Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 822
Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tinerii Vãii: GENERAÞIA FÃRÃ LOC DE MUNCÃ...? Tinerii de astãzi, evident... generaþia fãrã loc de muncã. A fost vremea generaþiei în blugi, apoi generaþia rebelã, cu pletele peste umãr, acum trãim ºi privim neputincioºi cum creºte generaþia fãrã loc de muncã, fãrã viitor, fãrã speranþã, fãrã bani, în schimb cu multe nevoi ºi lipsuri .Valea Jiului, pe zi ce trece, seamãnã din ce în ce mai mult cu un azil, un azil de oameni vârstnici sau pe cale sã devinã.... Tinerilor li s-a confiscat viitorul... Societatea în care trãim nu le mai îngãduie acestora sã trãiascã în Vale, acasã, alãturi de cei dragi. Încã de pe bãncile liceului grija adolescentului din Valea Jiului este sã plece. “Dacã iau bacu` plec spre Timiºoara, Cluj, Sibiu ori poa` la Bucureºti. Dacã nu, plec frate în Anglia. Tot gãsesc ceva de lucru... ce sã fac aici?”. Trist, umilitor, tragic... Pensionarii sunt cei care întreþin familia, din banii acestora trãiesc mii de familii în Valea Jiului. ”Când nu o mai fi al` bãtrân nu ºtiu ce om face,
pensia lui ne þine pe toþi”, am auzit asta din gurã a sute de oameni în ultimii ani. Dacã tinerii, unii dintre ei de o certã valoare, nu vor avea motive sã rãmânã în Valea Jiului, suntem pierduþi, în câþiva zeci de ani vom fi un cimitir vizitat de sãrbãtori, sau cine ºtie, poate uitat... Soluþiile pentru tinerii din Valea Jiului trebuie sã fie o prioritate pentru oricine va veni sã cerºeascã voturi la anul. Altfel, VALEA JIULUI va intra în insolvenþã, apoi în faliment ºi în cele din urmã în cimitirul uitãrii...
”Nu le ajung dubele, le trebuie un tren ca sã-i adune pentru DNA”
L
a minele din Valea Jiului existã o tensiune nãscutã din incertitudine, care poate izbucni în orice moment. La minele viabile, informaþiile privind cererile de insolvenþã ale Complexului Energetic Hunedoara fac sã pãlescã îngrijorãtor speranþa unei posibile salvãri dupã schimbarea conducerii ºi vizita ministrului Ionuþ DRAGOTESC Economiei, Andrei Gerea. >>> PAGINA A 3-A
Noul PNL are, de astãzi, lideri noi ºi la Lupeni
J
oi, 19 martie 2015 a avut loc ºi în municipiul Lupeni ºedinþa de constituire a Biroului Politic Local al noului PNL.
Acesta urmeazã sã fie constituit din 19 membrii la care se adaugã alþi 6 supleanþi. Potrivit formulei de repartizare a locurilor în stucturile de conducere locale
ale noului PNL, vechii liberali vor avea 12 locuri în noul Birou Politic Local (la care se adaugã 4 supleanþi) în timp ce foºtii democrat-liberali vor avea 7
locuri în noul BPL (la care se adaugã 2 supleanþi). În cadrul ºedinþei de constituire a noului PNL de la Lupeni s-a stabilit, de asemenea,
ca organizaþia sã fie condusã de doi copreºedinþi, respectiv Constantin Brânduºe ºi Cristian Roºu. „Pasul pe care-l facem astãzi în constituirea unei formule politice puternice, de dreapta, este un mai vechi deziderat al meu. Personal, sunt convins cã, dupã dezastrul produs în oraºul nostru de administraþia Resmeriþã, numai o echipã politicã responsabilã, onestã ºi bine pregãtitã din punct de
vedere profesional mai poate salva oraºul din situaþia în care se aflã. Am convingerea cã echipa noului PNL va putea convinge ºi cetãþenii municipiului Lupeni de bunele noastre intenþii, astfel încât împreunã sã putem nu doar salva municipiul nostru de la dezastru, dar sã-l ºi putem aduce în rând cu celelalte localitãþi ale Vãii Jiului”, a declarat co-preºedintele PNL Lupeni Constantin Brânduºe. La rândul sãu, co-preºedintele PNL
Lupeni Cristian Roºu apreciazã cã „prin constituirea acestei noi structuri politice, finalizãm ºi la Lupeni un necear proces de fuziune a forþelor liberale de dreapta ºi începem o construcþie politicã solidã. Avem convingerea cã acestei echipe i se vor alãtura mulþi oameni din oraºul nostru ºi, împreunã, cu toþii, sperãm sã convingem electoratul sã aibã încredere în noul PNL la urmãtoarele alegeri locale ºi parlamentare.”
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
Petrila: 7 oameni intoxicaþi în casã
L
a un pas de moarte au fost 7 oameni din Petrila, din cauza unei sobe vechi. Toþi au ajuns intoxicaþi cu monoxid de carbon, joi dimineaþã, la spital la Petroºani ºi doar o minune a fãcut sã scape cu viaþã. Cei 7, printre care un copil de numai douã luni, dar ºi unul de 2 ani, au avut mare noroc, pentru cã i-au salvat vecinii. Gheorghe Rus era sã rãmânã singur pe lume, dupã ce soþia ºi cei 6 copii ai sãi s-au intoxicat cu monoxidul de carbon, de la o sobã cu care se încãlzeau. Omul povesteºte cã a plecat dimineaþã devreme la serviciu ºi nici nu bãnuia ce se va petrece. A fost alertat de vecinii, care l-au trimis imediat acasã,
unde se întâmplase grozãvia. „Fugi repede acasã cã þi s-a dus toatã familia la spital, cã s-a intoxicat cu gaze! Toþi îs la spital. Aºa mi-a zis un coleg. Am lãsat serviciul ºi am plecat”, povesteºte tragedia prin care a trecut, Gheorghe Rus, proprietarul apartamentului. Soþia sa s-a simþit ameþitã ºi a lovit cu
putere în peretele vecinilor. Aºa a fost ajutatã de un vecin sã se salveze. A scos imediat copiii afarã ºi au sunat la 112. „De la sobã au ieºit niºte gaze ºi le-a fost rãu la copii ºi i-a luat la spital ºi acum sunt bine toþi. Erau ca leºinaþi ºi a bãtut cu pumnul în perete, de a auzit-o un vecin care a venit ºi a deschis imediat geamurile ºi a scos copiii, cã altfel mureau toþi”, povesteºte o vecinã, care este ºi rudã cu femeia care a avut putere sã A fost un miracol, spun ºi pompierii care
Au înnegrit Jiul cu suspensii de cãrbune, iar acum încearcã sã scape de sancþiune
oar o amendã de 35.000 de lei i-a D convins pe cei de la socie-
tatea care lucreazã pe iazurile de decantare din zona Preparaþiei Coroieºti sã nu mai polueze apele cu suspensii de cãrbune. Chiar ºi aºa, însã, cei de la LCC Compania Cãrbunelui SRL Reºiþa încearcã în instanþã sã scape de amenda aplicatã de cei de la Apele Române. Nici când sunt prinºi în flagrant nu recunosc cã negrul e negru ºi încearcã sã scape de sancþiunea aplicatã dând vina pe ploile abundente. Cam aºa stau lucrurile în ceea ce priveºte societatea LCC Compania Cãrbunelui SRL din Reºiþa care desfãºoarã lucrãri în zona iazurilor de decantare ale Uzinei de Preparare a Cãrbunelui de la Coroieºti. Practic, aceºtia se ocupã cu extragerea ºi valorificarea ºlamului din iazurile Preparaþiei. Au fost prinºi de inspectorii de la Administraþia
Bazinalã de Apã Jiu Craiova - sucursalã bazinalã a Administraþiei Naþionale "Apele Române", chiar când poluau apele unui pârâu cu suspensii de cãrbune, iar unda de poluare a ajuns pânã în Târgu Jiu. Oricum cei de la „Apele Române” erau cu ochii pe ei, pentru cã acesta nu a fost singurul incident de acest gen. „Pânã în momentul când am aplicat aceastã sancþiune am mai avut probleme cu ei, dar mereu spuneau cã nu este vina lor, cã poluarea vine din amonte, de la Preparaþie. Am fost obligaþi sã-i monitorizãm atent”, a declarat Sorin Corici, directorul Sistemului Hidrotehnic Independent Petroºani, unitate aflatã în subordinea Administraþiei Bazinale de Apa Jiu - Craiova. I-au prins în fapt, dar tot au gãsit o motivaþie, o vinã care sã nu fie a lor ºi au dat vina pe precipitaþiile abundente. Inspectorii de la Apele Române susþin, însã, cu totul altceva ºi anume cã îºi protejeazã propriile lucrãri deversând apele reziduale în pârâul ce duce apoi în Jiu. „Conbform autorizaþiei emise de noi, trebuie sã lucreze în circuit închis, dar în realitate nu era tocmai aºa. Când aveau foarte multã apã în iazurile de decantare, în urma precipiþaiilor de exem-
au ajuns la mai puþin de un minut dupã ce au primit apelul la 112. Toþi au avut nevoie de îngrijiri, dar situaþia a
plu, evacuau apa în pârâu”,a explicat Sorin Corici. Ultima oarã când au fost prinºi, concentraþia suspensiilor deversate depãºea cu mult limita admisã, iar unda de poluare a ajuns pânã în judeþul vecin. În consecinþã ºi amenda aplicatã a fost pe mãsurã: 35.000 de lei. Cei ed la LCC Compania Cãrbunelui susþin în continuare cã nu au nicio vinã ºi a fost doar un neferciit incident generat de ploile abundente, aºa cã îºi cautã scãparea în instanþã. Procesul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Nu este pentru prima datã când, din cauza activitãþii defectuoase, sunt amendaþi. În 2012 cei de la Garda de
fost gestionatã pânã la urmã în favoarea oamenilor. „Persoanele au fost evacuate, li s-a acordat primul ajutor ºi au fost transportate la UPU Petroºani. Din informaþiile pe care le avem, persoanele sunt stabile, în afara oricãrui pericol. Am intervenit imediat ºi le-am acordat primul ajutor, dupã care au fost preluaþi de ambulanþe ºi duºi la spitalul din Petroºani”, a spus Neculai Alexandrescu, ºef SVSU Petrila. Toþi cei 7 sunt în afara oricãrui pericol, iar în spital va rãmâne doar mama copiilor, cu fetiþa de douã luni. Copilul are nevoie de o supraveghere mai atentã, iar restul familiei
este bine ºi poate pleca acasã. Acolo, tatãl lor îi aºtepatã, dar promite cã nu va mai aprinde focul în sobã ºi pânã la iarnã viitoare, sperã sã facã bani ca sã repare soba. „Nu mai fac foc. Nu mai trebuie de acum acolo. În caz de ceva, voi pune o oalã cu apã pe aragaz, fac aburi ºi va fi cald în casã. Dar foc nu mai fac, cã trebuie sã dau burlanele jos ºi îmi trebuie 200 de lei pe puþin. Mai bine rãmâne aºa pânã fac rost de bani”, spune Gheorghe Rus, tatãl copiilor. Cele 8 suflete locuiesc într-un bloc vechi în zona Lonea, iar singura lor sursã de încãlzire era o sobã veche din metal. Blocul nu este racordat la sistemul de alimentare cu gaz metan ºi la aragaz oamenii au încã butelii. Mulþi ºi-au montat astfel de sobe în casã, din caza sãrãciei ºi toþi îºi riscã astfel viaþa din cauza gazelor toxice pe care le eliminã astfel de construcþii improvizate. Diana MITRACHE
Mediu au aplicat o amendã de 100.000 de lei pentru aceeaºi firmã ºi tot pentru poluarea Jiului. ªeful Gãrzii de Mediu Hunedoara de la acea vreme, comisarul Cristian Moldovan, a precizat la momentul respectiv cã agentul care a poluat Râul Jiu a fost amendat deoarece nu a anunþat incidentul, pe de o parte, cât ºi pentru faptul cã nu aveau toate actele complete. De precizat, însã, Website: cã, de la ultima www.cronicavj.ro sancþiune aplicatã nu s-au mai înregistrat E-mail: probleme. cronicavj@gmail.com Carmen Carmen Director: COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
”Nu le ajung dubele, le trebuie un tren ca sã-i adune pentru DNA”
z ”Sunt niºte nesimþiþi, pentru cã deºi personalul minei e acum de vreo 5-6 ori mai mic, aparatul de conducere este acelaºi ca atunci când doar un sector avea 700 de oameni. ªi mulþi dintre ei au demult anii de pensie. Dar cum sã plece ei, care au salarii babane ºi în loc sã încerce sã vadã cum mai putem duce mina pânã la termen, se grãbesc sã-i punã capac”- miner Uricani. z ”Te îngrozeºti când vezi ce s-a fãcut ºi cu Complexul Energetic ºi sigur cã existã posibilitatea ca oamenii de la Închideri sã nu poatã fi preluaþi. Dacã se uitã în urmã cei care trebuie ºi vor vedea ce au fãcut, nu le ajung dubele, le trebuie un tren ca sã-i adune pentru DNA, atâtea au fãcut”lider de sindicat Petrila. La minele din Valea Jiului existã o tensiune nãscutã din incertitudine, care poate izbucni în orice moment. La minele viabile, informaþiile privind cererile de insolvenþã ale Complexului Energetic Hunedoara fac sã
pãlescã îngrijorãtor speranþa unei posibile salvãri dupã schimbarea conducerii ºi vizita ministrului Economiei, Andrei Gerea. La cele neviabile situaþia este ºi mai rea, pentru cã, dupã spusele minerilor, se face o
politicã perversã de panicare a personalului. Deºi se fac demersuri de cãtre sindicate ºi o parte dintre cei ce coordoneazã munca direct, pentru ca în acest an 2015 sã nu fie disponibilizaþi cei circa 700 de mineri, conform programului de închidere a celor trei mine – Petrila, Paroºeni ºi Uricani, ci doar 350, conducãtorii acestora lucreazã... invers. Având în vedere cã minele Petrila ºi Uricani au puþin peste 800 de salariaþi, dacã s-ar scoate din sistem 700 de oameni, amândouã minele s-ar putea închide imediat, deºi acest lucru nu este posibil conform aceluiaºi plan aprobat de UE. ªi totuºi, la unitãþi
sunt trimiºi reprezentanþi ai Societãþii de Închideri Mine ºi chiar directori de minã care le sugereazã oamenilor cã ar fi bine sã cearã singuri disponibilizarea pentru cã altfel vor rãmâne pe drumuri. În cauzã sunt cei care nu îndeplinesc condiþiile de pensionare ºi de aici supãrarea pentru cã a existat promisiunea de a fi preluaþi de minele viabile. ”Cum vin la noi sã ne spunã aºa ceva unii care trebuiau sã iasã la pensie cum e Rãdescu, care are vreo 55 de ani, sau directorul Simion care cred cã are 60 de ani? Pãi de ce nu pleacã ei, cã eu nu am anii de pensie. Eu ce fac încã cinci ani, cã în Valea Jiului nu gãseºti
Apa Serv Valea Jiului cere performanþã firmelor angajate
V
izate de noile cerinþe ale Apa Serv sunt firmele care vor lucra pe etapa a doua a proiectul european în valoare de aproape 90 de milioane de euro. Astfel, nici un drum reabilitat cu fonduri europene nu va fi spart de cãtre constructorii angajaþi la reabilitarea infrastructurii de apã ºi canal. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului, SC Apa Serv Valea Jiului, impune în caietul de licitaþie o condiþie esenþialã pentru firmele care vor lucrarea, respectiv sã dispunã de tehnologia de forare astfel
încât sã poatã efectua lucrãrile fãrã sã sape tranºee de drumurile proaspãt reabilitate. Societatea de apã nu permite firmei câºtigãtoare licitaþiei sã se atingã de un centimetru de asfalt pus de administraþiile locale pe bani europeni dacã sunt soluþii tehnologice are sã permitã introducerea conductelor fãrã sãpãturi de suprafaþã. „Vom cere prin documentaþie ca la licitaþie, unde sunt drumuri fãcute pe fonduri europene, sã se lucreze
prin forare ºi nicidecum sã se spargã drumul. Vom încerca sã lucrãm cât mai mult pe spaþiul din afara drumurilor ºi acolo unde este obligatoriu vom sparge. În rest, prin caietele de sarcini, firmelor li se cere sã gãseascã soluþii prin forare. Este necesar acest lucru pentru cã pe drumurile reabilitate cu fonduri europene nu este permis timp de cinci ani de zile sã se intervinã”, a declarat directorul general al SC
locuri de muncã aºa cã sã-þi poþi þine copiii în ºcoalã? Ne-au spus cã nu ne pot lua ãia de la minele viabile, cã acest Complex nu mai poate fi salvat ºi cã visãm cai verzi pe pereþi” – M.P., mina Petrila. La Petrila primii vizaþi a fi scoºi din sistem sunt cele circa 50 de persoane care lucreazã la suprafaþã ºi se ºtie cã majoritatea dintre aceºtia sunt cei care au fost accidentaþi în subteran ºi nu mai pot lucra la front, vãduve ºi copii de mineri care au murit fiind singuri întreþinãtori de familie. ”Sunt niºte nesimþiþi, pentru cã deºi personalul minei e acum de vreo 5-6 ori mai mic, aparatul de conducere este acelaºi ca atunci când doar un sector avea 700 de oameni. ªi mulþi dintre ei au demult anii de pensie. Dar cum sã plece ei, care au salarii babane ºi în loc sã încerce sã vadã cum mai putem duce mâna pânã la termen, se grãbesc sã-i punã capac” – I.S., miner Uricani. ªi pentru cã oamenii nu au vrut sã le facem public numele, am cerut mãcar o confirmare. ”Lucrurile stau rãu, iar liderii de sindicat au
Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Societatea beneficiazã de o finanþare europeanã pentru extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi canal, iar deja prima etapã a acestui proiect s-a încheiat anul trecut. În etapa a doua valoarea investiþiilor se ridicã la 89 de milioane de euro,
fãcut demersuri pentru a nu disponibiliza atâþia oameni explicând ºi de ce, cã nu pot duce o minã nici mãcar o lunã fãrã oameni. La noi, la Petrila, nu ne-a susþinut nimeni de aici, deºi au existat argumente serioase ºi programe amãnunþite cum poate fucþiona pânã în 2018. Nu-i intereseazã ºi uitã cã funcþiile sunt trecãtoare. Parcã singurul lor scop al lor este sã închidã tot. Existã speranþe pentru cã dl. Jujan, care, deºi a trecut la conducerea CEH, are semnãtura pe toate aceste programe în calitate de director al minei Petrila. Noi nu ne lãsãm, ne vom zbate pânã în ultima clipã. Te îngrozeºti când vezi ce s-a fãcut ºi cu Complexul Energetic ºi sigur cã existã posibilitatea ca oamenii de la închideri sã nu poatã fi preluaþi. Dacã se uitã în urmã cei care trebuie ºi vor vedea ce au fãcut, nu le ajung dubele, le trebuie un tren sã-i adune pentru DNA, atâtea au fãcut” – a declarat supãrat, Cãtãlin Cenuºe, ºef de brigadã ºi lider al Sindicatului Orizonturi Noi de la mina Petrila. Ileana FIRÞULESCU
fonduri nerambursabile, iar Avram spune cã „suntem pe drumul cel bun” ºi în acest an se vor organiza licitaþiile pentru demararea lucrãrilor. Aceste investiþii sunt extrem de necesare dat fiind faptul cã infrastructura de apã ºi canal n-a mai fost reabilitatã de circa 40 de ani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Înþelegere între CEH ºi SNÎMVJ pentru plata datoriilor
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are probleme financiare din cauza Complexului Energetic Hunedoara care nu ºi-a achitat restanþele. Reprezentanþii societãþii au acþionat în instanþã societatea energeticã pentru a-ºi recupera datoriile. „Din pãcate creanþele pe care le avem cãtre Complexul Energetic Hunedoara din ultima perioadã ºi mã refer la orimele luni ale anului. Încasãrile au fost strict pe componenta salarialã fãrã sã acoperim furnizorii care îi avem de câteva luni neplãtiþi.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
Am ajuns la o creanþã de 48 de milioane din care 26 de milioane în decurs de 60 de zile. Noi sperãm, din discuþiile pe care le-am avut chiar ieri cu domnul Jujan ºi sã deblocãm situaþia pe începutul lunii aprilie. În special la noi la societate suntem în aºteptarea ajutorului de stat pentru a debloca ºi o
parte din furnizori. Vom plãti o parte din datoriile cãtre bugetul statului ºi o parte din furnizori”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Doar banii de salarii au fost asiguraþi de Complexul Energetic Hunedoara. “Pânã acum de la
începutul anului Complexul Energetic Hunedoara ne-a asigurat banii de salarii. Într-adevãr datoriile de la bugetul statului nu mi le-a putut asigura, dar nu am avut
CEH a mai scãpat de o cerere de insolvenþã
M
ultigama Tech a renunþat la solicitarea privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au judecat, în data de 18 martie, cererea de insolvenþã a unei firme bucureºteni. “Renunþat la judecatã”, se aratã în soluþia instanþei. Fosta conducere a societãþii a
Cotizaþie pentru câinii fãrã stãpân
2,5
lei/cap de locuitor va fi cotizaþia administraþiilor locale din judeþ cãtre Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. În urmã cu douã sãptãmâni, la Deva a avut loc o întrunire a tututor primarilor pentru a se stabili valoarea cotizaþiei. La acel
probleme ºi în perioada imediat urmãtoare zic eu cã vom debloca aceastã situaþie ºi suntem în discuþii permanente cu conducerea CEH. Este un avantaj cã sunt aici la Petroºani ºi cã nu mai sunt la Deva ºi putem sã menþinem permanent un dialog cu conducerea Complexului”, a mai spus sursa citatã. Complexul Energetic Hunedoara are datorii de zeci de milioane faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Datoriile sunt pentru cãrbunele livrat de cãtre societatea de închideri. Monika BACIU
afirmat la momentul depunerii cererii cã au achitat cãtre firmã bucureºteanã restanþele. Suma pe care cei de la societatea energeticã au avut de achitat o restanþã de 120.000 de lei. Societatea din Bucureºti este specializatã în comercializarea echipamentelor de pompare pentru toate domeniile printre care ºi energie ºi minerit. Firma bucureºteanã este reprezentantul KSB în România. Þara de origine a firmei KSB este Australia. Monika BACIU
moment nu s-a ajuns la un acord, unii dintre primari afirmând faptul cã s-a stabilit o cotizaþie mult prea mare. “Pânã la urmã o sã cadã o înþelegere pe o cotizaþie unitarã, o sumã de bani pe cap de locuitor. Cei care conduc acest ADI au propus 2,5 lei de persoanã pe fiecare localitate. Dacã discutãm de oraºe mici ºi de comune nu ar fi o problemã raportat la numãrul de locuitori. Sunt convins cã o sã fie discuþii cu municipiile ºi oraºele mai mari, însã trebuie sã îneþelegem cã am apelat la aceastã asociere sãu fiecare unitate administrativ teritorialã trebuie sã îºi dezvolte propriul sistem de ecarisaj. Acum e la latitudinea edililor dacã vor sau nu sã participe la aceastã asociere”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJH. În anul 2012 la nivel judeþean a fost înfiinþatã Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Centre de ecarisaj funcþioneazã ºi în Valea Jiului. Monika BACIU
„Gunoierul”, premierã la Petroºani
A
þi auzit cu toþii de serialul tv „Las Fierbinþi” ? Ei bine, în aceeaºi notã de umor, cu multe, multe scene ce încã nu ne-au fost divulgate, actorii de la Petroºani ºi regizorul Sebastian Lupu ne aºteaptã sâmbãtã la Petroºani. Va fi încã o premierã la care biletele s-au epuizat înainte de a fi gata chiar afiºul piesei. Mimi Cornel Brãnescu este autorul piesei „Gunoierul”, piesã care se joacã, dupã cum spune ºi regizorul Sebastian Lupu, în multe teatre din þarã, fiind una contemporanã, pusã într-o notã umoristicã. Distribuþia îi are în prim-plan pe Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I.D Sârbu din Petroºani, Manole Popescu, dar ºi pe Nicolae Vicol, ori Alexandru Cazan. Ultimii doi ne ºi spun, cu zgârcenie, câte ceva din ceea ce vom vedea sâmbãtã pe scenã. „Sâmbãtã seara, dar ºi dupã aceea, pentru cã sperãm ca acest spectacol sã aibã o viaþã cât mai lungã, o sã încercãm sã arãtãm o orã din viaþa unui om, aparent normal, adicã eu, care, datoritã unui alt om, nenormal, ca sã nu vând mai mult din spectacol, ajunge sã se schimbe. Aceastã schimbare, nu o sã o devoalez, dar rãmâne ca publicul sã vinã sã
vadã. Una peste alta, va fi un spectacol viu, o bucatã din viaþa fiecãruia dintre noi, cu siguranþã cã majoritatea ducem gunoiul, iar acolo, rãmâne de vãzut ce se întâmplã”, a spus Nicolae Vicol, actor. Tot într-o pungã de gunoi l-am gãsit scotocind ºi pe Alexandru Cazan, care a fost ºi el, la rându-i extrem de zgârcit cu declaraþiile, înainte de premierã. „Din gunoaiele unui om, poþi afla foarte multe despre omul respectiv. Noi vã invitãm sâmbãtã seara sã vedeþi o piesã foarte frumoasã. Pentru mine, sincer, este o mare provocare ºi sper sã vã bucurãm cu
Fãrã personal la cantina socialã, se serveºte hranã rece
C
oncurs fãrã candidat. Beneficiarii de la cantina de ajutor social din Petroºani primesc, în continuare hranã rece.
interpretarea noastrã ”, a spus ºi Alexandru Cazan. Sebastian Lupu nu a vrut sã ne spunã nici el prea multe despre piesã, pentru cã, susþine el, meritã vãzutã pe viu, dar ne-a lãsat sã aflãm cã, dacã am vãzut vreun episod mãcar din Las Fierbinþi, atunci ºtim la ce sã ne
La primul concurs de ocupare a postului de magazioner nu s-a calificat nimeni, astfel cã reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã din Petroºani se vãd nevoiþi sã reia procedura. “Din pãcate am avut un prim concurs, s-a prezentat o doamnã care avea studii superioare, dar aceasta nu s-a mai prezentat la examen, am scos acea condiþie de liceu economic, am lãsat chiar 10 clase, este foarte greu. Sperãm sã vinã totuºi, încã nu
aºteptãm. „Este o comedie, un spectacol pe care nu o sã îl uitaþi repede. E vorba despre Mimi Brãnescu, cu unul dintre cele mai jucate spectacole de comedie din România, în ultima vreme. Mimi Brãnescu este un foarte bun actor, un foarte bun dramaturg, dar ºi scenarist de filme. El este scenarist la Las Fierbinþi, pentru cine ºtie. Vã daþi seama cã spectacolul nu are cum sã fie, decât senzaþional”, a spus Sebastian Lupu, regizorul piesei care are sâmbãtã premierã. Spectacolul se joacã cu spectatorii foarte aproape de actori, motiv pentru care au fost montate scaune pe scenã, iar locurile sunt limitate. Premiera se joacã, aºa cum s-a întâmplat la toate celelalte de pânã acum, cu casa închisã. Diana MITRACHE
s-a terminat termenul de depunere. Am reluat din nou concursul, sperãm sã vinã pentru cã nu mai putem. ªeful de serviciu distribuie hranã rece, trebuie sã distribuim hranã caldã”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani Cantina de ajutor social de la Petroºani a rãmas fãrã personal, dupã ce singurul angajat care deservea aceastã unitate a plecat pe caz de boalã. Monika BACIU
Pensii ºi de peste graniþã
u ieºit sau nu A la pensie, dar pleacã sã îºi rotun-
jeascã veniturile peste graniþele þãrii. Sunt sute de oameni doar în judeþul Hunedoara, unii care îºi fac ultimii ani de muncã peste hotare ºi apoi vin la Casa de Pensii sã le recalculeze veniturile. Nu câºtigã cu mult mai bine, pentru cã au prins criza economicã mondialã, dar cei care au ieºit la pensie în Hunedoara ºi îºi gãsesc de muncã peste hotare, nu refuzã sã plece. Vin apoi sã îºi recalculeze pensiile ºi cei de la Casa Judeþeanã din Deva spun cã deja au peste 1.000 de astfel de pensionari. Toþi au lucrat fie ultimii ani în strinãtate, fie dupã pensie, dar aduc un plus la valoarea pensiei stabilitã în România. „În general, pensionarii lucreazã în statele UE ºi aici fac referire la Italia, în mod deosebit ºi
Spania. Avem câteva mii de pensionari din judeþul Hunedoara, care efectiv ºi-au depus actele pentru pensii comunitare, care beneficiazã de pensii intracomunitare, sunt cam 1.000”, a spus Ilie Toma, ºef CJP Hunedoara. Un român care lucreazã în spaþiul Uniunii Europene îºi poate creºte veniturile la pensie, dacã plãteºte o cotizaþie în statele respective. Stagiul de cotizare diferã de la o þarã la alta, dar calculul pensiei se face etapizat, iar la final, pensionarul are de ales între douã variante de calcul, desigur cea care îl avantajeazã. Mii de oameni acceptã sã munceascã chiar ºi la bãtrâneþe, iar cum în Valea Jiului pensionarii ies din sistem la 45 de ani, nici nu e greu sã munceascã, dacã pleacã peste hotare. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Înþelegere între CEH ºi SNÎMVJ pentru plata datoriilor
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are probleme financiare din cauza Complexului Energetic Hunedoara care nu ºi-a achitat restanþele. Reprezentanþii societãþii au acþionat în instanþã societatea energeticã pentru a-ºi recupera datoriile. „Din pãcate creanþele pe care le avem cãtre Complexul Energetic Hunedoara din ultima perioadã ºi mã refer la orimele luni ale anului. Încasãrile au fost strict pe componenta salarialã fãrã sã acoperim furnizorii care îi avem de câteva luni neplãtiþi.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
Am ajuns la o creanþã de 48 de milioane din care 26 de milioane în decurs de 60 de zile. Noi sperãm, din discuþiile pe care le-am avut chiar ieri cu domnul Jujan ºi sã deblocãm situaþia pe începutul lunii aprilie. În special la noi la societate suntem în aºteptarea ajutorului de stat pentru a debloca ºi o
parte din furnizori. Vom plãti o parte din datoriile cãtre bugetul statului ºi o parte din furnizori”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Doar banii de salarii au fost asiguraþi de Complexul Energetic Hunedoara. “Pânã acum de la
începutul anului Complexul Energetic Hunedoara ne-a asigurat banii de salarii. Într-adevãr datoriile de la bugetul statului nu mi le-a putut asigura, dar nu am avut
CEH a mai scãpat de o cerere de insolvenþã
M
ultigama Tech a renunþat la solicitarea privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au judecat, în data de 18 martie, cererea de insolvenþã a unei firme bucureºteni. “Renunþat la judecatã”, se aratã în soluþia instanþei. Fosta conducere a societãþii a
Cotizaþie pentru câinii fãrã stãpân
2,5
lei/cap de locuitor va fi cotizaþia administraþiilor locale din judeþ cãtre Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. În urmã cu douã sãptãmâni, la Deva a avut loc o întrunire a tututor primarilor pentru a se stabili valoarea cotizaþiei. La acel
probleme ºi în perioada imediat urmãtoare zic eu cã vom debloca aceastã situaþie ºi suntem în discuþii permanente cu conducerea CEH. Este un avantaj cã sunt aici la Petroºani ºi cã nu mai sunt la Deva ºi putem sã menþinem permanent un dialog cu conducerea Complexului”, a mai spus sursa citatã. Complexul Energetic Hunedoara are datorii de zeci de milioane faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Datoriile sunt pentru cãrbunele livrat de cãtre societatea de închideri. Monika BACIU
afirmat la momentul depunerii cererii cã au achitat cãtre firmã bucureºteanã restanþele. Suma pe care cei de la societatea energeticã au avut de achitat o restanþã de 120.000 de lei. Societatea din Bucureºti este specializatã în comercializarea echipamentelor de pompare pentru toate domeniile printre care ºi energie ºi minerit. Firma bucureºteanã este reprezentantul KSB în România. Þara de origine a firmei KSB este Australia. Monika BACIU
moment nu s-a ajuns la un acord, unii dintre primari afirmând faptul cã s-a stabilit o cotizaþie mult prea mare. “Pânã la urmã o sã cadã o înþelegere pe o cotizaþie unitarã, o sumã de bani pe cap de locuitor. Cei care conduc acest ADI au propus 2,5 lei de persoanã pe fiecare localitate. Dacã discutãm de oraºe mici ºi de comune nu ar fi o problemã raportat la numãrul de locuitori. Sunt convins cã o sã fie discuþii cu municipiile ºi oraºele mai mari, însã trebuie sã îneþelegem cã am apelat la aceastã asociere sãu fiecare unitate administrativ teritorialã trebuie sã îºi dezvolte propriul sistem de ecarisaj. Acum e la latitudinea edililor dacã vor sau nu sã participe la aceastã asociere”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJH. În anul 2012 la nivel judeþean a fost înfiinþatã Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Centre de ecarisaj funcþioneazã ºi în Valea Jiului. Monika BACIU
„Gunoierul”, premierã la Petroºani
A
þi auzit cu toþii de serialul tv „Las Fierbinþi” ? Ei bine, în aceeaºi notã de umor, cu multe, multe scene ce încã nu ne-au fost divulgate, actorii de la Petroºani ºi regizorul Sebastian Lupu ne aºteaptã sâmbãtã la Petroºani. Va fi încã o premierã la care biletele s-au epuizat înainte de a fi gata chiar afiºul piesei. Mimi Cornel Brãnescu este autorul piesei „Gunoierul”, piesã care se joacã, dupã cum spune ºi regizorul Sebastian Lupu, în multe teatre din þarã, fiind una contemporanã, pusã într-o notã umoristicã. Distribuþia îi are în prim-plan pe Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I.D Sârbu din Petroºani, Manole Popescu, dar ºi pe Nicolae Vicol, ori Alexandru Cazan. Ultimii doi ne ºi spun, cu zgârcenie, câte ceva din ceea ce vom vedea sâmbãtã pe scenã. „Sâmbãtã seara, dar ºi dupã aceea, pentru cã sperãm ca acest spectacol sã aibã o viaþã cât mai lungã, o sã încercãm sã arãtãm o orã din viaþa unui om, aparent normal, adicã eu, care, datoritã unui alt om, nenormal, ca sã nu vând mai mult din spectacol, ajunge sã se schimbe. Aceastã schimbare, nu o sã o devoalez, dar rãmâne ca publicul sã vinã sã
vadã. Una peste alta, va fi un spectacol viu, o bucatã din viaþa fiecãruia dintre noi, cu siguranþã cã majoritatea ducem gunoiul, iar acolo, rãmâne de vãzut ce se întâmplã”, a spus Nicolae Vicol, actor. Tot într-o pungã de gunoi l-am gãsit scotocind ºi pe Alexandru Cazan, care a fost ºi el, la rându-i extrem de zgârcit cu declaraþiile, înainte de premierã. „Din gunoaiele unui om, poþi afla foarte multe despre omul respectiv. Noi vã invitãm sâmbãtã seara sã vedeþi o piesã foarte frumoasã. Pentru mine, sincer, este o mare provocare ºi sper sã vã bucurãm cu
Fãrã personal la cantina socialã, se serveºte hranã rece
C
oncurs fãrã candidat. Beneficiarii de la cantina de ajutor social din Petroºani primesc, în continuare hranã rece.
interpretarea noastrã ”, a spus ºi Alexandru Cazan. Sebastian Lupu nu a vrut sã ne spunã nici el prea multe despre piesã, pentru cã, susþine el, meritã vãzutã pe viu, dar ne-a lãsat sã aflãm cã, dacã am vãzut vreun episod mãcar din Las Fierbinþi, atunci ºtim la ce sã ne
La primul concurs de ocupare a postului de magazioner nu s-a calificat nimeni, astfel cã reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã din Petroºani se vãd nevoiþi sã reia procedura. “Din pãcate am avut un prim concurs, s-a prezentat o doamnã care avea studii superioare, dar aceasta nu s-a mai prezentat la examen, am scos acea condiþie de liceu economic, am lãsat chiar 10 clase, este foarte greu. Sperãm sã vinã totuºi, încã nu
aºteptãm. „Este o comedie, un spectacol pe care nu o sã îl uitaþi repede. E vorba despre Mimi Brãnescu, cu unul dintre cele mai jucate spectacole de comedie din România, în ultima vreme. Mimi Brãnescu este un foarte bun actor, un foarte bun dramaturg, dar ºi scenarist de filme. El este scenarist la Las Fierbinþi, pentru cine ºtie. Vã daþi seama cã spectacolul nu are cum sã fie, decât senzaþional”, a spus Sebastian Lupu, regizorul piesei care are sâmbãtã premierã. Spectacolul se joacã cu spectatorii foarte aproape de actori, motiv pentru care au fost montate scaune pe scenã, iar locurile sunt limitate. Premiera se joacã, aºa cum s-a întâmplat la toate celelalte de pânã acum, cu casa închisã. Diana MITRACHE
s-a terminat termenul de depunere. Am reluat din nou concursul, sperãm sã vinã pentru cã nu mai putem. ªeful de serviciu distribuie hranã rece, trebuie sã distribuim hranã caldã”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani Cantina de ajutor social de la Petroºani a rãmas fãrã personal, dupã ce singurul angajat care deservea aceastã unitate a plecat pe caz de boalã. Monika BACIU
Pensii ºi de peste graniþã
u ieºit sau nu A la pensie, dar pleacã sã îºi rotun-
jeascã veniturile peste graniþele þãrii. Sunt sute de oameni doar în judeþul Hunedoara, unii care îºi fac ultimii ani de muncã peste hotare ºi apoi vin la Casa de Pensii sã le recalculeze veniturile. Nu câºtigã cu mult mai bine, pentru cã au prins criza economicã mondialã, dar cei care au ieºit la pensie în Hunedoara ºi îºi gãsesc de muncã peste hotare, nu refuzã sã plece. Vin apoi sã îºi recalculeze pensiile ºi cei de la Casa Judeþeanã din Deva spun cã deja au peste 1.000 de astfel de pensionari. Toþi au lucrat fie ultimii ani în strinãtate, fie dupã pensie, dar aduc un plus la valoarea pensiei stabilitã în România. „În general, pensionarii lucreazã în statele UE ºi aici fac referire la Italia, în mod deosebit ºi
Spania. Avem câteva mii de pensionari din judeþul Hunedoara, care efectiv ºi-au depus actele pentru pensii comunitare, care beneficiazã de pensii intracomunitare, sunt cam 1.000”, a spus Ilie Toma, ºef CJP Hunedoara. Un român care lucreazã în spaþiul Uniunii Europene îºi poate creºte veniturile la pensie, dacã plãteºte o cotizaþie în statele respective. Stagiul de cotizare diferã de la o þarã la alta, dar calculul pensiei se face etapizat, iar la final, pensionarul are de ales între douã variante de calcul, desigur cea care îl avantajeazã. Mii de oameni acceptã sã munceascã chiar ºi la bãtrâneþe, iar cum în Valea Jiului pensionarii ies din sistem la 45 de ani, nici nu e greu sã munceascã, dacã pleacã peste hotare. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
Dispute pe drepturile angajaþilor CEH
Fiecare sindicat cu procesul lui. Angajaþii aºteaptã cã instanþa sã facã luminã
D
ouã sindicate, douã procese distincte, asta deºi acþiunile în instanþã au legãturã tot cu Contractul Colectiv de Muncã, unic atât pentru mineri, cât ºi pe energeticieni. La Tribunalul Hunedoara se judecã procesul deschis de Sindicatul Muntele pentru neacordarea primelor de vacanþã. Magistraþii au acordat un nou termen de judecatã, pentru data de 26.03.2015. Practic, Biroul Executiv al Sindicatului „Muntele” a decis acþionarea în judecatã a Complexului Energetic Hunedoara pe motiv cã nu s-a respectat
CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 27 martie 2015, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Bibliotecii Judeþene ”Ovid Densuºianu” Hunedoara Deva; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea preluãrii în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara a unei strãzi din Silvaºu de Sus; 7. Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu Municipiul Petroºani, prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani în vederea realizãrii în comun a obiectivului de investiþii ”Modernizarea drumului de acces spre Staþia de sortare ºi Staþia de transfer din Municipiul Petroºani” din cadrul Contractului de finanþare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”, cod SMIS – CSNR 49063; 8. Proiect de hotarâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu
Contractul Colectiv de Muncã în ceea ce priveºte primele de vacanþã. Adaosurile salariale sunt prevãzute în CCM –ul negociat ºi parafat de adminsitraþia CEH ºi sindicate, însã plata acestora stã sub semnul întrebãrii dupã o bâlbã a guvernanþilor. Este vorba despre adoptarea Legii 94/2014, care prevede acordarea voucherelor de vacanþã în locul primelor. Numai cã, în bugetul de venitzuri ºi cheltuilei al CEH aceste vouchere nu sunt prevãzute, dar în schimb apar primele de vacanþã. Sindicaliºtii susþin însã cã atâta timp cât existã societãþi cu capital integral de stat care acordã primã de con-
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã ”IANCU DE HUNEDOARA” al judeþului Hunedoara în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unui proiect de interes public judeþean ; 9. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea modificãrii ºi completãrii Anexei la Hotãrârea nr.128/2012 a Consiliului Judeþean Hunedoara privind aprobarea contractãrii unei finanþãri rambursabile interne în valoare de 40.000.000 lei; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnicoeconomice pentru obiectivele de investiþii ºi/sau reparaþii: Modernizare DJ 687K: DN 66 (Bretea Strei) – Silvaºu de Jos – Silvaºu de Sus – Mãnãstirea Prislop, km. 5+100 – km. 12+275, Modernizarea drumului de acces spre staþia de sortare/transfer din Petroºani, Reparaþii capitale parapet pe DJ 705H: DJ 705(km.8+800) – Geoagiu Bãi ºi Amenajare mansardã pentru spaþii operaþionale ambulatoriu tip ”C” la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã ”IANCU DE HUNEDOARA” al judeþului Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea valorificãrii masei lemnoase pe picior din zona de siguranþã a drumurilor judeþene DJ 687E ºi DJ 687; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea necesarului de îmbrãcãminte, încãlþãminte, jucãrii, materiale igienico-sanitare ºi rechizite pentru copiii ºi tinerii ocrotiþi de serviciile publice specializate pentru protecþia copilului ºi mamele protejate în centrele maternale; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare, suspendarea activitãþii ºi aprobarea demarãrii procedurilor de dizolvare ºi lichidare ale Societãþii Comerciale S.C. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara S.A.; 14. Proiect de hotãrâre privind constituirea Comisiei de evaluare ºi selecþie a persoanelor fizice autorizate ºi atestate, asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop patrimonial care iniþiazã ºi orga-
cediu aºa cum ea este reglementatã în contractele colective de muncã, fãrã sã þinã cont de prevederile legii amintite, ºi CEH-ul trebuie sã respecte ceea ce a prevãzut ºi negociat în Contractul Colectiv de Muncã. Conform negocienizeazã acþiuni, programe, proiecte culturale ºi educativ-ºtiinþifice, sportive, activitãþi sociale, unitãþilor de cult, ofertelor formulate pentru editarea unor publicaþii culturale, pentru care se pot acorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice ºi aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a acestei Comisii; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii cotizaþiei la Asociaþia ”SALVITAL” Hunedoara pentru anul bugetar 2015; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii cotizaþiilor la Asociaþiile de Dezvoltare „Aqua Prest Hunedoara”, ”Apa Valea Jiului”, „Sistem integrat de gestionare a deºeurilor – Judeþul Hunedoara”, ”Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” pentru anul bugetar 2015; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului creditelor interne pe anul 2015 al Judeþului Hunedoara ºi estimãrile pe anii 2016 – 2018; 18. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2015; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 20. Proiect de hotãrâre privind desemnarea unor reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara ca membri în Consiliul de administraþie al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 21. Proiect de hotãrâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Judeþean Hunedoara în Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Societatea Comercialã APAPROD S.A. Deva; 22. Proiect de hotãrâre privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 21/2013 de numire a reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara în Adunarea Generalã a Asociaþiilor de Dezvoltare Intercomunitarã ”Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” ºi „Apa Valea Jiului”. p.PREªEDINTE, Dorin Oliviu Gligor VICEPREªEDINTE
rilor dintre sindicate ºi administraþie, prima de vacanþã are un cuantum de 1900 de lei brut. “Instanþa a luat act de existenþa procesului deschis de Sindicatul Liber Electrocentrale Paroºeni, în care acesta contestã legalitatea Contractului Colectiv de Muncã în vigoare, care are ca termen tot data de 26.03.2015. Instaþa a considerat cã aceste procese au legãturã ºi trebuie sã þinã cont de soluþia care se va da în procesul deschis de SLE Paroºeni. Dacã CCM va fi contestat, atunci vor fi tãiate toate drepturile prevãzute în CCM”, spun acum reprezentanþii Sindicatului Muntele. Aceºtia susþin cã acþiunile celorlalte sindicate aduc prejudicii salariaþilor. “Neacordarea drepturilor salariale nu este în interesul salariaþilor, sindicatele nereprezentative trebuie sã îºi limiteze acþiunile care nu fac altceva decât sã "încurce" lucrurile” susþin sursele citate.
pierdut din A udrepturi
Numai energeticienii care fac parte din SLE Paroºeni nu au cum sã fie mulþumiþi de contractul de muncã negociat de “Muntele”, pentru cã au pierdut o serie de drepturi din vechile CCM-uri aplicate înainte de unificarea
Milioane de lei datorii cãtre bugetul de stat
A
ºteaptã ajutorul de stat. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului aºteaptã sã încaseze ajutorul de stat. Mare parte a sumei va fi alocatã pentru plata datoriilor cãtre bugetul de stat ºi plata furnizorilor. “Noi estimam cã ajutorul de stat îl vom primi spre sfârºitul lunii, prin data de 25 a lunii în curs. Este în cuantum de 17 milioane de lei. Acest cuantum va fi absorbit în proporþie de 80% de cãtre bugetul de stat pentru cã nu am putut plãti în primele douã luni ale anu-
electrocentralelor cu unitãþile miniere ºi, totodatã, a contractelor de muncã. Sã luãm exemplul primelor de vacanþã de vacanþã. În vechea formulã contractualã, energeticienii beneficiau de primã de vacanþã de 2.167 lei brut – corespunzãtor clasei 31, treapta IX, iar cei din zona minierã de trei tranºe a câte 900, 450 ºi 525 de lei brut. În varianta comunã, pe CEH, prima de vacanþã se dã o datã pe an, cu maximum cinci zile înainte de plecarea în fracþiunea de peste 15 zile de concediu, în cuantum de 1.900 de lei brut. La fel, pentru primele jubiliare, la împlinirea unor ani buni de lucru în firmã, energeticienii iarãºi au pierdut din drepturile anterioare actualului Contractul Colectiv de Muncã. Astfel, doar ei primeau aceste drepturi, în echivalent de un salariu brut la „jubiliara” de 20 de ani, douã salarii brute la 30 de ani ºi trei salarii brute echivalent clasa de bazã la 35 de ani. Acum, în structura comunã, se acordã prime jubiliare de un salariu brut echivalent clasa de bazã. Iar acestea sunt doar douã exemple ale unor drepturi anulate sau diminuate pe care energeticienii le vor înapoi ºi din acest motiv au propriul lor proces în instanþã. Car men COSMAN-PREDA lui”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Societatea de închideri are de achitat 10 milioane de lei doar cãtre bugetul statului, însã mai sunt de plãtit ºi taxe cãtre administraþile locale ºi nu numai. “La bugetul de stat avem în jur de 10 milioane de plãtit. Mai sunt multe taxe ºi impozite, taxe ºi impozite cãtre primarii, taxe de exploatare care trebuie rezolvate în aceastã perioadã pentru ca activitatea sã poatã continua”, a mai spus sursa citatã. Nici furnizorii nu îi lasã în pace pe cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Toþi furnizorii sau prestatorii de servicii îºi au depus facturile, însã au rãmas pentru moment cu ele neachitate. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
ªi-a lovit tatãl cu un cuþit ºi a fugit
U
n tânãr de 25 de ani din municipiul Lupeni a fost reþinut de poliþiºtii din localitate ºi cercetat penal de procurori pentru tentativã de omor, dupã ce ºi-a lovit tatãl cu un cuþit. O singurã loviturã l-a atins pe bãrbat într-o zonã vitalã ºi aproape l-a omorât.
Potrivit anchetatorilor între cei doi, tatã ºi fiu, luni noapte, a izbucnit un conflict
dupã ce tânãrul s-a îmbãtat ºi pentru a-ºi reduce tatãl la tãcere, a luat cuþitul ºi l-a înjunghiat în zona abdominalã. A dat de trei ori cu cuþitul ºi o loviturã l-a atins pe bãrbat într-o zonã cu organe vitale, iar dupã ce omul s-a prãbuºit, agresorul a fugit de acasã. Medicii au fost cei care i-au anunþat pe poliþiºti iar aceºtia din urmã au reuºit sã dea de urma agresorului ºi sã-l reþinã. Au aflat cã s-a ascuns pe parcursul zilei de marþi
ºi pus în faþa probelor a recunoscut fapta. Tânãrul a fost audiat de procurori pentru tentativã de omor calificat ºi reþinut miercuri noapte pentru 24 de ore, iar apoi prezentat Tribunalului Hunedoara pentru emiterea mandatului de arestare preventivã pentru 30 de zile. Tatãl înjunghiat a fost internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi medicii l-au bãgat imediat în operaþie, dat fiind faptul cã starea sa era
foarte gravã, lama cuþitului afectându-i ºi organe interne. Potrivit chirurgilor petroºãneni, pentru moment victima este
supravegheatã permanent ºi starea sa este stabilã. Chiar dacã medicii au reuºit în urma operaþiei sã-i salveze viaþa bãtrânului, se tem sã nu aparã complicaþii. Dacã va fi
gãsit vinovat pentru tentativã de omor, tânãrul care a vrut sã-ºi omoare tatãl, riscã o pedeapsã de pânã la 25 de ani. Maximilian GÂNJU
oraº, iar acþiunea are loc cu prilejul Zilei Mondiale a Apei. „În data de 22, în colaborare cu ONG-ul Petro Aqua, cu clasele a III-a ºi a IV-a avem o acþiune cu copii. În sensul cã la fiecare bloc, se pune un afiº, cu un semnal de alarmã cã sã pãtstrãm apele curate. În fiecare an, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sau a Zilei Mediului, facem astfel de campanii în ºcoli. Pentru cã, se ºtie, copiii sunt cei mai sensibili la mediu ºi ei reprezintã viitorul
nostru, iar acþiunile lor au un alt fel de impact asupra oamenilor maturi”, a spus Sorin Corici, ºef Sistemul Hidotehnic din Petroºani. Desfãºuratã pe întreaga Planetã, sub egida Naþiunilor Unite, Ziua Mondialã a Apei evidenþiazã importanþa pe care o are apa în viaþa de zi cu zi. Cu acest prilej, specialiºtii Administraþiei Bazinale Jiu au reluat Campania <<Sã pãstrãm apele curate>>, campanie iniþiatã în anul 2008 ºi premiatã în acelaºi an, în cadrul festivalului campaniilor de mediu de la Londra. De aceastã datã, campania se va adresa mai mult copiilor, ea fiind pliatã pe derularea unor evenimente ºcolare la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din ciclul primar. Diana MITRACHE
Scrisori de Ziua Apei
uminicã, D 22 martie, este Ziua Apei, iar copiii,
cu sprijinul celor de la Petro Aqua ºi Sistemul Hidrotehnic al apelor din Valea Jiului ne atrag atenþia asupra poluãrii. Cei mici trimit scrisori ºi acþiunile de ecologizare abia încep în mai toate oraºele Vãii Jiului. O scrisoare cãtre pãrinþi ºi vecini vom vedea în aceste zile prin Petroºani, ori Petrila. De vinã sunt copiii din ºcolile primare, care vor lipi astfel de afiºe cu îndemnul de a învãþa sã ne pãstrãm apele curate. Asta, pentru cã poluarea atinge cote alarmante pe orice fir de apã ce trece prin
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 martie 2015
Henþ cu mâna JIUL SE „UMFLÔ ÎN OLTENIA Prin anii `60-`70 ai secolului trecut, noþiunea de Pandurii Tg. Jiu sau Universitatea Craiova era ceva abstract. Apoi, sângele a început sã clocoteascã pe la
olteni din câmpie a apãrut „Craiova Maxima”, care va avea o istorie frumoasã în fotbalul românesc. Jiul Petroºani era echipa ce afiºa
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
DERBY-UL DE VEST
CIORAIA (în prim-plan, Hercules Lupeni) crede cã se va întoarce cu toate punctele de la Uricani
Antrenorul Dan Voicu (Hercules Lupeni) sperã sã îi revinã zâmbetul dupã meciul de la Uricani
Se anunþã interesant meciul dintre o echipã în plinã transformare, Minerul Uricani ºi una într-o uºoarã scãdere de formã, dar totuºi pe locul 2, Hercules Lupeni. „Nu va fi uºor cu criza asta de atacanþi, dar sper ca jucãtorii mei sã-ºi revinã. Probabil cã de sãptãmâna viitoare îl reactivãm ºi pe Ungurianu”, a declarat Dan Voicu, antrenorul
constanþa în fotbalul zonei, chiar dacã nu „exploda” prin mari rezultate. De la Jiul mai plecau spre Universitatea, un Martinovici, un Vancea ori Ovidiu Dodu. Apoi, dupã anul 2000, au apãrut Pandurii lui Condescu (nu ai lui
Lupeniului. „Dupã egalul de la Jiul avem un tonus bun. Eu cred cã nu vom pierde acest meci, deºi suntem conºtienþi de forþa adversarului”, a spus Neculai Baltaru, antrenorul Uricaniului. Un alt meci în Valea Jiului, Inter Petrila – Cetate Deva, un adevãrat derby de clasament. „Avem trei indisponibilitãþi, Törkös, Duma ºi I. Androne. Dar eu zic cã dacã ne mobilizãm, nu pierdem” spune Avram Moldovan, antrenorul Petrilei.
Antrenorul AVRAM MOLDOVAN (Inter Petrila) s-ar mulþumi ºi cu un egal în meciul cu Cetate Deva
GOLGETERI z 23 goluri – Pribac (Cetate Deva) z 15 goluri – Al. Constantin (Aurul Certej) z 12 goluri – Adr. Pepenar (ªoimul Bãiþa) z 11 goluri – Dolha (Inter Petrila) z 8 goluri – Stãnculea (Victoria Cãlan)
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Vladimirescu...), care au început o altã poveste în fotbalul oltenesc. Ambele echipe aflate pe Jiu în jos, în aval, invers proporþional cu tendinþele de clasament. Jiul a început sã scadã, dar în aval, Pandurii ºi Craiova sã se menþinã la cote
ridicate. Chiar dacã Craiova a dispãrut la un moment dat, lucrurile s-au redresat ºi acum putem vorbi din nou despre performanþã. Priviþi unde se aflã cele douã echipe de pe Jiu în jos ºi unde se aflã echipa din partea de amonte...
Fotbal, Liga a II-a
SECETÃ DE GOLURI z În Seria 1, dacã nu punem la socotealã cele douã victorii prin forfait de la Voluntari ºi Constanþa, sunt abia opt goluri marcate. z Se pare cã echipele de la locul 8 în jos s-au resemnat cu lupta în play-out-ul pentru retrogradare. z În Seria a 2-a au mai rãmas doar 11 echipe. z ACS Poli (Recaº) Timiºoara s-a chinuit într-un 0-0 la modesta Olimpia Satu Mare, astfel cã ocupanta locului 2, Metalul Reºiþa, se menþine la douã puncte distanþã, dupã un 0-0 la Unirea Târlungeni. z Doar F.C. Olt Slatina a reuºit în aceastã serie o victorie mai concludentã pe teren, 2-0 cu F.C. Bihor Oradea, în timp ce echipa de pe ultimul loc, ªoimii Pâncota, antrenatã de ex-jiulistul Ionuþ Popa, a beneficiat de punctele unui 3-0 la „masa verde” cu Fortuna Câmpina.
Fotbal, Liga I
STEAUA RESPIRÃ
zO etapã nebunã în prima ligã, cu umilirea pe teren propriu a unei echipe Dinamo care nu se mai regãseºte de ani de zile. z Concordia Chiajna i-a fãcut ºah-mat, 3-0, pe propriul teren din ªos. ªtefan cel Mare, Dinamo fiind acum pe locul 6, la 12 puncte de lider. z În schimb, Steaua ºi-a revenit, 1-0 la Piatra Neamþ, într-o atmosferã hibernalã, cu un Rusescu strãlucitor ºi cu un Nicandro Breeveld extrem de laborios. z C.S.M.S. Iaºi continuã sã fie revelaþia returului, echipa din Copou îndepãrtându-se tot mai mult de poziþia de retrogradare. z Foste campioane ale României în diferite perioade de timp, Rapid Bucureºti, Oþelul Galaþi ºi C.F.R. Cluj vor lua, mai mult ca sigur, drumul ligii secunde.