Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 808
Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Începe demolarea minei Petrila
Valea Jiului este reprezentatã în CJEX al PNL Hunedoara
L
iberalii au majoritatea în biroul judeþean al noului PNL, iar patru membri din Valea Jiului au fost aleºi sã facã parte din Comitetul Executiv Judeþean.
Astfel, coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, preºedintele PNL Petroºani, Dorina Niþã, afaceristul Adrian Rus ºi fostul pedelist Florin Mârza, vor avea un cuvânt de spus pentru Valea Jiului în noul comitet al PNL. În judeþul Hunedoara, liberalii au în CJEX nu mai puþin de 20 de membri în timp ce fostul PDL are 9 membri. „La ºedinþa biroului a fost ales noul comitet ºi eu spun cã Valea Jiului este bine reprezentatã. Acum va trebui sã confirmãm ºi
noi prin deciziile luate astfel încât oamenii de aici sã aibã de câºtigat. Mandatul câºtigat de preºedintele Klaus Iohannis ne obligã sã facem tot ce ne stã în putinþã pentru a-i convinge pe oameni cã PNL este o soluþie pentru România, dar ºi pentru Valea Jiului. Situaþia din zona noastrã se înrãutãþeºte de la o zi la alta, oamenii se simt înºelaþi pentru cã la alegerile trecute au votat masiv pentru PSD ºi aºteptãrile au fost mari. Dezamãgirea este ºi mai mare pentru ei, pentru cã li s-a promis marea cu sarea ºi lucrurile nu s-au schimbat deloc în bine, ba din contrã. Noi avem datoria de a-i convinge pe locuitorii Vãii Jiului de lucrul bine fãcut”, a declarat coordonatorul PNL în Valea Jiului, Costel Avram. M. GÂNJU
Foto: facebook
N
u au reuºit nici pe departe sã salveze de la demolare clãdirile minei Petrila. Birocraþia ºi faptul cã proiectul deja cuprinde direcþiile clare ºi un plan bine stabilit, fac ca mina Petrila sã devinã în scurt timp amintire. >>> PAGINILE 4-5
Închisoarea l-a marcat
Fostul bodyguard al lui Simota, Cristian Litera, are nevoie de psiholog ostul bodyguard al lui Alin Simota, F Cristian Litera, judecat
împreunã cu el în dosarul privind constituirea unui grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã, are nevoie de psiholog, iar instanþa i-a dat voie sã meargã douã zile pe sãptãmânã. La mijlocul acestei luni, Cristian Litera – considerat unul dintre capii lumii inter-
lope devene a obþinut în instanþã înlocuirea arestului preventiv cu mãsura arestului la domiciliu. Iar acum, magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au admis cererea formulatã de Litera ºi, în consecinþã, i-au
permis acestuia „sã pãrãseascã domiciliul, în fiecare zi de luni ºi joi a sãptãmânii, în intervalul orar 14,30 – 16,30, în vederea deplasãrii la Cabinetul Individual de Psihologie Dr. Câmpean Ioana”. Litera a mai fost în arest la domiciliu, în aceastã cauzã, dupã ce în luna mai 2014 judecãtorii au fost de acord cu înlocuirea mãsurii arestului preventiv – dispusã în urmã cu aproximativ un an de zile, dar, la mijlocul lunii decembrie, a fost trimis din
nou dupã gratii Cristian Litera a fost trimis în judecatã alãturi de alþi 13 inculpaþi, printre care ºi afaceristul Alin Simota, într-un dosar instrumentat de Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism. Gruparea e acuzatã de ºantaj, cãmãtãrie, trafic de persoane, infracþiuni de violenþã ºi înºelãciune. Potrivit celor de la DIICOT, „grupul organizat era structurat în paliere de comandã ºi execuþie, specializat în ºantaje, sechestrãri de persoane, „bãtãi la comandã” (cele 16 persoane vãtãmate având nevoie de 60 – 100 zile îngrijiri medicale), cãmãtãrie, iar activitãþile
acestuia au fost favorizate ºi de cãtre ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Hunedoara”. Anchetatorii au mai precizat cã gruparea, care ar fi acþionat la ordinele lui Alin Simota, a fost implicatã în mai multe infracþiuni de înºelãciune în dauna unor firme de asigurãri, cu complicitatea unor angajaþi din sistem. Prejudiciul creat a fost de 400.000 de lei ºi 100.000 de euro, în cauzã fiind dispuse mãsuri asiguratorii. Cristian Litera mai este judecat într-un dosar de înºelãciune la Curtea de Apel Alba Iulia. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 martie 2015
Datorii comerciale de 176 de milioane de lei
Unde s-au scurs banii Complexului Energetic Hunedoara?!
S
ituaþie încâlcitã la Complexul Energetic Hunedoara, unde angajaþii se plâng cã nu au cu ce lucra, dar, cu toate acestea, unitatea energeticã este împresuratã de creditori. Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara depãºesc 176 de milioane de lei noui ºi, practic, nu existã furnizor care sã nu aibã bani de recuperat. O sumã imensã, pentru care conducerea CEH trebuie sã gãseascã urgent o soluþie de platã, pentru cã altfel riscã sã rãmânã fãrã contractele de livrare a materialelor necesare în procesul de producþie. De precizat cã mare parte din aceastã sumã sunt datorii sunt scadente, pentru care creditorii se pot adresa instanþei de judecatã, aºa cum s-a mai întâmplat de altfel. Paradoxal este faptul cã, în timp ce datoriile faþã de
furnizorii de materii prime ºi materiale sunt imense, angajaþii se plâng cã nu au cu ce lucra. În subteran, minerii aproape cã au ajuns sã lucreze cu mâinile goale, iar situaþia este mai dramaticã decât în oricare altã perioadã a mineritului modern. Întrebarea este unde s-au scurs totuºi banii, pe ce s-au cheltuit aceste sume, dacã în dotarea angajaþilor nu se vede mai nimic? Îngrijorãtor este cã se tot adunã datoriile cãtre furnizorii de materii prime ºi materiale, iar mulþi dintre partenerii de afaceri se gândesc de douã ori înainte de a mai onora comenzile tocmai din cauza
Medicii vin cu recomandãri pentru cei care postesc
P
ostul cu bune ºi cu rele. Postul este o perioadã excelentã pentru organism pentru cã se poate renunþa timp de câteva sãptãmâni la produsele din carne, la ouã ºi lactate, în favoarea legumelor, fructelor, cerealelor ºi a altor alimente vegetariene. Pentru a avea o dietã sãnãtoasã în aceastã perioadã destul de grea din punct de vedere alimentar nutriþioniºtii recomanda ca oamenii sã se orienteze cãtre legumele verzi autohtone care apar odatã cu încãlzirea vremii: urzici, ºtevie, usturoi verde, ceapã verde, loboda, leurda, mãrar. Ele completeazã necesarul de vitamina C al organismului la final de iarnã, pregãtindu-ne sã facem faþã rãcelilor care
sunt foarte frecvente prin martie sau aprilie. În plus, sunt hipocalorice, rehidratante ºi mineralizante. Printre cele mai apreciate legume care ar trebui sã se consume în aceastã perioadã a postului sunt ºi ciupercile. Acestea au calorii foarte puþine, proteine din plin, la care se adãugã substanþe minerale precum fierul, potasiul, magneziul ºi vitamine din complexul B. Un avantaj major al ciupercilor este
plãþilor restante. ªi inspectorii ITM au atras atenþia asupra lipsei materialelor ºi echipamentelor, situaþie care, din pãcate se poate repercuta direct asupra securitãþii la locul de muncã. Inspectorii ITM au descoperit, în urma verificãrilor efectuate, deficienþe legate de aprovizionarea cu materiale ºi, mai ales, de aprovizionarea ritmicã. „De multe ori se realizeazã aprovizionarea când suntem noi pe punctul de a opri locul de muncã sau noi oprim locul de muncã ºi apoi se fac eforturi deosebite sã se aprovizioneze, în special cu stâlpi, grinzi. Întâlnim acela cã au în conþinutul lor vitamina D, care contribuie la asimilarea calciului în organism. Medicii nutriþioniºti avertizeazã persoanele care profitã de postul Paºtelui pentru a slãbi ca nu toate produsele de post sunt bune pentru silueta. Mai mult decât atât persoanele care se lasa purtate de val se vor trezi la finalul postului cu mai multe kilograme decât înainte de a începe dieta vegetarianã. Este recomandat evitarea alimentelor cu conþinut ridicat de carbohidraþi simpli, cum sunt cartofii, orezul rafinat, paºtele rafinate, pâinea ºi
cazuri când nu sunt suficienþi pania nou înfiinþatã a stâlpi sau, chiar dacã sunt, fuzionat cu Societatea prezintã defecþiuni la Naþionala a Huilei (CNH), etanºare ºi nu mai asigurã dar numai cu minele portanþa corespunzãtoare. În declarate viabile. Practic, au condiþiile în care metoda fost preluate doar patru cadru spune cã trebuie sã fie mine, din ºapte câte deþinea mãcar patru stâlpi, care sunt SNH, respectiv Lonea, buni, pe un ºir de grinzi, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Car men dacã noi constatãm cã sunt COSMAN-PREDA mai puþin de 4 stâlpi buni pe un ºir de grinzi de regulã se ajunge la sistarea de activitate”, daclara recent Ileana Bodea, ºef Birou SSM Petroºani din cadrul ITM Hunedoara. De precizat cã, pe lângã datorii, în numai 2 ani de activitate CEH înregistreazã piereri aproape egale cu cele ale defunctei Companii Naþionale a Huilei, acumulate în peste 20 de activitate! Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în septembrie 2012 în urma fuziunii TRADUCÃTOR Electrocentrale Deva AUTORIZAT (Termocentrala Mintia) ºi Electrocentrale Paroºeni. Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 În februarie 2013, com-
covrigii.Organismul are nevoie de carbohidraþi pentru a avea energie, însã dacã îi furnizezi prea multe astfel de substanþe nutritive, el le va transforma în grãsime ºi aºa ajungi sã acumulezi kilograme în plus chiar ºi cu o dietã vegetarianã.Toate aceste recomandãri ale medicilor nutriþioniºti nu sunt luate în seamã de toþi cei care vor sã profite de acest post al Paºtelui ºi sã slãbeascã ºi se trezesc cu probleme de sãnãtate care de multe ori îi fac sã ajungã la unitãþile medicale. Monika BACIU
Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Martie 2015
Poliþiºtii cer un alt „regim” pentru „ucigaºul cu BMW”
P
oliþiºtii din Petroºani ar fi sesizat nereguli în ceea ce priveºte respectarea condiþiilor arestului la domiciliu de cãtre Codruþ Norocel Mãturar, cel care a accidentat mortal doi oameni anul trecut, chiar în Joia Mare ºi au cerut înlocuirea mãsurii. Magistraþii de la Petroºani, însã, le-au respins cererea. Codruþ Norocel Mãturar, tânãrul care a spulberat cu bolidul de lux doi oameni, rãmâne în arest la
domiciliu. Judecãtoria Petroºani a decis respingerea sesizãrii formulate de Poliþia municipiului Petroºani
pentru înlocuirea mãsurii preventive a arestului la domiciliu dispusã faþã de Mãturar încã din 23
Copil de 3 ani, blocat în casã
U
n copil de numai 3 ani a fost salvat din casã de pompierii din Petrila. Totul s-a petrecut la finele sãptãmânii trecute, când la echipajul de pompieri din localitate s-a primit un apel la 112. Micuþul s-a blocat în casã, dupã ce mama sã intenþiona sã coboare sã întindã la uscat rufele spãlate, în spatele blocului. „Am fost solicitaþi prin 112, de cãtre o femeie, care ne-a declarat cã fiul sãu de 3
Rãul din Vestul Vãii Jiului
L
a Vest de Valea Jiului, în cel mai vestic punct, aproape de locul în care trece Drumul lui Bãsescu, autoritãþile locale au marcat un mare RÃU. ªi nu vorbim aici de un rãu fãcut intenþionat, ci de unul fãcut din diacritice. De fapt, un fin cunoscãtor, reporterul ProTv Gigi Ciuncanu, venit aici pentru a filma o competiþie de schi nocturnã, nu
ani a reuºit sã împingã cu piciorul uºa, în momentul în care aceasta se pregãtea sã iasã cu hainele la uscat în spatele blocului. Intervenþia a avut loc la etajul III, pe strada Mihail Sadoveanu din localitate. Am cerut sprijin celor de la Primãrie, care ne-au dat maºina cu scarã ºi am pãtruns în interior pe geamul
aprilie 2014. În acelaºi timp, dosarul în care este judecat pentru ucidere din culpã merge mai departe, cu un nou termen de judecatã programat pentru marþi, la Petroºani. Codruþ Norocel Mãturar este acuzat de ucidere din culpã, dupã ce, în data de 17 aprilie, chiar în Joia Mare, a trecut cu BMW-ul sãu peste doi oameni nevinovaþi, care traversau regulamentar stradã pe o
locuinþei”, a spus Neculai Alexandrescu, comandant al Echipajului de Pompieri din Petrila. Uºa locuinþei a fost deblocatã ulterior de pompierul care a intrat pe geam. Diana MITRACHE
s-a putut abþine ºi ne-a arãtat nou, tuturor, cum Jiul a devenit o apã cam REA. ªi cum altfel, dacã cei care au inscripþionat plãcuþa de deasupra apei au scris cu diacritice greºite. „Nu m-am putut abþine sã nu marchez momentul cu un selfie. Aici, în Valea Jiului, dupã Câmpu lui Neag, într-un loc mai puþin circulat, Jiul de Vest, devine un RÃU, din cauza diacriticelor”, a spus Gigi Ciuncanu. Cei care au scris plãcuþa, probabil cã nu ºtiu cum se pune cãciula la  ºi au pus un Ã. Asta a fãcut ca Jiul de Vest sã devinã un RÃU, necesar, aº adãuga eu.
Petroºãnean, prins la furat în Gorj
Un bãrbat de 56 de ani din municipiul Petroºani este cercetat pentru furt calificat dupã ce a fost prins de cãtre poliþiºtii din Bumbeºti Jiu ºi reþinut pentru 24 ore. Petroºãneanul, fost miner disponibilizat în 1997, a furat mai multe Diana MITRACHE bunuri dintr-o anexã a unui imobil ce aparþine unui bãrbat de 50 ani, din oraºul Bumbeºti Jiu. „În continuare poliþiºtii efectueazã cercetãri în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale, urmând ca la finalizarea acestora, dosarul penal sã fie înaintat magistraþilor cu propuneri legale”, aratã anchetatorii. M. GÂNJU
trecere de pietoni din Petroºani, aºa cum s-a precizat la momentul respectiv. Una din cele douã victime ale cumplitului accident rutier era mama micului Fabiani Prcsina, de la ªcoala Gimnazialã „I.G.Duca” din Petroºani, unul din marile talente pianistice ale þãrii noastre, aºa cum spun profesorii despre el, iar premiile obþinute atestã din plin acest lucru. Copilul o avea ca sprijin pãrintesc
doar pe mama sa, dar Norocel i-a rãpit-o de lângã el mult prea devreme. Tânãrul, care conducerea cu vitezã dupã cum au spus anchetatorii, se aflã în arest la domiciliu. Iniþial, Judecãtoria Petroºani a dispus cercetarea lui în stare de arest preventiv, dar magistraþii de al Tribunalul Hunedoara au fost de acord ca acesta sã fie „consemnat” la domiciliu. Car men COSMAN-PREDA
Pãduri defriºate de familiile fãrã venituri
S
ilvicultorii din Valea Jiului se confruntã cu o creºtere semnificativã a furturilor de masã lemnoasã din pãdurile zonei.
Cele mai mari probleme le creeazã locuitorii din zona Saºa, care taie abuziv lemn din pãdurile de la poalele Parângului. „Aceastã problemã a furturilor de masã lemnoasã din zona Livezeni va fi foarte greu rezolvatã. În primul rând, romii care locuiesc în acea zonã sunt foarte sãraci, iar apoi singura lor sursã de încãlzire este
lemnul aºa cã nu vom scãpa prea curând de aceste furturi. Neavând cu ce sã cumpere lemn, îl furã ºi în plus, nici amenzile pe care le dãm nu ºi le pot plãti", spun pãdurarii. O situaþie asemãnãtoare este întâlnitã ºi în zona dintre Petrila ºi Petroºani, iar hoþii de lemn acþioneazã ziua în amiaza mare. Maximilian GÂNJU
Primãria Aninoasa construieºte capelã
C
apelã pe banii primãriei. Administraþia localã de la Aninoasa vrea sã construiascã o capelã în zona Iscroni. Potrivit edililor, iniþiativa a venit, practic, de la cetãþenii din zonã care au solicitat un asfel de edificiu astfel încât sã nu mai fie nevoiþi sã îºi ducã rudele decedate în oraº, acolo unde funcþioneazã singura capelã din localitate. “Încercãm sã facem o capelã în cartierul Burojului din Iscroni pentru cã am avut foartze multe solicitãri. Astfel am acoperi din acest punct de vedere ºi zona de nord, dar ºi cea de sud a localitãþii. Am alocat undeva la 200.000 de mii de lei din buget pentru acest lucru”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Capela ar urma sã fie realizatã din banii bugetului local pe locul unui fost punct termic. (M. BACIU)
4 Actualitate
Am fost la Iunion, parol! A
tmosferã de cabaret, în prag de primãvarã, cu multe zâmbete, aplauze, dans ºi scamatorii. Aºa au gândit actorii ºi regizorul Daniel Vulcu un început de primãvarã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.
Premiera piesei „La Iunion, birjar!” a fost gustatã din plin de spectatorii care, ca de obicei la premierã, au umplut sala de spectacol. De la mic la mare, toþi s-au amuzat de ideea regizoralã, care i-a trimis pe actori printre spectatori. Ziþa (Amelia Toaxen) a leºinat în braþele unui spectator, iar scena a fost aplaudatã cu hohote de râs, în timp ce alþi doi actori au ridicat în picioare un rând întreg, pentru cã îºi cãutau loc la
„comedie”. A fost reþeta perfectã de sâmbãta seara, iar totul a fost completat de reprizele de cântat live. Aici, regizorul Dan Mirea, cel care a avut premiera duminicã la „Mica Sirenã”, la câteva sãptãmâni dupã ce a pus în scenã la Petroºani „Frumoasa ºi Bestia”, s-a „îndrãgostit irecuperabil” de o doamnã din primul rând. I-a fãcut, pe ritm de tangou, dedicaþii spumoase, în aplauzele asistenþei. Nu a trecut mult, iar la urmãtoarele
reveniri live pe scenã Dan Mirea a cochetat din nou cu aceeaºi doamnã din primul rând, sub privirile soþului, care, sus pe scenã, susþinea cã: „Miþa mea în garã la Piteºti”. Caragiale a fost mai contemporan ca oricând, sâmbãtã seara, pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu de la Petroºani. A fost cancan, muzicã, iluzionism ºi multã multã distracþie. Actorii noºtri, sub îndrumarea lui Daniel Vulcu, au fãcut din nouã
premierã, un prilej de mare bucurie, iar toatã lumea a plecat acasã zâmbind. „Am oportunitatea sã joc un rol care îmi este foarte drag, Ricã Venturiano, îndrãgostitul etern, foarte, foarte simpatic. Abia aºtept sã vãd cum va fi primit de public”, ne-a spus cu emoþii, înainte de premierã, Alexandru Cazan, cel care l-a jucat pe amorezul ”Ricã Venturiano”. Actorii au cântat, au dansat ºi ne-au amuzat, iar Corina Viºinescu, cea care alãturi de Amelia Toaxen a început cu un mare „scandal” piesa de sâmbãtã seara, ne-a mãrturisit cã este pregãtitã sã facã toate astea cu mult drag. „Personajul meu este Mãndica. Apare la Iunion, unde ºi danseazã, unde ºi cântã. Este un spectacol de atmosferã, un spectacol în care aveþi surpriza sã vedeþi ºi un iluzionist”, ne-a spus Corina Viºinescu „Mãndica”.
Personaje din desene animate au invadat o grãdiniþã din Petrila A u avut voie sã deseneze pe pereþi, iar acest lucru le-a fãcut o deosebitã plãcere. Dacã acasã pãrinþii le interzic copiilor sã îºi lase amprenta pe pereþi, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre educatoarele de la cea mai nouã grãdiniþã din oraºul Petrila.
Grãdiniþa cu program prelungit numãrul 1 din localitate a fost datã în folosinþã anul trecut, astfel cã totul a fost alb ºi nou... precum într-un spital, dupã cum au spus chiar învãþãceii. Pentru ca grãdiniþa sã nu fie asemuitã cu un spital, cadrele didactice au decis sã o coloreze ºi nu oricum. “În aceste ultime zile din a doua sãptãmânã de proiect se finalizeazã aceste picturi murale. Trebuie sã spun cã evenimentul care ne-a pus pe gânduri acum un an când ne-am mutat în aceastã locaþie a fost remarca unui copil care ne-a
spus ”doamna educatoare ce frumos este, parcã este la spital”. Nu toþi copiii asociazã pereþii de la spital ºi holurile cu o stare de bucurie ºi am zis cã vom înfrumuseþa grãdiniþa. Ne-au ajutat pãrinþii ºi ne-am gândit la doamnele colege învãþãtoare ºi la copii sã înveþe ceea ce înseamnã a fi voluntar pentru cã una este teoria ºi alta este practicã”, a declarat Marcela Meraru, profesor coordonator. Cum a prins aceastã idee în rândul copiilor ne spun chiar ei, care au fost ºi pictori de ocazie. “Eu am pictat o
scenã din Cartea Junglei. Îmi place sã pictez, m-au ajutat ºi colegii ºi mi se pare o idee foarte bunã”, ne spune unul dintre pictorii voluntari care este în clasa a IV-a. “Eu am pictat frumos, îmi plac picturile ºi ºcolarii care au pictat. Acum noi pictãm cu mânuþele pe pereþi, punem vopsea pe mânuþe, pictãm ºi facem forme. Mi-a plãcut pictura cu Minnie,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Martie 2015
am fãcut urme, am pictat pomi. Pictez ºi acasã pe pereþi”, ne spune una dintre pictoriþe. Copiii au fost cei mai entuziasmaþi de acest proiect. Ei vor ca peste ani ºi ani lucrãrile lor sã dãinuiascã astfel încât aceºtia sã se poatã mândri cu opera lor. “De la intrarea în acesta grãdiniþã cu program normal ºi prelungit Numãrul 1 din
Ghetoul din Aeroport
M
ai mulþi localnici din Petroºani încã mai au impresia cã trãiesc în cort, dupã ce s-a dovedit cã îºi aruncã gunoiul din apartamente direct de pe geam. Rolurile comice i se potrivesc-mãnuºã Oanei Liciu Gogu, iar sâmbãtã ne-a pus din nou în faþa unei interpretãri de zile mari, în comedia clasicã, marca I.L Caragiale. Dupã ce a pus în
Petrila totul este vesel ºi primitor ºi plin de viaþã. Acest proiect beneficiazã de patru parteneri. Autoritatea localã care ne sprijinã ºi cunoaºte toatã munca noastrã, ºcoala noastrã iniþiatoare, Scoala Gimnaziala ID Sîrbu Petrila ºi structurile Grãdiniþã Numãrul 1 ºi ªcoala Gimnaziala Numãrul 6. le mulþumim educatoarelor ºi pãrinþilor care au ajutat cu ceea ce au putut pentru a avea resursele potrivite sã ne miºcãm. Cea mai frumoasã zi a fost prima atunci când toþi au venit pregãtiþi cu pensule,
scenã, într-o interpretare de excepþie, „Ivan Turbincã”, regizorul Daniel Vulcu ne-a propus sâmbãtã, o piesã clasicã, cu personajele comice ale lui Caragiale. „Am încercat un spectacol în care sã aducem pe scenã lumea lui Caragiale, prezentã la Iunion. Iunionul, pe care familia Dumitrache ºi-l doreºte atât de mult ºi unde petrece clipe de neuitat, dar ºi Iunionul unde se întâmplã atât de multe lucruri. Acolo unde Ricã se îndrãgosteºte de Ziþa ºi unde vom avea un final fericit”, a conchis Daniel Vulcu, regizorul piesei. Diana MITRACHE paharele. Toþi doreau toate culorile ºi erau ferciti cã pot sã picteze pe pereþi fãrã sã îi certe nimeni. Mulþumim tuturor voluntarilor pentru cã aceasta este ideea generalã cã sã ne consumãm timpul în beneficial altora, respective celor mici”, ne mai spune educatorul. Picturile care întruchipeazã personaje dragi din desenele animate sunt un cadou al voluntarilor ºi al cadrelor didactice pentru generaþiile de elevi care îºi încep educaþia în acest loc. Monika BACIU
Edilii susþin cã, pe lângã faptul cã este un gest inadmisibil, cei care sunt prinºi asupra faptului nu pot fi pedepsiþi pentru cã nu
sunt martori care sã confirme infracþiunea. Municipalitatea a demarat un amplu program de curãþenie în cartierele mãrginaºe din localitate, numai cã dupã ce programul s-a încheiat edilii au constatat cu surprindere cã, zonele curãþate ieri, astãzi arãtau ºi mai rãu. Mai mult, angajaþii au mai mers sã verifice lucrãrile de curãþenie ºi erau sã fie loviþi de o sacoºã plinã
cu deºeuri aruncatã de la unul dintre geamurile unei locuinþe. „Avem mari probleme pentru cã s-a muncit ºi cheltuim banii degeaba. Am rãmas uimit sã descopãr semeni de-ai noºtri care nu au bunul simþ de a duce la container plasa cu gunoi. Îl aruncã pur ºi simplu de pe geam, este inadmisibil aºa ceva. Sunt blocuri întregi în zonele mai lãturalnice unde se practicã aºa ceva. κi aruncã gunoiul de la geam,
iar ghena de gunoi este în apropiere”, spun angajaþii Primãriei Petroºani.
A
eroportprincipala problemã Oamenii au ºi câteva exemple unde localnicii au uitat ce înseamnã bunul simþ. „În zona Saturn, acolo efectiv se aruncã gunoaie de la geam. Este un focar de infecþie. Aceste practici le întâlnim la blocurile lãtural-
nice, în zone care nu se vãd sau care se vãd mai puþin. Nici nu poþi sã mergi singur acolo sã le atragi atenþia pentru cã riºti sã fi linºat”, mai spun angajaþii de la salubritate. Dar nu numai în Aeroport sunt probleme ci chiar ºi în centrul municipiului. Dacã în zona sediului Primãriei Petroºani gunoiul este aruncat din blocul turn de cãtre o persoanã fãrã discernãmânt, în zona blocurilor turn de la Piaþa Centralã, plasele cu gunoi sunt aruncate de la geam de locatari pentru cã le este lene sã coboare opt etaje. Administraþia publicã localã are o hotãrâre pe baza cãreia toþi cei care nu depoziteazã deºeurile menajere în locurile special amenajate pot fi sancþionaþi drastic numai cã, actul nu poate fi pus în aplicare dat fiind faptul cã fãptaºii nu sunt descoperiþi. Maximilian GÂNJU
Începe demolarea minei Petrila
N
u au reuºit nici pe departe sã salveze de la demolare clãdirile minei Petrila. Birocraþia ºi faptul cã proiectul deja cuprinde direcþiile clare ºi un plan bine stabilit, fac ca mina Petrila sã devinã în scurt timp amintire. Din pãcate, demolarea începe din aceastã lunã. Singura soluþie ca sã salveze clãdirile de la demolare, era sã le cumpere, dar ele costã mai mult decât tot bugetul pe un an al oraºului ºi nimeni nu-ºi permite asta. Primarul oraºului Petrila, care ar fi vrut sã ia câteva clãdiri existente acum la minã, spune cã a fãcut degeaba adrese, întrucât rãspunsul celor de la ministerele de resort a fost unul cât se poate de clar, iar demolarea începe cu construcþiile din incinta minei, în luna aceasta. „În urma licitaþiei care a fãcut-o, firma de închideri, va începe lucrãrile de demolare a unor clãdiri
de la suprafaþa minei, pentru cã este un contract de închidere, un proiect ºi, pe bunã dreptate, firma trebuie sã îºi ducã la îndeplinire prevederile din contract. Noi, primãria ºi Consiliul local, am propus, în urmã cu aproximativ un an, sã oprim câteva clãdiri pentru a le da altã destinaþie, dupã închiderea activitãþii la mina Petrila, dar dupã ce am fãcut demersuri la Ministerul Economiei, la Ministerul Finanþelor, la SNÎMV, ca sã le preluãm de la ei, fãrã valoare, pentru cã nu ne permitem din bugetul local. Ministerul Economiei nu ne-a rãspuns, iar Ministerul Finanþelor ne-a transmis adresã scrisã cã nu se
pot da comunitãþii locale decât cu valoare. Valoarea care ne-o pretind ei este valoarea bugetului local pe un an de zile, ori este exclus acest lucru”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Totuºi, Pãducel susþine cã se bazeazã încã pe unul dintre consilierii locali, care reprezintã Societatea de Închideri de Mine în Consiliul de Administraþie, dar recunoaºte cã le pretinde demolatorilor sã construiascã altceva în loc. „Am sã fac o informare scrisã în prima ºedinþã de Consiliu Local ºi o sã cer sprijin domnului Bobar, care este ºi preºedintele C.A. la SNIMVJ, ºi are un
cuvânt greu de spus, dar, am avut recent o discuþie cu reprezentanþii SNIM ºi ai firmei de proiectare, sau cei care monitorizeazã activ de închidere ºi le-am pretins sã rezolve câteva probleme ca sã foloseascã banii de închidere pentru: asfaltarea drumului tehnologic pentru transport în jurul minei, construirea unui pod peste Jiu, în aval de calea feratã, ca sã putem trece pe drumul cãtre Dãrãneºti, Costruirea dupã demolarea clãdirilor, a 3 hale de câte 4.000 de m.p pentru potenþiale investiþii, care sã creeze o alternativã ºi nivelarea haldei, poate o folosim ca teren agricol”, a conchis Pãducel. Artistul Ion Barbu a încercat, la rândul sãu, sã facã ceva pentru ca mina Petrila sã nu devinã un loc cu iarbã verde, dar se pare cã nimic nu i-a înduplecat pe cei de la ministerele de resort. Asta, deºi Barbu a adus la Petrila arhitecþi consacraþi, care au ºi venit cu idei de sal-
vare a oraºului ºi chiar au reuºit sã facã dintr-o salã a pompelor, un loc în care s-au petrecut
mai multe acte culturale. Diana MITRACHE Foto: facebook
4 Actualitate
Am fost la Iunion, parol! A
tmosferã de cabaret, în prag de primãvarã, cu multe zâmbete, aplauze, dans ºi scamatorii. Aºa au gândit actorii ºi regizorul Daniel Vulcu un început de primãvarã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.
Premiera piesei „La Iunion, birjar!” a fost gustatã din plin de spectatorii care, ca de obicei la premierã, au umplut sala de spectacol. De la mic la mare, toþi s-au amuzat de ideea regizoralã, care i-a trimis pe actori printre spectatori. Ziþa (Amelia Toaxen) a leºinat în braþele unui spectator, iar scena a fost aplaudatã cu hohote de râs, în timp ce alþi doi actori au ridicat în picioare un rând întreg, pentru cã îºi cãutau loc la
„comedie”. A fost reþeta perfectã de sâmbãta seara, iar totul a fost completat de reprizele de cântat live. Aici, regizorul Dan Mirea, cel care a avut premiera duminicã la „Mica Sirenã”, la câteva sãptãmâni dupã ce a pus în scenã la Petroºani „Frumoasa ºi Bestia”, s-a „îndrãgostit irecuperabil” de o doamnã din primul rând. I-a fãcut, pe ritm de tangou, dedicaþii spumoase, în aplauzele asistenþei. Nu a trecut mult, iar la urmãtoarele
reveniri live pe scenã Dan Mirea a cochetat din nou cu aceeaºi doamnã din primul rând, sub privirile soþului, care, sus pe scenã, susþinea cã: „Miþa mea în garã la Piteºti”. Caragiale a fost mai contemporan ca oricând, sâmbãtã seara, pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu de la Petroºani. A fost cancan, muzicã, iluzionism ºi multã multã distracþie. Actorii noºtri, sub îndrumarea lui Daniel Vulcu, au fãcut din nouã
premierã, un prilej de mare bucurie, iar toatã lumea a plecat acasã zâmbind. „Am oportunitatea sã joc un rol care îmi este foarte drag, Ricã Venturiano, îndrãgostitul etern, foarte, foarte simpatic. Abia aºtept sã vãd cum va fi primit de public”, ne-a spus cu emoþii, înainte de premierã, Alexandru Cazan, cel care l-a jucat pe amorezul ”Ricã Venturiano”. Actorii au cântat, au dansat ºi ne-au amuzat, iar Corina Viºinescu, cea care alãturi de Amelia Toaxen a început cu un mare „scandal” piesa de sâmbãtã seara, ne-a mãrturisit cã este pregãtitã sã facã toate astea cu mult drag. „Personajul meu este Mãndica. Apare la Iunion, unde ºi danseazã, unde ºi cântã. Este un spectacol de atmosferã, un spectacol în care aveþi surpriza sã vedeþi ºi un iluzionist”, ne-a spus Corina Viºinescu „Mãndica”.
Personaje din desene animate au invadat o grãdiniþã din Petrila A u avut voie sã deseneze pe pereþi, iar acest lucru le-a fãcut o deosebitã plãcere. Dacã acasã pãrinþii le interzic copiilor sã îºi lase amprenta pe pereþi, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre educatoarele de la cea mai nouã grãdiniþã din oraºul Petrila.
Grãdiniþa cu program prelungit numãrul 1 din localitate a fost datã în folosinþã anul trecut, astfel cã totul a fost alb ºi nou... precum într-un spital, dupã cum au spus chiar învãþãceii. Pentru ca grãdiniþa sã nu fie asemuitã cu un spital, cadrele didactice au decis sã o coloreze ºi nu oricum. “În aceste ultime zile din a doua sãptãmânã de proiect se finalizeazã aceste picturi murale. Trebuie sã spun cã evenimentul care ne-a pus pe gânduri acum un an când ne-am mutat în aceastã locaþie a fost remarca unui copil care ne-a
spus ”doamna educatoare ce frumos este, parcã este la spital”. Nu toþi copiii asociazã pereþii de la spital ºi holurile cu o stare de bucurie ºi am zis cã vom înfrumuseþa grãdiniþa. Ne-au ajutat pãrinþii ºi ne-am gândit la doamnele colege învãþãtoare ºi la copii sã înveþe ceea ce înseamnã a fi voluntar pentru cã una este teoria ºi alta este practicã”, a declarat Marcela Meraru, profesor coordonator. Cum a prins aceastã idee în rândul copiilor ne spun chiar ei, care au fost ºi pictori de ocazie. “Eu am pictat o
scenã din Cartea Junglei. Îmi place sã pictez, m-au ajutat ºi colegii ºi mi se pare o idee foarte bunã”, ne spune unul dintre pictorii voluntari care este în clasa a IV-a. “Eu am pictat frumos, îmi plac picturile ºi ºcolarii care au pictat. Acum noi pictãm cu mânuþele pe pereþi, punem vopsea pe mânuþe, pictãm ºi facem forme. Mi-a plãcut pictura cu Minnie,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Martie 2015
am fãcut urme, am pictat pomi. Pictez ºi acasã pe pereþi”, ne spune una dintre pictoriþe. Copiii au fost cei mai entuziasmaþi de acest proiect. Ei vor ca peste ani ºi ani lucrãrile lor sã dãinuiascã astfel încât aceºtia sã se poatã mândri cu opera lor. “De la intrarea în acesta grãdiniþã cu program normal ºi prelungit Numãrul 1 din
Ghetoul din Aeroport
M
ai mulþi localnici din Petroºani încã mai au impresia cã trãiesc în cort, dupã ce s-a dovedit cã îºi aruncã gunoiul din apartamente direct de pe geam. Rolurile comice i se potrivesc-mãnuºã Oanei Liciu Gogu, iar sâmbãtã ne-a pus din nou în faþa unei interpretãri de zile mari, în comedia clasicã, marca I.L Caragiale. Dupã ce a pus în
Petrila totul este vesel ºi primitor ºi plin de viaþã. Acest proiect beneficiazã de patru parteneri. Autoritatea localã care ne sprijinã ºi cunoaºte toatã munca noastrã, ºcoala noastrã iniþiatoare, Scoala Gimnaziala ID Sîrbu Petrila ºi structurile Grãdiniþã Numãrul 1 ºi ªcoala Gimnaziala Numãrul 6. le mulþumim educatoarelor ºi pãrinþilor care au ajutat cu ceea ce au putut pentru a avea resursele potrivite sã ne miºcãm. Cea mai frumoasã zi a fost prima atunci când toþi au venit pregãtiþi cu pensule,
scenã, într-o interpretare de excepþie, „Ivan Turbincã”, regizorul Daniel Vulcu ne-a propus sâmbãtã, o piesã clasicã, cu personajele comice ale lui Caragiale. „Am încercat un spectacol în care sã aducem pe scenã lumea lui Caragiale, prezentã la Iunion. Iunionul, pe care familia Dumitrache ºi-l doreºte atât de mult ºi unde petrece clipe de neuitat, dar ºi Iunionul unde se întâmplã atât de multe lucruri. Acolo unde Ricã se îndrãgosteºte de Ziþa ºi unde vom avea un final fericit”, a conchis Daniel Vulcu, regizorul piesei. Diana MITRACHE paharele. Toþi doreau toate culorile ºi erau ferciti cã pot sã picteze pe pereþi fãrã sã îi certe nimeni. Mulþumim tuturor voluntarilor pentru cã aceasta este ideea generalã cã sã ne consumãm timpul în beneficial altora, respective celor mici”, ne mai spune educatorul. Picturile care întruchipeazã personaje dragi din desenele animate sunt un cadou al voluntarilor ºi al cadrelor didactice pentru generaþiile de elevi care îºi încep educaþia în acest loc. Monika BACIU
Edilii susþin cã, pe lângã faptul cã este un gest inadmisibil, cei care sunt prinºi asupra faptului nu pot fi pedepsiþi pentru cã nu
sunt martori care sã confirme infracþiunea. Municipalitatea a demarat un amplu program de curãþenie în cartierele mãrginaºe din localitate, numai cã dupã ce programul s-a încheiat edilii au constatat cu surprindere cã, zonele curãþate ieri, astãzi arãtau ºi mai rãu. Mai mult, angajaþii au mai mers sã verifice lucrãrile de curãþenie ºi erau sã fie loviþi de o sacoºã plinã
cu deºeuri aruncatã de la unul dintre geamurile unei locuinþe. „Avem mari probleme pentru cã s-a muncit ºi cheltuim banii degeaba. Am rãmas uimit sã descopãr semeni de-ai noºtri care nu au bunul simþ de a duce la container plasa cu gunoi. Îl aruncã pur ºi simplu de pe geam, este inadmisibil aºa ceva. Sunt blocuri întregi în zonele mai lãturalnice unde se practicã aºa ceva. κi aruncã gunoiul de la geam,
iar ghena de gunoi este în apropiere”, spun angajaþii Primãriei Petroºani.
A
eroportprincipala problemã Oamenii au ºi câteva exemple unde localnicii au uitat ce înseamnã bunul simþ. „În zona Saturn, acolo efectiv se aruncã gunoaie de la geam. Este un focar de infecþie. Aceste practici le întâlnim la blocurile lãtural-
nice, în zone care nu se vãd sau care se vãd mai puþin. Nici nu poþi sã mergi singur acolo sã le atragi atenþia pentru cã riºti sã fi linºat”, mai spun angajaþii de la salubritate. Dar nu numai în Aeroport sunt probleme ci chiar ºi în centrul municipiului. Dacã în zona sediului Primãriei Petroºani gunoiul este aruncat din blocul turn de cãtre o persoanã fãrã discernãmânt, în zona blocurilor turn de la Piaþa Centralã, plasele cu gunoi sunt aruncate de la geam de locatari pentru cã le este lene sã coboare opt etaje. Administraþia publicã localã are o hotãrâre pe baza cãreia toþi cei care nu depoziteazã deºeurile menajere în locurile special amenajate pot fi sancþionaþi drastic numai cã, actul nu poate fi pus în aplicare dat fiind faptul cã fãptaºii nu sunt descoperiþi. Maximilian GÂNJU
Începe demolarea minei Petrila
N
u au reuºit nici pe departe sã salveze de la demolare clãdirile minei Petrila. Birocraþia ºi faptul cã proiectul deja cuprinde direcþiile clare ºi un plan bine stabilit, fac ca mina Petrila sã devinã în scurt timp amintire. Din pãcate, demolarea începe din aceastã lunã. Singura soluþie ca sã salveze clãdirile de la demolare, era sã le cumpere, dar ele costã mai mult decât tot bugetul pe un an al oraºului ºi nimeni nu-ºi permite asta. Primarul oraºului Petrila, care ar fi vrut sã ia câteva clãdiri existente acum la minã, spune cã a fãcut degeaba adrese, întrucât rãspunsul celor de la ministerele de resort a fost unul cât se poate de clar, iar demolarea începe cu construcþiile din incinta minei, în luna aceasta. „În urma licitaþiei care a fãcut-o, firma de închideri, va începe lucrãrile de demolare a unor clãdiri
de la suprafaþa minei, pentru cã este un contract de închidere, un proiect ºi, pe bunã dreptate, firma trebuie sã îºi ducã la îndeplinire prevederile din contract. Noi, primãria ºi Consiliul local, am propus, în urmã cu aproximativ un an, sã oprim câteva clãdiri pentru a le da altã destinaþie, dupã închiderea activitãþii la mina Petrila, dar dupã ce am fãcut demersuri la Ministerul Economiei, la Ministerul Finanþelor, la SNÎMV, ca sã le preluãm de la ei, fãrã valoare, pentru cã nu ne permitem din bugetul local. Ministerul Economiei nu ne-a rãspuns, iar Ministerul Finanþelor ne-a transmis adresã scrisã cã nu se
pot da comunitãþii locale decât cu valoare. Valoarea care ne-o pretind ei este valoarea bugetului local pe un an de zile, ori este exclus acest lucru”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Totuºi, Pãducel susþine cã se bazeazã încã pe unul dintre consilierii locali, care reprezintã Societatea de Închideri de Mine în Consiliul de Administraþie, dar recunoaºte cã le pretinde demolatorilor sã construiascã altceva în loc. „Am sã fac o informare scrisã în prima ºedinþã de Consiliu Local ºi o sã cer sprijin domnului Bobar, care este ºi preºedintele C.A. la SNIMVJ, ºi are un
cuvânt greu de spus, dar, am avut recent o discuþie cu reprezentanþii SNIM ºi ai firmei de proiectare, sau cei care monitorizeazã activ de închidere ºi le-am pretins sã rezolve câteva probleme ca sã foloseascã banii de închidere pentru: asfaltarea drumului tehnologic pentru transport în jurul minei, construirea unui pod peste Jiu, în aval de calea feratã, ca sã putem trece pe drumul cãtre Dãrãneºti, Costruirea dupã demolarea clãdirilor, a 3 hale de câte 4.000 de m.p pentru potenþiale investiþii, care sã creeze o alternativã ºi nivelarea haldei, poate o folosim ca teren agricol”, a conchis Pãducel. Artistul Ion Barbu a încercat, la rândul sãu, sã facã ceva pentru ca mina Petrila sã nu devinã un loc cu iarbã verde, dar se pare cã nimic nu i-a înduplecat pe cei de la ministerele de resort. Asta, deºi Barbu a adus la Petrila arhitecþi consacraþi, care au ºi venit cu idei de sal-
vare a oraºului ºi chiar au reuºit sã facã dintr-o salã a pompelor, un loc în care s-au petrecut
mai multe acte culturale. Diana MITRACHE Foto: facebook
6 Actualitate
Verde pentru România C
e ºtiu tinerii despre poluare sau cum vãd ei acest fenomen? Rãspunsurile la aceste întrebãri le-au descoperit elevii Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Aceºtia, la sfârºitul sãptãmânii trecute au luat parte la un proiect regional intitulat “Verde pentru România”. Cu aceastã ocazie elevii au solicitat Ministerului Educaþiei introducerea în programa ºcolarã a unei materii noi de educaþie ecologicã.
“Proiectul se numeºte Verde pentru România ºi a luat fiinþã anul trecut în 2014. Împreunã cu câþiva colegi, care suntem în clasa a XII-a, am hotãrât cã este foarte importantã tema proiectului ºi cã ne-am dori sã participãm.
Flori presate, noul trend în luna martie
Privind memoriul pe care l-am trimis Ministerului pot spune cã a fost o iniþiativã a elevilor prin care am semnalat foarte multe nereguli în legãturã cu poluarea ºi cu toate deºeurile aruncate. Ne-am gândit cã o materie nouã introdusã
fãcute manual din materiale de satin, organza, voal ºi tot ce e strãlucitor. Doar ºnurul ºi punguliþele le cumpãrãm, în rest
D
eºi 1 martie a trecut, pe tot parcurul acestei luni se pot oferi mãrþiºoare doamnelor ºi domniºoarelor ca simbol al primãverii. La tarabe sunt ºi mãrþiºoare realizate manual, iar cei care le-au realizat ne spun cât de migãlos este acest proces. “Avem flori din material, quilling, flori presate. Sunt
Înscrieri la grãdiniþe
Î
n aceastã perioadã au loc înscrierile la grãdiniþe. La nivelul judeþului Hunedoara în unitãþile de învãþãmânt pentru preºcolari sunt disponibile peste 8000 de locuri. ªi la Grãdiniþa cu Program Prelungit din Petrila cei mici sunt aºteptaþi de educatoare. “Îi aºteptãm ºi cu câþi mai mulþi cu atât mai bine pentru noi. În aceastã perioadã se fac înscrierile ºi îi aºteptãm sã se prezinte la noi. Doamnele educatoare le vor da toate informaþiile. Vor complecta câte o cerere. Li se va spune ce acte ale copilului trebuie sã aducã.
Avem douã grupe de program prelungit cu masã, somn ºi tot ceea ce presupune programul prelungit. Patru grupe de program normal ºi o salã disponibilã dacã vor mai fi copii pentru program prelungit. Avem condiþii foarte bune. Bucãtãria proprie cu otot ce trebuie. Masa este la un preþ foarte bun. Am plecat de la opt lei ºi nu am ajuns niciodatã la aceastã sumã, 6,5-7,5 lei în funcþie de alimentele care se consumã în luna respectivã. Cred cã este o sumã foarte bunã pentru pãrinþi”, a declarat Daniela Gaier, director adjunct ªcoala Gimnazialã ID Sîrbu Petrila. Pentru înscriere,
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Martie 2015 în ºcoli cum ar fi Educaþia ecologicã ar putea ajuta la dezvoltarea tinerilor ºi nu numai. Ar putea transmite mai departe la generaþiile trecute de prima vârstã”, ne-a spus Diana Pociovãliºteanu – elev Cei ºapte ani de acasã ar trebui sã includã ºi educaþia ecologicã, însã chiar elevii sunt de pãrere cã niºte ore în plus pe aceastã temã nu sunt de prisos. “Ar trebui sã vinã ºi de acasã dar nu toþi cei care au o educaþie bunã de acasã se comportã la fel de bine ºi în societate. Este foarte important sã mai venim ºi noi cu un plus sã-i mai ajutãm
ºi noi cu o informaþie sau cu o pãrere poate îi putem schimba noi dacã nu s-a putut de acasã”, ne mai spune eleva. Proiectul demarat la liceul petroºãnean a început anul trecut, iar pe mãsurã ce evolueazã, ideile sunt multiple. “Este proiectul meu de suflet. Anul trecut l-am început. Prima datã a fost doar la nivel de ºcoalã, dar având ecouri pozitive am ajuns la 31 de ºcoli. Copiii s-au implicat foarte mult, cadrele didactice au avut surprizã cã elevii sã-i tragã de mânecã. Anul trecut am avut primul concurs cu eseuri. Am continuat în sãptãmâ-
totul se face manual. Nu e grea munca, dar e migãloasã”, ne spune una dintre meºterele mãrþiºoarelor. Dacã aceste mãrþiºoare lucrate manual se cumpãrã sau nu, ne spun chiar cele care le realizeazã. “Avem cumpãrãtori destul de puþini pentru cã sunt mai sceptici în ceea ce priveºte lucrul manual. Nu este apreciatã munca noastrã. E multã migalã, dar dacã îþi place faci ceea ce îþi doreºti”, ne-a mai spus femeia. La majoritatea tarabelor, mãrþiºoarele au venit din China, iar unele au depãºit simbolurile pentru care au fost create. Monika BACIU pãrinþii trebuie sã prezinte, la unitãþile de învãþãmânt unde vor studia copiii, un dosar plic sau cu ºinã care va include câte o copie dupã certificatul de naºtere al copilului ºi buletinele pãrinþilor, dar ºi o adeverinta medicalã, din care sã rezulte cã elevul este apt din punct de vedere medical pentru a desfãºura activitatea ºcolarã. Monika BACIU
na altfel în aprilie cu expoziþia cu obiecte reciclabile unde a fost un haos plãcut, la Sala de marmurã a primãriei. Îi avem ca parteneri pe cei de la Ocolul Silvic care ne-au furnizat puieþi pentru plantare, una dintre activitãþile din cadrul proiectului. Continuãm cu scrierea eseului pentru cã noi facem foarte multe activitãþi de ecologizare ºi suntem sprijiniþi de primãrie”, a declarat Carmen Climescu, profesor coordonator. La aceastã acþiune au luat parte elevii ºcolilor primare, gimnaziale ºi liceale din mai multe judeþe ale þãrii. Monika BACIU
Ora de religie, opþionalã
V
a deveni opþionalã. Este vorba de ora de religie din ºcoli care în ultima vreme a stârnit multe controverse. Înscrierea la ora de religie se va putea face la începutul fiecãrui ciclu ºcolar, renunþarea la aceastã opþiune se poate face oricând, iar cel care nu doreºte sã studieze nu opteazã pentru ora de religie. Reprezentanþii Comisiei Juridice spun cã au avut loc discuþii cu toate cultele prezente, cu toate confesiunile prezente ºi cred cã au gãsit o soluþie de echilibru. Aceastã opþiune se face pe ciclu ºcolar, reamintesc cã asupra acestei opþiuni se poate reveni oricând, nu este nicio constrângere, din contrã, se specificã acest lucru în textul de lege. Dacã unitatea de învãþãmânt nu poate asigura, pentru cã existã un numãr mic de copii care au ales sã-ºi desfãºoare orele de religie într-o anumitã confesiune, nu poate asigura condiþii similare pentru toþi, atunci existã posibilitatea, prevãzutã ºi de legea cultelor în vigoare, ca respectiva confesiune sã organizeze ora de curs, iar nota obþinutã sã fie trecutã în catalog. Mai mult decât atât aceºtia mai afirma cã sunt subiecte cu care Biserica Ortodoxã, Biserica Romano-Catolicã ºi celelalte culte ºi confesiuni prezente au fost de acord, rãmânând ca Ministerul Educaþiei sã dea normele pentru aplicare ºi clarificarea din punct de vedere administrativ a acestui act normativ. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 martie 2015
Contractul cu chinezii are nevoie de prelungiri. Se cautã soluþii
A
Mintia sunt absolut obligatorii, pentru cã, dacã nu se realizeazã, termocentrala ar putea fi închisã din acest an tocmai pentru cã nu îndeplineºte condiþiile de mediu.
cordul ditre partea chinezã ºi Complexul Energetic Huendoara a expirat, iar responsabilii cautã soluþii pentru prelungirea acestuia. De precizat cã, deºi creditul furnizor a fost anunþat drept soluþia salvatoare pentru Mintia, încã nu s-a reuºit depãºirea etapei negocierilor ºi nu se gãsesc garanþiile cerute de chinezi. Reprezentanþii Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara au avut, vineri, mai multe întâlniri ºi discuþii la Bucureºti pentru a vedea ce se poate face pentru a salva contractul cu chinezii, în valoare de aproximativ 270 de milioane de dolari. Preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH, Alexandru Blaj a precizat cã au fost o serie de întrevederi, inclusiv la Guvern, pentru a se cãuta soluþii în vederea prelungirii perioadei de negociere dintre CEH ºi partea chinezã, Blaj a refuzat sã ofere amãnunte despre negocierile purtate, precizând doar cã va putea
spune mai multe doar dupã ce se va gãsi o soulþie care sã convinã tuturor pãrþilor ºia sta probabil sãptãmâna viitoare. Practic, contractul ce vizeazã retehnologizarea Grupurilor 3 ºi 4 de la termocentrala Mintia, anunþat în toamna anului trecut de premierul Victor Ponta ca o mare dealizare, s-a împotmolit la capitolul garanþiilor ce trebuie depuse de partea românã pentru creditul furnizor ce ar urma sã fie acordat de chinezi. ªi, cum valabilitatea contractului cu China expirã pe data de 28 februarie, ar trebui gãsitã o soluþie de prelungire a lui mãcar cu încã 6 luni, dupã cum cred semnatarii lui.
Cãpuºele ce au supt seva CEH vor fi eliminate
P
rimãvara începe cu deratizãri. Firmele cãpuºe de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara vor dispãrea, dacã mãsurile ce se doresc a fi luate vor fi implementate cu succes. Noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara va începe curãþenia generalã în ograda societãþii. Potrivit sindicaliºtilor se doreºte eliminarea firmelor care au supt seva Complexului Energetic Hunedoara, precum cãpuºele. “Direcþiile sunt trei pe care vom merge cu siguranþã. Una o reprezintã reducerea scurgerilor de bani cãtre diverse firme care s-au cãpuºat pe lângã acest Complex Energetic ºi reducerea cheltuielilor care nu fac bine. A douã o constituie înþelegerea cu organizaþia sindicalã cu privire la anumite posibilitãþi de reducere a
C
R
eabilitarea grupurilor energetice, obligatorie De precizat cã, pentru a putea funcþiona, Mintia trebuie sã-ºi reabiliteze grupul 4 ºi instalaþiile de desulfurare la grupurile 3 ºi 4. Contractul a fost perfectat la începutul lunii septembrie 2014, cu prilejul vizitei în China a premierul Victor Ponta ºi a fost anunþat cã o mare realizare, dar încã nu a fost implementat. Un contract în valoare de 270 de milioane de dolari, bani care trebuie returnaþi de Complexul Energetic Hunedoara,
cheltuielilor fãrã a afecta drepturile ºi facilitãþile salariaþilor. A treia este sprijinul suplimentar al Guvernului pentru a putea sã ajungem în situaþia în care sã egalãm consumul pentru venituri”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Implementarea tuturor obiectivelor majore este absolut necesarã pentru aducerea Complexului pe un fãgaº de plutire. În tot acest timp, sindicaliºtii spun cã nu sunt de acord cu anumite mãsuri nepopulare în rândul angajaþilor. “În condiþiile în care Guvernul nu vine sã ne sprijine ºi scurgerile de bani care au fost fãcute pânã acum de complex cu firmele cãpuºã nu sunt eliminate, nu are nimeni dreptul sã se îndrepte împotriva salariaþilor. Vreau sã infirm zvonurile celor care stau pe tuºã, nu s-a pus problema pânã în acest moment de tãiere a tichetelor, a sporurilor ºi altele. Sunt minciuni care sunt aruncate pentru a crea zânzanie între salariaþi. Sunt oameni care asta fac de ani de zile” Complexul Energetic Hunedoara ar avea nevoie de circa 25 de milioane de lei lunar pentru a nu mai înregistra pierderi. Monika BACIU
din surse proprii, pentru cã vorbim despre un credit furnizor. În plus, creditul trebuie garantat tot de cãtre CEH, iar Mintia nu are suficiente active pe care sã le gajeze. Surse bine informate spun cã la ora actualã garanþiile cerute de chinezi nu pot fi acoperite. „În urma evaluãrii fãcute, s-au gãsit garanþii în valoare de 160 de milioane de dolari. Ar mai fi necesare încã 120 de milioane de dolari, garanþii ce trebuie gãsite urgent, aºa încât sã înceapã lucrãrile”, spun sursele noastre. Investiþiile la
ontractul a rãmas în aer
La începutul lunii septembrie 2014, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul pentru modernizarea Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia, investitorii fiind chinezii de la compania China Naþional Electric Engineering Construction Corporation. Contractul, în valoare
de 270 de milioane de dolari, a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierul Victor Ponta, dar cu semnarea contractului a fost însãrcinat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China Naþional Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. Banii pentru investiþii sunt practic un credit care trebuie rambursat de cãtre CEH, ceea ce, spun oficialii, pentru entitatea energeticã reprezintã o povarã de circa 20 de milioane de dolari pe an. Car men COSMAN-PREDA
ERATÃ:
În articolul intitulat „Senatorul Vochitoiu cercetat de DNA pentru fraude cu fonduri europene” s-a strecurat o eroare. Astfel, în ultima propoziþie din text: „În plus, din cauza datoriilor acumulate, Finanþele Publice au demarat procedura executãrii silite, iar diverºi creditori au cerut în instanþã falimentul firmei”, este vorba în realitate despre insolvenþa firmei. Facem cuvenita rectificare.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Martie 2015
Henþ cu mâna
MIRCEA, AMICUL MEU CHIBIÞ
S-a mai dus un condei. Mircea Nistor, omul pe care-l ºtiu de douã decenii, de la DAGS TV, un post tv local, care îºi mai alegea oamenii ºi pe
alte criterii în afara celor fãrã... criterii. Mircea Nistor intrase în acea echipã. Eu eram cu sportul ºi redactorul lui ºef, dar el era mereu conectat
la fenomenul sportiv. Anii ne-au împrãºtiat în alte zone de presã, Mircea Nistor a rãmas acelaºi. Cu umorul sãu, cu modestie ºi echilibru. De sportul Vãii Jiului s-a ales praful, dar Mircea Nistor spunea mereu cu umor: „Eu nu ºtiu altã echipã Jiul decât pe aia cu
Dumitrache, Cavai, Mulþescu, Cornel Sãlãgean, Bucurescu ºi dacã vrei, venim mai încoace cu Varga, Florin Stoica, Militaru, Lasconi, Rico Cristea, Petre Grigore, Tudorache. Restul, niºte fantome...”. Mircea Nistor, omul cu care mã amuzam vorbind despre sport,
uneori fãcându-mi poftã când savura câte o cinzeacã, s-a dus în lumea umbrelor. Atât de repede, ca ºi Nemecsek sau Dan Codrea. În locul lor, epigonii. Nimeni nu e de neînlocuit, dar greu de pus în loc, Mircea Nistor rãmâne acel adult cu suflet de copil. Fie-i þãrâna uºoarã.
Cinci antrenori la ultima retrogradare a Vulcanului din sistemul divizionar campionate la rând a echipei din Vulcan în Dicizia „C” (Liga a III-a). O echipã cu nimic mai prejos decât competitoarele ei aflate pe poziþii mai înalte ale clasamentului (Becicherecu Mic, Gloria Arad, Alto Albina, Gãtaia, Simeria etc.), dar care nu a ºtiut sã gestioneze situaþia care la un moment dat îi era favorabilã. Speranþele puse la
Î
n anul 2002, Vulcanul fotbalistic revenea în sistemul divizionar naþional, promovând în Liga a III-a (fostã Divizia „C”). Au urmat ºapte sezoane la acest nivel, pânã în vara anului 2009, când visul s-a spulberat, echipa revenind în campionatul judeþean al Ligii a IV-a. Acum, când echipa se aflã în al 95-lea an al existenþei sale, dorindu-ºi revenirea pe „scena nr. 3” a fotbalului românesc, sã ne amintim de acel moment mai puþin fast din viaþa echipei C.S. Vulcan.
Seriei a 5-a. Vulcanul luase cinci bãtãi acasã, mai fãcuse trei egaluri, deci, pierduse 18 puncte! Cât de cât se achitaserã de sarcini Fl. Radu (5 goluri) ºi Bastardu (4 goluri), Simoneac ºi Andriþoiu
S
ã nu iei daruri de la greci... Totul a început în roz, în acel sezon 2008-2009, cu un investitor strãin, grecul Theodoros Favatas, alãturi de un parteneriat cu Primãria ºi Consiliul Local Vulcan. Cu un cunoscut antrenor, Octavian Cojocaru, care pleacã dupã etapa a 7-a, având doar douã victorii la activ. Este adus Virgil Stoica, dar nici el nu reuºeºte mare lucru, tot douã victorii pânã la finalul turului
Mihai Simoneac, în 2008-2009 a avut primul “mandat” la CS Vulcan având ºi ei notã de trecere... Dar C.S. Vulcan ocupa locul 14, la golaveraj peste locul retrogradabil 15 (Calor Timiºoara).
„U
raganul” mãturã ºi-un preºedinte...
Se iau mãsuri drastice: este demis preºedintele Ioan Dragoº ºi antrenorul Virgil Stoica, locul lor fiind luat de Dorel Nica (preºedinte) ºi Marin Tudorache (antrenor). Trebuie menþionat cã în pregãtiri antrenase Nelu Mitricã, dar acesta pleacã brusc, cu finanþatorul Favatas ºi cu 15 jucãtori! Se instaleazã un haos la echipã, adunatã prin telefon, ce va reuºi o „performanþã” de cascadorii râsului, printr-o neprezentare... pe teren propriu, în etapa a 23-a, cu Calor Timiºoara!? Deºi Marin Tudorache reuºise douã victorii consecutive în deplasare, 2-1 la Alto Albina ºi 1-0 la Unirea Sânnic. Mare, îºi dã seama de brambureala de la Vulcan, plecând, în locul sãu fiind numit Dan Voicu. A stat doar în etapa a 23-a, aceea
cu 0-3 acasã, din cauza absenþei unui medic. „N-au vrut, pur ºi simplu sã salveze echipa. ªi pot sã spun cã aveam un lot bun” îºi aduce aminte Dan Voicu.
C
ronica unei retrogradãri dorite
Au fost mai multe pãreri legate de dorinþa ascunsã a unora de a vedea echipa retrogradatã la acea orã, singura din Valea Jiului în Divizia „C”. În etapa a 25-a vine ºi cel de-al cincilea antrenor, Dumitru Marcu, care debuteazã promiþãtor, 1-0 cu Nova Becicherecu Mic (gol Adi Soare), dar apoi echipa nu mai câºtigã decât un meci, 2-1 cu Dacia Orãºtie (etapa a 29-a), în ultimele cinci etape acumulând un singur punct. Aºa s-a încheiat „aventura” de ºapte
început în finanþatorul Favatas s-au dovedit deºarte, acest finanþator fiind, la nivelul lui, tot unul dintre þeparii fotbalului din România. Cu o conducere ºovãelnicã, cu doi antrenori plimbãreþi în tur, cu jucãtori fãrã dragoste de Vulcan, nu se putea ajunge decât aici: ieºirea echipei din sistemul naþional divizionar. De ce n-ar porni redresarea prin forþe proprii din anul 95 al echipei?
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Dumitru Marcu, antrenorul nr. 5 de la Vulcan în sezonul 2008-2009
C.S. VULCAN 2008-2009 DIVIZIA „C”, SERIA A 5-A Locul 16 30 8 4 18 25-47 28pct. acasã: 15 6 3 5 19-12 21pct. deplasare: 15 2 1 13 6-35 7pct.
Echipa standard în tur: A. Tonca (Cobliº) – Andriþoiu, Konicika (G. Trestian), Varadi (Burcã), Tãrãºcan – Simoneac (M. Vlad), M. Dobre (Þurai) – N. Mitricã, Bastardu (Mândru).
Echipa standard în retur: A. Tonca (Tr. Câmpean) – Cipr. Pecsar (Rondak), G. Trestian, Andriþoiu, Konicika, Epure (Creciunesc) – Simoneac (Fl. Dobre), Sg. Maier, D. Belei, Ionaºcu – Soare, Cl. Cristian (D. David).
ANTRENORI:
Oct. Cojocaru (et. 1-7), Virgil Stoica (et. 8-17), Marin Tudorache (et. 18-22), Dan Voicu (et. 23-24), Dumitru Marcu (et. 25-34).
GOLGETERI: 5 goluri – Fl. Radu 4 goluri – Bastardu 2 goluri – Sg. Maier, Mitricã, M. Dinu, Varadi 1 gol – Mândru, Burcã, I. Leca, Konicika, Creciunesc, Soare, Pecsar