CVJ Nr 824, marti24 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 824

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Martie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Asfaltãrile pe bani europeni, sub semnul întrebãrii

M

ai multe strãzi din zona centralã a municipiului Petroºani care nu au avut niciodatã asfalt ar urma sã fie reabilitate de municipalitate.

Edilii sperã cã vor primi fonduri europene însã ºansele par reduse.

Administraþia localã din Petroºani a întocmit proiectele privind asfaltarea mai multor strãzi din localitate ºi aºteaptã ghidurile de finanþare pentru programele europene, astfel încât sã vadã dacã poate accesa fonduri pentru astfel de proiecte.

Deºi se aflã în zona apropiatã de centru, cele mai multe dintre aceste strãzi nu au avut niciodatã asfalt. „Acum facem cu bani din bugetul local doar întreþinere ºi reparaþii la strãzi. În varã avem cuprinse strãzi din zona

Colonie pentru asfaltare.

Din ceea ce ºtim pânã acum fonduri europene nu se dau decât pentru drumuri europene, naþionale, dar la drumurile din intravilan am înþeles cã nu se dau fonduri europene.

Avem studiile fãcute pentru aceste drumuri din zona de nord a Petroºaniului, Umirom, Turnul de Apã, însã se pare cã fondurile europene nu pot fi luate.

Din datele pe care le avem se pot reabilita aceste strãzi doar pe fonduri din bugetele locale. Totuºi, se aºteaptã însã ghidurile de finanþare, aºteptãm sã vedem.

Pe vechile axe de finanþare s-au alocat fonduri pe drumurile principale din localitãþi, sã vedem acum cum apar normele”, a declarat directorul executiv al Serviciului Public Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani, Daniel Viºan.

Autoritãþile locale nu au putut accesa fonduri europene pe vechea schemã de finanþare, pentru cã pe aceste strãzi s-au efectuat lucrãri de introducere a reþelelor de apã ºi canal.

Maximilian GÂNJU

Sindicatele acuzã:

Divizarea CEH mascheazã închiderea activitãþii, fãrã convulsii sociale!

R

eprezentanþii Sindicatului “Muntele”, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara susþin cã, în spatele ideii de divizare a societãþii energetice se ascunde, de fapt, închiderea CEH treptat ºi fãrã convulsii sociale. >>> PAGINA A 6-A

Centrul Civic este în suferinþã. Constructorul este aºteptat sã reabiliteze…reabilitarea!

Î

ncã o iarnã, noi probleme. Centrul Civic din municipiul Petroºani pare sã fi fost proiectat sã reziste doar vara, pentru cã dalele din granit ies „ºifonate” dupã fiecare zãpadã.

Pavajul montat în Centrul Civic al municipiului Petroºani este din nou în suferinþã. Dalele din granit s-au desprins din nou pe mai multe porþiuni ºi

trebuie din nou lipite. Nu este, practic, nicio noutate, în condiþiile în care în fiecare primãvarã lucrãrile de amenajare dovedesc cã nu pot sã treacã testul iernii ºi trebuie sã intre în reabilitare. Purtãtorul de

cuvânt al municipiului Petroºani, Nicu Taºcã, precizeazã, însã, cã lucrãrile vor fi suportate de constructor. „Lucrarea de pe centrul civic se aflã în garanþie ºi orice deficienþã semnalatã se remediazã pe

cheltuiala constructorului”, a declarat Nicu Taºcã.

Problema este, însã, cã încet – încet timpul se scurge, iar mai apoi municipalitatea va trebui sã suporte costurile reparaþiilor, în condiþiile în care garanþia este fix de 5 ani de la recepþia lucrãrilor..

pe R eabilitat fonduri europene

Lucrãrile la noul centru civic au fost inaugurate la finele lunii noiembrie 2012. Proiectul a avut o valoare de aproximativ 7 milioane de euro, contribuþia din bugetul local fiind de 19,5 milioane de lei. Conform planului

detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sârbu” din Petroºani cu pavaj din piatrã, întrerupt de zone verzi.

De asemenea, au fost reabilitate sau construit noi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii.

Car men COSMAN-PREDA

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015

ANAF a închis magazinele de pâine

A

proape toate chioºcurile de pâine din piaþa agroalimentarã de la Petroºani au fost închise.

De sâmbãtã, la Petroºani putem cumpãra pâine din douã unitãþi, iar celelalte au activitatea suspendatã, în urma controalelor fulger ale inspectorilor ANAF. Acþiunea de control derulatã în week-end a vizat mai multe unitãþi din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, iar inspectorii DGAF au descoperit cã, în ciuda tuturor avertizãrilor, nu sunt emise bonuri fiscale ori se încearcã sustragerea de la plata taxelor cãtre bugetul statului. La trei brutãrii din Petroºani a fost sistatã activitatea temporar ºi s-au acordat amenzi în urma controalelor efectuate la punctele de desfacere a produselor.

Inspectorii au constatat cã la magazinele de desfacere a produselor de panificaþie deþinute de brutãrii, angajaþii nu dãdeau bon fiscal deºi aveau casã de marcat iar astfel nu înregistrau în

contabilitate vânzãrile. De altfel, cele mai multe abateri constatate de inspectorii antifraudã au fost legate de încãlcarea obligaþiilor legale de utilizare a caselor de marcat. Cei sancþionaþi au explicat cã vina aparþine angajaþilor, fiind vorba de

neglijenþã ºi nicidecum de evaziune, însã acest lucru nu i-a scãpat de avertismente. Cei avertizaþi au posibilitatea de a contesta

Zeci de incendii de vegetaþie

S

fârºit de sãptãmânã extrem de încãrcat pentru pompierii hunedoreni, aceºtia fiind în alertã din cauza fermierilor care ºi-au incendiat terenurile pentru a le curãþa.

Deºi acest lucru este interzis, iar pentru folosirea focului la igienizarea pãºunilor i-ar putea costa subvenþia de la APIA, proprietarii de terenuri nu par înspãimântaþi.

Astfel, la nivelul judeþului au fost înregistrate nu mai puþin de

sancþiunea în instanþã, lucru pe care au anunþat cã-l vor face. Acþiunile de control efectuate de DGAF în zonele cu risc fiscal ridicat vor continua, în scopul îmbunãtãþirii conformãrii fiscale voluntare ºi a disciplinei financiare, prin înregistrarea tuturor veniturilor ºi emiterea bonurilor fiscale.

Direcþia Generalã Antifraudã Fiscalã îi îndeamnã pe cumpãrãtori sã cearã bon fiscal pentru fiecare bun sãu serviciu achiziþionat, pentru cã astfel beneficiazã de siguranþã în consum ºi echitate în tratament fiscal.

31 incendii de vegetaþie uscatã.

Pompierii au fost nevoiþi sã intervinã în Deva, Hunedoara, Petroºani, Brad, Vulcan, Cãlan, Geoagiu, Haþeg, Baia de Criº, Baru, Beriu, Bretea Românã, Densuº, Dobra, ªoimuº, Ilia, Orãºtioara de Sus, Lãpugiu de Jos, Gurasada, Râu de Mori, Sarmizegetusa. „Aceste incendii s-au manifestat pe o suprafaþã de aproximativ 204 hectare de teren. Arderile au fost generate, cel mai probabil, de utilizarea focului deschis în spaþii deschise de cãtre cetãþenii care desfãºoarã activitãþi de igienizare a terenurilor agricole”, aratã ISU Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

degeaba dupã pâine la chioºcul din piaþa agroalimentarã centralã. Alþii, mai vehemenþi, cred cã s-a fãcut dreptate. „Doar uneori dau bonuri ºi cred cã dacã i-au verificat, au avut motive sã îi închidã”, a spus un alt om. Oamenii susþin cã mai primeau din când în când bon fiscal, însã, pentru pâine nici nu existã obligativitatea sã fie eliberat bon fiscal. Potrivit legii, vânzarea de pâine ºi produse de panificaþie în magazine sau în raioane specializate, se considerã excepþie ºi nu presupune eliberarea unui bon fiscal, însã, pentru covrigi, ori produse de patiserie este obligatoriu.

Oamenii vin ca de obicei la piaþã, dar atunci când se opresc sã cumpere ºi pâine, constatã cã nu au de unde alege. Cei care s-au obiºnuit cu un anumit tip de produse de panificaþie, nu mai le pot cumpãra din piaþã, unde au gãsit uºile ferecate, sigilate Diana MITRACHE ºi câte un anunþ din care Maximilian GÂNJU reieºea faptul cã activitatea acestora a fost suspendatã deocamdatã. „Am vrut sã cumpãr cum fac de obicei de la chioºcul pe care îl agreez, dar este închis.

Este ºi un afiº cã are activitatea suspendatã.

TRADUCÃTOR Am vãzut asta de sâmbãtã, dar credeam cã de AUTORIZAT luni va deschide”, spune Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ o femeie, care venise Str. AVRAM IANCU 13/38

A pãcãlit o copilã de 5 ani pentru niºte cerceluºi din aur

O

adolescentã de 13 ani din Lupeni este cercetatã pentru furt dupã ce a pãcãlit o copilã de numai 5 ani.

Adolescenta a pus ochii pe cerceii de aur din urechile fetiþei ºi, fãrã prea mult efor a reuºit sã se împrieteneascã cu ea.

Apoi i-a propus sã se joace „de-a hoþii”, i-a luat cerceii din urechi ºi dusã a fost. Mama copilei a sunat imediat la Poliþia Municipiului Lupeni ºi le-a povestit întâmplarea. Iar oamenii legii au reuºit sã identifice în scurt timp ºi fãptaºa, pe care o cerceteazã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt. „În continuare se efectueazã cercetãri pentru stabilirea împrejurãrilor ºi cauzelor în care s-a comis furtul ºi recuperãrii prejudiciului”, au precizat poliþiºtii.

Car men COSMAN-PREDA

Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015

70 de milioane de euro i-ar putea costa pe primari ieºirea din ADI Deºeuri

I

eºirea primarilor din ADI-Deºeuri i-ar putea costa zeci de milioane de euro.

Primarii din Valea Jiului au reiterat faptul cã au în vedere sã pãrãseascã Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri pentru a se alãtura unui proiect care prevede realizarea unui incinerator.

Reprezentanþii Consiliului Judeþean sunt de pãrere cã aceastã decizie ar putea afecta grav comunitãþile din Valea Jiului având în vedere cã aici se realizeazã un proiect european pentru managementul deºeurilor. “Asociaþia Intercomunitarã de Gestionare Sistem de Management Integrat al Deºeurilor este o asociere liber consimþitã de cãtre toþi edilii din judeþul Hunedoara. Toþi cei 69 de primari împreunã cu CJH am semnat documente de poziþie în ceea ce priveºte implementarea acestui sistem. Asta înseamnã cã ne-am angajat cu toþii sã ducem la bun

sfârºit o lucrare cu finanþare europeanã.

Aici discutãm de 70 de milioane de euro cu o cofinanþare de 5% din partea Consiliului judetea ºi al primãriilor pentru a construi un deponeu ºi pentru a închide toate gropile de pe raza judeþului nostru. Fiind o asociere fiecare primãrie poate sã iasã din ea când doreºte însã trebuie sã plãteascã toþi banii care s-au cheltuit pentru implementarea acestui sistem. Aici discutãm de foarte mulþi bani dar nu aº vrea sã mã refer doar la sume ci la responsabilitatea omului politic.

Ceea ce trebuie sã înþeleagã oamenii este

faptul cã un om politic responsabil îºi duce la bun sfârºit lucrarea începutã. Trebuie sã înþelegem cã dacã nu vom respecat un program mulþi anual nu vom putea realiza lucrãri de anvergurã.

Am auzit tot felul de speculaþii faþã de preþul investiþiei. Am

auzit de la parlamentari cã trag semnale de alarmã în ceea ce priveºte preþul. Eu l-aº invita pe domnul senator Vochiþoiu sã prezinte alegãtorilor dumnealui o analizã economico financiarã a sistemului pe care dânsul îl propune ca alternative la proiectul nostru ºi sã vedem dacã este sau nu mai rentabil decât deponeul de la Bârcea.

De asemenea vreau sã vãd cum a calculat el preþul ºi costurile pentru fiecare cetãþean din Valea Jiului raportat la noul sistem. Îi promit domnului senator cã dacã este cu 10 bani

mai ieftin decât proiectul nostru voi suporta din buzunar, chiar dacã nu îmi permit, toatã diferenþa de preþ”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJH. În ceea ce priveºte lucrãrile de închidere a gropilor de gunoi neconforme de pe raza judeþului acestea sunt în termenul legal.

“Noi suntem în grafic cu toate lucrãrile. Sunt unele întârzieri dar pot fi recuperate la construcþia deponeului ºi la închiderea a douã gropi. În rest în ceea ce priveºte lucrãrile de pe raza Vãii jiului lucrãrile sunt chiar ºi înainte de plan. Am certitudinea cã la sfârºitul anului 2015 programul va fi operaþional”, a mai spus sursa citatã.

P

rimarii ºi ieºirea din ADI

Primarii din Valea Jiului au luat în calcul ieºirea din ADIDeºeuri. Aceºtia ºi-au expus punctul de vedere tocmai la întâlnirea cu investitorul italian care are în

vedere realizarea unui astfel de incinerator.

“Vom ieºi sau nu vom ieºi din ADI pe judeþ privind deºeurile ºi vom constitui noi la nivelul Vãii Jiului o altã asociaþie care va rãspunde cerinþelor acestei instalaþii de dezintegrare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

“Sperãm sã putem ieºi din ADI fãrã a suporta penalitãþi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. „În continuare trebuie sã analizãm posibilitatea legalã prin care noi putem sã ieºim din aceastã asociaþie intercomunitarã din care facem parte toþi primarii Vãii Jiului ºi dacã existã posibilitatea legalã vom face acest lucru pentru cã este în beneficiul nostru. Nu este un incinerator este un dezintegrator ºi este binevenit ºi susþin aceastã posibilitate”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Monika BACIU

LIBERÃ TRECE PE DRUM ÎNCHIS

Nimic oficial pentru Defileul Jiului

O

ficial, artera din Defileul Jiului este închisã circulaþiei.

Neoficial, maºinile trec, dar nici drumarii, nici constructorul nu pot spune când opresc traficul ºi dupã ce program.

Haosul este, însã, cu atât mai mare.

Ajung doar întâmplãtor pe acest traseu ºi, dacã nu gãsesc baraj, trec. Vorbim

despre ºoferii care tranziteazã în mod obiºnuit ruta din Defileul Jiului, care oficial, este închisã de o sãptãmânã cel puþin.

Neoficial, însã, nimeni nu poate spune pentru cât timp rãmâne deschisã. „Noi doar am început aici pe pod lucrãri mici.

Sunt responsabil doar cu lucrarea acesata, nu ºi cu restricþiile”, ne-a spus unul dintre cei care lucrau luni dimineaþã pe acest tronson.

Deocamdatã totul este lãsat la latitudinea celor care, dacã au treabã, nu le rãmâne decât sã vinã pânã la ieºirea din Petroºani ºi acolo sã se convingã.

Totul þine de cel puþin o sãptãmânã, iar acum a început o a doua în care, pe site-urile de specialitate, acest drum este închis, iar în realitate, deschis. „Nu ºtiu dacã se impun restricþiile ºi nici de când. Nu am fost anunþaþi în mod oficial ºi nu am ce sã vã zic”, a spus ºi Ion Tudor, responsabil al CNADR pe sectorul

Gorj.

Oficialii din cele douã judeþe, Gorj ºi Hunedoara, care s-au întâlnit cu drumarii, spun cã restricþiile vor începe atunci când firma spaniolã le va impune, dar ele vor fi modificate cel mai probabil din luna aprilie.

Construcþia drumului este departe de a fi gata, lucrãrile putând sã treneze chiar ºi pânã anul viitor, iar totul este lãsat la latitudinea firmei Copisa, care deja a depãºit termenul de finalizare.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Premierã absolutã la cafenea, în Petroºani V

aleriu Butulescu, cunoscut ca cel mai tradus scriitor român în diverse colþuri ale lumii a înregistrat duminicã o premierã absolutã la Petroºani.

Totul a fost posibil la relansarea oficialã a site-ului de informaþii hd365.ro, gestionat de Cornel ºi Ilie Pintea.

Scriitorul a devenit pentru scurt timp interpret de muzicã la chitarã ºi asta, dupã mai bine de un sfert de secol de

când nu a mai pus mâna pe chitarã.

Butulescu a reuºit sã interpreteze, într-o manierã absolut încântãtoare, mai multe piese pe care le-a grupat sub un generic dedicat Vãii Jiului. „Nu am mai cântat de mult timp ºi pentru mine este încã o premierã absolutã acest gen de muzicã cu care cândva eram familiar”, ne-a mãrturisit Valeriu Butulescu, la începutul recitalului sãu, întrerupt doar de actriþa Oana Liciu Gogu, care a citit din cartea cu aforisme a poetului din Valea Jiului.

Atmosferã a fost extrem de plãcutã, iar cei prezenþi la cafenea

au descoperit o altã faþã a celui care ne uimeºte mereu cu premii luate peste hotare. „Am gândit relansarea site-ului oficial hd365.ro în acest fel, la cafenea, acolo unde l-am ºi lansat acum 2 ani.

Valeriu Butluescu ne-a onorat cu prezenþa ºi

Orchestra de la Sofia în concert la Peºtera Bolii

O

rchestra simfonicã a de la Sofia va oferi un moment de excepþie în Peºtera Bolii.

Reprezentanþii Asociaþiei PetroAqua pregãtesc un eveniment memorabil. Este pentru prima datã când o asemenea formaþie va concerta în peºterã.

“Noi planificam mai multe activitãþi. Pe lângã acele concerte clasice care deja au intrat în tradiþie ºi aici mã refer la concertul Acapela care

se þine în funcþie de programul bisericilor, probabil la sfârºitul lunii mai sau începutul lunii iunie.

Este un proiect deosebit ºi printr-o împrejurare am reuºit sã intrãm în legãturã cu dirijorul orchestrei simfonice din

Sofia. Este o somitate pe plan internaþional.

Am primit rãspunsul din partea bulgarã ºi vom vedea dacã vom reuºi sã þinem acest concert ºi ar fi prima datã când în Petroºani ar veni o orchestrã simfonicã de aceasta talie. Acest lucru presupune niºte costuri care pe noi ne depãºesc ºi atunci ne-am gândit cã poate prin Consiliul Judeþean Hunedoara vom putea sã-I aducem ºi la Castelul Huniazilor sã þinã un concert sau poate la Deva. Probabil cã acolo va fi cu bilete pentru cã eu dacã fac în peºtera din pãcate nu va fi nimeni. De ziua minerului vrem sã aducem formaþia Arhaic care a mai fost în peºterã. O sã avem Liceul de Arte din Deva cu muzica semisimfonicã. Vom avea concertul de Crãciun ºi concertul cu cei de la Craiova cu Generaþia folc. Speram cã vom mai avea solici-

tãri dacã acum am fãcut a doua scenã care vãd cã are succes ºi este apreciatã”, a declarat Imre Szuhanek preºedinte Asociaþia PetroAqua.

Cum au reuºit cei de la PetroAqua sã convingã orchestra simfonicã sã vinã într-o peºterã ne spun chiar ei.

“Probabil prin comportamentul nostru la peºtera am reuºit sã stabilim niºte legãturi. Au venit niºte cunoscuþi care sunt din Petroºani ºi care au plecat la Bucureºti ºi ºi-au luat o casã pe litoralul bulgãresc ºi sunt vecini cu domnul Simonov care este dirijorul orchestrei.

Dupã ce a fost prietenul nostru la peºtera ne-a întrebat dacã nu dorim acest lucru. Ar fi un lucru bun pentru petroºani dar ºi pentru judeþul Hunedoara. Ar trebui sã le plãtim transportul, sã le asigurãm cazarea dar sunt artiºti care cântã în toatã lumea ºi care nu vin sã cumpere pliante din banii lor”, a mai precizat sursa citatã.

Orchestra „Sinfonietta” Sofiaeste condusã ºi dirijatã de maestrul Svilen Simeonov.

Monika BACIU

cred cã interpretarea sã, dupã 25 de ani în care nimeni nu a mai ºtiut cã se pricepe ºi la asta, a încântat asistenþa”, ne-a spus Ilie Pintea, jurnalist.

Valeriu Butuescu a scris aforisme, piese de teatru ºi prozã scurtã, iar la finele acestei sãptãmâni la

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015 Teatrul Dramatic I.D Sârbu va avea loc premiera unei piese semnatã chiar de Butulescu.

Scriitorul a debutat ca dramaturg în 1993 cu comedia „Hoþul cinstit”, pe scena aceluiaºi Teatru Dramatic din Petroºani.

A publicat treizeci de volume de eseuri, poezie, teatru, traduceri, iar aforismele sale au fost publicate în peste 30 de limbi ale lumii ºi apreciate de mari personalitãþi ºi preºedinþi de state.

A scris ºi a publicat unsprezece piese de teatru, dintre care opt i-au fost puse în scenã, iar duminicã searã ne-a arãtat cã este ºi un bun chitarist.

Diana MITRACHE

Jieþ, satul crescãtorilor de miei

C

rescãtorii de miei din zona Jieþ se pregãtesc pentru sãrbãtorile Pascale. Au mai puþin de zece zile, dar vor fi buni pânã de Paºte.

Este vorba de mieii care unii dintre ei abia se þin pe picioare. Crescãtorii de ovine spun cã deºi mieii încã sunt mici pânã la sãrbãtorile de Paºte vor mai creºte ºi vor fi numai buni de sacrificat.

Yin ºi Yang la înscrieri

in ºi Yang la înscrierile în învãþãmântul Y primar de la Petroºani.

Prima etapã pentru înscrierea copiilor la clasa I ºi clasa pregãtitoare s-a încheiat, iar la nivelul unitãþilor de învãþãmânt s-a tras linie.

La Petroºani aceastã etapã este caracterizatã de extreme, în funcþie de unitatea de învãþãmânt.

Spre exemplu la ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani majoritatea locurilor au fost ocupate.

“Locurile pe care noi le-am planificat sunt aproape ocupate ccu toate cã mai sunt 16 locuri libere. Îi aºteptãm în conbtinuare sã se înscrie începând de azi ºi pânã în datã de 3 aprilie ºi le-aº spune tuturor pãrinþilor cã îi aºteptãm la noi la ºcoalã pentru cã în premierã suntem prima ºcoalã care la clasa pregãtitoare se va face limba germanã. Nu sunt defalcate ci sunt locuri separate, ºi la clasa I mai avem opt locuri ºi îi aºteptãm pe copii.

Avem 84 de copii la clasa pregãtitoare ºi pentru clasa I nu am avut decât un copil înscris”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani.

Situaþia este cu totul diferitã la ªcoala Generalã Numãrul 2 din colonia Petroºani. Aici gradul de

ocupare a locurilor este foarte scãzut, iar dascãlii ne spun ºi de ce.

“Prima etapã de înscriere la învãþãmântul primar s-a derulat între 23 februarie ºi 13 martie. În acest interval s-au înscris la ºcoala noastrã Scoala Numãrul 2 care funcþioneazã în Colonie un numãr de 16 viitori elevi în clasa pregãtitoare. Pe lângã aceºti 16 elevi mai avem încã trei elevi care s-au înscris în clasa întâi, ei având acest drept dupã ce au dat niºte probe care sã ateste abilitãþile lor pentru a putea urma direct clasa I. ªi zona este mai limitatã ºi mulþi dintre pãrinþi prefera sã îi ducã la alte ºcoli nu pe motivul cã nu s-ar face ºcoala aºa cum trebuie acolo ºi mai mult legat de colectivul în care lucreazã ºi în care se întâlnesc apoi copiii. Au fost discuþii legate de securitatea copiilor nu în ºcoalã pentru cã

acolo securitatea este foarte bine asiguratã”, a declarat Gheorghiþã Obogeanu, profesor ªcoala Gimnazialã Numãrul 2 Petroºani.

Chiar ºi aºa, dascãlii spun cã la unitatea de învãþãmânt mereu vor fi elevi, neexistând riscul desfiinþãrii ºcolii.

“Ca ºi numãr de copii eu zic cã acolo vor fi tot timpul.

Clasele nu vor avea efective foarte mari.

Va merge în continuare. Faptul cã ºi cei trei elevi care s-au înscris direct în clasa I au optat sã rãmânã tot acolo la ºcoalã mai ales cã este vorba de copii care au o dotare intelectualã mai mare faþã de restul de cei care s-au înscris în grupa pregãtitoare.

Acest lucru aratã cã pãrinþii preþuiesc colectivul de cadre didactice care existã în acea ºcoalã”, a mai spus profesoara. În schimb, la ªcoala Gimnazialã IG Duca elevilor li se oferã posibilitatea de a învãþa limba germanã încã de mici.

“Nu este o noutate dar ne-am dorit pânã la urmã sã aºezãm ºi aceastã limbã sã fie studiatã pentru cã este perioadã ºi vârsta când este prielnic pentru copii sã studieze limbi strãine”, a mai spus Nicoleta Demeter. În aceastã perioadã are loc cea de-a doua etapã de înscrieri în învãþãmântul primar.

Monika BACIU

iaductul de la Petroºani este ciuruit de gropi. La intersecþia viaductului cu strada Lunca conducãtorii auto sunt testaþi nervos.

“Sunt cam târzii, depinde de felul lor. Mai sunt de fãtat, sunt cruduþi, micuþã. Pânã de Paºte vor fi buni, dar micuþi. Ei sunt cruduþi ºi nu se pot strica aºa repede. Pânã de Paºte vor avea 10-12 kilograme. Sunt ºi mai mici care nu vor avea nici 10 kilograme”, ne spune un crescãtor de ovine din Jieþ. Crescãtorii de animale spun cã cei mai buni miei pentru masa de Paºte sunt cei care au pânã în 10-12 kilograme. Ce trece peste aceastã greutate deja e mare ºi grãsimea este mai multã.

“Pânã la 13-14 kilograme ar trebui sã aibã, mai mult de 13-14 sunt prea mari. De la 8 kilograme pânã la 10 se cautã”, mai spune bãrbatul.

Oierii spun cã vor menþine preþurile de anul trecut, undeva la 20-25 de lei pentru un kilogram de miel.

Monika BACIU

Carosabilul este plin de gropi, iar mai grav este faptul cã pe aici trec ºi autospecialele de primajutor de la SMURD sau

pompierii. Autoritãþile locale de la Petroºani promit cã drumul va fi modernizat în cadrul programului anual de întreþinere. “Viaductul respectiv va fi reparat în perioada ormatoare.

Toate gropile de pe strãzile din municipiul Petroºani vor fi reparate în perioada urmãtoare în acel program de reparaþii care existã la nivelul

primãriei municipiului Petroºani. Este vorba de acel program multianual care este în desfãºurare.

Urmeazã sã înceapã lucrãrile imediat ce vremea va permite sã se toarne asfalt la cald ºi va porni staþia care face acest asfalt astfel încât lucrãrile care se vor face sã dureze mai mult decât interventile la rece”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.

Deocamdatã nu a fost stabilitã suma care

P

ãºunile din Petrila vor fi scoase la liciþie.

50 de lei pe hectar va trebui sã plãteascã fiecare fermier care va licita pentru aceste terenuri.

Autoritãþile locale sunt obligate de lege sã scoatã la licitaþie terenurile destinate creºterii animalelor.

“Mâine vor fi scoase la licitaþie opt pãºuni de pe raza oraºului Petrila. Ele au ca destinaþie pãºuni montane pe perioada de varã ºi sunt folosite de cãtre localnicii din oraºul Petrila care deþin animale. De anul trecut conform ordonanþei 34 am fost obligaþi sã scoatem aceste pãºuni la licitaþie. Pânã anul trecut ele erau contractate de cãtre ºefii de strungã din zonele respective ºi pãºunau împreunã cu localnicii care erau arondaþi pe fiecare pãºune. Noi am pus preþul de pornire minim de 50 de lei pe hectar ºi speram sã nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat anul trecut ºi urmeazã a fi alocatã pen- sa nu fie preþuri mari pe tru executarea lucrãrilor de înreþinere a drumurilor din localitate.“Suma nu este stabilitã pentru cã acest program este multianual ºi existã o ciclicitate în funcþie de necesitãþile care apar în municipiul Petroºani în fiecare primãvarã dupã cât de grea a fost iarna”, a mai spus sursa citatã.

Anual dupã trecerea sezonului de iarnã în carosabil rãsar gropile, asemeni ghioceilor.

Monika BACIU

Cu autospecialele de salvare prin gropi

V

Licitaþie pentru fermieri

Actualitate 5

care unii dintre ei nu ºtiu dacã vor putea sã îl plãteascã. Subvenþiile care vin pentru aceste pãºuni sunt destinate fermierilor care þin animale ºi pentru a-ºi dezvolta fermele nu pentru a fi plãtitã arenda ºi chirie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Anual se scot la licitaþie terenurile, în funcþie de cum expirã vechile contracte.

“Avem opt pãºuni care sunt scoase anul acesta la licitaþie, în funcþie de cum au expirat contractele pentru cã nu am avut încheiate contracte în urmã cu cinci, ºase ani ºi anul trecut au expirat o parte. Anul viitor urmeazã încã douã sau trei”, a mai spus sursa citatã.

Administraþia localã de la Petrila încaseazã, anual, sume importante de bani de pe urma fermierilor. Aceºtia aduc la bugetul local undeva la 500 de mii de lei doar pentru faptul cã li se concesioneazã terenul.

Monika BACIU

4 Actualitate

Premierã absolutã la cafenea, în Petroºani V

aleriu Butulescu, cunoscut ca cel mai tradus scriitor român în diverse colþuri ale lumii a înregistrat duminicã o premierã absolutã la Petroºani.

Totul a fost posibil la relansarea oficialã a site-ului de informaþii hd365.ro, gestionat de Cornel ºi Ilie Pintea.

Scriitorul a devenit pentru scurt timp interpret de muzicã la chitarã ºi asta, dupã mai bine de un sfert de secol de

când nu a mai pus mâna pe chitarã.

Butulescu a reuºit sã interpreteze, într-o manierã absolut încântãtoare, mai multe piese pe care le-a grupat sub un generic dedicat Vãii Jiului. „Nu am mai cântat de mult timp ºi pentru mine este încã o premierã absolutã acest gen de muzicã cu care cândva eram familiar”, ne-a mãrturisit Valeriu Butulescu, la începutul recitalului sãu, întrerupt doar de actriþa Oana Liciu Gogu, care a citit din cartea cu aforisme a poetului din Valea Jiului.

Atmosferã a fost extrem de plãcutã, iar cei prezenþi la cafenea

au descoperit o altã faþã a celui care ne uimeºte mereu cu premii luate peste hotare. „Am gândit relansarea site-ului oficial hd365.ro în acest fel, la cafenea, acolo unde l-am ºi lansat acum 2 ani.

Valeriu Butluescu ne-a onorat cu prezenþa ºi

Orchestra de la Sofia în concert la Peºtera Bolii

O

rchestra simfonicã a de la Sofia va oferi un moment de excepþie în Peºtera Bolii.

Reprezentanþii Asociaþiei PetroAqua pregãtesc un eveniment memorabil. Este pentru prima datã când o asemenea formaþie va concerta în peºterã.

“Noi planificam mai multe activitãþi. Pe lângã acele concerte clasice care deja au intrat în tradiþie ºi aici mã refer la concertul Acapela care

se þine în funcþie de programul bisericilor, probabil la sfârºitul lunii mai sau începutul lunii iunie.

Este un proiect deosebit ºi printr-o împrejurare am reuºit sã intrãm în legãturã cu dirijorul orchestrei simfonice din

Sofia. Este o somitate pe plan internaþional.

Am primit rãspunsul din partea bulgarã ºi vom vedea dacã vom reuºi sã þinem acest concert ºi ar fi prima datã când în Petroºani ar veni o orchestrã simfonicã de aceasta talie. Acest lucru presupune niºte costuri care pe noi ne depãºesc ºi atunci ne-am gândit cã poate prin Consiliul Judeþean Hunedoara vom putea sã-I aducem ºi la Castelul Huniazilor sã þinã un concert sau poate la Deva. Probabil cã acolo va fi cu bilete pentru cã eu dacã fac în peºtera din pãcate nu va fi nimeni. De ziua minerului vrem sã aducem formaþia Arhaic care a mai fost în peºterã. O sã avem Liceul de Arte din Deva cu muzica semisimfonicã. Vom avea concertul de Crãciun ºi concertul cu cei de la Craiova cu Generaþia folc. Speram cã vom mai avea solici-

tãri dacã acum am fãcut a doua scenã care vãd cã are succes ºi este apreciatã”, a declarat Imre Szuhanek preºedinte Asociaþia PetroAqua.

Cum au reuºit cei de la PetroAqua sã convingã orchestra simfonicã sã vinã într-o peºterã ne spun chiar ei.

“Probabil prin comportamentul nostru la peºtera am reuºit sã stabilim niºte legãturi. Au venit niºte cunoscuþi care sunt din Petroºani ºi care au plecat la Bucureºti ºi ºi-au luat o casã pe litoralul bulgãresc ºi sunt vecini cu domnul Simonov care este dirijorul orchestrei.

Dupã ce a fost prietenul nostru la peºtera ne-a întrebat dacã nu dorim acest lucru. Ar fi un lucru bun pentru petroºani dar ºi pentru judeþul Hunedoara. Ar trebui sã le plãtim transportul, sã le asigurãm cazarea dar sunt artiºti care cântã în toatã lumea ºi care nu vin sã cumpere pliante din banii lor”, a mai precizat sursa citatã.

Orchestra „Sinfonietta” Sofiaeste condusã ºi dirijatã de maestrul Svilen Simeonov.

Monika BACIU

cred cã interpretarea sã, dupã 25 de ani în care nimeni nu a mai ºtiut cã se pricepe ºi la asta, a încântat asistenþa”, ne-a spus Ilie Pintea, jurnalist.

Valeriu Butuescu a scris aforisme, piese de teatru ºi prozã scurtã, iar la finele acestei sãptãmâni la

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015 Teatrul Dramatic I.D Sârbu va avea loc premiera unei piese semnatã chiar de Butulescu.

Scriitorul a debutat ca dramaturg în 1993 cu comedia „Hoþul cinstit”, pe scena aceluiaºi Teatru Dramatic din Petroºani.

A publicat treizeci de volume de eseuri, poezie, teatru, traduceri, iar aforismele sale au fost publicate în peste 30 de limbi ale lumii ºi apreciate de mari personalitãþi ºi preºedinþi de state.

A scris ºi a publicat unsprezece piese de teatru, dintre care opt i-au fost puse în scenã, iar duminicã searã ne-a arãtat cã este ºi un bun chitarist.

Diana MITRACHE

Jieþ, satul crescãtorilor de miei

C

rescãtorii de miei din zona Jieþ se pregãtesc pentru sãrbãtorile Pascale. Au mai puþin de zece zile, dar vor fi buni pânã de Paºte.

Este vorba de mieii care unii dintre ei abia se þin pe picioare. Crescãtorii de ovine spun cã deºi mieii încã sunt mici pânã la sãrbãtorile de Paºte vor mai creºte ºi vor fi numai buni de sacrificat.

Yin ºi Yang la înscrieri

in ºi Yang la înscrierile în învãþãmântul Y primar de la Petroºani.

Prima etapã pentru înscrierea copiilor la clasa I ºi clasa pregãtitoare s-a încheiat, iar la nivelul unitãþilor de învãþãmânt s-a tras linie.

La Petroºani aceastã etapã este caracterizatã de extreme, în funcþie de unitatea de învãþãmânt.

Spre exemplu la ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani majoritatea locurilor au fost ocupate.

“Locurile pe care noi le-am planificat sunt aproape ocupate ccu toate cã mai sunt 16 locuri libere. Îi aºteptãm în conbtinuare sã se înscrie începând de azi ºi pânã în datã de 3 aprilie ºi le-aº spune tuturor pãrinþilor cã îi aºteptãm la noi la ºcoalã pentru cã în premierã suntem prima ºcoalã care la clasa pregãtitoare se va face limba germanã. Nu sunt defalcate ci sunt locuri separate, ºi la clasa I mai avem opt locuri ºi îi aºteptãm pe copii.

Avem 84 de copii la clasa pregãtitoare ºi pentru clasa I nu am avut decât un copil înscris”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani.

Situaþia este cu totul diferitã la ªcoala Generalã Numãrul 2 din colonia Petroºani. Aici gradul de

ocupare a locurilor este foarte scãzut, iar dascãlii ne spun ºi de ce.

“Prima etapã de înscriere la învãþãmântul primar s-a derulat între 23 februarie ºi 13 martie. În acest interval s-au înscris la ºcoala noastrã Scoala Numãrul 2 care funcþioneazã în Colonie un numãr de 16 viitori elevi în clasa pregãtitoare. Pe lângã aceºti 16 elevi mai avem încã trei elevi care s-au înscris în clasa întâi, ei având acest drept dupã ce au dat niºte probe care sã ateste abilitãþile lor pentru a putea urma direct clasa I. ªi zona este mai limitatã ºi mulþi dintre pãrinþi prefera sã îi ducã la alte ºcoli nu pe motivul cã nu s-ar face ºcoala aºa cum trebuie acolo ºi mai mult legat de colectivul în care lucreazã ºi în care se întâlnesc apoi copiii. Au fost discuþii legate de securitatea copiilor nu în ºcoalã pentru cã

acolo securitatea este foarte bine asiguratã”, a declarat Gheorghiþã Obogeanu, profesor ªcoala Gimnazialã Numãrul 2 Petroºani.

Chiar ºi aºa, dascãlii spun cã la unitatea de învãþãmânt mereu vor fi elevi, neexistând riscul desfiinþãrii ºcolii.

“Ca ºi numãr de copii eu zic cã acolo vor fi tot timpul.

Clasele nu vor avea efective foarte mari.

Va merge în continuare. Faptul cã ºi cei trei elevi care s-au înscris direct în clasa I au optat sã rãmânã tot acolo la ºcoalã mai ales cã este vorba de copii care au o dotare intelectualã mai mare faþã de restul de cei care s-au înscris în grupa pregãtitoare.

Acest lucru aratã cã pãrinþii preþuiesc colectivul de cadre didactice care existã în acea ºcoalã”, a mai spus profesoara. În schimb, la ªcoala Gimnazialã IG Duca elevilor li se oferã posibilitatea de a învãþa limba germanã încã de mici.

“Nu este o noutate dar ne-am dorit pânã la urmã sã aºezãm ºi aceastã limbã sã fie studiatã pentru cã este perioadã ºi vârsta când este prielnic pentru copii sã studieze limbi strãine”, a mai spus Nicoleta Demeter. În aceastã perioadã are loc cea de-a doua etapã de înscrieri în învãþãmântul primar.

Monika BACIU

iaductul de la Petroºani este ciuruit de gropi. La intersecþia viaductului cu strada Lunca conducãtorii auto sunt testaþi nervos.

“Sunt cam târzii, depinde de felul lor. Mai sunt de fãtat, sunt cruduþi, micuþã. Pânã de Paºte vor fi buni, dar micuþi. Ei sunt cruduþi ºi nu se pot strica aºa repede. Pânã de Paºte vor avea 10-12 kilograme. Sunt ºi mai mici care nu vor avea nici 10 kilograme”, ne spune un crescãtor de ovine din Jieþ. Crescãtorii de animale spun cã cei mai buni miei pentru masa de Paºte sunt cei care au pânã în 10-12 kilograme. Ce trece peste aceastã greutate deja e mare ºi grãsimea este mai multã.

“Pânã la 13-14 kilograme ar trebui sã aibã, mai mult de 13-14 sunt prea mari. De la 8 kilograme pânã la 10 se cautã”, mai spune bãrbatul.

Oierii spun cã vor menþine preþurile de anul trecut, undeva la 20-25 de lei pentru un kilogram de miel.

Monika BACIU

Carosabilul este plin de gropi, iar mai grav este faptul cã pe aici trec ºi autospecialele de primajutor de la SMURD sau

pompierii. Autoritãþile locale de la Petroºani promit cã drumul va fi modernizat în cadrul programului anual de întreþinere. “Viaductul respectiv va fi reparat în perioada ormatoare.

Toate gropile de pe strãzile din municipiul Petroºani vor fi reparate în perioada urmãtoare în acel program de reparaþii care existã la nivelul

primãriei municipiului Petroºani. Este vorba de acel program multianual care este în desfãºurare.

Urmeazã sã înceapã lucrãrile imediat ce vremea va permite sã se toarne asfalt la cald ºi va porni staþia care face acest asfalt astfel încât lucrãrile care se vor face sã dureze mai mult decât interventile la rece”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.

Deocamdatã nu a fost stabilitã suma care

P

ãºunile din Petrila vor fi scoase la liciþie.

50 de lei pe hectar va trebui sã plãteascã fiecare fermier care va licita pentru aceste terenuri.

Autoritãþile locale sunt obligate de lege sã scoatã la licitaþie terenurile destinate creºterii animalelor.

“Mâine vor fi scoase la licitaþie opt pãºuni de pe raza oraºului Petrila. Ele au ca destinaþie pãºuni montane pe perioada de varã ºi sunt folosite de cãtre localnicii din oraºul Petrila care deþin animale. De anul trecut conform ordonanþei 34 am fost obligaþi sã scoatem aceste pãºuni la licitaþie. Pânã anul trecut ele erau contractate de cãtre ºefii de strungã din zonele respective ºi pãºunau împreunã cu localnicii care erau arondaþi pe fiecare pãºune. Noi am pus preþul de pornire minim de 50 de lei pe hectar ºi speram sã nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat anul trecut ºi urmeazã a fi alocatã pen- sa nu fie preþuri mari pe tru executarea lucrãrilor de înreþinere a drumurilor din localitate.“Suma nu este stabilitã pentru cã acest program este multianual ºi existã o ciclicitate în funcþie de necesitãþile care apar în municipiul Petroºani în fiecare primãvarã dupã cât de grea a fost iarna”, a mai spus sursa citatã.

Anual dupã trecerea sezonului de iarnã în carosabil rãsar gropile, asemeni ghioceilor.

Monika BACIU

Cu autospecialele de salvare prin gropi

V

Licitaþie pentru fermieri

Actualitate 5

care unii dintre ei nu ºtiu dacã vor putea sã îl plãteascã. Subvenþiile care vin pentru aceste pãºuni sunt destinate fermierilor care þin animale ºi pentru a-ºi dezvolta fermele nu pentru a fi plãtitã arenda ºi chirie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Anual se scot la licitaþie terenurile, în funcþie de cum expirã vechile contracte.

“Avem opt pãºuni care sunt scoase anul acesta la licitaþie, în funcþie de cum au expirat contractele pentru cã nu am avut încheiate contracte în urmã cu cinci, ºase ani ºi anul trecut au expirat o parte. Anul viitor urmeazã încã douã sau trei”, a mai spus sursa citatã.

Administraþia localã de la Petrila încaseazã, anual, sume importante de bani de pe urma fermierilor. Aceºtia aduc la bugetul local undeva la 500 de mii de lei doar pentru faptul cã li se concesioneazã terenul.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015

Sindicatele acuzã: Divizarea CEH mascheazã închiderea activitãþii, fãrã convulsii sociale! eprezentanþii Sindicatului R “Muntele”,

reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara susþin cã, în spatele ideii de divizare a societãþii energetice se ascunde, de fapt, închiderea CEH treptat ºi fãrã convulsii sociale.

Sindicaliºtii atrag atenþia cã pânã ºi funcþionarea CEH pe pierdere este o mãsurã toleratã de Executiv pentru a diminua impactul social al închiderii mineritului, în timp ce ideea de divizare a Complexului a fost aruncatã pe piaþã tocmai pentru a masca închiderea

activitãþii CEH treptat, fãrã a crea convulsii sociale. Pentru salvarea Complexului Energetic Huendoara se vorbeºte ºi despre divizarea entitãþii energetice, o soluþie oferitã de CE astfel încât compania sã poatã fi ajutatã financiar sã cumpere certificatele

de CO2.

La Petroºani, ministrul Energiei, Andrei gerea, a vorbit despre ascest aspect ca despre o soluþie pe hârtie, oferitã de Comisia Europeanã. „Divizarea a fost oferitã ca soluþie de cãtre Comisia Europeanã, de a ne da posibilitatea sã alocãm

ajutorul de salvgardare pentru achiziþionarea certificatelor de CO2.

Acest lucru este necesar pentru cã, dacã nu vom face aceastã platã, România va plãti mult mai mult decât cele 11 milioane de euro pentru aceste certificate”, a spus Gerea. Oficialul a explicat cã singura posibilitate de a da aceºti bani, fãrã cã România sã intre în procedurã de infrigement ºi sã fie dezavantajatã ulterior pe celelalte programe de colaborare cu Uniunea Europeanã este ca, la nivel birocratic, entitatea energeticã sã se intre în procedura de divizare. Cum ar veni, o procedurã de faþadã. „Am convenit cu cei de la Comisia

CEH în paso doble

Doi ani uºori de distrugere ºi doi de reconstrucþie asiduuã

R

entabilizarea Complexului Energetic Hunedoara ar putea fi posibilã abia în anul 2018. În România termenul de predictibilitate este greu de înþeles ºi cu atât mai greu de aplicat având în vedere cã persoane cu funcþii cheie, miniºtrii, directori sunt schimbaþi în funcþie de cum bate vântul politic.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea are planuri de salvare a Complexului Energetic Hunedoara, aflat la un pas de faliment. Demnitarul lucreazã cu nouã echipã de conducere a CEH-ului în speranþa de a salva societatea. Potrivit ministrului, abia în 2018 ar trebui sã se vadã cã societatea energeticã a ajuns pe un fãgaº drept. Asta în cazul în care noua conducere va fi lãsatã sã îºi implementeze strategia ºi dacã nu cumva ministrul va fi remaniat.

“Conducerea executivã a CEH are în curs de pregãtire un program de

eficientizare a activitãþii CEH, concentrat pe reducerea pierderilor, a arieratelor ºi creºterea veniturilor, program care idenitificã o serie de resurse pe care le valorificã prin intermediul unor planuri ºi mãsuri de acþiune. La o primã modelare, prin adoptarea unor mãsuri de eficientizare cuprinse în proiectul de program, proiecþiile financiare conduc la atingerea unui prag de rentabilitate în intervalul finele anului 2017 – prima jumãtate a anului 2018”, spune ministrul Energiei, Andrei Gerea.

O altã problemã identificatã de ministru este legatã de cheltuielile cu personalul.

“O problemã deosebitã care afecteazã eficienþa activitãþii CEH o reprezintã ponderea ridicatã a cheltuielilor cu personalul. Astfel, ponderea cheltuielilor cu personalul în structura costului de producþie a energiei electrice, pe primele 10 luni ale anului 2014 a fost de

40,26%, iar ponderea cheltuililor cu personalul în structura costului de producþie a cãrbunelui produs de Divizia Minierã pe primele 10 luni ale anului 2014 a fost de 65,36%”, mai spune ministrul. La nivel guvernamental se are în vedere elaborarea strategiei energetice naþionale în aºa fel încât aceasta sã cuprindã ºi huila din Valea Jiului care ocupã un loc important în producerea energiei electrice în perioada de iarnã. “În prezent, strategia energeticã naþionalã se aflã în curs de elaborare. Primele douã pãrþi au fost finalizate ºi ne aflãm în faza de modelare ºi analizã a scenariilor energetice

Europeanã sã alocãm aceºti bani de ajutor ºi considerãm cã intrãm în procedura de divizare. Acest lucru presupune cã trebuie sã informãm cu privire la un plan ce ar însemna paºi concreþi în timp. Am convenit, de asemenea, cã acest lucru nu se poate face peste noapte ºi totodatã am convenit cã, dacã planul de restructurare va arãta cã avem o ºansã la CEH, atunci aceastã divizare nu va avea loc”, explicã oficialul.

Numai cã sindicaliºtii sunt de pãrere cã se încearcã doar acoperirea adevãrului.

Cei de la “Muntele” sunt de pãrere cã ajutorul promis de Executiv pentru certificatele de CO2 este doar o momealã, care nu rezolvã problema financiarã a CEH, în

condiþiile în care este acordat cu condiþia acceptãrii divizãrii. Iar ajutorul de stat trebuie rambursat în termen de ºase luni, în caz contrar se intrã în insolvenþã, urmatã de faliment, atrag atenþia sursele citate.

Reprezentanþii sindicatelor au calculat cã CEH are nevoie de aproximativ 200 de milioane de lei pentru a funcþiona în continuare, condiþionat ºi de un preþ reglementat sau mix energetic pentru a funcþiona pe termen lung.

Sindicatul Muntele a anunþat cã face demersuri pentru obþinerea unui preþ la vânzarea de energie electricã la un nivel care sã asigure funcþionarea CEH pentru o perioadã lungã de timp.

Car men COSMAN-PREDA

optime pentru un mix lizãrii funcþionãrii SEN”, a echilibrat al României. mai spus ministrul. Rezerva Sectorul cãrbunelui, care exploatabilã în prezent este acoperã în prezent 30% din mai bine de 56 de milioane structura de producþie a de tone pentru mai bine de României, este abordat cu 37 de ani, adâncimea atenþie deosebitã întrucât exploatãrii fiind de 400 de reprezintã o resursã energe- metri pânã la 850 de metri, ticã indigenã care participã puterea calorificã de 3500la asigurarea securitãþii ener- 4200 kcal/kg. Piaþa pe care getice a României (în special opereazã CEH este în situaþii de crizã a altor caracterizatã de o volatilitate resurse, preopnderent în ridicatã, având ataºate perioadele de iarnã, când elemente de risc ridicat. sunt temperaturi foarte Monika BACIU scãzute), iar pe HAIDEÞI LA TEATRU! de altã parte are o contribuþie Sâmbãtã 28 martie, de la ora 18.00, majorã în asigudin nou PREMIERÃ! rarea locurilor de „HERGHELIA ALBASTRÔ, regia Nicoleta Dãnilã. muncã în zone defavorizate din punct de vedere al lipsei unei alternative economice reale.

Strategia energeticã a României va evalua diferite scenarii de dezvoltare pentru CEH, în vederea eficientizãrii activitãþii CEH ºi pentru obþinerea unui preþ al electricitãþii competitiv pe piaþã ºi în vederea optimizãrii ºi flexibi-

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015

Minerii acuzaþi de fapte penale, chiar de foºtii directori

Grevele din vara lui 2014, aduc sindicatele în faþa organelor de cercetare penalã

F

osta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a depus o plângere penalã împotriva Sindicatului Muntele.

Grevele din vara anului trecut nu rãmân fãrã ecou nici acum.

Astfel, reprezentanþii Sindicatului Muntele trebuie sã dea socotealã organelor de anchetã în ceea ce priveºte miºcãrile de protest care au caracterizat lunile de varã ale anului 2014.

“Din nenumãratele plângeri penale pe care le avem unele fãcute de liderii de sindicat, altele de administraþia companiei de cãtre aceºti

directori numiþi politic Dragoi Nicolae ºi Aurel Niculescu. Ei sunt cei care au fãcut o plângere penalã împotriva Sindicatului Muntele în urma miºcãrilor spon-

Mai bine la coadã, decât on-line

N

e-am obiºnuit sã stãm la cozi ºi parcã nici nu ne-a ajuns progresul. Deºi am putea plãti mãcar impozitele ºi taxele locale, dacã avem acasã un calculator, tot nu o facem. De ce? Nu avem încredere, sau ne place sã stãm la cozi.

La Vulcan, spre exemplu, deºi sunt mii de utilizatori de internet, nici unul nu ºi-a fãcu cont on-line ca sã achite texele locale. „Nu mi-am fãcut, cã am considerat cã pierd timpul prea mult”, ne-a spus un tânãr care stãtea la rând la ghiºeu de cel puþin 30 de minute. „Nici nu ºtiam cã se poate plãti on-line. Aº fi interesat, ca sã nu mai stau la coadã”, a replicat o altã tânãrã, care era interesatã de formularul on-line.

Cei mai în vârstã, însã, pun internetul pe seama celor care ºtiu sã îl utilizeze ºi, deºi au pensiile pe card, tot nu se încumetã sã plãteascã astfel. „Nu fac eu cont pe internet!

E mai bine aºa ºi chiar dacã stau la coadã, nu conteazã”, ne-a spus un domn venit de dimineaþã la ghiºeu, pentru cã, mai bine a îmbinat utilul cu plãcutul ºi a fãcut ºi plimbare ºi ºi-a achitat la timp ºi taxele.

Claudia Antica, ºef serviciul

tane de protest din luna iulie ºi decembrie 2014”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Un audit financiar va fi realizat la Complexul Energetic Hunedoara, iar liderii de sindicat sperã ca aceastã anchetã sã scoatã la ivealã neregulile fãcute de fosta conducere a societãþii.

“Aceasta este ultima plângere penalã fãcutã împotriva Sindicatului Muntele pentru miºcarea de protest din iulie ºi august 2014.

Pânã la urmã mã bucur cã au fãcut-o pentru cã vor ieºi la ivealã motivele pentru care minerii s-au rãsculat în acele zile. Locurile de munca puse în pericol

Impozite ºi taxe din Primãria Vulcan spune cã nici un localnic nu a solicitat încã acest serviciu, care este în curs de implementare, dar poate fi funcþional curând. „Deocamdatã sistemul este în curs de implementare. Urmeazã sã instalãm o antenã ºi sã demarãm procedura, iar asta nu cred cã va fi de lungã duratã. În schimb, utilizatorii noºtri pot cere deja on-line. Pe site-ul primãriei, gãsesc o cerere prin care li se oferã un USER ºi o PAROLÃ, cu care se vor loga. Asta este deja funcþionalã. Ei îºi pot vizualiza bunurile pe care le au, impozitele ºi aºa mai departe, dar nu sunt deloc cereri”, a spus Claudia Antica. Totuºi, oamenii au învãþat cã pot plãti cu cardul ºi deja acest procedeu merge mai bine.

Pentru a putea beneficia de plata on-line a impozitelor si taxelor locale prin site-ul www.ghiseul.ro, contribuabilii vor parcurge urmãtorii paºi: Se prezintã cu o copie a actului de identitate la sediul Serviciului Impozite ºi Taxe Locale, Acceseazã pagina de internet www.ghiseul.ro pentru activarea contului în vederea efectuãrii plãþilor on-line a impozitelor ºi taxelor locale prin utilizarea credenþialelor primite (dupã prima logare în sistem vi se va cere automat schimbarea parolei); Vizualizeazã în timp real obligatiile fiscale de platã si efectueazã plata efectivã, folosind cardul bancar, iar la final obþin confirmarea pe mail a plãþii efectuate.

Diana MITRACHE

prin incompetenþa lor managerialã. Sper cã auditul financiar care urmeazã sã fie fãcut de cãtre noua conducere va scoate la ivealã ºi alte lucruri care s-au petrecut în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Grupul I de la Termocentrala Mintia care este dezafectat ºi

din care se vinde fier vechi în continuare. Nu ºtiu unde sunt contabilizate sumele respective.

Poate domnul Niculescu va spune minerilor din Valea Jiului de ce în Mintia exista materiale ºi piese de schimb cu o valoare de 11 milioane de euro în timp ce în minele din Valea jiului nu gãseºti o sapã sau un electrod.

Poate ne spune de ce plãteºte în fiecare lunã chirie 2500 de euro pentru a depozita utilaje pentru grupul IV

cumpãrat în urmã cu 12 ani. Poate ne spune de ce anul trecut a acordat prima de concediu ºi anul acesta nu a mai vrut sã o acorde.

S-ar putea sã gãseascã ei niºte rãspunsuri pe care noi le aºteptãm demult”, a mai spus sursa citatã. ªi sindicaliºtii ar fi trebuit sã depunã mai multe plâgeri penale pe numele foºtilor manageri ai CEH. Aceºtia încã nu au fãcut acest demers.

Monika BACIU

Sã fim alãturi de Andreea!

Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile.

A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare.

Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015

Henþ cu mâna

DAÞI TITLUL DEVEI! Nu mai vreau sã fiu maliþios sau de altu` fel. Dar este evident. „Cetatea” Devei nu mai poate fi cuceritã de nimeni, cât stã bine-mersi apãratã cu toate forþele navale ºi

I

atã cã echipa Jiului face faþã cu brio Ligii a IV-a, deºi se aflã în competiþie numai cu juniori! A reuºit la Dacia Orãºtie un 1-1, egalând dintr-un penalty transformat de Graur.

C.S. Vulcan nu a fãcut faþã unei echipe Aurul Brad, rãmasã în zece oameni la 1-0,

terestre. La Lonea, meciul Devei cu Inter Petrila s-a încheiat când trebuia ºi cu cu cât trebuia: o victorie cu japca de trei puncte, deºi egalul ar fi fost normal pentru

toatã lumea prezentã acolo. Cei care au relatat momentul minutului 93, când s-a dat pe nedrept o loviturã liberã în favoarea Devei, nu ºi-ar spune niciodatã numele. Îi înþeleg, Petrila ar primi în continuare arbitraje duºmãnoase. N-am nimic cu centralul Vali

Gavrilã din Criºcior, mi-e chiar simpatic, dar n-a mai rezistat nici el.

Cetate Deva e musai sã câºtige Liga a IV-a hunedoreanã, sã se facã ºi ea de cacao la baraj. Daþi-le, fraþilor, titlul ãlora de sub cetate, predaþi-vã cu toþii, sã meargã

bãieþii odihniþi la varã spre barajul care cicã se dã în trei. Orice poziþie împotriva Devei atotconducãtoare se va izbi de un zid, de o... cetate, care trebuie sã rãmânã veºnic protejatã. Lãsaþi-i pe amãrâþi sã se batã pentru locul 2. Ãla e de nasul lor.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

„REVOLTA” COPIILOR

pierzând în final cu 2-0.

Universitatea Petroºani a egalat de douã ori, la 1-1 ºi 2-2 (goluri Bulimej ºi Raboj), dar a cedat în final cu 2-3 la Aurul Certej.

Inter Petrila a fãcut faþã cu brio celor de la Cetate Deva, care au

învins nemeritat cu 1-0 printr-un gol marcat de Cãrãvan în min. 93, la o loviturã liberã acordatã cu uºurinþã de arbitrul Vali Gavrilã din Criºcior.

Minerul Uricani – Hercules Lupeni 1-4 (1-1)

Lupenenii încep în forþã, reuºind sã puncteze dupã numai zece minute, golul fiind urmat de alte mari ocazii la poarta lui Tr. Câmpean: min. 12, R. Moldovan trimite razant pe lângã

Deja vu, dupã un an... În returul sezonului trecut, în aprilie 2014, Lupeniul învingea, dupã 1-1 la pauzã, cu 4-1 la Uricani: exact la fel se va întâmpla acum!

Andrei Vajda, autorul golului pentru Minerul Uricani în meciul cu Hercules Lupeni

Arbitrul Radu Danciu (Orãºtie) aplanând o discuþie mai aprinsã între jucãtorii Uricaniului ºi cei ai Lupeniului poartã, min. 24 Ciocârlan îl imitã la fel, min. 27 D. Ursachi trage din 4 m peste poartã, iar în min. 29, Tr. Câmpean scoate incredibil ºutul lui R. Moldovan. Vine însã greºeala lui Harangozo I care îl faulteazã inutil în careu

Fazã la poarta Uricaniului

Minerul Uricani – Hercules Lupeni 1-4 (1-1)

Minerul Uricani (antr. Neculai Baltaru): Tr. Câmpean (min. 60 Beleni) – Boroghinã, Proteasa, Bãlãnean, Erdös – Vâlcicã, Darabanã, Andr.

Vajda (min. 72 Picior), Suvac (min.

58 Fl. Maria) – D. Scurtu (min. 70 Mihãilescu), Romanesc Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean (min. 61 D. Savu), A. Criºan (min. 55 M. Pop) – Harangozo II, Al. Cojocaru, Ciocârlan, Harangozo I – R. Moldovan (min. 61 Brânduºa), D. Ursachi

Arbitru: Radu Danciu – Orãºtie Obs. AJF: Remus Azamfirei – Vulcan Spectatori: 100 GOLURILE: 0-1: Ursachi (min. 10), ºut printre picioarele lui Tr. Câmpean 1-1: Vajda (min. 36), din penalty, ca urmare a unui fault a lui Harangozo I la Romanesc 1-2: Harangozo II (min. 49), din penalty, fault a lui Bãlãnean asupra Harangozo II 1-3: Brânduºa (min. 51), cu boltã de 12 m 1-4: D. Ursachi (min. 57), de la 10 m

pe Romanesc, gazdele intrând la cabine cu un 1-1 nesperat, dupã ce Vajda a transformat penalty-ul, deºi putea fi 1-2, dar Boroghinã (min. 44) scoate de pe linia porþii lovitura de cap a lui D. Ursachi.

La reluare, Uricaniul se descumpãneºte rapid dupã golul din min. 49, încasat tot dintr-un penalty, ºi apoi încaseazã rapid, în 12 minute, alte douã goluri. La scorul de 1-4 Hercules Lupeni face economie de efort, fiind evident cã tânãra echipã a Uricaniului, care a jucat cu cinci juniori (Erdös, Vâlcicã, Darabanã, Suvac, D. Scurtu) nu poate contracara ºocul în faþa unui adversar mult mai experimentat. La final, vocile conducãtorilor gazdã au acuzat arbitrajul – „penalty inexistent, gol din ofsaid” etc. –, considerând cã înfrângerea Uricaniului poate fi pusã ºi pe seama erorilor de arbitraj.

Se pune, totuºi, o întrebare: cum putea marca Minerul Uricani cu zero ocazii de poartã?

Paginã realizatã de Genu TUÞU