Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 823
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Trei persoane intoxicate cu monoxid de carbon
rei persoane au ajuns ieri T dimineaþã la Unitatea
Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, dupã ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon în urma unui incendiu izbucnit în locuinþa lor. Tragedia petrecutã la Petrila, ºapte persoane fiind la un pas de moarte dupã ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon din cauza unei sobe defecte, s-a repetat ºi la Petroºani. Ieri dimineaþã, trei persoane au ajuns în mâinile medicilor din Petroºani, dupã ce a izbucnit un incendiu în locuinþa lor. Cele trei victime au fost trimise
de cãtre pompieri la Unitatea primi Urgenþe pentru un consult de specialitate ºi tratament chiar dacã acestea erau conºtiente. „Incendiul a avut loc în Petroºani la o locuinþã de pe strada Timiºoarei. Noi am fost sesizaþi prin Serviciul 112 ºi a reuºit în scurt timp sã stingem focul, astfel cã pagubele nu sunt însemnate. Incendiul a izbucnit într-o bucãtãrie ºi nu s-a extins la restul locuinþei”, a declarat Cristian Baleia, adjunctul comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Cele trei victime sunt în afara pericolului spun medicii petroºãneni. Maximilian GÂNJU
Nu mai este ºef, dar încaseazã o cãruþã de bani
Din concediu, Nicolae Drãgoi primeºte tot vreo 10.000 de lei salariu!
D
eºi nu mai are funcþie de conducere în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, fostul adjunct Nicolae Drãgoi încã încaseazã un purcoi de bani, adicã aproximativ 10.000 de lei lunar. >>> PAGINA A 3-A
Funcþionarii intrã în grevã F
uncþionarii publici de la Petroºani sunt gata de grevã. Sunt prea puþini, au salarii prea mici, iar volumul de muncã este imens, motiv pentru care în aceste zile se strâng semnãturi pentru a participa la o grevã generalã, ce va avea loc în luna aprilie la nivel naþional. Angajaþii primãriei din Petroºani sunt gata sã întrerupã lucrul ºi sã cearã mãrirea salariilor lor. Nu este nicio diferenþã între salarizarea unui muncitor necalificat ºi a unuia de la birou ºi asta în condiþiile în care, spun cei din primãrie, funcþionarii au alte atribuþii ºi responsabilitãþi. „Din totalul de aproximativ 250 de mem-
bri de sindicat pe care îi avem în Primãria Petroºani, pânã acum s-au strâns aproximativ 50%, deci cam jumãtate ºi-au dat acceptul pentru grevã, dar procedura este în curs la toate serviciile ºi departamentele, Eu cred cã, într-o sãptãmânã vom fi 100%, având în vedere salariile de mizerie din administraþia publicã localã
ºi aici mã refer, nu numai la cea din Petroºani, ci la cea de la nivel naþional. Nu este permis ca un angajat public sã aibã salariul minim pe economie, cât un muncitor necalificat”, a declarat Daniel Viºan, lider sindical la Primãria Petroºani. Pe lângã faptul cã sunt prost plãtiþi, angajaþii din
primãrii sunt ºi puþini. Nu o datã, aceºtia fac munca mai multor angajaþi ºi, când se pune problema de angajãri, nu existã cadrul legal. „ªi lipsa personalului este o problemã. Este tot o acþiune sindicalã, fiindcã posturile sunt blocate în administraþie. Este procentul de 1:1, pleacã unul, vine unul. Numai în serviciul pe care îl conduc eu avem nevoie de 10 – 15 muncitori ºi nu neapãrat
necalificaþi, chiar strungari, electricieni, zidari, ori de alte meserii. Sperãm ca toate acþiunile ce se vor desfãºura prin sindicat sã degreveze ºi aceast aspect, adicã sã ne dea posibilitatea sã angajãm personal în administraþiile publice locale”, a mai spus Viºan. Nu este pentru prima datã când angajaþii din primãriile Vãii Jiului sunt gata de grevã. Luna trecutã, mai mulþi funcþionari publici de la Petrila au oprit lucru, nemulþumiþi fiind ºi ei de felul în care sunt plãtiþi. Greva generalã în primãrii ºi structuri publice locale este preconizatã în luna aprilie. Diana MITRACHE
2 Actualitate
S-a dat student, iar acum riscã PUªCÃRIA!
U
n tânãr de 19 ani din Petroºani s-a dat student, iar acum riscã puºcãria. Asta pentru cã a încercat sã cãlãtoreascã cu trenul, la jumãtate de preþ, cu o legitimaþie de student falsã.
Poliþiºtii Biroului de Siguranþã Publicã ºi Protecþia Cãlãtorilor au depistat un bãrbat, de 19 ani, din Petroºani, care cãlãtorea cu trenul pe relaþia Timiºoara Caransebeº, care a prezentat organelor de control CFR un bilet cu 50% reducere pentru studenþi, obþinut în baza unei legitimaþii de student falsificatã. Numai cã legitimaþia nu îi aparþinea. A gãsit documentul ºi s-a gândit cã i.ar putea fi util, aºa cã a falsificat
datele de pe legitimaþia de student ºi a ºi folosit-o ulterior inclusiv în faþa poliþiºtilor care l-au legitimat. “Acesta este cercetat sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals privind identitatea, înºelãciune ºi însuºirea bunului gãsit”, spun poliþiºtii. În perioada 17 – 18 mar-
Viºinel îºi cautã avocat
Iau foc pãºunile!
V
iºinel State Toader aflat în arest preventiv dupã ce ºi-a acostat fosta cumnatã ºi a dus-o cu forþa pe malul Jiului din zona Livezeni-Petroºani unde a încercat sã o violeze, a cerut magistraþilor sã-i permitã un rãgaz pentru a-ºi angaja un apãrãtor, acesta fiind nemulþumit de prestaþia avocatului din oficiu.
N
u mai puþin de trei incendii au avut loc în aceste zile în estul Vãii Jiului. Pompierii ne atrag atenþia cã existã mari pericole ºi îi sfãtuiesc pe cei care vor sã îºi cureþe pãºunile, ori terenurile agricole sã cearã permisiunea ºi sã o facã sub supravegherea lor. Imediat cum se topeºte zãpada încep ºi incendiile de pãºuni. Primele s-au înregistrat la începutul anului, iar pânã acum pompierii nu au fost lipsiþi de evenimente de acest gen, chiar dacã a mai nins ºi sãptãmâna trecutã. „Am avut anul acesta chiar din ianuarie incendii de vegetaþie uscatã. Sãptãmâna trecutã am avut iar incendii de vegetaþie uscatã, unul care se întindea pe o suprafaþã de 5.000 mp, toatã arsã, iar o altã solicitare am avut-o pentru un incendiu ce a ars 100 de metri pãtraþi de vegetaþie uscatã. Au început din nou problemele ºi fac apel cãtre toþi cei care vor asta, sã nu
tie a.c., sub coordonarea Direcþiei de Poliþie Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, poliþiºtii Secþiilor Regionale de Poliþie Transporturi Bucureºti, Craiova, Timiºoara, Galaþi ºi Constanþa au patrulat în 387 de trenuri de cãlãtori, precum ºi în 244 de staþii ºi triaje, pentru siguranþa celor
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015 care cãlãtoresc cu trenul ºi pentru prevenirea ºi combaterea cãlãtoriei frauduloase. La acþiune au fost angrenaþi 368 de poliþiºti, dintre care 331 specializaþi în transporturi ºi 78 de lucrãtori ai serviciilor de transport feroviar de cãlãtori. În urma activitãþilor, poliþiºtii au constatat 12 infracþiuni dintre care douã falsuri privind identitatea, un uz de fals, 2 înºelãciuni, 3 evaziuni fiscale ºi o contrabandã. De asemenea, poliþiºtii au aplicat 112 sancþiuni contravenþionale, în valoare de 23.545 de lei, dintre care 54 pentru nerespectarea prevederilor Legii 61/ 1991 pentru sancþionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice, 11 la Legea 12/1990 privind
protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite ºi 30 la H.G. 203/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele privind transporturile pe cãile ferate române. Totodatã, au fost ridicate în vederea confiscãrii bunuri în valoare de 3.555 de lei. Au fost identificaþi 7 minori lipsiþi de supraveghere ºi 2 persoane cu afecþiuni psihice, faþã de care au fost dispuse mãsurile legale. În urma controalelor, au fost identificaþi 839 de cãlãtori frauduloºi, cãrora personalul specializat le-a aplicat taxe ºi suprataxe în valoare de 9.973 de lei. Car men COSMAN-PREDA
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
iniþieze arderile, fãrã acordul nostru, ca sã le dãm permisul de lucru cu foc deschis”, a spus Neculai Alexandrescu, ºef SVSU Petrila. Potrivit legii, lucrãrile cu foc deschis se executã numai în baza permisului de lucru cu foc. Constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã arderea miriºtilor, sau vegetaþiei ierboase, de cãtre proprietarii ºi deþinãtorii de terenuri, fãrã informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã. Arderea resturilor vegetale se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregãtite, dar numai dupã ce vor fi luate toate mãsurile preventive rãspândirii focului. Diana MITRACHE
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Recidivistul ar fi vrut sã fie judecat în stare de libertate pentru fapta sa însã toate solicitãrile i-au fost respinse. Sperã ca un apãrãtor mai bun sã-i obþinã achitarea sau mãcar o pedeapsã mai micã. Viºinel State Toader va da ochii cu magistraþii Judecãtoriei Petroºani, mâine-marþi, când este programat un nou termen în dosarul sãu. Acesta a fost trimis în judecatã la finele lunii februarie a.c., pentru infracþiunea de viol, faptã comisã la mijlocul lunii decembrie 2014.
Tânãrul de 28 de ani din Petroºani a acostat-o pe o stradã pe sora fostei sale soþii, în vârstã de 30 de ani ºi dupã ce a bãtut-o, a tras-o de pãr pânã într-o grãdina de pe marginea râului Jiul de Est ºi a încercat sã întreþinã relaþii sexuale cu ea. N-a reuºit sã o violeze din cauzã cã era prea beat, iar victima a reuºit sã fugã ºi sã cheme poliþia. Recidivistul a fugit ºi s-a ascuns la Petrila, dar a fost gãsit de anchetatori ºi trimis dupã gratii. Maximilian GÂNJU
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015
Nu mai este ºef, dar încaseazã o cãruþã de bani
Din concediu, Nicolae Drãgoi primeºte tot vreo 10.000 de lei salariu!
D
eºi nu mai are funcþie de conducere în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, fostul adjunct Nicolae Drãgoi încã încaseazã un purcoi de bani, adicã aproximativ 10.000 de lei lunar. Nicolae Drãgoi nu resimte, cel puþin deocamdatã, lipsa unui post de conducere, asta dacã vorbim strict financiar. Reprezentanþii Sindicatului „Muntele”, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, dezvãluie faptul cã fostul director adjunct al CEH încã ar fi plãtit cu 10.000 de lei pe lunã, deºi nu mai face parte din echipã care conduce acum entitatea energeticã. Motivul este simplu: Nicolae Drãgoi este în concediu de odihnã pentru anul 2014, pe care nu ºi l-ar fi efectuat, aºa cã schimbarea de al vârful CEH încã nu se simte în conturile fostului adjunct. Potrivit declaraþiei de avere din anul 2014, Nicolae Drãgoi, a avut un venit de la CEH de peste 530 de milioane de lei vechi la care se mai adaugã ºi venitul ca membru al Consiliului de Administraþie al CEH. Privit drept un apropiat al familiei Resmeriþã, Nicolae Drãgoi a fost director al minei Paroºeni dar a condus, de douã ori, ºi Compania
Naþionalã a Huilei Petroºani. Din 2013 a trecut pe postul de director al proaspãt – înfiinþatei Societãþi Naþionale a Huilei Petroºani, care ainclus minele viabile. De asemenea, dupã înglobarea minelor viabile în CEH, Drãgoi a fost numit director general adjunct al societãþii energetice. La mijlocul lunii februarie a acestui an, odatã cu schimbãrile operate la vârful structurii de conducere a CEH, Nicolae Drãgoi ºi-a anunþat demisia din funcþia de adjunct, pe care a preluat-o fostul director general, Aurel Niculescu. Ar fi vrut sã treacã la Societatea naþionalã de Închideri de Mine, dar transferul s-a blocat. Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 3
Avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu ar putea fi „scutiþi” de drumurile pânã la Petroºani
I
nculpaþii din „Dosarul Uricani” vor afla marþi dacã vor fi apãraþi de avocaþii aleºi ori de celebri Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu. Instanþa nu mai vrea nicio amânare de termen pentru acest proces, aflat pe rol de acum trei ani, aºa cã ia în calcul ºi aceastã posibilitate. Celebri avocaþi Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu ar putea sã fie scoºi din dosarul ce vizeazã accidentul de la Mina Uricani din 2011. O parte a inculpaþilor din acest dosar au ales sã meargã pe mâna Paulei Iacob ºi a asistentului acesteia, avocatul Daniel Ionaºcu ºi, dupã cum
se ºopteºte pe holurile Judecãtoriei, onorariile nu au fost deloc mici. Numai cã aceºtia vin greu de la Bucureºti, au ºi alte cauze în reprezentare ºi, în consecinþã, procesul a trenat ºi s-au pronunþat mai multe amânãri, unele la cererea celor doi. De fapt, în luna ianuarie a anului trecut, preºedintele completului de judecatã chiar a dispus amendarea lui Daniel Ionaºcu cu suma de 300 lei „pentru lipsa la acest termen de judecatã, fãrã a asigura substituirea, apreciind cã motivul invocat de acesta ºi comunicat telefonic instanþei nu este supravenit ºi în totalitate de neprevãzut”. Ulterior, totuºi, amenda a fost anulatã, însã au urmat noi amânãri de teremene.
Dezbinã ºi controleazã-i
D
ezbinã ºi controleazã-i, acesta ar fi motto-ul celor care nu vor ca minerii din Valea Jiului sã fie uniþi. Cu cât sunt mai multe sindicate cu atât sunt mai dezbinaþi salariaþii, iar acest lucru se vede cel mai bine la Complexul Energetic Hunedoara. Instanþa a stabilit cã Sindicatul Muntele este reprezentativ la nivelul societãþii, însã o altã organizaþie încurcã anumite procese. „Din pãcate la termenul din data de 19, termen la care instanþa ar fi trebuit sã decidã asupra acordãrii adaosului pentru concediul de odihnã s-a decis amânarea cu încã o sãptãmânã pentru cã sindicatul de la Termocentrala Paroºeni, condus de Lorincz are o acþiune în instanþã prin care cere suspendarea contractului colectiv de muncã. Din acest motiv instanþa a considerat cã este bine sã avem un termen comun ca în ideea în care s-ar suspenda
Iar instanþa vrea sã judece pe fond aceastã cauzã aflatã pe rol de trei ani ºi ia în calcul înlocuirea celor doi, decizie ce va fi anunþatã la termenul de marþi. „Dispune emiterea unei adrese cãtre apãrãtorii desemnaþi din oficiu în apãrarea inculpaþilor Ciucã Aurelian Dragoº ºi Moga Florin Nicuºor, respectiv d.lor avocaþi Manolache Nicolae ºi Nãpãu Stoica Radu Cãlin, pentru ca aceºtia sã studieze actele dosarului ºi sã
contractul colectiv de muncã solicitarea noastrã de a acorda salariaþilor prima de vacanþã, adaosul pentru concediul de odihnã aºa cum este stipulat în contractul colectiv de muncã, nu ar mai avea obiect” a declarat Petre Nica preºedinte Sindicat Muntele. Sindicatul de la termocentrala Paroºeni îi acuzã pe cei de la formaþiunea reprezentativã de faptul cã noul contract colectiv de muncã unitar aduce deservicii energeticienilor. „Ei nu au fost de acord mai cu nimic de la început. Faptul cã Sindicatul Muntele a negociat contractul colectiv de muncã ºi faptul cã anumite privilegii din contractul energeticienilor au fost pierdute ºi
se prezinte la termenul stabilit pentru a asigura apãrarea acestor inculpaþi, în situaþia în care apãrãtorul ales al acestora nu se va prezenta”, a anunþat judecãtorul de caz. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011 – soldat cu moartea a cinci electricieni – au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Car men COSMAN-PREDA
aici mã refer la acele ajutoare pentru biletele de odihnã pe care le aveau ºi o foarte micã scãdere la prima de concediu. Sunt lucruri care au fost câºtigate pe altã parte. Au existat de la început o rãutate a liderilor de sindicat din termocentrale ºi procesele, plângerile penale au început sã curgã din acel moment una dupã alta. De situaþia destul de dificilã în care ne aflam profita aceºti lideri de sindicat ºi încearcã sã le inducã salariaþilor ideea ca Sindicatul Muntele s-ar face vinovat de acest lucru. Uitã însã sã spunã cã sunt lideri numiþi politic, ca directorii numiþi politic în Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara au dus Complexul Energetic în aceastã situaþie ºi încearcã prin acest fel sã menþinã aceastã dezbinare sindicalã însã oamenii au simþit pe propria piele ca de la 1 august când Sindicatul Muntele le-a negociat CCM le-a fost mai bine”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce priveºte acordarea tichelor de vacanþã salariþilor CEH aceasta este în litigiu. Magistraþii vor trebui sã ofere o soluþie în acest caz. Monika BACIU
4 Actualitate
Ajutor nesperat pentru salvarea vechilor biserici de lemn echi bisericuþe de lemn, V construite în secolele
18 ºi 19, au ºansa sã prindã din nou viaþã, graþie unui proiect European prin care vor fi restaurate ºi puse în valoare. Bisericuþele din lemn sunt în suferinþã, iar pentru multe dintre ele proiectul reprezintã ultima ºansã de a mai rãmâne în picioare. Organizaþia Europa Nostra, cea mai puternicã organizaþie Europeanã care are ca focus patrimoniul culturalã construit, împreunã cu Institutul Bãncii Europene de Investiþii, au fãcut public planul de acþiune pentru salvarea ºi restaurarea bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei ºi nordul Olteniei. Aceste zone sunt considerate printre cele mai în pericol situri de patrimoniu cultural construit din Europa în 2014, în urma unei nominalizãri fãcute de Fundaþia Pro Patrimonio. Experþii au întoxmit un raport tehnic ºi financiar care relevã faptul cã proiec-
tul de conservare “meritã sprijin“, dar ºi cã mãsurile trebuie luate de urgenþã. Specialiºtii recomandã, ca prim pas, formarea unei echipe de coordonare formatã din reprezentanþi ai pãrþilor cheie implicate, sugerând o implicare mai mare din partea Bisericii Ortodoxe Române, proprietarul de drept al bisericilor, ºi a mai multor ministere. De asemenea, experþii susþin cã trebuie explorate mai multe posibilitãþi de finanþare, principalã fiind Fondul Structural ºi de Investiþii UE. “Programul e relativ modest – costul total aproximativ e de 2.5 milioane de euro – ºi ar putea avea un impact considerabil pentru conservarea moºtenirii culturale ºi religioase unice din aceste zone rurale. De asemenea, ar genera locuri de muncã care folosesc tehnici tradiþionale ºi ar mãri interesul turistic. Astfel, programul meritã sprijin ºi e nevoie de acþiune pe mai multe fronturi rapid, pentru cã orice amânare nu va face decât sã agraveze situaþia“, spune raportul
coordonat de Peter Bond, Consultant Tehnic din partea Institutului Bãncii Europene de Investiþii.
A
proape 80 de biserici aºteaptã ajutor Programul cuprinde 74 de biserici de lemn, datând din secolele 18 ºi 19, majoritatea din judeþele Hunedoara, Sibiu, Vâlcea ºi Gorj. Aceste lãcaºe de cult au fost selectate pe baza a mai multe criterii printre
care nevoia urgentã de reparaþii, folosirea potenþialã, valoarea culturalã de patrimoniu, interesul turistic ºi suportul local. Majoritatea bisericilor vor fi folosite de comunitate ca lãcaºe de cult sau centre socio-culturale ºi putem în general vorbi de interes turistic ºi valoare de patrimoniu în cazul acestor clãdiri. Pentru salvarea bise-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015
ricuþelor din lemn, iniþiatorii proiectului propune trei etape, dar cu accent pe prima, cã “etapã de acþiune“. Aceastã etapã constã într-un mix echilibrat de activitãþi pentru încheierea lucrãrilor de restaurare a 8 biserici prioritare ºi pregãtirea
fazelor ulterioare. Etapa a doua include finalizarea lucrãrilor pentru 16 biserici de prioritate medie. Ultima etapã o reprezintã completarea altor 20 de cheme viabile. Cu o finanþare disponibilã, prima etapã ar putea începe în prima parte a anului 2015 ºi s-ar încheia în 2018; etapa a douã ar fi cuprinsã între mijlocul lui 2016 ºi
finalul lui 2019; iar ultima etapã ar debuta la jumãtatea lui 2017 ºi s-ar încheia pânã la sfârºitul lui 2020. Au fost identificate ºi posibile surse de finanþare, cum ar fi Fondul European de Dezvoltare Regionalã sau Fondul European pentru Dezvoltare a Agriculturii ºi Zonelor Rurale. Alte surse de finanþare potenþiale menþionate în raport sunt donatori internaþionali (ex: Banca Internaþionalã pentru reconstrucþie ºi dezvoltare), fonduri bilaterale de subvenþii (ex: Fondul Norvegian, prin EFTA), fonduri private (ex. Trustul Headley UK sau Fundaþia George Enescu), fonduri naþionale sau municipale, cât ºi donaþii spre biserici. ªi, pentru a încuraja vizitatorii, se propune ca bisericile de lemn sã fie legate în trasee turistice alãturi de alte monumente ºi situri de patrimoniu atractive.
C
ine sunt iniþiatorii proiectului Europa Nostra este o federaþie europeanã de
Practica, un pas în carierã
atru sute de studenþi P din cadrul Universitãþii din Petroºani ºi Universitãþii de Vest Timiºoara au avut ºansa sã participe la stagii de practicã în cadrul unor companii printr-un proiect european menit sã-i ajute în viitoarea carierã.
Stagiile de practicã s-au derulat pe parcursul a nouã luni, timp în care Universitatea din Petroºani a implicat în proiect
31 de studenþi ai Facultãþii de ªtiinþe – specializarea Management, precum ºi 37 de studenþi ai Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã – specializarea Calculatoare ºi Tehnologia Informaþiei pentru consiliere ºi orientare profesionalã. Potrivit reprezentanþilor Universitãþii din Petroºani, obiectivul general al proiectului a con-
organizaþii care au ca focus patrimoniul. Incluzând 42 de þãri, organizaþia este consideratã drept vocea societãþii civile dedicate vegherii ºi promovãrii moºtenirii europene culturale ºi naturale. Fondatã în 1963 în Paris, Europa Nostra are sediul principal în Haga ºi un birou în Bruxelles. Reþeaua sa pan-europeanã conþine: 250 ONG-uri care se ocupã de patrimoniu cu un numãr de membri mai mare de câteva milioane de oameni; 150 companii private sau asociaþii; 1200 membri individuali. Europa Nostra duce o campanie pentru salvarea monumentelor, siturilor sau peisajelor europene care sunt în pericol; celebreazã excelenþa prin premii oferite în parteneriat cu Comisia Europeanã ºi cautã sã influenþeze politicile europene ºi naþionale privitoare la patrimoniu. Institutul Bãncii Europene de Investiþii promoveazã iniþiative europene considerate a fi de interes general. A fost creat ca parte din Grupul Bãncii Europene de Investiþii în Ianuarie 2012 cu scopul de a acþiona ca un catalizator pentru activitãþi sociale, culturale, educaþionale ºi de cercetare care sunt îndreptate spre dezvoltare economicã ºi socialã în Europa. Car men COSMAN-PREDA
stat în aceea de a facilita tranziþia de la ºcoalã la viaþa activã a 400 de studenþi înscriºi în Sistemul Naþional de Învãþãmânt din regiunea Vest, într-un interval de 18 luni, cu un cost total eligibil de 1,551,445.50 lei. Pe lângã stagiile de practicã, proiectul a oferit ºi servicii de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii participanþi. Alþi 40 de studenþi vor avea ºansa unor stagii de pregãtire, conferinþa intermediarã a proiectului, dedicatã relansãrii ofertei urmând sã aibã loc va avea loc marþi, 24 martie 2015, ora 12:30, la sediul Universitãþii din Petroºani în amfiteatrul A8.
„Gunoierul”, prea scurt, pentru cât de bun!
P
rea puþini sunt cei care s-au bucurat sâmbãtã searã de piesa de teatru „Gunoierul”, prea scurtã la rându-i, pentru felul în care s-au simþit spectatorii. Nicolae Vicol, Alexandru Cazan ºi, la final, sub o înfãþiºare absolut admirabilã, Nicoleta Bolcã ºi Manole Popescu, au stârnit minute bune de aplauze. Încã de la audiþii, de joi, am vrut sã întreb cum se numesc personajele, dar ceva m-a oprit ºi bine am fãcut, chiar dacã actorii au fost zgârciþi cu declaraþiile înainte de
spectacol. A meritat din plin, iar atmosfera a fost una destinsã, mai ales cã am aflat cã Vicol citeºte Cronica Vãii Jiului . Am fost atât de aproape, de parcã eram în spatele blocului, la tomberon, cu Cazan ºi Vicol, ambii extrem de talentaþi ºi care au dozat umorul, aducându-l în actualitatea vremurilor pe care le trãim, în proximitatea cartierului nostru. Pânã ºi zidul pe care stãtea scris cu cretã numele celor doi, a completat tabloul inedit ºi, la final, cu toþii am aflat cã prezervativele au cod de bare. Cum? Nu ºtiaþi? Atunci existã ºi o explicaþie . Dupã ce am aflat cã
C
rucea Roºie Petroºani organizeazã un curs de prim ajutor destinat atât salariaþilor cât ºi persoanelor care se aflã în cãutarea unui loc de muncã.
Aceºtia au solicitat sprijinul administraþiei locale, dar ºi a Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a putea moderniza sistemul de iluminat ºi pentru a monta o rampã de acces pentru persoanele cu deficienþe locomotorii. “Pentru achiziþionarea rampei care depãºeºte 27 de mii de euro mai sunt ºi alte cheltuieli suplimentare. Acest lucru ar fi fost foarte bun pentru cã ar fi fost prima peºterã din România care
Dupã absolvirea celor 12 ore de curs participanþii vor primi o diplomã prin care se atestã faptul cã au cunoºtinþe de prim-ajutor. „Cursul de prim ajutor se desfãºoarã în baza legii139 pentru cã acum dupã noua lege a muncii trebuie ca unul din personal trebuie sã aibã curs de prim ajutor. Noi desfãºuram cursul la sediul Crucii Roºii din Petroºani iar cursul este 160 de lei din care 10 lei este cotizaþia de membru de finanþãri nerambursabile. Cruce Roºie. Durata PetroAqua a mai fost asociatã cu cursului este de 12 Consiliul Judeþean Hunedoara în ore. Cursul se face de acest sens ºi sunt convins cã dacã cãtre un cadru medical vom putea sã dãm o mânã de SMURD Petroºani, ajutor o vom face”, a declarat doamna Ileana ªandor. Adrian David vicepreºedinte Sperãm sã avem cât CJH.Declasificarea peºterii va mai mulþi beneficiari permite administratorilor acesteia pentru cã este foarte accesarea unor fonduri europene important sã apãrãm ºi ºi nu numai. sã acordãm primul aju“Dacã fac un proiect acolo îmi va cere categoria peºterii, iar în momentul de faþã este în B. Eu am nevoie sã aparã în Monitorul Oficial în care sã spunã cã Peºtera Bolii a fost declasificatã ºi este în categoria C. Abia anul trecut am obþinut oficial acel teren de nimic. Este neplãcut când toatã lumea întreabã de ce nu facem proiect. Proictele se fac cu acte foarte clare”, a mai precizat Szuhanek. Peºtera Bolii este situatã în Munþii ªureanu,în Rezervaþia Grãdiºtea Muncelului, pe teritoriul comunei Bãniþa. Denumirea provine de la numele unei vechi familii nobiliare din Þara Zarandului, Bolia, care a fost împroprietãritã cu terenurile dimprejur în perioada stãpânirii maghiare. Este formatã în calcare jurasice de cãre pârâul Jupâneasa. În momentul de faþã aceasta este încadratã în clasa B.
pe Nicolae Vicol îl înºealã soþia, apare soþia, ori sora geamãnã Nicoleta Bolcã, într-o costumaþie care, fãrã sã trãiascã momentul permis de Sebastian Lupu, a stârnit aplauze ºi râsete, iar Manolo a fost sublim. Premiera s-a jucat, ca de obicei cu casa închisã, cu spectatorii pe scenã, motiv pe care regizorul Sebastian Lupu ni l-a ºi argumentat: „Viaþa e fundamental nedreaptã! Cei care au fost mai rapizi ºi-au luat bilete, urmãtorii sper cã vor dori sã vadã acest spectacol, cel puþin
Declasificarea Peºterii Bolii, în discuþie dministratorii Peºterii A Bolii au nevoie de sprijin pentru a moderniza cavernele.
Curs de prim-ajutor
ar fi putut fi vizitatã ºi de oameni cu probleme locomotorii. Vom vedea poate vom putea accesa un proiect, dar încã avem tot felul de bariere birocratice. Acum trebuie sã iasã o hotãrâre de Guvern privind declasificarea peºterilor. Este complicat exista un sistem speologic de clasificare. Noi am adus o comisie de speologi care au fãcut documentaþia pentru declasificare care a ajuns unde trebuie dar trebuie sã iasã hotãrârea de Guvern”, a declarat Imze Szuhanek preºedintele Asociaþiei PetroAqua. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun ºi ei cã vor face tot ceea ce le va sta în putinþã pentru a-i ajuta pe cei de la PetroAqua.„Noi acordãm sprijin asociaþiilor ºi ONGurilor prin unele
dupã ce le vor povesti cei 170 de spectatori. Publicul este aproape, pentru cã e un alt gen de comedie. Comedia jucatã de aproape este mai greu de jucat, pentru cã se vãd toate trucurile, toate greºelile, dacã apar”. Piesa a fost fãrã cusur, dar la final, spectatorii ar mai fi stat sã îi admire pe cei 4. Cine nu a vãzut piesa scrisã de Mimi Cornel Brãnescum, scenaristul serialului de televiziune „Las Fierbinþi”, nu trebuie sã rateze urmãtoarea reprezentaþie. Diana MITRACHE
Monika BACIU
tor celor din jurul nostru. Speram sã vinã cât mai mulþi cãtre Crucea Rosie”, a declarat Felicia Vitan director Crucea Rosie Petroºani. Oricine poate lua parte la acest curs care poate fi folositor ºi celor care pleacã în strãinãtate sã îngrijeascã persoane vârstnice. „Acest curs se adreseazã atât angajaþilor cât ºi altor persoane care doresc sã facã acest curs. Noi a vem un doritor care pleacã în strãinãtate ºi acea persoanã poate beneficia în strãinãtate de o altã încadrare. La îngrijirea unei persoane ei, având un curs de prim ajutor, sunt priviþi altfel. Cursul va începe de luni cu prima turã de persoane. Dacã mai sunt doritori îi putem prinde ºi în aceastã serie dacã nu vom mai organiza pe perioada anului în curs mai multe serii”, a mai precizat sursa citatã. Prima serie de cursanþi va începe luni orele de prim-ajutor. Un cadru medical cu pregãtire ºi experienþã profesionalã de zeci de ani le va preda acestora. Monika BACIU
4 Actualitate
Ajutor nesperat pentru salvarea vechilor biserici de lemn echi bisericuþe de lemn, V construite în secolele
18 ºi 19, au ºansa sã prindã din nou viaþã, graþie unui proiect European prin care vor fi restaurate ºi puse în valoare. Bisericuþele din lemn sunt în suferinþã, iar pentru multe dintre ele proiectul reprezintã ultima ºansã de a mai rãmâne în picioare. Organizaþia Europa Nostra, cea mai puternicã organizaþie Europeanã care are ca focus patrimoniul culturalã construit, împreunã cu Institutul Bãncii Europene de Investiþii, au fãcut public planul de acþiune pentru salvarea ºi restaurarea bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei ºi nordul Olteniei. Aceste zone sunt considerate printre cele mai în pericol situri de patrimoniu cultural construit din Europa în 2014, în urma unei nominalizãri fãcute de Fundaþia Pro Patrimonio. Experþii au întoxmit un raport tehnic ºi financiar care relevã faptul cã proiec-
tul de conservare “meritã sprijin“, dar ºi cã mãsurile trebuie luate de urgenþã. Specialiºtii recomandã, ca prim pas, formarea unei echipe de coordonare formatã din reprezentanþi ai pãrþilor cheie implicate, sugerând o implicare mai mare din partea Bisericii Ortodoxe Române, proprietarul de drept al bisericilor, ºi a mai multor ministere. De asemenea, experþii susþin cã trebuie explorate mai multe posibilitãþi de finanþare, principalã fiind Fondul Structural ºi de Investiþii UE. “Programul e relativ modest – costul total aproximativ e de 2.5 milioane de euro – ºi ar putea avea un impact considerabil pentru conservarea moºtenirii culturale ºi religioase unice din aceste zone rurale. De asemenea, ar genera locuri de muncã care folosesc tehnici tradiþionale ºi ar mãri interesul turistic. Astfel, programul meritã sprijin ºi e nevoie de acþiune pe mai multe fronturi rapid, pentru cã orice amânare nu va face decât sã agraveze situaþia“, spune raportul
coordonat de Peter Bond, Consultant Tehnic din partea Institutului Bãncii Europene de Investiþii.
A
proape 80 de biserici aºteaptã ajutor Programul cuprinde 74 de biserici de lemn, datând din secolele 18 ºi 19, majoritatea din judeþele Hunedoara, Sibiu, Vâlcea ºi Gorj. Aceste lãcaºe de cult au fost selectate pe baza a mai multe criterii printre
care nevoia urgentã de reparaþii, folosirea potenþialã, valoarea culturalã de patrimoniu, interesul turistic ºi suportul local. Majoritatea bisericilor vor fi folosite de comunitate ca lãcaºe de cult sau centre socio-culturale ºi putem în general vorbi de interes turistic ºi valoare de patrimoniu în cazul acestor clãdiri. Pentru salvarea bise-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015
ricuþelor din lemn, iniþiatorii proiectului propune trei etape, dar cu accent pe prima, cã “etapã de acþiune“. Aceastã etapã constã într-un mix echilibrat de activitãþi pentru încheierea lucrãrilor de restaurare a 8 biserici prioritare ºi pregãtirea
fazelor ulterioare. Etapa a doua include finalizarea lucrãrilor pentru 16 biserici de prioritate medie. Ultima etapã o reprezintã completarea altor 20 de cheme viabile. Cu o finanþare disponibilã, prima etapã ar putea începe în prima parte a anului 2015 ºi s-ar încheia în 2018; etapa a douã ar fi cuprinsã între mijlocul lui 2016 ºi
finalul lui 2019; iar ultima etapã ar debuta la jumãtatea lui 2017 ºi s-ar încheia pânã la sfârºitul lui 2020. Au fost identificate ºi posibile surse de finanþare, cum ar fi Fondul European de Dezvoltare Regionalã sau Fondul European pentru Dezvoltare a Agriculturii ºi Zonelor Rurale. Alte surse de finanþare potenþiale menþionate în raport sunt donatori internaþionali (ex: Banca Internaþionalã pentru reconstrucþie ºi dezvoltare), fonduri bilaterale de subvenþii (ex: Fondul Norvegian, prin EFTA), fonduri private (ex. Trustul Headley UK sau Fundaþia George Enescu), fonduri naþionale sau municipale, cât ºi donaþii spre biserici. ªi, pentru a încuraja vizitatorii, se propune ca bisericile de lemn sã fie legate în trasee turistice alãturi de alte monumente ºi situri de patrimoniu atractive.
C
ine sunt iniþiatorii proiectului Europa Nostra este o federaþie europeanã de
Practica, un pas în carierã
atru sute de studenþi P din cadrul Universitãþii din Petroºani ºi Universitãþii de Vest Timiºoara au avut ºansa sã participe la stagii de practicã în cadrul unor companii printr-un proiect european menit sã-i ajute în viitoarea carierã.
Stagiile de practicã s-au derulat pe parcursul a nouã luni, timp în care Universitatea din Petroºani a implicat în proiect
31 de studenþi ai Facultãþii de ªtiinþe – specializarea Management, precum ºi 37 de studenþi ai Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã – specializarea Calculatoare ºi Tehnologia Informaþiei pentru consiliere ºi orientare profesionalã. Potrivit reprezentanþilor Universitãþii din Petroºani, obiectivul general al proiectului a con-
organizaþii care au ca focus patrimoniul. Incluzând 42 de þãri, organizaþia este consideratã drept vocea societãþii civile dedicate vegherii ºi promovãrii moºtenirii europene culturale ºi naturale. Fondatã în 1963 în Paris, Europa Nostra are sediul principal în Haga ºi un birou în Bruxelles. Reþeaua sa pan-europeanã conþine: 250 ONG-uri care se ocupã de patrimoniu cu un numãr de membri mai mare de câteva milioane de oameni; 150 companii private sau asociaþii; 1200 membri individuali. Europa Nostra duce o campanie pentru salvarea monumentelor, siturilor sau peisajelor europene care sunt în pericol; celebreazã excelenþa prin premii oferite în parteneriat cu Comisia Europeanã ºi cautã sã influenþeze politicile europene ºi naþionale privitoare la patrimoniu. Institutul Bãncii Europene de Investiþii promoveazã iniþiative europene considerate a fi de interes general. A fost creat ca parte din Grupul Bãncii Europene de Investiþii în Ianuarie 2012 cu scopul de a acþiona ca un catalizator pentru activitãþi sociale, culturale, educaþionale ºi de cercetare care sunt îndreptate spre dezvoltare economicã ºi socialã în Europa. Car men COSMAN-PREDA
stat în aceea de a facilita tranziþia de la ºcoalã la viaþa activã a 400 de studenþi înscriºi în Sistemul Naþional de Învãþãmânt din regiunea Vest, într-un interval de 18 luni, cu un cost total eligibil de 1,551,445.50 lei. Pe lângã stagiile de practicã, proiectul a oferit ºi servicii de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii participanþi. Alþi 40 de studenþi vor avea ºansa unor stagii de pregãtire, conferinþa intermediarã a proiectului, dedicatã relansãrii ofertei urmând sã aibã loc va avea loc marþi, 24 martie 2015, ora 12:30, la sediul Universitãþii din Petroºani în amfiteatrul A8.
„Gunoierul”, prea scurt, pentru cât de bun!
P
rea puþini sunt cei care s-au bucurat sâmbãtã searã de piesa de teatru „Gunoierul”, prea scurtã la rându-i, pentru felul în care s-au simþit spectatorii. Nicolae Vicol, Alexandru Cazan ºi, la final, sub o înfãþiºare absolut admirabilã, Nicoleta Bolcã ºi Manole Popescu, au stârnit minute bune de aplauze. Încã de la audiþii, de joi, am vrut sã întreb cum se numesc personajele, dar ceva m-a oprit ºi bine am fãcut, chiar dacã actorii au fost zgârciþi cu declaraþiile înainte de
spectacol. A meritat din plin, iar atmosfera a fost una destinsã, mai ales cã am aflat cã Vicol citeºte Cronica Vãii Jiului . Am fost atât de aproape, de parcã eram în spatele blocului, la tomberon, cu Cazan ºi Vicol, ambii extrem de talentaþi ºi care au dozat umorul, aducându-l în actualitatea vremurilor pe care le trãim, în proximitatea cartierului nostru. Pânã ºi zidul pe care stãtea scris cu cretã numele celor doi, a completat tabloul inedit ºi, la final, cu toþii am aflat cã prezervativele au cod de bare. Cum? Nu ºtiaþi? Atunci existã ºi o explicaþie . Dupã ce am aflat cã
C
rucea Roºie Petroºani organizeazã un curs de prim ajutor destinat atât salariaþilor cât ºi persoanelor care se aflã în cãutarea unui loc de muncã.
Aceºtia au solicitat sprijinul administraþiei locale, dar ºi a Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a putea moderniza sistemul de iluminat ºi pentru a monta o rampã de acces pentru persoanele cu deficienþe locomotorii. “Pentru achiziþionarea rampei care depãºeºte 27 de mii de euro mai sunt ºi alte cheltuieli suplimentare. Acest lucru ar fi fost foarte bun pentru cã ar fi fost prima peºterã din România care
Dupã absolvirea celor 12 ore de curs participanþii vor primi o diplomã prin care se atestã faptul cã au cunoºtinþe de prim-ajutor. „Cursul de prim ajutor se desfãºoarã în baza legii139 pentru cã acum dupã noua lege a muncii trebuie ca unul din personal trebuie sã aibã curs de prim ajutor. Noi desfãºuram cursul la sediul Crucii Roºii din Petroºani iar cursul este 160 de lei din care 10 lei este cotizaþia de membru de finanþãri nerambursabile. Cruce Roºie. Durata PetroAqua a mai fost asociatã cu cursului este de 12 Consiliul Judeþean Hunedoara în ore. Cursul se face de acest sens ºi sunt convins cã dacã cãtre un cadru medical vom putea sã dãm o mânã de SMURD Petroºani, ajutor o vom face”, a declarat doamna Ileana ªandor. Adrian David vicepreºedinte Sperãm sã avem cât CJH.Declasificarea peºterii va mai mulþi beneficiari permite administratorilor acesteia pentru cã este foarte accesarea unor fonduri europene important sã apãrãm ºi ºi nu numai. sã acordãm primul aju“Dacã fac un proiect acolo îmi va cere categoria peºterii, iar în momentul de faþã este în B. Eu am nevoie sã aparã în Monitorul Oficial în care sã spunã cã Peºtera Bolii a fost declasificatã ºi este în categoria C. Abia anul trecut am obþinut oficial acel teren de nimic. Este neplãcut când toatã lumea întreabã de ce nu facem proiect. Proictele se fac cu acte foarte clare”, a mai precizat Szuhanek. Peºtera Bolii este situatã în Munþii ªureanu,în Rezervaþia Grãdiºtea Muncelului, pe teritoriul comunei Bãniþa. Denumirea provine de la numele unei vechi familii nobiliare din Þara Zarandului, Bolia, care a fost împroprietãritã cu terenurile dimprejur în perioada stãpânirii maghiare. Este formatã în calcare jurasice de cãre pârâul Jupâneasa. În momentul de faþã aceasta este încadratã în clasa B.
pe Nicolae Vicol îl înºealã soþia, apare soþia, ori sora geamãnã Nicoleta Bolcã, într-o costumaþie care, fãrã sã trãiascã momentul permis de Sebastian Lupu, a stârnit aplauze ºi râsete, iar Manolo a fost sublim. Premiera s-a jucat, ca de obicei cu casa închisã, cu spectatorii pe scenã, motiv pe care regizorul Sebastian Lupu ni l-a ºi argumentat: „Viaþa e fundamental nedreaptã! Cei care au fost mai rapizi ºi-au luat bilete, urmãtorii sper cã vor dori sã vadã acest spectacol, cel puþin
Declasificarea Peºterii Bolii, în discuþie dministratorii Peºterii A Bolii au nevoie de sprijin pentru a moderniza cavernele.
Curs de prim-ajutor
ar fi putut fi vizitatã ºi de oameni cu probleme locomotorii. Vom vedea poate vom putea accesa un proiect, dar încã avem tot felul de bariere birocratice. Acum trebuie sã iasã o hotãrâre de Guvern privind declasificarea peºterilor. Este complicat exista un sistem speologic de clasificare. Noi am adus o comisie de speologi care au fãcut documentaþia pentru declasificare care a ajuns unde trebuie dar trebuie sã iasã hotãrârea de Guvern”, a declarat Imze Szuhanek preºedintele Asociaþiei PetroAqua. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun ºi ei cã vor face tot ceea ce le va sta în putinþã pentru a-i ajuta pe cei de la PetroAqua.„Noi acordãm sprijin asociaþiilor ºi ONGurilor prin unele
dupã ce le vor povesti cei 170 de spectatori. Publicul este aproape, pentru cã e un alt gen de comedie. Comedia jucatã de aproape este mai greu de jucat, pentru cã se vãd toate trucurile, toate greºelile, dacã apar”. Piesa a fost fãrã cusur, dar la final, spectatorii ar mai fi stat sã îi admire pe cei 4. Cine nu a vãzut piesa scrisã de Mimi Cornel Brãnescum, scenaristul serialului de televiziune „Las Fierbinþi”, nu trebuie sã rateze urmãtoarea reprezentaþie. Diana MITRACHE
Monika BACIU
tor celor din jurul nostru. Speram sã vinã cât mai mulþi cãtre Crucea Rosie”, a declarat Felicia Vitan director Crucea Rosie Petroºani. Oricine poate lua parte la acest curs care poate fi folositor ºi celor care pleacã în strãinãtate sã îngrijeascã persoane vârstnice. „Acest curs se adreseazã atât angajaþilor cât ºi altor persoane care doresc sã facã acest curs. Noi a vem un doritor care pleacã în strãinãtate ºi acea persoanã poate beneficia în strãinãtate de o altã încadrare. La îngrijirea unei persoane ei, având un curs de prim ajutor, sunt priviþi altfel. Cursul va începe de luni cu prima turã de persoane. Dacã mai sunt doritori îi putem prinde ºi în aceastã serie dacã nu vom mai organiza pe perioada anului în curs mai multe serii”, a mai precizat sursa citatã. Prima serie de cursanþi va începe luni orele de prim-ajutor. Un cadru medical cu pregãtire ºi experienþã profesionalã de zeci de ani le va preda acestora. Monika BACIU
6 Actualitate
Ziua Apei cu „Salvaþi Copiii”
A
fost Ziua Internaþionalã a apei în 22 martie, iar copiii care vin zilnic la centrul Organizaþiei „Salvaþi Copiii” din Petrila au vrut sã afle cum ajunge apa la ei la robinet.
Mulþi dintre ei trãiesc în familii dezorganizate ºi niciodatã nu au ºtiut prea bine ce se petrece cu apa de la izvor ºi cum ajunge sã fie bunã de bãut la robinet. Acþiunea a fost gânditã de distribuitorul Apa Serv din Valea Jiului, care i-a dus pe copii la cea mai modernã staþie de tratare a apei din zona lor, pe Jieþ. Îmbarcaþi într-un microbuz, pus la dispoziþie de SC Apa Serv, cei mici au ajuns vineri la prânz, dupã orele de curs, dar în timpul orelor pe care ºi le petrec la centrul din Petrila, la staþia din Jieþ. Au aflat aici ce înseamnã apa brutã ºi care e pro-
cedeul prin care apã ajunge la ei la robinet. „Am vãzut aici toate aparatele, bazinele. Apa vine de la munte, apoi se scoate nisipul, apoi se decanteazã ºi apoi se dezinfecteazã. Asta ca sã nu ajungem sã ne îmbolnãvim”, a spus una dintre fetiþe, dupã vizita la Staþia de tratare a apei din Jieþ. Copiii au fost încântaþi de bazinele mari cu apã, au vãzut cum apa nu este atât de purã cum o ºtiu ei ºi au mai aflat cã ea trebuie tratatã, pentru cã altfel se
îmbolnãvesc. „Trebuie decantatã, dezinfectatã ºi din filtre ajunge la noi la robinet”, a spus o altã fetiþã, venitã în prima sa excursie într-un astfel de loc. Copiii ºtiu cã apa e bunã de bãut ºi cã trebuie sã aibã grijã de ea, chiar ºi înainte de a fi ea captatã, adicã pe cursurile apelor de munte. Toþi au dat exemple de locuri în care au vãzut gunoaie în apã ºi au agreat ideea cã trebuie sã pãstrãm apele curate. Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sãrbãtoritã anual
Primãria municipiului Lupeni ANUNÞ 1. Informaþii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de email ale persoanei de contact: Municipiul Lupeni, strada Revoluþiei, numãrul 2, Lupeni, judeþul Hunedoara, telefon 0254560725, fax 0254560515, email Primãria.Mun.Lupeni@gmail. com. 2. Informaþii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea ºi identificarea bunului care urmeazã sã fie concesionat: Se va concesiona imobilul Clãdire Industrialã PT 18 în suprafaþã de 165,52 mp, situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii, aflat în domeniul public al Municipiului Lupeni, înscris în C.F. vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 în vederea
desfãºurãrii de activitãþi de producþie precum ºi a terenului aferent acestuia în suprafaþã de 183 mp, înscris în C.F. vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 3. Informaþii privind documentaþia de atribuire: Concedentul va asigura obþinerea documentaþiei de atribuire de cãtre persoanele interesate în cel mult 4 zile lucrãtoare de la data solicitãrii. 3.1. Modalitatea sau modalitãþile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire: Se va pune la dispoziþia persoanelor interesate care înainteazã o solicitare în acest sens a unui exemplar din documentaþie pe suport hârtie. 3.2. Denumirea ºi adresa serviciului/compartimentului
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015 la 22 martie, SC APA SERV Valea Jiului SA – operatorul regional de apã ºi canalizare din judeþul Hunedoara, a organizat, în cadrul evenimentului ,,Ziua porþilor deschise” sub egida ,,Apa este viaþã. Sã o preþuim!’’. „Este o zi importantã pentru noi toþi, dar mai ales pentru copii, pentru cã, acum sãrbãtorim Ziua Mondialã a apei. Este deja o obiºnuinþã pentru noi, ca sã îi aducem pe copii aici, iar acum au venit cei din Petrila. Îmi place sã cred cã, dupã o astfel de vizitã, ei sunt mult mai deºtepþi”, ne-a spus cel care a fãcut cu ei turul staþiei ºi le-a explicat tot ceea ce ei ºtiau la final, Cristian Ionicã, director tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului. La final, toþi au primit diplome de participare, dulciuri ºi au primit pliante din care sã afle cum pot sã pãstreze apele curate, dar ºi ce importanþã are apa în viaþa lor. Diana MITRACHE
din cadrul concedentului, de la care se poate obþine un exemplar din documentaþia de atribuire: Serviciul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu al Primãriei municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, jud. Hunedoara, tel/ fax 0254/ 560725 int. 213 3.3. Costul ºi condiþiile de platã pentru obþinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2006: Costul documentaþiei este de 75 lei, plãtibil prin ordin de platã în contul RO20TREZ3685004XXX00 2493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni. 3.4. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor: 20/04/2015, ora 9,00 4. Informaþii privind ofertele: Ofertele trebuie redactate în limba românã, în condiþiile documentaþiei de atribuire. Au caracter obligatoriu pe toatã perioada de valabilitate, respectiv 90 de zile. Riscurile privind trans-
Peste 200 de hectare vor fi împãdurite
C
ampania de împãdurire derulatã de Romsilva se va încheia la jumãtatea lunii aprilie a.c. În judeþul Hunedoara, Direcþia Silvicã Deva are în plan împãdurirea a 225 de hectare cu diferite specii cum ar fi molid, brad, gorun, stejar pedunculat, paltin de munte ori frasin.
Lucrãrile de împãduriri se vor face în regie proprie, cu muncitori permanenþi, sezonieri ºi zilieri. Acþiunea derulatã sub titulatura „Luna plantãrii arborilor”, prevede lucrãri de regenerare a pãdurilor pe suprafaþa de 10.900 de hectare la nivel naþional. Totodatã, hunedorenii dornici de voluntariat vor putea iniþia acþiuni de plantare ºi vor primi asistenþã de la specialiºtii direcþiei silvice. Finanþarea lucrãrilor de regenerare a pãdurilor se va asigura din fondul de conservare ºi regenerare a pãdurilor care se constituie la nivelul regiei (circa 140 milioane de lei) ºi din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaþie silvicã (10 milioane de lei). Maximilian Gânju
miterea ofertei cad în sarcina ofertanþilor. Ofertele depuse la altã adresã sau dupã expirarea datei limitã pentru depunere se returneazã nedeschise. 4.1. Data limitã de depunere a ofertelor: 23/04/2015, ora 9,00 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primãria municipiului Lupeni, str. Revoluþiei, nr.2, judeþul Hunedoara, Serviciul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu 4.3. Numãrul de exemplare în care trebuie depusã fiecare ofertã: 2 exemplare (un original ºi o copie) 5. Data ºi locul la care se va desfãºura ºedinþa publicã de deschidere a ofertelor: 23/04/2015, ora 10,00, la sediul Primãriei municipiului Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, în sala de ºedinþe 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail ale instanþei competente în soluþionarea litigiilor apãrute ºi termenele pentru sesizarea instanþei: Soluþionarea litigi-
ilor apãrute în legãturã cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea ºi încetarea contractului de concesiune, precum ºi a celor privind acordarea de despãgubiri se realizeazã potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare. Acþiunea în justiþie se introduce la secþia de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.35, telefon 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail tribunalul.hunedoara@just.ro. Împotriva hotãrârii tribunalului se poate declara recurs la secþia de contencios administrativ a Curþii de Apel Alba Iulia, conform prevederilor legale. 7. Data transmiterii anunþului de licitaþie cãtre instituþiile abilitate, în vederea publicãrii: 18/03/2015. 8. Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 53 din data de 19.03.2015. Viceprimar Cornel Damon Lungan
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015
Sindromul Down nu îi þine deoparte
A
venit Mickey ºi Minnie Mouse la Pollicino, iar actorii de la Petroºani, costumaþi în zâne ºi zmei le-au fãcut copiilor cu sindromul Down ziua mai frumoasã. A fost o acþiune dedicatã celor care au aceastã boalã, iar copiii s-au simþit ca la carnaval. Alãturi le-au fost câteva asociaþii, care încearcã sã îi sprijine cu terapii pe pãrinþii acestor copii. Zeci de copii din Valea Jiului
suferã de acest sindrom ºi pãrinþii lor duc o luptã nedreaptã cu viaþa. Pentru ei, ziua în care sãrbãtoresc lupta împotriva acestui sindrom este una de sãrbãtoare, cu carnaval, jocuri ºi dulciuri.
Un sfert de secol pentru a atinge potenþialul maxim în turism
C
onsiliul Judeþean Hunedoara continuã proiectele pentru dezvoltarea staþiunilor montane din Valea Jiului. Totodatã instituþia judeþeanã aºteaptã ghidurile de finanþare pentru a accesa proiecte europene în vedere modernizãrii staþiunilor. “Este vorba de douã asocieri pe care le are Consiliul Judeþean Hunedoara cu asociaþiile de proprietari din zona Parâng ºi zona Straja, aceste asocieri veneau pentru a completa eforturile administraþiilor locale pentru a moderniza staþiunile montane Straja ºi Parâng. În aceste asocieri noi ne-am asumat elaborarea documentaþiilor economico-financiare pentru aceste modernizãri, este vorba de alei, spaþii de joacã, adventure parc, snow-tubing-ul de la Straja sunt realizãri fãcute în colaborare cu
Cei mici sunt întotdeauna în centrul atenþiei ºi la fel au procedat ºi la finele sãptãmânii trecute. „21 martie este Ziua Internaþionalã a Sindromului Down, eveniment care se sãrbãtoreºte în toatã
Consiliul Judeþean. Proiectul este mai amplu, avem nevoie de o finanþare europeanã, aºteptãm sã aparã ghidurile de la Agenþia de Dezvoltare Regionalã pentur a vedea în ce ne încadrãm. Este o prioritate pentru Consiliul Judeþean dezvoltarea staþiunilor montane din Valea Jiului”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJH. Guvernul a stopat finanþarea lucrãrilor din Straja ºi Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au continuat proiectul prin forþe proprii. Totodatã la nivel naþional proiectele de modernizare a staþiunilor montane sunt subiectul unui scandal de fraudã. “Suntem într-un impas, la nivel guvernamental e nevoie de o viziune sau de o actualizare în ceea ce priveºte Valea Jiului pentru cã pe lângã eforturile guvernamentale susþinerii sustenabilitãþii Complexului Energetic Hunedoara avem nevoie ºi de sprijin pentru urmãtorii 20-30 de ani pentru a dezvolta o zonã viabilã pentru turiºti”, a mai spus sursa citatã. Pentru dezvoltarea potenþialului maxim al staþiunilor montane este nevoie de proiecte care se deruleazã pe o perioadã lungã. Într-un sfert de secol se pot realiza toate aceste lucruri. “Se poate face turism în Valea Jiului, dar o zonã turisticã este crescutã la potenþialul maxim pe termen mediu. Aici vorbim de 20-25 de ani de lucru pentru a putea ajunge la un potenþial maxim. Atâta vreme cât ne luptãm pentru a menþine la acelaºi nivel exploatarea cãrbunelui, trebuie sã ne luptãm simultan pentru a dezvolta turismul”, a conchis vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Instituþia Judeþeanã încearcã prin aceste proiecte sã vinã în ajutorul administraþiilor locale pentru a dezvolta staþiunile montane din Valea Jiului. Monika BACIU
lumea. Aºa cum ne-am obiºnuit, noi, cei din Asociaþia din Valea Jiului, în parteneriat cu Casa Pollicino Petroºani sãrbãtorim acest eveniment aici. Noi avem 37 de copii cu Sindromul Down pe Valea Jiului ºi mereu le suntem alãturi în astfel de momente de sãrbãtoare pentru noi”, a spus Liviu Corºeanschi, preºedintele Asociaþiei Sindrom Down Valea Jiului. În sprijinul acestor copii, dar nu numai, vin ºi cei care se ocupã de echitaþie. Un centru special dedicat copiilor cu astfel de probleme s-a deschis în Valea Jiului ºi cei care îl gestioneazã spun cã echitaþia face minuni în cazul acestei boli. „Noi avem ca scop ajutorarea copiilor cu probleme de genul sindromului Down, autism. Ei interacþioneazã cu animalul ºi lucrul acesta este benefic pentru îi ajutã sã se trateze mai uºor. Avem acum cam 40 -50 de persoane cu diferite probleme, care
vin la noi ºi interacþioneazã cu caii special antrenaþi pentru a fi docili”, a precizat ºi Gabriel Florin Petriºor, preºedintele Asociaþiei Parco Cavali din Vulcan. Casa Pollicino i-a fãcut mereu pe aceºti copii sã se simtã acasã. Aici ei interacþioneazã cu alþi copii, iar dizabilitãþile sunt ignorate. Petrecerea datã în cinstea lor a fost un succes. „Pentru noi este o mare bucurie ºi o onoare în acelaºi timp, pentru cã cei din Asocia Down Valea Jiului se gândesc sã îºi serbeze copiii la Casa Pollicino. Eu cred cã doresc sã facã acest lucru, pentru cã la noi este o casã de poveste, care se adreseazã zâmbetelor, fericirii ºi bucuriei oricãrui copil, fie cã are o afecþiune,
sau alta, sau niciuna”, ne-a mãrturisit Florentina Presecan, director la Casa Pollicino din Petroºani, cea care le este acestor copii mamã, prietenã ºi ajutor în fiecare zi. Sindromul Down este o boalã geneticã, iar în Valea Jiului, asociaþia care poartã numele acestui sindrom s-a înfiinþat în anul 2007. Peste 150 de copii au aceastã boalã, iar faptul cã sunt implicaþi în acþiuni, îi face sã fie la fel ca ºi ceilalþi de vârsta lor. Mickey Mouse ºi Minni Mouse au venit la ei ºi au dansat ºi au cântat cu prinþesele de la teatru, pentru cã în 21 martie este Ziua Internaþionalã a Sindromului Down. Diana MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015
Henþ cu mâna
CÂND TRAGI CU OCHIUL LA ISTORIE... Au mai rãmas câteva zile pânã la startul Diviziei Naþionale Seniori (D.N.S.), un fel de Liga a II-a, la rugby. La urma urmei, din
punct de vedere al gradului de competiþie, cel mai titrat portofoliu pentru sportul din Valea Jiului, în condiþiile în care fotbalul a dispãrut de pe
primele trei paliere de valoare. Au mai rãmas popicele petrilene, dar acolo este o altã poveste... Ca sport de echipã pe teren în aer liber, rugby-ul ar trebui sã fie rege, nu? ªtiinþa Petroºani nu mai e nici ea ce-a fost. Intratã în malaxorul tranziþiei perfide, a ieºit în urmã cu câþiva
ani din prim-planul sportului oval, dar nici n-a murit de tot. Acum încearcã o menþinere, cu câþiva entuziaºti în jurul ei. Desigur, privind spre istoria echipei cu nume grele, începând de la Dijmãrescu ºi Antimoianu în anii `50, trecând prin generaþia lui „Capone”
Dinu, Ortelecan, Bucos, „Þeapã” Marinescu, Bãrgãunaº, Fãlcuºanu, Bucan sau Enciu Stoica în anii `70-`80, e greu de imaginat statutul actual. Dar uneori ºi istoria îþi poate da un imbold. Mizãm pe asta.
ªtiinþa Petroºani în aºteptarea noului sezon la rugby
chipa de rugby ªtiinþa Petroºani, E înfiinþatã în 1948,
câºtigãtoare a Cupei României în 1983, 1991 ºi 1993, va lua un start competiþional în Divizia Naþionalã Seniori (D.N.S.), de fapt, un fel de „Divizia B” în rugby-ul românesc. Echipa antrenatã de Alexandru „Dandu” Lupu a beneficiat de un stagiu de pregãtire de o sãptãmânã la Valea lui Liman, lângã Fãget (jud. Timiº), unde au fost prezenþi 23 de jucãtori. Printre aceºtia, trei nou veniþi, Alexandru Dan (linia a 3-a), Dimitrie Popovici (taloneur), ambii de la R.C. Bârlad, Cristian Pojar (centru) de la Stejarul Buzãu ºi Alexandru Arsene (linia a 2-a) de la Griviþa Bucureºti. Startul de campionat se va da pe 28 martie a.c.,
ªtiinþa Petrila jucând pe terenul din „Dealul Institutului” cu R.C.M. Galaþi.
„ªtiinþa trebuie sã redevinã o echipã puternicã”, spune Alexandru Lupu, antrenorul echipei Reporter: Dandule, începe un nou sezon la rugby. Cum staþi cu echipa? Alexandru Lupu: Avem un tonus excelent! Din punct de vedere al lotului, stãm bine, avem 23 de jucãtori de valoare bunã, putem sã ne gândim la o poziþie superioarã. Rep.: Cum va fi startul? A.L.: Aºteptãm sã vinã suporterii lângã noi chiar din prima etapã. Jucãm sâmbãtã 28 martie acasã, cu R.C.M. Galaþi ºi ne
Antrenorul ALEXANDRU LUPU crede cã ªtiinþa Petroºani va redeveni o forþã în rugby-ul românesc dorim sã debutãm cu o victorie. Rep.: Despre partenerele de competiþie? A.L.: Va fi un campionat puternic, cu echipe de tradiþie care, ca ºi noi, au evoluat ºi în Superliga, aºa cum sunt Politehnica Iaºi, R.C. Bârlad sau Bucovina
Suceava. În plus, vine ºi echipa din Bucureºti cu dorinþa de afirmare, Olimpia, care va încerca sã facã o figurã frumoasã. Rep.: Cum se va desfãºura acest campionat? A.L.: Ca ºi în ultimii doi ani, primãvarã-toamnã, tur-retur, apoi cu turnee play-off ºi play-out. Bineînþeles cã noi vrem sã ajungem într-un turneu play-off ºi apoi sã ne gândim la promovare. ªtiinþa trebuie sã redevinã o echipã puternicã, de ce nu, din nou în elita rugby-ului românesc. Obiectivul nostru este clasarea în primele cinci locuri. (n.r. în ediþia trecutã ªtiinþa Petroºani a ocupat locul 4...) Rep.: Eºti mulþumit de lot, de condiþii? A.L.: Am pierdut faþã de sezonul trecut ºapte jucãtori buni: Cãt. Toma a plecat la Steaua, Vl. Toma ºi Melniciuc la „U” Cluj, Rãzv.
Barbu la C.S.M. Bucureºti, iar Lãcãtuºu, Bârlãdeanu ºi Timofte au abandonat activitatea competiþionalã. În ceea ce priveºte sprijinul, Universitatea din Petroºani este principalul susþinãtor, preºedintele nostru fiind prorectorul Marius Marcu, avem promisiuni ferme de la Consiliul Judeþean Hunedoara prin persoana vicepreºedintelui Adrian David ºi se mai implicã ºi Primãria Petroºani. Sportivii beneficiazã de o indemnizaþie de efort conform normelor legale, aceasta fiind singura sursã de bani pentru rugbyºti. Rep.: Deci... A.L.: Deci, noi spunem cã va fi un sezon bun, cã vom încerca sã oferim un spectacol rugbystic de calitate. Am încredere în actuala generaþie de jucãtori de la ªtiinþa Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Rugby, Divizia Naþionalã Seniori (divizia secundã), ed. 2015
Etapa 1, 28 mar. 2015 Politehnica Iaºi – Olimpia Bucureºti C.S. Nãvodari – Stejarul Buzãu ªtiinþa Petroºani – RCM Galaþi CSUAV Arad – Bucovina Suceava R.C. Bârlad stã
Etapa a 5-a, 25 apr. 2015 ªtiinþa Petroºani - Politehnica Iaºi CSUAV Arad - R.C. Bârlad Bucovina Suceava - Ol. Bucureºti RCM Galaþi - Stejarul Buzãu C.S. Nãvodari stã
Etapa a 9-a, 23 mai 2015 Bucov. Suceava - ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi - C.S. Nãvodari Stejarul Buzãu - Politehnica Iaºi Olimpia Bucureºti - R.C. Bârlad CSUAV Arad stã
Etapa a 13-a, 22 aug. 2015 Bucovina Suceava - Stejarul Buzãu CSUAV Arad - Olimpia Bucureºti ªtiinþa Petroºani - R.C. Bârlad C.S. Nãvodari - Politehnica Iaºi RCM Galaþi stã
Etapa a 2-a, 4 apr. 2015 RCM Galaþi – CSUAV Arad Stejarul Buzãu - ªtiinþa Petroºani Olimpia Bucureºti – C.S. Nãvodari R.C. Bârlad – Politehnica Iaºi Bucovina Suceava stã
Etapa a 6-a, 2 mai 2015 Olimpia Bucureºti - RCM Galaþi R.C. Bârlad - Bucovina Suceava Politehnica Iaºi - CSUAV Arad C.S. Nãvodari - ªtiinþa Petroºani Stejarul Buzãu stã
Etapa a 10-a, 30 mai 2015 Olimpia Bucureºti - Politehnica Iaºi Stejarul Buzãu - C.S. Nãvodari RCM Galaþi - ªtiinþa Petroºani Bucovina Suceava - CSUAV Arad R.C. Bârlad stã
Etapa a 14-a, 29 aug. 2015 Politehnica Iaºi - ªtiinþa Petroºani R.C. Bârlad - CSUAV Arad Ol. Bucureºti - Bucovina Suceava Stejarul Buzãu - RCM Galaþi C.S. Nãvodari stã
Etapa a 3-a, 10 apr. 2015 C.S. Nãvodari – R.C. Bârlad ªtiinþa Petroºani – Olimpia Bucureºti CSUAV Arad – Stejarul Buzãu Bucovina Suceava – RCM Galaþi Politehnica Iaºi stã
Etapa a 7-a, 9 mai 2015 CSUAV Arad - C.S. Nãvodari Bucovina Suceava - Polit. Iaºi RCM Galaþi - R.C. Bârlad Stejarul Buzãu - Olimpia Bucureºti ªtiinþa Petroºani stã
Etapa a 11-a, 6 iun. 2015 CSUAV Arad - RCM Galaþi ªtiinþa Petroºani - Stejarul Buzãu C.S. Nãvodari - Olimpia Bucureºti Politehnica Iaºi - R.C. Bârlad Bucovina Suceava stã
Etapa a 4-a, 18 apr. 2015 Stejarul Buzãu - Bucovina Suceava Olimpia Bucureºti - CSUAV Arad R.C. Bârlad - ªtiinþa Petroºani Politehnica Iaºi - C.S. Nãvodari RCM Galaþi stã
Etapa a 8-a, 16 mai 2015 R.C. Bârlad - Stejarul Buzãu Politehnica Iaºi - RCM Galaþi C.S. Nãvodari - Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani - CSUAV Arad Olimpia Bucureºti stã
Etapa a 12-a, 15 aug. 2015 R.C. Bârlad - C.S. Nãvodari Ol. Bucureºti - ªtiinþa Petroºani Stejarul Buzãu - CSUAV Arad RCM Galaþi - Bucovina Suceava Politehnica Iaºi stã
Fazã din sezonul trecut, din meciul ªtiinþa Petroºani - RCM Galaþi