem de amenzi, însã este greu sã-l prinzi în flagrant pe cel care polueazã. În consecinþã, ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor vrea sã schimbe foaia. A fost elabo-

soanele care au datorii mari. Mii de beneficiari ai serviciilor figureazã pe aceastã listã neagrã. Mai exact, 2484 de persoane au datorii cãtre furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului. Cea mai mare datorie o are un locuitor din municipiul Petroºani care a acumulat o datorie de 25.868.64 de lei, adicã peste 250 de milioane de lei vechi. Acesta este urmat îndeaproape de tri locuitori din municipiul Vulcan care au de achitat sume de peste 22 de mii de lei.

Doar de la abonaþii de pe lista neagrã, cei de la ApaServ au de recuperat 74.183 de lei.

La sfârºitul anului trecut, la societatea de apã a fost înfiinþat ºi un birou juridic care are rolul de a recupera creanþele de la rãu-platnici.

Monika BACIU

rat un act normativ care stabileºte concret rãspunderea financiarã ºi operaþionalã pentru valorificarea deºeurilor de ambalaje. Potrivit proiectului de act normativ, autoritãþile administraþiilor publice locale, în calitate de deþinãtori legali ai deºeurilor, au responsabilitatea atât a gestionãrii corespunzãtoare a acestora, cât ºi de a valorificas materialul cu valoare de piaþã. Totodatã, producãtorii de produse ambalate sau de ambalaje vor fi obligaþi sã asigure reciclarea sau incinerarea lor în instalaþii de incinerare cu valorificare de energie electricã pentru toate deºeurile colectate separat ºi sã plãteascã costul net de colectare, sortare ºi, eventual, de tratare a acestora.

Un mecanism care stimuleazã colectarea selectivã, dar care aruncã responsabilitãþile pe umerii producãtorilor ºi autoritãþilor locale.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

HAIDEÞI LA TEATRU!

Sâmbãtã 28 martie, de la ora 18.00, din nou PREMIERÃ!

„HERGHELIA ALBASTRÔ, regia Nicoleta Dãnilã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015

CEH se împrumutã de la statul român

S

tatul român va împrumuta Complexul Energetic Hunedoara pentru achiziþionarea certificatelor de CO2.

Cel mai important punct pe ordinea de zi a Consiliului de Administraþie a Complexului Energetic Hunedoara a fost avizarea cererii de salvgardare astfel încât societatea sã achiziþioneze acele certificate pentru a nu fi obligatã de Comisia Europeanã sã plãteascã despãgubiri de 100 de milioane de euro.

“S-a discutat un subiect extrem de important în Consiliul de Administraþie ºi anume avizarea aju-

torului de salvgardare, ajutor fãrã de care Complexul Energetic Hunedoara nu poate face achiziþia de certificate CO2, care reprezintã o obligaþie pe care dacã nu o respectãm ajungem la penalitãþi ce depãºesc 100 de milioane de euro, ceea ce ar îngropa definitiv Complexul fãrã sã mai existe o ºansã de reabilitare al acestuia. Acest ajutor de salvgardare care este un împrumut pe care îl primim de la statul Român avizat de Comisia Europeanã, nu îl putem returna în cele 6 luni de zile ºi am solicitat cã în baza prevederilor regulamentelor europene acest ajutor sã se întindã pe doi ani ºi jumãtate pentru cã în cele ºase luni de zile

administraþia trebuie sã întocmeascã un plan de restructurare care, dacã va fi avizat de CE, va duce la posibilitatea de a nu plãti dupã 6 luni cei 10 milioane de euro, în caz contrar falimentul CEH este unul care începe sã se vadã foarte bine”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat la Petroºani în urmã cu câteva sãptãmâni cã acest ajutor este singura ºansã a Complexului Energetic Hunedoara. „Dacã nu vom face aceastã platã, România va plãti mult mai mult decât cele 11 milioane de euro datorate, sã spunem, pentru aceste certifi-

Avocat plãtit din bani publici, absent la un proces important vocatul administraþiei locale de la Petroºani a A lipsit de la termenul de jude-

catã de la Curtea de Apel Alba Iulia, proces prin care municipalitatea se luptã pentru a scoate din fondul forestier o suprafaþã de 46 de hectare de tene pentru a continua lucrãrile la domeniul schiabil.

Avocaþi lipsã, cauzã suspendatã.

Avocaþii pãrþilor din dosarul dintre Romsilva ºi primãria Petroºani nu s-au prezentat la termenul care a avut loc la Curtea de Apel Alba Iulia. Instanþa a dispus suspendarea cauzei, iar acum autoritãþile locale vor trebui sã facã o cerere pentru ca dosarul sã fie repus pe rol.

Este vorba de dosarul în care municipalitatea se judecã cu Romsilva pentru cele 46 de hectare de teren din Parâng.

“La ultimul termen în litigiu cu RomSilva s-a suspendat cauza pentru cã avocatul angajat nu a reuºit sã ajungã la acest termen. Se va face o cerere de repunere pe rol ºi procesul îºi va urma cursul. Urma sã se desemneze experþii iar acest lucur nu s-a fãcut. Probabil cã la al doilea termen se va face acest lucru. Sper sã se finalizeze cu bine

pentru instituþia noastrã”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Dupã ce instanþa va repune pe rol cauza, judecarea acesteia va continua de la punctul în care s-a întrerupt. “Va continua de unde a rãmas dar va trebui fãcutã cerere de repunere pe rol. Presupun cã prin acþiune nu s-a cerut judecarea în lipsa astfel încât nu ºtiu de ce s-a suspendat.

Avocatul este angajat pe toatã durata procesului. Este treaba lui sã facã demersurile necesare ºi sã insiste pe acest caz”, a mai spus sursa citatã. Toate sentinþele favorabile municipalitãþii au fost casate, iar acum litigiul continuã cu un aspect care ar fi trebuit avut în vedere de prima instanþã de judecatã. Urmeazã ca un expert sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de la Petroºani ºi Romsilva.

Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost casate.

Monika BACIU

cate. Singura posibilitate de a da aceºti bani, fãrã cã România sã intre în procedurã de infringement ºi sã fie dezavantajatã ulterior pe celelalte programe de colaborare cu Uniunea Europeanã — ºi aici mã refer în special la nivelul fondurilor europene — este sã intrãm birocratic în aceastã procedurã de

divizare”, a precizat ministrul.

Programul de restructurare al CEH va trebui finalizat pânã în luna septembrie ºi

Primãria Petroºani, alãturi de basarabeni

L

ampioane pentru Basarabia. Asociaþia Studenþilor Basarabeni din Petroºani organizeazã un eveniment dedicat aniversãrii a 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Lampioane vor fi lansate în localitate cu acest prilej, iar municipalitatea de la Petroºani vrea sã contribuie la acest eveniment.

“La propunerea primarului municipiului Petroºani astãzi se va discuta ºi un proiect de hotãrâre care priveºte alocarea unei sume de 500 de lei de cãtre consiliul local pentru cã primãria municipiu-

dacã va oferi soluþiile viabile pentru CEH, atunci procedura de divizare nu va mai avea loc.

Monika BACIU

lui Petroºani sã aibã calitatea de coorganizator alãturi de Asociaþia Studenþilor Basarabeni la Festivalul Basarabiei care va avea loc în perioada 26-28 martie. Acest festival îºi doreºte sã marcheze împlinirea a 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) ºi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneºti Basarabia, ruptã de Moldova ºi alipitã de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015

Henþ cu mâna

MIªTOCARUL NERECUNOSCÃTOR Ionuþ Popa este, fãrã îndoialã, un personaj atipic în fotbalul românesc.

Acum, la 62 de ani, antreneazã o pârlitã de echipã numitã ªoimii Pâncota,

undeva pe la coada clasamentului Ligii a II-a.

El a fost adus la Jiul Petroºani prin 2003 de Alin Simota dupã un ºpriþ la prima sa nuntã. A produs marea dezamãgire cu

Amintiri din Liga I

alea Jiului a avut de-a V lungul vremii douã

echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile

noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.

ratarea promovãrii în 2004, acel 0-0 cu Gaz Metan Mediaº acasã, apoi, deºi a declarat cã nu mai suportã oraºul, este readus din toamnã, unde lasã, într-adevãr, echipa pe locul 1 ºi pleacã la Politehnica Iaºi.

Recent, într-un amplu interviu acordat „Gazetei Sporturilor”, maestrul Ionuþ Popa

aruncã cu noroi, povestind la sosirea la Iaºi: „Venisem de la Petroºani, ce dracu` sã fac în oraºul ãla?

Alergam toatã ziua, erau condiþii extraordinare (!?) pentru a face sport (râde tehnicianul)”.

Pãi, mãi monsieur, dar cine te-a pus sã vii aici? Trebuia sã mergi direct la Iaºi sau la

U.T.A. ta iubitã, care nu te-a vrut niciodatã.

A fost bunã pâinica pe care þi-a dat-o fraierul de Alin Simota ºi primarul George David, Dumnezeu sã-l ierte. Alþii au fost mândri cã jucau sau antrenau la Jiul, iar matale eºti jenat.

Mâncaþi-ai Pâncota pânã la finalul carierei!

Ediþia 1982-1983, etapa a 21-a

ªumulanschi va reuºi dubla în minutele 74 ºi 86, spre bucuria celor peste 4.000 de spectatori prezenþi pe sta-

dionul „Jiul”.

De remarcat cã la F.C. Constanþa juca în linia medianã ºi tânãrul de 18 ani Gheorghe

Jiul F.C. Constanþa

3 0

„Lanternã” surclasatã Jiul venea dupã un 0-2 la Steaua, meci pierdut din faze fixe...

Se afla pe o poziþie liniºtitoare, locul 8, meciul cu ultima clasatã, F.C. Constanþa, pãrea la îndemânã.

N-a fost chiar aºa, chiar dacã Jiul a deschis repede scorul prin Nelu Varga (min.

16), cu un ºut magistral la vinclu, de la 18 m. Va fi 2-0 abia spre final, când

În Liga a II-a, fotbal mimat z Liga a II-a rãmâne cea mai mare caterincã, iatã, în etapa a 21-a, s-au jucat opt meciuri în ambele serii în care sau marcat 14 goluri! z În Seria 1, F.C. Voluntari merge ceas, cu încã o victorie în deplasare etapa trecutã, 1-0 la C.F.R. Suceava. z Lucrurile s-au cam clarificat pentru play-off, singurul semn de întrebare fiind locul 6, unde bãtãlia se dã între C.S. Baloteºti ºi C.F. Brãila. z În Seria a 2-a, Recaºul timiºorean a smuls „penele” ªoimilor din Pâncota, echipa lui Ionuþ Popa rãmânând bine

înfiptã pe ultimul loc. z Ultima poziþie pentru play-off, locul 6 pe care se aflã Olimpia Satu Mare, ar putea fi ameninþatã de C.S.M. Rm. Vâlcea.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

z Unirea Târlungeni, fãrã niciun ban în cont, continuã sã lupte cu disperare, obþinând un 1-0 la Oradea.

Jiul Petroºani F.C. Constanþa

3 (1) 0 (0)

Jiul Petroºani (antr.

Ladislau Vlad): Cavai – V. Popa (min. 55 Gr. Petre), Fl. Neagu, Vizitiu, Stana - Dina (min. 61 Muia), Varga, Dosan – Stoinescu, ªumulanschi, Bãluþã

Hagi, iar antrenorul constãnþenilor, Constantin Tâlvescu, era fostul jucãtor al Jiului din anii `60.

F.C. Constanþa (antr.

Constantin Tîlvescu): Lascu – Licã, G. Zahiu, George Dinu, Caramalãu (min. 52 Mãnãilã) - ªt.

Petcu, Gache, Hagi – Cr. Rusu (min. 64 Buduru), Peniu, I. Moldoavan Arbitru: Mihai Niculescu – Bucureºti

Au marcat: min. 16 Varga, min 74 ºi 86 ªumulanschi

Fotbal, Liga I

Se strânge „laþul” la vârf z Steaua – sau cum s-o mai fi numind acum... – pare sã-ºi fi revenit, în meciul de 4-1 cu Viitorul Constanþa demonstrând cã ºi-a mai revenit. z Nicandro Breeveld fostul jucãtor al Jiului ºi-a fãcut bine treaba, având o evoluþie bunã. z Dinamo rãmâne o echipã de pluton, 0-1 la Braºov, fiind mai aproape de retrogradare decât de titlu. z O mare revelaþie aceastã A.S.A. Tg. Mureº, 2-1 la Botoºani, echipa ardeleanã fiind deja calificatã în cupele europene. z Dupã euforia cu Dinamo ºi Steaua, echipa Pandurii Tg. Jiu nuºi mai revine (0-1 cu Gaz Metan Mediaº), fiind acum la un punct de locul retrogradabil 13. z Dacã nu-ºi primesc punctele înapoi, cei de la C.F.R. Cluj sunt virtual retrogradaþi, practic distanþa de 13 puncte pânã la locul salvator 12 fiind irecuperabilã.

Ex-jiulistul Nicandro Breeveld, din ce în ce mai bine integrat la Steaua