Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 821
Cronica Vãii Jiului Joi, 19 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Spaniolii din Defileu ne-ar putea pune la platã ucrãrile la artera din Defileul Jiului L nu vor fi gata nici în
2016. Asta spun cei care reprezintã firma ce executã lucrãrile, însã, dacã Uniunea Europeanã nu agreeazã ideea cã lucrãrile nu se încheie la timp, vom da bani de la noi. Nu s-au încadrat în termene, au bãtut pasul pe loc ºi, dupã ce trebuiau sã finalizeze totul în 2014, vin sã ne anunþe cã nu vor termina lucrãrile nici în 2015. Ba mai mult, lasã ºi pentru 2016. Spaniolii de la Copisa vor lucra încã mult ºi bine, iar asta în defavoarea celor ce tranziteazã acest drum. „M-aº bucura sã vã dau o veste bunã, însã, pot sã vã transmit cã, spre surprinderea mea, constructorul nu este foarte optimist în privinþa finalizãrii lucrãrilor în acest an. Problema se pune de a continua lucrãrile ºi în 2016, însã, doar pe o
anumitã zonã. Este vorba despre un nou pod peste Jiu, practic, un tronson de drum care nu afecteazã circulaþia în momentul de faþã ºi acolo sunt ºi probleme tehnice ºi probleme legate de niºte expropieri. Practic, pe noi, cei care tranzitãm acest drum, nu ne-ar incomoda, dacã ei ar lucra, dar strict la acest tronson”, a spus Adrian David, vicepreºedintele C. J Hunedoara. Mai mult, Copisa ne-ar putea pune ºi la platã. „Mai este o problemã legatã ºi de finanþarea acestui proiect, pentru cã, dacã nu se va obþine finanþarea pe 2016, asta înseamnã, continuarea lucrãrilor pe 2016, cu acordul finanþatorului european, va trebui susþinut din bugetul Guvernamental”, a mai precizat vicepreºedintele C.J. Hunedoara. Spaniolii care fac lucrãrile pe DN 66 în Defielul Jiului au intrat în crizã de timp. Lucãrile au început abia în 2013 ºi sunt finanþate prin Programul Operaþional RRegional 2007 – 2013, iar investiþia este de 150 de milioane de lei. Totul ar trebui sã fie gata în 31 decembrie 2015, dar lucrãrile nu au ajuns nici la jumãtate.
Sfârºitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
J
oi, 18 martie 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar-general al P.M.R. ºi preºedintele Consiliului de Stat, participã la Sesiunea Marii Adunãri Naþionale de la Palat þinând un amplu discurs legat de lucrãrile celei de-a cincea legislaturi. Participã o serie de miniºtri ºi preºedinþi ai diferitelor departamente de stat. Nimeni nu prevedea cã a doua zi marele Diana MITRACHE conducãtor comunist va înceta din viaþã. >>> PAGINILE 4-5
Stadionul Jiul, închiriat magistraþilor
tadionul Jiul S Petroºani va fi închiriat. Autoritãþile
locale de la Petroºani au în vedere închirierea stadionului Jiul tuturor celor care vor sã desfãºoare diferite activitãþi. Pânã acum ºi-au anunþat intenþia magistraþii care vor sã desfãºoare la Petroºani un campionat de fotbal, dar ºi un cult religios. “Momentan nu avem tarife dar sunt solicitãri
deja. Reprezentanþii unui anumit cult vor ca la sfârºitul lunii iunie ºi în luna august sã le punem la dispoziþie stadionul pentru o întrunire a cultului
respectiv. Mai existã solicitãri pentru un campionat de fotbal al magistraþilor pe terenul sintetic de la baza sportive ºi atunci vom intra tot în urmã-
toarea ºedinþã ordinarã ºi vom propune consiliului local sã aprobe anumite tarife pentru cã în absenþa acestora noi nu vom putea închiria baza ºi este pãcat cã se pot aduce niºte venituri la bugetul local. Aceast[ prerogativã este exclusiv a consiliului local”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Deocamdatã nu au fost stabilite tarifele ce urmeazã a fi percepute. “Nu sunt stabilite încã. Rãmâne sã le discute domnul primar cu domnii consilieri ºi apoi vom
definitiva proiectul de hotãrâre care intrã în dezbatere. Mai este de lucru ºi la bazã pentru cã s-a cam deteriorat ºi trebuie sã þinem cont ºi de faptul cã nu este într-o situaþie foarte bunã ºi nu putem sã percepem niºte taxe ºi mai bine sã încasãm ceva decât nimic”, a mai spus sursa citatã. Fostul patron al Clubului de Fotbal Jiul Petroºani percepea o taxã de 3000 de lei pe zi pentru închirierea bazei sportive. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Primãvara rãsar gunoaiele S
-a topit zãpada, dar firul ierbii abia se vede de tonele de deºeuri ce zac peste tot. Nu sunt lipsite nici albiile apelor, iar mai multe instituþii din judeþul Hunedoara pornesc acum, în prag de primãvarã, ofensiva gunoaielor.
Peste tot unde arunci ochii, fie cã vorbim de albia apelor, care colcãie de peturi ºi deºeuri de tot felul, fie de ºanþul drumurilor naþionale ori judeþene,
toate sunt nãpãdite de mizerii. Acum a sosit timpul curãþeniei, iar pe fiecare zonã va fi constituitã o comisie care sã ºi acþioneze. Mai ales cã nu sunt excluse poli abundente ºi inundaþii în aceastã perioadã. „Chiar astãzi (n.r marþi, 18 martie), am primit un ordin privind constituirea comisiei de verificare. Este vorba despre o comisie mixtã, un ordin semnat de Prefectul de Hunedoara, iar comisia va fi formatã din noi, cei de la sistemul hidrotehnic,
Garda de Mediu ºi cei de la ISU. Vom lua fiecare primãrie în parte ºi vom face un program de mãsuri pentru salubrizarea cursurilor de apã ºi curãþirea ºanþurilor, pentru pregãtirea chiar ºi în caz de inundaþii. Acum este posibil sã avem ºi astfel de fenomene”, a spus Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic Ape Jiu De fiecare datã se acþioneazã asupra efectelor ºi prea puþin asupra cauzei care le genereazã. Practic, voluntarii adunã
mizeriile, dar cei care le fac sunt rar sancþionaþi ºi doar când sunt prinºi în flagrant, deºi amenzile sunt enorm de mari ºi ar trebui sã îi sperie. „Pentru persoane fizice amenzile sunt de 3.500 de lei, iar juridice 1.200 de lei. Au fost cazuri, avem câteva unitãþi,
persoane juridice sancþionate pentru poluare ºi de asemena, cei de la Gardã de Mediu au aplicat ºi la persoanele fizice”, a mai precizat Corici. Din pãcate, potrivit legislaþiei, cei care pot fi amendaþi dacã polueazã sunt doar aceia care sunt prinºi
în flagrant, pentru cã altfel nu se poate dovedi vinovãþia lor. Situaþiile sunt rare ºi la fel de rare sunt ºi amenzile, iar tocmai din acest motiv, avem albiile apelor, ori marginile drumurilor sufocate de deºeuri. Diana MITRACHE
Bãtãuºi despãrþiþi Din ce în ce mai mulþi pensionari în staþiunile balneare de jandarmi
M
ii de pensionari din judeþ au fost anul trecut în staþiunile balneare din þarã. Pensionarii din Valea Jiului reprezintã o pondere importantã în rândul celor care au petrecut câteva zile de relaxare în staþiunile din þarã. În ceea ce priveºte oferta de anul acesta, reprezentanþii Casei de Pensii Hunedoara spun cã pentru aceastã perioadã încã mai sunt locuri libere în staþiunea Geoagiu Bãi. “Anul trecut pentru 2014 s-au acordat un numãr de 4700 de bilete cu 25% mai mult decât în anul 2013. Întotdeauna din Valea Jiului sunt o treime din cei care pleacã în staþiuni. Dacã extrapolam ºi o treime din populaþie trãieºte în Valea Jiului. ªi anul acesta sperãm cã vom da cu 25% mai multe bilete, dar acest lucru se discutã la nivel de Ministerul Muncii. Pânã acum au plecat în jur de 300-350 de pensionari în primele trei serii.
Probabil cã este început de an pentru cã nu au fost solicitate toate locurile care fost repartizate. ªi acum mai avem locuri libere. Una dintre cele mai solicitate staþiuni este din judeþul Hunedoara ºi este vorba de Geoagiu Bai. Facem un apel pentru cei care doresc pentru cã existã locuri libere, ºi se pot suplimenta în alte locuri chiar dacã nu au fost extraºi de calculator conform criterilor care au fost elaborate de Ministerul Muncii”, a declarat Ilie Toma, director Casa de Pensii Hunedoara. Pentru a obþine un bilet de tratament, solicitantul are nevoie de cuponul de pensie, copie dupã buletin ºi cererea tip de la CJP. Criteriile în baza cãrora pensionarii pot intra în posesia biletelor sunt mai multe, printre care tipul pensiei, cuantumul ei ºi dacã au mai beneficiat de asemenea bilete în ultimii doi ani. Cei cãrora li se repartizeazã un bilet de tratament trebuie sã depunã ºi o recomandare de la medicul specialist Monika BACIU
D
oi tineri de 18 ºi 20 de ani s-au luat la bãtaie în faþa unei ºcoli din Petroºani, iar dascãlii au cerut ajutor jandarmilor pentru a-i potoli pe scandalagii.
O patrulã care avea misiunea de a asigura liniºtea în zona unitãþilor de învãþãmânt i-a despãrþit pe bãtãuºi ºi i-a dat pe mâna poliþiei. „Jandarmii care acþioneazã, în sistem integrat, pentru menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã în zona instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar din municipiul Petroºani, au fost sesizaþi de cãtre un profesor cu privire la faptul cã în imediata apropiere a ºcolii s-a produs o altercaþie în care erau implicaþi doi tineri. Jandarmii au intervenit ºi au aplanat conflictul, constatând faptul cã incidentul a pornit de la discuþii contradictorii între cei doi tineri ºi a continuat cu lovituri”, a declarat Lucian Stoichiþoiu, purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Cei doi tineri sunt cercetaþi acum pentru lovire ºi alte violenþe. (M. GÂNJU) GÂNJU)
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Dupã ce Salvaminul a fost desfiinþat, ILEGAL, Jujan vrea sã repare acest lucru
S
taþia de Salvare Minierã se va reînfiinþa. Dupã ce fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a desfiinþat, ilegal, Staþia Centralã de Salvare Minierã, acum nouã echipã managerialã încearcã sã repare “dãuna”. Staþia Centralã de Salvare Minierã Petroºani a fost înfiinþatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 170 din 15 februarie 1990 ca parte a Combinatului Minier Valea Jiului. Legal, desfiinþarea Salvaminului nu se putea realiza decât printr-o hotãrâre de Guvern în acest sens. Constantin Jujan, noul direc-
ganizare al Complexului Energetic Hunedoara. Am avut ºedinþã de Consiliu de Administraþie în data de 16 martie ºi urmeazã ca sã se analizeze acest lucru ºi de Adunarea Generalã a Acþionarilor care va avea loc pe la sfârºitul lunii”, a declarat directorul general al CEH, Constantin Jujan. Dacã desfiinþarea Salvaminului s-a fãcut ilegal sau nu, Jujan nu vrea sã comenteze. “Nu vreau sã vorbesc de trecut, noi avem un plan de lucru pe care sã îl punem în tor al Complexului Energetic Hunedoara a declarat pentru Cronica Vãii Jiului cã deocamdatã iniþiativa se aflã la stadiul de propunere care urmeazã sã fie avizatã de Adunarea Generalã a Acþionarilor. “Reînfiinþarea Salvaminului face parte din planul de reor-
A fost nevoie de o vizitã la Viena pentru a face ceva
Ministerul Economiei înfiinþeazã CIPI pentru atragerea investitorilor
n Comitet interministerial pentru U stimularea ºi facilitarea
înfiinþãrii de noi parcuri industriale va fi înfiinþat în România, dupã participarea Ministerului Economiei la o întâlnire cu investitorii din Austria. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani s-au întors din delegaþia de la Viena cu o viziune nouã asupra parcurilor industriale. Acum, reprezentanþii Ministerului Economiei vin ºi ei cu propria concluzie. “Demnitarul român a prezentat oportunitãþile de investiþii, adresându-le partenerilor austrieci invitaþia de a vizita România pentru a cunoaºte mai bine potenþialul zonei, apreciind cã„în conjunctura actualã, a dezvoltãrii societãþii pe plan naþional ºi nu numai, cea mai mare nevoie cunoscutã de toþi factorii implicaþi este crearea imediatã de locuri de muncã. Pe termen scurt ºi mediu, cel
mai economic, rapid ºi sustenabil mod de creare de locuri de muncã este de a realiza parcuri industriale. Prin crearea parcurilor industriale se urmãreºte stimularea investiþiilor directe, autohtone ºi strãine, în domenii precum industrie, servicii, cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã ºi inovare ce vor stimula dezvoltarea regionalã ºi crearea de noi locuri de muncã”, se aratã într-un comunicat al Ministerului Economiei. În acest sens, a fost constituit Comitetul interministerial pentru stimularea ºi facilitarea înfiinþãrii de noi parcuri industriale, CIPI, al cãrui scop este acela de a coordona procesul de stimulare ºi facilitare a înfiinþãrii de noi parcuri industriale, ca structuri de afaceri, în vederea atragerii de investiþii ºi creãrii de locuri de muncã. “CIPI identifica platformele industriale existente sau dezafectate unde proprietarii acestora sunt interesaþi sã le transforme în
aplicare”, a mai precizat directorul general al CEH.
D
ivizia Minierã se desfiinþeazã
Tot din planul de reorganizare a societãþii face parte ºi desfiinþarea Diviziei Miniere ca structurã de conducere. “Pânã acum unitãþile miniere erau considerate puncte de lucru, iar acum vrem sã le ridicãm la nivel de sucursale. Nu era normal ca mâna Lupeni sã fie punct de lucru la fel ca dispensarele. Vrem ca unitãþile miniere
sã fie la egalitate cu termocentralele. Totul face parte din planul de reorganizare a activitãþii”, a mai spus Jujan. Societatea COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SÃ a fost înfiinþata în baza Hotãrârii de Guvern nr.1023/2011 ca urmare a procedurii de fuziune prin contopire a urmãtoarelor societãþi comerciale Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroºeni ºi Societatea Naþionalã a Huilei. Monika BACIU
Liderii minerilor trec de la „politica pumnului în masã” la tehnici de negociere moderne
L
iderii de sindicat ai minerilor ºi energeticienilor din judeþul Hunedoara se specializeazã în tehnici de negociere ºi modul de gestionare a conflictelor.
profesionalã, aduce un plus în orice activitate, iar noi toþi, avem nevoie de acest plus”. Sindicatul Muntele este structura sindicalã reprezentativã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA
Un curs util, dacã þinem cont de multitudinea acþiunilor de protest din Valea Jiului sau de nemulþumirile exprimate adesea de angajaþii Complexului Energetic Hunedoara Cursul la care participã 7 lideri ai Sindicatului Muntele este organizat de Cartel Alfa, confederaþie la care sindicaliºtii sunt afiliaþi ºi FNME. În total, spune preºedintele „Muntele”, Petre Nica, sunt 40 de ore, cursul având atât module teoretice, cât ºi practice. Nica a mai precizat cã este un curs de perfecþionare pe teme sindicale (negociere, legislaþie, mod de gestionare a conflictelor, etc). Cât priveºte oportunitatea cursului, Cristian Iºtoc, liderul Departamentului Energetic din cadrul Sindicatului Muntele, este de pãrere cã: „Având în vedere transformãrile apãrute pe scena miºcãrii sindicale, a faptului cã nu mai putem negocia doar în stradã, se impune o instruire continuã a liderilor sindicali. Negocierile de azi se fac cu ajutorul argumentelor, liderii fiind nevoiþi sã înveþe legislaþia în vigoare ºi noþiuni de mediere, iar aceste cursuri sunt un mijloc de instruire rapidã a liderilor sindicali. Cu siguranþã pregãtirea
O NOUA PREMIERÃ,
parcuri industriale. De asemenea, CIPI sprijinã participarea autoritãþilor administraþiei publice locale la reuniuni ºi întâlniri interne ºi internaþionale privind atragerea de investiþii”, se mai aratã în comunicat. Din delegaþie au fãcut parte reprezentanþi ai Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, precum ºi primari ºi viceprimari de municipii. Monika BACIU
Sâmbãtã 21 martie, de la ora 18:00 comedia „GUNOIERUL”, regia artisticã Sebastian Lupu, scenografia Vioara Bara.
4 Raftul de colectie
Sfârºitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Sicriul cu trupul neînsufleþit a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este dus spre mausoleu ºi de cãtre noul secretar-general Nicolae Ceauºescu
Anul 4 z Numãrul 86 z Joi, 19 martie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU
J
oi, 18 martie 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar-general al P.M.R. ºi preºedintele Consiliului de Stat, participã la Sesiunea Marii Adunãri Naþionale de la Palat þinând un amplu discurs legat de lucrãrile celei de-a cincea legislaturi. Participã o serie de miniºtri ºi preºedinþi ai diferitelor departamente de stat. Nimeni nu prevedea cã a doua zi marele conducãtor comunist va înceta din viaþã. Au trecut de atunci 50 de ani... Dar cine a fost Gheorghe GheorghiuDej, cel care între anii 1948-1965 a fost liderul comunist al României? Un simplu muncitor, nãscut în 1901 la Bârlad, devenit electrician la Atelierele C.F.R. din Galaþi ºi Bucureºti. Va intra în rândurile P.C.R. în anul 1930, dar datoritã implicãrii sale masive în acþiuni antiguvernamentale, va fi arestat ºi în mai multe rânduri, fiind
Comunicatul C.C. al P.M.R., privind numirea lui Nicolae Ceauºescu în locul lui Gh. Gh.-Dej
Raftul de colectie 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Anunþul decesului lui Gh. Gh.-Dej în ziarul local din Petroºani deþinut al închisorilor de la Doftana, Jilava, Vãcãreºti, Ocnele Mari,
ªtefan Poriº ºi Laurenþiu Pãtrãºcanu, apoi epurarea Anei Pauker, Vasile
economiei planificate centralizate sovietice. La nivel politic, Gh. Gh.-Dej nu fãcea nimic fãrã consultarea lui Stalin, represiunea de la Moscova vizând toatã societatea româneascã. Pentru consolidarea puterii sale, Gh. Gh.-Dej ºi-a eliminat doi foºti tovarãºi de luptã, ªtefan Foriº ºi Laurenþiu Pãtrãºcanu. Odatã cu dispariþia lui Stalin în
„Oamenii muncii” deplâng la unison moartea „tãtucului” comunist Aiud, Caransebeº ºi Tg. Jiu, fiind eliberat în august 1944. Este ales secretargeneral al P.C.R. în 1945, unul din þelurile sale fiind epurarea politicã în interiorul partidului ºi eliminarea adversarilor, chestiune desfãºuratã în trei etape: 1945-48, lichidarea lui
Luca ºi Teohari Georgescu ºi anihilarea lui Iosif Chiºinevschi ºi Miron Constantinescu în 1957. Ceea ce a urmat, a fost un stil de conducere sub influenþa politicã sovieticã a liderului de la Rãsãrit, I.V. Stalin, prin transformarea economiei româneºti dupã modelul
ªefii de stat din lumea întreagã au trimis telegrame de condoleanþe
1953, Gh. Gh-Dej a trebuit sã urmeze stilul reformelor noului lider sovietic, N.S. Hruºciov, devenind astfel arhitectul unei noi politici externe ºi economice. S-a încercat cu paºi mãreþi, eliminarea influenþei SOVROM-urilor, acele întreprinderi mixte economice, precum ºi eliminarea influenþei culturale a U.R.S.S. O victorie importantã a obþinut-o în 1958, secondat de vechiul sãu protejat Nicolae Ceauºescu, prin determinarea guvernului sovietic de a-ºi retrage trupele de pe teritoriul României, aflate aici de 14 ani, încurajând sentimentele antisovietice. Dupã 1962, Gh. Gh.-Dej va fi artizanul unor
deschideri largi prin stabilirea unor relaþii diplomatice cu statele occidentale capitaliste, precum ºi a unei creºteri a nivelului de trai.
e mai D multe ori în Valea Jiului
În calitatea sa de om politic, Gh. Gh.-Dej a avut trei prezenþe în Valea Jiului. Prima oarã, pe 23 nov. 1944. Nevoia accentuatã de refacere rapidã a industriei, pentru sprijinul armatei în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, precum ºi cererea masivã de combustibili necesari bunei funcþionãri a cãilor ferate, necesar pentru frontul antihitlerist, a impus ca problema creºterii extracþiei de cãrbune din Valea Jiului sã treacã pe primul loc. În aceste condiþii este trimis în Valea Jiului Gh. Gh.-Dej, în calitate de ministru al transporturilor, pentru a dezbate la faþa locului, împreunã cu muncitorii mineri toate aceste probleme. În anul 1948, cu ocazia lucrãrilor la calea feratã de pe defileul Jiului, a înnoptat la Casa de oaspeþi, în actuala clãdire a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani. Patru ani mai târziu, în zilele de 28-29 iunie 1952 are loc la Petroºani Conferinþa pe þarã a lucrãtorilor din industria minierã la care participã conducãtori de partid ºi de stat, printre care ºi Gh. Gh.-Dej. Mai trec alþi zece ani, când în iunie 1962, ajung într-o vizitã la Lupeni, Gh. Gh-Dej însoþit de primul-secretar
al P.C. al U.R.S.S., N.S. Hruºciov.
D
ispariþia unui dictator
Marile acuze care i se aduc lui Gh. Gh.-Dej, au fost cele legate de stilul despotic cu care a con-
marcatã de tuse ºi expectoraþii. Un control radiologic efectuat în luna februarie indicã prezenþa unei formaþiuni de aspect tumoral la nivelul plãmânului drept, examenele de laborator evidenþiind ºi prezenþa de
Gheorghe Gheorghiu-Dej prezent printre minerii Petrilei în 1944 dus România în perioada lui Stalin, precum ºi valul de represiuni asupra oamenilor politici incomozi, prin instaurarea unui regim penitenciar, prin crearea unor lagãre de muncã asemãnãtoare celor din U.R.S.S., toate acestea la sugestia lui Stalin. La mijlocul anilor `60, când Gh. Gh.-Dej trecuse la un dezgheþ politic ºi economic, la vârsta de 64 de ani, se declanºeazã semnalele unei boli galopante. Încã din luna ianuarie 1965, medicii semnaleazã începutul unei afecþiuni pulmonare,
formaþiuni tumorale hepatice. Un alt examen clinic, efectuat pe 2 martie 1965, stabileºte un diagnostic de neoplasm pulmon ºi hepatic, în termeni obiºnuiþi, plãmânul ºi finacul extrem de afectate. A fost tratat de doctori români ºi strãini, dar boala a avansat agresiv, instalându-se un icter mecanic ºi o insuficienþã hepato-renalã. În data de 19 martie 1965, dupã orele 16:00, starea lui Gh. Gh.-Dej s-a înrãutãþit brusc, acesta intrând în comã, încetând din viaþã la ora 17:43.
O undã de tristeþe cuprinde România, moartea celui care a condus þara timp de 16 ani ca prim lider comunist, uluindu-i pe oameni. Comunicatele de presã au acelaºi ton, de la Bucureºti, pânã în Valea Jiului, unde ziarul local „Steagul Roºu”, organ al Comitetului Orãºenesc al P.M.R. deplânge pe pagini întregi dispariþia tãtucului României. Comitetul Central al P.M.R. hotãrãºte zile de doliu naþional în perioada 1924 martie 1965, pânã în ziua funeraliilor. Are loc o ºedinþã comunã de doliu, a C.C. al P.M.R. ºi a Consiliului de Miniºtri legat de organizarea funeraliilor, precum ºi o serie de mãsuri legate de acelaºi moment. Au început sã aparã, imediat redate în presã, telegrame de condoleanþe din toatã lumea, „oamenii muncii din Capitalã ºi din þarã” au trecut cu miile prin faþa catafalcului unde era expus corpul neînsufleþit a lui Gh. Gh.-Dej.
þara, P lânge plânge Valea...
În dupã-amiaza zilei de 19 martie 1965, când s-a anunþat moartea lui Gh. Gh.-Dej, la cele douã cinematografe din Petroºani, „7 Noiembrie” ºi „Republica”, rulau filmele „Sãlbaticii de pe
Râul Morþii” respectiv „Haine aproape noi”, la Petrila „Cei trei muºchetari”, la Vulcan „Dragoste la zero grade” iar la Lupeni, „Diavolul deºertului”. Imediat filmele au fost întrerupte, publicul trimis acasã. Apoi, în ziarul local „Steagul Roºu” au apãrut o serie de articole consacrate tristului moment. „Lacrimi de durere, lacrimi de dragoste” pentru „cel mai iubit fiu al poporului” erau sloganele funebre. Oraºele Vãii Jiului au arborat drapele în bernã,
La ora 14.30 a zilei de 24 martie 1965, pe pasarela C.F.R. Petroºani, timp de trei minute s-au þinut momentele de doliu iar la sediul Comitetului Orãºenesc de Partid sute de oameni au trecut prin faþa portretului îndoliat al defunctului lider comunist, expus la intrare. „Uniþi sub steagul partidului” ºi-au transmis mesaje de condoleanþe prin intermediul aceluiaºi oficios „Steagul Roºu”, ziar ce-ºi dedica întregul conþinut acestui moment. Aici avem ºi o fotografie ineditã când „oamenii au
Drapele arborate în bernã în zilele de doliu de la Petroºani
Petroºenenii aducând un ultim omagiu... tabloului lui Gh. Gh.-Dej în faþa Primãriei Petroºani încremenit” pe pasajul C.F.R. din Petroºani, atunci când sirena a anunþat la ora 14:30, timp de trei minute, oprirea oricãrei activitãþi, inclusiv „mersul pe jos”, la momentul introducerii lui Gh. Gh.-Dej în Mausoleul de la Bucureºti. Bãtãlia pentru ocuparea postului de lider comunist a fost una durã, plenara Comitetului Central al P.M.R. din 22 martie 1965 alegându-l în funcþia de prim-secretar al P.M.R. pe Nicolae Ceauºescu, luându-se o serie de hotãrâri hilare precum „eternizarea memoriei (!) tov. Gh. Gh.-Dej, precum ºi o serie de decizii privind editarea lucrãrilor sale, ridicarea de busturi ºi statui, precum ºi atribuirea unor pieþe, strãzi, combinate ºi a unui oraº, Oneºti, numele de Gh. Gh.-Dej. Lucruri exagerate, care nu au fost duse la îndeplinire decât parþial,
Gh. Gh.-Dej ieºind din graþiile structurilor „tovarãºilor” mult mai repede decât s-ar fi crezut. Trupul sãu îmbãlsãmat a fost depus într-un mausoleu din Parcul Libertãþii din Bucureºti, ulterior exhumat – în 1990 ºi reînmormântat la cimitirul Bellu. În urma sa au rãmas douã fiice ºi o istorie controversatã. Gh. Gh.-Dej, omul care a condus România vreme de 16 ani, a dispãrut într-o zi de martie. Amintirea lui s-a estompat încet-încet, în primul rând din cauza luptelor interne din propriul partid, care l-au repudiat în urmãtorii ani, dar ºi a consolidãrii cultului personalitãþii a urmaºului sãu, Nicolae Ceauºescu. La o jumãtate de veac de la moartea primului dictator comunist al României, am încercat rememorarea acelor momente din martie 1965, o predare conjuncturalã de ºtafetã într-un timp istoric ce va mai dura un sfert de veac...
4 Raftul de colectie
Sfârºitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Sicriul cu trupul neînsufleþit a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este dus spre mausoleu ºi de cãtre noul secretar-general Nicolae Ceauºescu
Anul 4 z Numãrul 87 z Joi, 19 martie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU
J
oi, 18 martie 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar-general al P.M.R. ºi preºedintele Consiliului de Stat, participã la Sesiunea Marii Adunãri Naþionale de la Palat þinând un amplu discurs legat de lucrãrile celei de-a cincea legislaturi. Participã o serie de miniºtri ºi preºedinþi ai diferitelor departamente de stat. Nimeni nu prevedea cã a doua zi marele conducãtor comunist va înceta din viaþã. Au trecut de atunci 50 de ani... Dar cine a fost Gheorghe GheorghiuDej, cel care între anii 1948-1965 a fost liderul comunist al României? Un simplu muncitor, nãscut în 1901 la Bârlad, devenit electrician la Atelierele C.F.R. din Galaþi ºi Bucureºti. Va intra în rândurile P.C.R. în anul 1930, dar datoritã implicãrii sale masive în acþiuni antiguvernamentale, va fi arestat ºi în mai multe rânduri, fiind
Comunicatul C.C. al P.M.R., privind numirea lui Nicolae Ceauºescu în locul lui Gh. Gh.-Dej
Raftul de colectie 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Anunþul decesului lui Gh. Gh.-Dej în ziarul local din Petroºani deþinut al închisorilor de la Doftana, Jilava, Vãcãreºti, Ocnele Mari,
ªtefan Poriº ºi Laurenþiu Pãtrãºcanu, apoi epurarea Anei Pauker, Vasile
economiei planificate centralizate sovietice. La nivel politic, Gh. Gh.-Dej nu fãcea nimic fãrã consultarea lui Stalin, represiunea de la Moscova vizând toatã societatea româneascã. Pentru consolidarea puterii sale, Gh. Gh.-Dej ºi-a eliminat doi foºti tovarãºi de luptã, ªtefan Foriº ºi Laurenþiu Pãtrãºcanu. Odatã cu dispariþia lui Stalin în
„Oamenii muncii” deplâng la unison moartea „tãtucului” comunist Aiud, Caransebeº ºi Tg. Jiu, fiind eliberat în august 1944. Este ales secretargeneral al P.C.R. în 1945, unul din þelurile sale fiind epurarea politicã în interiorul partidului ºi eliminarea adversarilor, chestiune desfãºuratã în trei etape: 1945-48, lichidarea lui
Luca ºi Teohari Georgescu ºi anihilarea lui Iosif Chiºinevschi ºi Miron Constantinescu în 1957. Ceea ce a urmat, a fost un stil de conducere sub influenþa politicã sovieticã a liderului de la Rãsãrit, I.V. Stalin, prin transformarea economiei româneºti dupã modelul
ªefii de stat din lumea întreagã au trimis telegrame de condoleanþe
1953, Gh. Gh-Dej a trebuit sã urmeze stilul reformelor noului lider sovietic, N.S. Hruºciov, devenind astfel arhitectul unei noi politici externe ºi economice. S-a încercat cu paºi mãreþi, eliminarea influenþei SOVROM-urilor, acele întreprinderi mixte economice, precum ºi eliminarea influenþei culturale a U.R.S.S. O victorie importantã a obþinut-o în 1958, secondat de vechiul sãu protejat Nicolae Ceauºescu, prin determinarea guvernului sovietic de a-ºi retrage trupele de pe teritoriul României, aflate aici de 14 ani, încurajând sentimentele antisovietice. Dupã 1962, Gh. Gh.-Dej va fi artizanul unor
deschideri largi prin stabilirea unor relaþii diplomatice cu statele occidentale capitaliste, precum ºi a unei creºteri a nivelului de trai.
e mai D multe ori în Valea Jiului
În calitatea sa de om politic, Gh. Gh.-Dej a avut trei prezenþe în Valea Jiului. Prima oarã, pe 23 nov. 1944. Nevoia accentuatã de refacere rapidã a industriei, pentru sprijinul armatei în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, precum ºi cererea masivã de combustibili necesari bunei funcþionãri a cãilor ferate, necesar pentru frontul antihitlerist, a impus ca problema creºterii extracþiei de cãrbune din Valea Jiului sã treacã pe primul loc. În aceste condiþii este trimis în Valea Jiului Gh. Gh.-Dej, în calitate de ministru al transporturilor, pentru a dezbate la faþa locului, împreunã cu muncitorii mineri toate aceste probleme. În anul 1948, cu ocazia lucrãrilor la calea feratã de pe defileul Jiului, a înnoptat la Casa de oaspeþi, în actuala clãdire a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani. Patru ani mai târziu, în zilele de 28-29 iunie 1952 are loc la Petroºani Conferinþa pe þarã a lucrãtorilor din industria minierã la care participã conducãtori de partid ºi de stat, printre care ºi Gh. Gh.-Dej. Mai trec alþi zece ani, când în iunie 1962, ajung într-o vizitã la Lupeni, Gh. Gh-Dej însoþit de primul-secretar
al P.C. al U.R.S.S., N.S. Hruºciov.
D
ispariþia unui dictator
Marile acuze care i se aduc lui Gh. Gh.-Dej, au fost cele legate de stilul despotic cu care a con-
marcatã de tuse ºi expectoraþii. Un control radiologic efectuat în luna februarie indicã prezenþa unei formaþiuni de aspect tumoral la nivelul plãmânului drept, examenele de laborator evidenþiind ºi prezenþa de
Gheorghe Gheorghiu-Dej prezent printre minerii Petrilei în 1944 dus România în perioada lui Stalin, precum ºi valul de represiuni asupra oamenilor politici incomozi, prin instaurarea unui regim penitenciar, prin crearea unor lagãre de muncã asemãnãtoare celor din U.R.S.S., toate acestea la sugestia lui Stalin. La mijlocul anilor `60, când Gh. Gh.-Dej trecuse la un dezgheþ politic ºi economic, la vârsta de 64 de ani, se declanºeazã semnalele unei boli galopante. Încã din luna ianuarie 1965, medicii semnaleazã începutul unei afecþiuni pulmonare,
formaþiuni tumorale hepatice. Un alt examen clinic, efectuat pe 2 martie 1965, stabileºte un diagnostic de neoplasm pulmon ºi hepatic, în termeni obiºnuiþi, plãmânul ºi finacul extrem de afectate. A fost tratat de doctori români ºi strãini, dar boala a avansat agresiv, instalându-se un icter mecanic ºi o insuficienþã hepato-renalã. În data de 19 martie 1965, dupã orele 16:00, starea lui Gh. Gh.-Dej s-a înrãutãþit brusc, acesta intrând în comã, încetând din viaþã la ora 17:43.
O undã de tristeþe cuprinde România, moartea celui care a condus þara timp de 16 ani ca prim lider comunist, uluindu-i pe oameni. Comunicatele de presã au acelaºi ton, de la Bucureºti, pânã în Valea Jiului, unde ziarul local „Steagul Roºu”, organ al Comitetului Orãºenesc al P.M.R. deplânge pe pagini întregi dispariþia tãtucului României. Comitetul Central al P.M.R. hotãrãºte zile de doliu naþional în perioada 1924 martie 1965, pânã în ziua funeraliilor. Are loc o ºedinþã comunã de doliu, a C.C. al P.M.R. ºi a Consiliului de Miniºtri legat de organizarea funeraliilor, precum ºi o serie de mãsuri legate de acelaºi moment. Au început sã aparã, imediat redate în presã, telegrame de condoleanþe din toatã lumea, „oamenii muncii din Capitalã ºi din þarã” au trecut cu miile prin faþa catafalcului unde era expus corpul neînsufleþit a lui Gh. Gh.-Dej.
þara, P lânge plânge Valea...
În dupã-amiaza zilei de 19 martie 1965, când s-a anunþat moartea lui Gh. Gh.-Dej, la cele douã cinematografe din Petroºani, „7 Noiembrie” ºi „Republica”, rulau filmele „Sãlbaticii de pe
Râul Morþii” respectiv „Haine aproape noi”, la Petrila „Cei trei muºchetari”, la Vulcan „Dragoste la zero grade” iar la Lupeni, „Diavolul deºertului”. Imediat filmele au fost întrerupte, publicul trimis acasã. Apoi, în ziarul local „Steagul Roºu” au apãrut o serie de articole consacrate tristului moment. „Lacrimi de durere, lacrimi de dragoste” pentru „cel mai iubit fiu al poporului” erau sloganele funebre. Oraºele Vãii Jiului au arborat drapele în bernã,
La ora 14.30 a zilei de 24 martie 1965, pe pasarela C.F.R. Petroºani, timp de trei minute s-au þinut momentele de doliu iar la sediul Comitetului Orãºenesc de Partid sute de oameni au trecut prin faþa portretului îndoliat al defunctului lider comunist, expus la intrare. „Uniþi sub steagul partidului” ºi-au transmis mesaje de condoleanþe prin intermediul aceluiaºi oficios „Steagul Roºu”, ziar ce-ºi dedica întregul conþinut acestui moment. Aici avem ºi o fotografie ineditã când „oamenii au
Drapele arborate în bernã în zilele de doliu de la Petroºani
Petroºenenii aducând un ultim omagiu... tabloului lui Gh. Gh.-Dej în faþa Primãriei Petroºani încremenit” pe pasajul C.F.R. din Petroºani, atunci când sirena a anunþat la ora 14:30, timp de trei minute, oprirea oricãrei activitãþi, inclusiv „mersul pe jos”, la momentul introducerii lui Gh. Gh.-Dej în Mausoleul de la Bucureºti. Bãtãlia pentru ocuparea postului de lider comunist a fost una durã, plenara Comitetului Central al P.M.R. din 22 martie 1965 alegându-l în funcþia de prim-secretar al P.M.R. pe Nicolae Ceauºescu, luându-se o serie de hotãrâri hilare precum „eternizarea memoriei (!) tov. Gh. Gh.-Dej, precum ºi o serie de decizii privind editarea lucrãrilor sale, ridicarea de busturi ºi statui, precum ºi atribuirea unor pieþe, strãzi, combinate ºi a unui oraº, Oneºti, numele de Gh. Gh.-Dej. Lucruri exagerate, care nu au fost duse la îndeplinire decât parþial,
Gh. Gh.-Dej ieºind din graþiile structurilor „tovarãºilor” mult mai repede decât s-ar fi crezut. Trupul sãu îmbãlsãmat a fost depus într-un mausoleu din Parcul Libertãþii din Bucureºti, ulterior exhumat – în 1990 ºi reînmormântat la cimitirul Bellu. În urma sa au rãmas douã fiice ºi o istorie controversatã. Gh. Gh.-Dej, omul care a condus România vreme de 16 ani, a dispãrut într-o zi de martie. Amintirea lui s-a estompat încet-încet, în primul rând din cauza luptelor interne din propriul partid, care l-au repudiat în urmãtorii ani, dar ºi a consolidãrii cultului personalitãþii a urmaºului sãu, Nicolae Ceauºescu. La o jumãtate de veac de la moartea primului dictator comunist al României, am încercat rememorarea acelor momente din martie 1965, o predare conjuncturalã de ºtafetã într-un timp istoric ce va mai dura un sfert de veac...
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Clãdiri ºi terenuri, predate ºcolilor
C
lãdirile ºi terenurile în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt vor fi administrate de acestea. Este un proiect al administraþiei locale de la Petroºani care îºi propune sã faciliteze accesul unitãþilor ºcolare la proiectele europene.
A
“Primãria municipilui Petroºani a lansat spre dezbatere un proiect de hotãrâre de regulament în baza cãruia unitãþile de învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani pot sã închirieze spaþiile excedentare aparþinând de fiecare centru de execuþie bugetarã în parte. Practic cele douã proiecte se leagã. În ºedinþã ordinarã de sãptãmâna viitoare vom propune consiliului local al municipiului Petroºani sã aprobe darea în administrare a clãdirilor ºi terenurilor în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt ºi cãtre aceste unitãþi de învãþãmânt. Este un act solicitat ºi de cãtre Curtea de Conturi, Camera de
Conturi Hunedoara în urma auditului pe care la fãcut la instituþia noastrã. Din experienþã anterioarã am constatat cã în cazul implementãrii unor proiecte cu finanþare europeanã, finanþatorul ne-a solicitat un act prin care sã demonstrãm cã clãdirea în care îºi desfãºoarã activitatea unitatea respectivã de învãþãmânt sau terenul de sport sau clãdirea în care se desfãºoarã orele de sport sunt în administrarea unitãþii respective de învãþãmânt. Vom veni ºi vom da ºapte hotãrâri prin care consiliul le va da în administrare clãdirea ºi terenurile respective aºa cum solicitã ºi noua lege a învãþãmântului legea 1/2011”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei
Petroºani. Doar în cazul în care la nivelul unitãþilor de învãþãmânt vor fi închiriate spaþiile excedentare atunci acestea vor plãti o contribuþie de 50% cãtre administraþia publicã. “Nu trebuie sã plãteascã pentru cã le vor primi în administrare. Ei vor plãti, ne vor emite jumãtate din chiria obþinutã în cazul în care au spaþii excedentare ºi le vor închiria. Fie un chioºc alimentar sau o clãdire dezafectatã dacã o vor închiria vor trebui sã remitã 50% din chirie bugetului local”, a mai precizat sursa citatã. Unitãþile ºcolare au astfel posibilitatea sã închirieze spaþiile care nu le folosesc pentru procesul didactic. Monika BACIU
Elevii ºi reciclarea
înscris în proiectul naþional 0 Waste la care la fel copiii împreunã cu cadrele didactice îºi propun sã recicleze de la hârtie, sticle din material plastic, precum ºi doze de aluminiu”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gimnazialã IG Duca
din Petroºani. Elevii aºteaptã cu interes aceste activitãþi de educaþie civicã. “Ei sunt încântaþi. Pe de altã parte ei împreunã cu diriginþii la orele de dirigenþie existã teme pe acest tip de educaþie. Mai greu ne descurcãm cu acele puncte de colectare a acestor deºeuri dar sperãm cã pânã la urmã vom rezolva ºi aceastã problemã. Noi ne dorim încã din clasele mici pentru cã sunt responsabilizaþi de cãtre cadrele didactice. Aceasta educaþie trebuie tot timpul menþinutã”, a mai spus sursa citatã. “ªcoala Zero Waste” este un concurs naþional de educaþie ecologicã ºi colectare selectivã destinat tuturor ºcolilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial din România. Perioada de desfãºurare a competiþiei este 20 Aprilie – 29 Mai. Premiul cel mare este reprezentat de o tablã interactivã. Monika BACIU
P
roiecte ecologice în rândul elevilor de la ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani vor avea loc în urmãtoarea perioadã. Elevii sunt învãþaþi de mici, de cãtre cadrele didactice, sã pãstreze mediul cât mai curat ºi sã recicleze anumite deºeuri. “În fiecare an astfel de proiecte de educaþie ecologicã sunt desfãºurate în ºcoala noastrã ºi este firesc ca la gimnaziu sã fie o astfel de educaþie pentru cã este o educaþie care pânã la urma formeazã copii pentru abilitãþi legate de reciclare. Este vorba de proiectul O ºcoalã pentru o Românie verde care se desfãºoarã pânã la sfârºitul anului ºcolar. Mai nou ne-am
Ateliere creative, excursii ºi alte activitãþi
u mai rãmas câteva zile pânã când elevii vor avea activitãþi diferite. Sãptãmâna altfel va avea loc în perioada 610 aprilie, iar la nivelul uitaþilor de învãþãmânt deja sunt stabilite activitãþile ce vor fi desfãºurate cu elevii. “Sunt proiecte diverse. Fiind o ºcoalã mare atingem tot felul de tipuri de activitãþi. Aº începe cu excursii care sunt fireºti în aceastã perioadã. Excursii care sunt din zona noastrã dar ºi în afarã judeþului. Pe de altã parte ca în fiecare an avem un parteneriat cu fundaþia Noi Orizonturi ºi copiii merg în tabãra Viaþa. În acest an avem un parteneriat ºi cu Tolba de Educaþie unde sunt tot felul de activitãþi. În aceastã perioadã se desfãºoarã tot felul de concursuri la nivel de judeþ. Învãþãmântul special are un concurs cu tradiþii, este vorba de Special Olimpics. La nivel de învãþãmânt primar ºi de gimnaziu sunt tot felul de ateliere creative, mese rotunde. Activitãþi în care împreunã cu cadrele didactice se bucura de o sãptãmânã altfel. Sunt activitãþi educative pentru cã asta ne ºi dorim. Acest
program este foarte bine venit”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani. Sãptãmâna 6-10 aprilie 2015 este dedicatã activitãþilor educative extracurriculare ºi extraºcolare în cadrulprogramului naþional "Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!", organizat de Ministerul Educaþiei Naþionale. În aceastã sãptãmânã cursurile nu se deruleazã conform orarului obiºnuit al unitãþii de învãþãmânt, ci dupã un orar special.
Scopul programului este sã implice toþi elevii ºi cadrele didactice. Profesorii rãspund intereselor ºi preocupãrilor elevilor, le pun în valoare talentele ºi capacitãþile în diferite domenii, nu neapãrat în cele prezente în curricumul naþional. Este stimulatã participarea la acþiuni cât mai diverse, în contexte nonformale. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Pensionarii hunedoreni, a v a n t a j a þ i d e l e g i î n d e z b a t e r e
E
xistã câteva proiecte de legi, care ar avantaja acum pensionarii din judeþul Hunedoara. ªeful Casei Judeþene de Pensii din Deva, Ilie Toma a venit la Petroºani, ca sã discute ºi cu pensionarii de aici ºi le-a expus câteva avantaje ce ar decurge din legile aflate acum în dezbatere. Siderurgiºtii ºi minerii ar putea fi avantajaþi de câteva propuneri legislative ce sunt acum în dezbatere. Nu se ºtie când vor deveni legi, dar cei care au ieºit la pensie din aceste sectoare ar fi în avantaj. În plus, ºeful Casei de Pensii din Deva a dat marþi lãmuriri tuturor pensionarilor din Valea Jiului, care au o serie de doleanþe. „Se pare cã existã un proiect de lege, care a trecut tacit de Senatul României ºi este în dezbatere la Camera Deputaþilor. Se pare cã existã întradevãr înþelegere ºi se vrea sã se voteze acele legi. Aici facem referire direct la a nu mai lua, pentru grupa I de muncã, 6 ani ºi a
lua direct cât au lucrat, un an, doi, la schimbarea calculului pentru condiþii deosebite de muncã ºi aici cu preponderenþã avantajat este judeþul Hunedoara, unde avem subteran ºi siderurgiºti, sã nu se mai împartã valoarea din punctul de pensie la 30, ci la 20”, le-a explicat Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii Deva, pensionarilor din Valea Jiului. În avantaj ar fi chiar ºi cei care au fãcut o ºcoalã profesionalã. Pentru ei existã acum posibilitatea de a-ºi majora veniturile la pensie. „Se acordã un interes deosebit ºi ºcolii profesionale, pentru aplicarea unei
legi unitare, la nivel de þarã ºi aici, cei care au avut contracte de muncã ºi au ºi ºi lucrat, sã li se considere cã ºi stagiu de cotizare acea perioadã a ºcolilor profesionale, dar toate sunt proiecte de legi care nu ºtiu când se vor vota”, a mai precizat Ilie Toma. ªeful Casei Judeþene de Pensii, Ion Toma vine periodic în Valea Jiului pentru a discuta cu pensionarii ºi chiar le-a vorbit despre posibilitãþile pe care le au, dupã 1 aprilie, când la Bucureºti vin reprezentanþii FMI, ca sã îºi mai primeascã ºi gratuitãþile pierdute de la începutul anului. Diana MITRACHE
4000 de ºomeri înregistraþi, alte sute inexistenþi în statistici
proape 4000 de ºomeri, oficial, mult mai mulþi A neoficial. La nivelul Vãii Jiului
sînt înregistraþi aproape 4000 de ºomeri, însã reprezentanþii Agenþiilor Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã recunosc cã numãrul celor care nu au un loc de muncã este mult mai mare, însã date oficiale nu se cunosc. “La sfîrºitul lunii februarie au fost înregistraþi 3779 de ºomeri, din care 2798 sînt ºomeri neindemnizaþi, doar 881 beneficiazã ºi de indemnizaþie de ºomaj. Este un numãr scãzut, dar numãrul real al ºomerilor e mult mai mare. Nu vin sã declare cã nu au loc de muncã pentru cã locurile de muncã pe care noi le deþinem sunt destul de puþine ºi nu pot beneficia de indemnizaþie de ºomaj sau de ajutor social ºi în aceste condiþii marea majoritate nu sunt înregistraþi în evidenþele noastre”, a declarat
Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. La nivel naþional, prima bursã a locurilor de muncã din acest an va fi organizatã în luna aprilie. “Avînd în vedere cã nu avem foarte multe locuri de muncã pînã în momentul de faþã nu am avut nicio bursã a locurilor de muncã. La nivel naþional prima bursã stabilitã este în luna aprilie, iar dacã noi vom avea locuri de muncã vacante cu care sã organizãm o bursã la nivel de judeþ o vom organiza”, a mai spus sursa citatã. În Valea Jiului se simte acut lipsa locurilor de muncã. Sunt societãþi care au nevoie de personal, însã aceste posturi sînt limitate. În zonã nu este niciun investitor care sã solicite forþã de muncã în masã. Singurele angajãri care s-au fãcut în ultima perioadã au fost cele de la Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
Medicii de familie, desfiinþaþi de farmacii?!
E
xistã discuþii la Ministerul Sãnãtãþii care îi pun pe jar pe medicii de familie. Lor ar urma sã li se impunã o serie de proiecte ºi toate, în opinia celor din Valea Jiului, ar duce la distrugerea cabinetelor în care consultã acum mii de pacienþi. Mai mult, aceºtia ar putea fi preluaþi de lanþurile de farmacii, care „stau la pândã”.Scenariul pare acum de necrezut, însã, medicii de familie îºi fac deja griji. Totul din cauzã cã se lucreazã la acte normative, care ar distruge cabinetele medicilor de familie. „Acum sunt mari presiuni pentru a desfiinþa cabinetele individuale. O sã auziþi, sunt discuþii foarte aprinse. Încearcã din rãsputeri, cã medicina de familie sã fie desfiinþatã”, a declarat dr.
0735.183175
Constantin Gheorghiu, vicepreºedintele Societãþii Medicilor de Familie din Judeþul Hunedoara.Mai mult, conform scenariilor, dupã desfiinþarea cabinetelor, medicii ar urma sã fie daþi pe mâna marilor lanþuri de farmacii, care abia aºteaptã sã dea lovitura. „Alternativa ar fi ca noi sã redevenim angajaþi ºi preluaþi de lanþuri de farmacii, care stau la pândã. Asculaþi ce vã spun eu! E o mare agitaþie acum la nivel naþional. Vor sã desfiinþeze limita de 800 de pacienþi, pentru a putea fiinþa un cabinet medical Individual. Asta presupune cã un medic îºi poate face cabinet cu 100 de pacienþi. ªi astfel nu are cum sã reziste, la cum se plãteºte. Vor sã schimbe raportul de 50% servicii, 50% capitaþie, la 20%
capitaþie, 80% servicii”, a mai precizat dr. Constantin Gheorghiu, vicepreºedintele Societãþii Medicilor de Familie din Judeþul Hunedoara. Toate, spun medicii de familie, ar duce la o calitate mai slabã a actelor medicale, iar pacienþii vor fi daþi deoparte în favoarea serviciilor. Asta, chiar dacã acum, la cabinetele medicilor de familie se face inclusiv consiliere psihologicã, date fiind condiþiile de crizã ce au afectat toate familiile. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015
Henþ cu mâna
ªI TOTUªI, SE MIªCÃ... Am avut o strângere de inimã atunci când am aflat cã seniorii Jiului din tur au pãrãsit corabia, evident având motivele lor, fapt
pentru care nu-i condamnã nimeni. Nu puteam sã mã gândesc cu cine vor încropi antrenorii Jiului o echipã care sã nu fie ciuca bãtãilor.
S-a fãcut trecerea în masã a juniorilor A1, lideri în campionat, la echipa mare, rezervele lor rãmânând... titulari în locul... titularilor! A început returul ºi lucrurile nu au stat chiar atât de rãu. Seniorii-juniori au pierdut prima etapã la Cãlan, reuºind
sãptãmâna trecutã un 1-1 acasã cu Uricaniul, dupã ce au condus cu 1-0. Ba chiar juniorii-rezerve au câºtigat cu un neverosimil 5-0! Peste douã zile va fi o probã de foc. Jiul joacã la Orãºtie cu o echipã ce nu a reuºit niciun punct în acest
retur. Inter Petrila ºi Cetate Deva au spulberat Dacia Orãºtie, Jiul ar putea face o figurã frumoasã. Desigur, nu-i o mare sfârâialã, dar nu-i nici de ici, de colo. Jiul Petroºani trebuie sã porneascã de undeva. Hai sã fie la Orãºtie!
Fotbal, juniori
VULCAN SE CALIFICÃ ÎN MECIUL DIRECT! M. Condescu – 2, A. Bogdan, Vl. Buþurcã, Alex. Goga), iar cealaltã echipã a Jiului, Jiul I, a învins cu 7-0 la Minerul Uricani, Dacian Szep fiind autorul a 4 goluri.
Î
n aºteptarea turneului final judeþean Juniorii C ai Jiului în meciul cu Minerul Lupeni, scor 1-0 S-a încheiat Campionatul judeþean al Seriei Valea Jiului, la juniorii C (gr. 2000), cu poziþia finalã pe locul 1 a celor de la Jiul I Petroºani (antrenor Cosmin Kanduth), dupã o ultimã victorie cu 3-0 împotriva „fraþilor” de la Jiul II. Surpriza a înregistrat-o Pro Fair Play Vulcan, echipa lui Iosif Izsak, care în ultima etapã a învins cu 6-4 la Minerul Lupeni (Mândreci a marcat trei goluri!), care ar fi avut nevoie de un
rezultat de egalitate pentru a se califica la turneul final judeþean. „A fost o surprizã ºi pentru noi – declarã antrenorul vulcãnenilor, Iosif Izsak –, dar dacã tot ne-am calificat, ne vom vinde scump pielea”. „Regret cã am pierdut calificarea pe mâna noastrã, deºi putem vorbi ºi despre cauze obiective. La ora meciului, am avut o serie de absenþe din pricina unor jucãtori cu gripã ºi am încropit ce-am putut. Eu doresc succes Jiului ºi
Vulcanului la turneul final” a spus Sorin Bejan, antrenorul de la Minerul Lupeni. La juniori D (gr. 2002), victo-
ria etapei a fost obþinutã de Minerul Lupeni, 7-0 cu Jiul Petroºani (autori: Ov. Iepure – 2,
Cosmin Kanduth (Jiul) ºi Iosif Izsak (Pro Fair Play Vulcan), antrenorii ce vor reprezenta Valea Jiului la turneul final judeþean Juniori C
În perioada 21 martie – 9 mai 2015, la juniori C (gr. 2000) un numãr de ºapte echipe (FC Hunedoara, Cetate Deva, C.F.R. Simeria, Dacia Orãºtie, Retezatul Haþeg, Jiul I Petroºani ºi Pro Fair
Play Vulcan) vor participa, timp de ºapte etape, la turneul final judeþean. Fiecare echipã va fi gazdã a unui turneu, primul urmând a avea loc la Haþeg în acest week-end. Cele ºapte etape vor avea loc la datele de 21 martie, 28 martie, 4 aprilie, 18 aprilie, 25 aprilie, 1 mai ºi 9 mai 2015. Aºadar, Jiul Petroºani ºi Pro Fair Play Vulcan vor reprezenta Valea Jiului la faza finalã judeþeanã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Antrenorul Sorin Bejan (Minerul Lupeni Jun. C) a pierdut calificarea la ultimul meci în seria Vaii Jiului
CAMP. JUD. JUN. C (GR. 2000) Etapa a 15-a, 14 martie 2015 Jiul I – Jiul II Petroºani Min. Lupeni – Pro Fair Play Vulcan
3-0 4-6
CAMP. JUD. JUNIORI D (GR. 2002) Etapa a 13-a, 15 martie 2015 Min. Lupeni – Jiul Petroºani Min. Uricani – Jiul I Petroºani Jiul II – Universitatea Petroºani
8-0 0-7 0-1