Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 820
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Fonduri europene pentru infrastructura din Lupeni
E
dilii de la Lupeni vor sã acceseze fonduri europene pentru lucrãrile de infrastructurã din municipiu.
Peste 2.000 de pacienþi, în pericol la Petroºani
Dacã la un moment dat autoritãþile locale din municipiul Lupeni au inventariat un numãr de peste 600 de gropi, acum aceºtia încearcã sã atragã
finanþare europeanã pentru reabilitarea carosabilului care este ciuruit. Artera rutierã din Lupeni este practic înþesatã de gropi, toate formate dupã ploi, zãpadã ºi lipsa unor lucrãri de asfaltare, care nu au mai avut loc din anii 90. “Avem în vedere accesarea de fonduri europene pentru a asfalta cel puþin strada principalã”, spun reprezentanþii administraþiei locale din Lupeni. Cele mai multe probleme în carosabil sunt la intrarea în localitate. Conducãtorii auto nu pot evita gropile formate în asfalt, iar mai grav este faptul cã aceºtia îºi avariazã autoturismele. Monika BACIU
C
el puþin 2.000 de oameni sunt lãsaþi de izbeliºte, dupã ce medicul de familie la care sunt înscriºi a fost suspendat de Colegiul Medicilor. Printre ei sunt ºi bolnavi cronici, care acum nu au nicio ºansã. Casa de Sãnãtate îi sfãtuieºte sã se mute la alt medic, dar nici asta nu e o soluþie pentru ei. >>> PAGINA A 3-A
Bãtrânã arsã într-o bucãtãrie de varã
O
femeie de 79 de ani din Petrila a fost la un pas de moarte, dupã ce bucãtãria de varã în care locuieºte a luat foc. Totul s-a petrecut marþi, puþin dupã miezul nopþii, iar rudele bãtrânei spun cã aceasta este acum la spital, iar medicii încã sunt rezervaþi în privinþa ei. Incendiul a izbucnit în jurul orei 2,00 în dimineaþa zilei de
marþi, la o bucãtãrie de varã, unde locuia peste noapte bãtrâna de 79 de ani. Fiul sãu povesteºte cã aceasta avea înãuntru o sobã ºi pentru cã alãturi era un grajd cu animale ºi mult fân, jarul din sobã a aprins uºor vâlvãtaia. Acum, bãtrâna este în stare gravã la spital.
„E arsã fruntea ºi pãrul ºi este intubatã. Au zis doctorii cã nu ne pot da un verdict, pentru cã vârsta este o problemã, cã are 79 de ani. Aºteaptã o zi, douã, sã vadã cum evolueazã arsurile. Ne-au zis cã un rinichi
nu funcþioneazã acum ºi deocamdatã nu se ºtie”, spune fiul victimei, care bãnuieºte cã totul s-a aprins de la soba pe care femeia o avea în magazia în care a dormit. Bucãtãria de varã ºi jumãtate din grajd au ars ca o torþã, iar pompierii au intervenit cu 3 maºini ca sã opreascã vâlvãtaia. Animalele au fost salvate de un vecin, iar femeia a fost scoasã imediat din casã, dar avea arsuri importante. „Ne-am deplasat la faþa locului cu douã autospeciale de stins incendii cu apã ºi spumã ºi echipajul
SMURD de la Petrila. Am cerut sprijin colegilor de la Petroºani, cu încã o autospecialã ºi, din pãcate, în urma incendiului a rezultat o victimã. Femeia are arsuri pe 54 % din suprafaþa corpului, arsuri de gradul II ºi III”, a declarat Niculae Alexandrescu, coordonator al echipajului ISU din Petrila. Femeia se aflã internatã la terapie intensivã la Spitalul din Petroºani, iar medicii sunt rezervaþi în ceea ce priveºte ºansele ei de însãnãtoºire. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015
Complexul Energetic Hunedoara, insolvenþã cronicã
C
ererile de insolvenþã pentru Complexul Energetic Hunedoara sunt ca o boalã cronicã care are o evoluþie lentã, care are un caracter de duratã, care se prelungeºte multã vreme ºi nu mai poate fi uºor înlãturat.
Complexul Energetic Hunedoara este “puºcat ºi perforat” de o societate care are ca obiect de activitate perforarea ºi puºcarea. O nouã societate solicitã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Problemele entitãþii energetice din judeþul Hunedoara se cronicizeazã pe zi ce trece. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a mai fost înregistratã o cerere de insolvenþã pentru Complexul Energetic Hunedoara. Cererea a fost înregistratã la data de 13 martie de cãtre SC SANROC SRL din Deva.
de origine a firmei KSB este Australia.
B
ine în campania electoralã, grav acum
“Suntem o echipã tânãrã, dar cu o bogatã experienþã în domeniul soluþiilor integrate în procesele de perforare ºi puºcare. Începând din anul 2000, activitatea noastrã principalã este furnizarea pieselor de schimb ºi a consumabilelor pentru echipamentele de foraj ºi de construcþii”, este cartea de vizitã a societãþii care cere insolvenþa CEH.
Î
Pe rolul aceleiaºi instanþe de judecatã se
Alimentele europene au fost epuizate
S
ncã o cerere
tocul cu alimente europene a fost epuizat. Deºi teoretic pachetele comunitare se împãrþeau pânã la data de 21 martie, la Petroºani toþi beneficiarii au venit dupã cutiile cu alimente.
mai aflã o cerere de insolvenþã care se va judeca astãzi. SC MULTIGAMA TECH din Bucureºti solicitã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara, dosarul fiind înregistrat în luna ianuarie pe rolul Tribunalului Hunedoara. Societatea din Bucureºti este specializatã în comercializarea echipamentelor de pompare pentru toate domeniile printre care ºi energie ºi minerit. Firma bucureºteanã este reprezentantul KSB în România. Þara
Aproape 10000 de pachete cu alimente au ajuns la Petroºani, însã numãrul beneficiarilor a fost de 6029 de persoane au primit având în vedere faptul cã în prima etapã de distribuire un beneficiar a primit douã cutii. “De ieri s-a încheiat programul de distribuire a alimentelor pe anul 2014. S-a prelungit datoritã faptului cã a trebuit sã finalizãm redistribuirea
Totul era bine la Complexul Energetic Hunedoara în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenþiale. Liviu Dragnea, vicepremierul României la acel moment, declara la Petroºani cã la societatea energeticã nu sunt probleme. “Complexul Energetic Hunedoara nu se închide, CEH are viitor. În 2012 era pe buza prãpastiei. Cele patru mine rãmân funcþionale, se vor dezvolta. Sãptãmâna viitoare Rãzvan Nicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilit de noi ca ºi combustibil strategic, asta înseamnã cã cele patru mine intrã în moderizare ºi dezvoltare. Existã o rezervã de 55 de milioane de tone care asigurã funcþionarea acestor mine pentru 45-50 de ani, nu putem sã fim nebuni sã nu folosim
alimentelor rãmase în stoc. Dintr-un total de 9804 cutii primite au fost distribuite în prima fazã 7550 de cutii, respective celor 3775 de beneficiari din cadrul programului. De redistribuirea finalã au beneficiat 2254 de persoane”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani. Procedura compensãrii pachetelor alimentare a fost aprobatã de Guvern. Populaþia vulnerabilã care face parte din categoriile
veche de un an ºi 400 de milioane au fost fãcute anul trecut. A luat-o accelerat la vale. Trebuie sã o oprim cumva sau sã o încetinim mãcar”, a declarat Andrei Gerea, minsitrul Energiei. Potrivit datelor financiare de la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, doar cãtre bugetul de stat, CEH are de achitat suma de 123,315,393 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara are datorii de sute de milioane de lei cãtre furnizori, dar ºi cãtre bugetul de stat.
aceastã resursã energeticã. Noi avem resurse energetice foarte mari, vrem sã le folosim ºi le vom folosi”, declara în luna noiembrie Liviu Dragnea, la Petroºani. Dupã patru luni potopul s-a abãtut asupra societãþii. Însã nu s-a întâmplat totul în decurul celor 120 de zile, ci problemele s-au acumulat treptat, însã nimeni nu le-a recunoscut. Acum douã sãptãmâni, ministrul Energiei, Andrei Gerea, recunoºtea la Petroºani situaþia dramaticã în care se Monika BACIU aflã Complexul Energetic Hunedoara. Demnitarul a rãmas surprins într-un mod total neplãcut de problemele financiare ale TRADUCÃTOR societãþii. AUTORIZAT “Am vãzut situaþia datori- Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 ilor. Dintr-un Telefon 0728890014 total de 600 de milioane, 200 au fost fãcute într-o Website: perioadã mai
eligibile care a beneficiat de aceste ajutoare alimentare include grupuri care sunt excluse de pe piaþa forþei de muncã, din sistemul de educaþie, sãnãtate, locuinþe ºi alte servicii. Cele mai mari categorii includ persoane cu venituri reduse, copii aflaþi în situaþii dificile, persoane cu dizabilitãþi ºi persoane vârstnice singure sau dependente. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului www.cronicavj.ro
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015
Peste 2.000 de pacienþi, în pericol la Petroºani
C
el puþin 2.000 de oameni sunt lãsaþi de izbeliºte, dupã ce medicul de familie la care sunt înscriºi a fost suspendat de Colegiul Medicilor. Printre ei sunt ºi bolnavi cronic, care acum nu au nicio ºansã. Casa de Sãnãtate îi sfãtuieºte sã se mute la alt medic, dar nici asta nu e o soluþie pentru ei. S-au trezit peste noapte cu uºa cabinetului medicului de familie ferecatã. Nici mãcar asistenta nu mai dã pe acolo de la 1 martie, iar pacienþii sunt pur ºi simplu terifiaþi de grija bolilor de care suferã. Nici un om care este înscris la medicul Vitalie Bacinschi din Petroºani nu mai poate fi consultat, de la începutul acestei luni, iar asta pentru cã medicul nu mai are drept de practicã.
Unul dintre pacienþii lui, operat pe inimã ºi bolnav de diabet, nici nu poate sã-ºi scoatã reþeta lunarã ºi a ajuns la disperare. „M-am prezentat sãptãmâna trecutã pentru reþetã. Sunt cardiac, am implantate douã stenturi ºi sunt ºi diabetic pe insulinã ºi am nevoie de reþetã ºi m-am prezentat la cabinet, iar aici nu mai este nimeni. Atâta ºtim cã este suspendat din funcþie”, spune Nuþu Jurca unul dintre
pacienþii acestui medic de familie. Oamenii bolnavi, care depind de reþetele lunare ºi aºa scumpe pentru venitul lor, spun acum cã nu mai au nici o soluþie, mai ales cã ºi dacã ar vrea sã se mute la alt medic, nu are cine sã le dea fiºele. „Am luat legãtura ºi cu spitalul, chiar la cardiologie am fost luni, dar mi-au zis cã nu mã pot primi, întrucât nu am trimitere de la medicul de familie. Aici este uºa închisã, cum sã fac?”, spune omul îngrozit cã nu îºi va lua medicamentele în aceastã lunã. Medicul Vitalie Bacinschi (foto) a fost suspendat cã nu ºi-a fãcut creditele, un fel
refectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu nu P mai este singur în procesul
P
Mai multe echipaje de la compartimentul de transporturi din cadrul IPJ Hunedoara au descins ieri în Valea Jiului, în cadrul unei acþiuni de verificare vizaþi fiind ºi de aceastã datã transportatorii de mãrfuri ºi persoane. Acþiunea de amploare s-a derulat pe ambele drumuri naþionale din sudul judeþului, pe DN 66 cât ºi DN 66A, iar poliþiºtii au mai vizat ºi ºoferii vitezomani care încalcã limita de vitezã stabilitã în interiorul localitãþii. „Aceste filtre fac parte din activitãþile curente, sunt verificãri de rutinã ºi unde sunt descoperite nereguli,
Familie din Judeþul Hunedoara, care a încercat sã poarte un dialog ºi cu cei de la Colegiul Medicilor din Deva, însã, nu a aflat decât cã pacienþii se pot muta la alt medic. Nici Colegiul Medicilor din Hunedoara ºi nici Casa Judeþeanã nu au fãcut nimic, deºi ei l-au suspendat pe medicul Vitalie Bacinschi, iar oamenii sunt sfãtuiþi sã plece la alt medic, cã doar pot alege medicul de familie. Cei de la Deva, însã, nu realizeazã cã acum la cabinet nici nu ar avea cine sã le dea fiºele acestor pacienþi, care nu au nicio scãpare ºi se roagã doar la Dumnezeu sã nu moarã. Diana MITRACHE
Agenþia Naþionalã de Integritate intervine în ajutorul prefectului Vasilescu
Controale repetate la transportatori oliþiºtii din cadrul Serviciului Rutier al IPJ Hunedoara ºi-au propus sã facã curãþenie printre transportatorii de mãrfuri ºi persoane din Valea Jiului, iar controalele repetate ºi-au fãcut efectul.
de cursuri plãtite, dar obligatorii, dacã vrea sã mai profeseze. Acum este suspendat ºi nu mai dã pe la cabinet, iar activitatea sa nici nu a fost preluatã de un alt doctor. Culmea, nu este singurul medic suspendat acum în
Valea Jiului, unde Colegiul Medicilor a scos din grafic 3 doctori, iar fiecare are cam 2.000 de pacineþi, care au rãmas pe dinafarã. „În mod normal, ei trebuiau sã fie preluaþi de cãtre un alt coleg, însã, preluarea presupune niºte paºi. Casa Judeþeanã în colaborare cu cei din conducerea Colegiului Medicilor Hunedoara, trebuiau sã se autosesizeze. Erau, defapt autosesizaþi, dar trebuiau sã rezolve problema acestor pacienþi ºi responsabilitatea revine, în principal CJAS, pentru cã ei trebuiau automat sã repartizeze pacienþii la un alt medic”, spune dr. Constantin Gheorghiu, vicepreºedintele Societãþii Medicilor de
dupã caz, se aplicã sancþiuni”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit sursei citate, vizaþi au fost toþi ºoferii care încalcã legea, nu doar cei care fac transport ºi din acest motiv s-a acþionat ºi cu aparatul radar în cadrul acþiunii derulate în Valea Jiului. Pe de altã parte, controalele repetate i-au exasperat pe ºoferi, însã, în timp ce transportatorii legali spun cã sunt necesare pentru a-i elimina pe cei care le fac concurenþã neloialã, cei prinºi în neregulã susþin cã din cauza sãrãciei nu-ºi pot lua autorizaþii ºi sunt obligaþi sã încalce legea pentru a-ºi putea câºtiga pâinea. Maximilian GÂNJU
pe care i l-a deschis preºedintele suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care contestã ordinul de încetare a mandatului înainte de termen. În ajutorul lui Vasilescu cere sã intervinã Agenþia Naþionalã de Integritate
La finele lunii ianuarie, Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis ordinul privind constatarea încetãrii mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, a Preºedintelui Consiliului judeþean Hunedoara. Ordinul Prefectului de Hunedoara a venit ca urmare a deciziei definitive a instanþei de judecatã privind starea de incompatibilitate a lui Mircea Ioan Moloþ, constatatã de Agenþia Naþionalã de Integritate. Mircea Ioan Moloþ a contestat, însã, acest ordin de Prefect la Tribunalul Hunedoara, iar dupã un singur termen de judecatã a cerut ºi a obþinut ºi strãmutarea procesului, care se va judeca acum la Tribunalul Alba. Pânã la soluþionarea cauzei, însã, ANI a decis sã se implice în acest dosar ºi a formulat cerere de
intervenþie în interesul pârâtului, respectiv prefectul Sorin Vasilescu. Decizia ANI are la bazã faptul cã Prefectul de Hunedoara a emis respectivul document “ca urmare a încãlcãrii regimului juridic al incompatibilitãþilor, constatat de Agenþia Naþionalã de Integritate prin Raportul de evaluare nr. 27000/G/ÎI/21.05.2012, rãmas definitiv cã urmare a Deciziei nr. 133 din 21.01.2015 pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Bucureºti”, dupã cum menþioneazã. Agenþia Naþionalã de Integritate a anunþat cã Mircea Ioan Molot a fost în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, deoarece a deþinut, simultan, atât funcþia de preºedinte al Consiliului
Judeþean (CJ) Hunedoara, cât ºi pe cea de preºedinte al Adunãrii Generale a Acþionarilor (AGA), respectiv reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în AGA la SC Drumuri ºi Poduri SÃ Deva. Moloþ s-a judecat cu Agenþia Naþionalã de Integritate, însã a pierdut acþiunile în instanþã Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
100.000 de euro pentru dreptul la viaþã
Edy suferã de o formã rarã de leucemie ºi are nevoie de un transplant
C
ondamnat la suferinþã din primele zile de viaþã. Este povestea unui bãieþel de cinci ani din Petrila care se luptã cu o boalã necruþãtoare. Eduard Bãlan a fost diagnostica la trei zile de la naºtere cu o afecþiune foarte gravã care nu îi oferã prea mulþi ani de viaþã. Copilul a fost diagnosticat cu leucemie ºi pentru a trãi are nevoie de un transplant medular. “De când s-a nãscut copilul suferã de o anemie severã ºi a fost diagnosticat din primele trei zile de viaþã. De atunci ne chinuim pe la Timiºoara, la Cluj, am fost ºi în Ungaria la Debrecen. La câteva luni de viaþã am fost în Italia ºi s-a pus acelaºi diagnostic. Din pãcate ºansa lui de supravieþuire este doar printr-un transplant mãdular”, ne spune Cristian Bãlan, tatãl bãieþelului. Bãiatul are nevoie de un transplant care nu poate fi realizat în þarã. Intervenþia ce ar trebui sã se facã în Israel costã între 80-100.000 de euro, iar pãrinþii lui nu au aceºti bani. “Transplantul s-ar putea face în Israel sau
N-au scãpat de platã
P
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015
ensiunile ºi cabanele din Parâng care au declaratã activitatea de cazare sunt obligate de cãtre inspectorii Primãriei Petroºani sã achite o taxã pe care au încercat sã o evite ani la rând. Singurul datornic este chiar firma administraþiei locale, societate aflatã în faliment.
în San Giovani Rotondo în Italia. Costul unui transplant mãdular ajunge undeva la 80-100 de mii de euro. Nu ºtim o cifrã exactã pentru cã acestea sunt legile în România. O parte îþi spune una ºi pe altã parte alte lucruri. Tratamentul pe care îl facem acum prin Casa de Asigurãri o parte, iar o parte o suportãm noi, pãrinþii, este undeva la 4700 de lei lunar prin Casã de Asigurãri. Ceilalþi 300-400 de lei îi asigurãm noi pentru cã nu ne permitem
Suma adunatã de municipalitate de la cei care desfãºoarã activitãþi de turism în Staþiunea Parâng, nu este una foarte mare dar ajutã bugetul local. Vor nu vor, patronii n-au încotro ºi mai mult forþaþi au început sã vireze banii. Astfel, pentru a-i prinde pe cei care desfãºoarã activitãþi de turism ºi nu au achitat taxa hotelierã stabilitã de Consiliul Local Petroºani, reprezentanþii Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale din cadrul municipalitãþii
toatã suma pentru cã este foarte mare. Din pãcate este o sumã foarte mare pentru noi ºi este peste puterile noastre. Chiar dacã am scoate bani din bancã nu avem nicio ºansã. Transplantul ar fi bun cât mai repede pentru copil pentru cã deja are 5 ani ºi jumãtate ºi în timp i-ar putea afecta ºi celelalte organe, ficatul, plãmânii, rinichii. La trei sãptãmâni fãcând transfuzia de sânge cu timpul i se acumuleazã fierul ºi i se face tratament pentru a nu-i afec-
au cerut sã li se punã la dispoziþie toate firmele care au declaratã activitatea de cazare în staþiunea din Parâng, iar apoi reprezentanþilor cabanelor le-au solicitat bilanþul contabil. Inspecþia fiscalã a fost derulatã în anii trecuþi astfel cã angajaþii fiscului local au deja o evidenþã a celor care fac turism în staþiune ºi lor li s-a stabilit o cotã de 5 la sutã din veniturile încasate. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã, pentru cã nu au avut prea mulþi turiºti suma viratã de cãtre cabanieri la bugetul local este micã, însã existã ºi restanþieri. Mai exact unul singur, SC Gospodãrie Prest Com, societate aflatã în subordinea consiliului local, dar care este în faliment. Maximilian GÂNJU
ta organele dar nu se ºtie pentru cât timp”, ne mai spune tatãl copilului. Cei cinci ani de viaþã, Eduard i-a petrecut majoritatea timpului prin spitale printre investigaþii medicale ºi transfuzii de sânge. Copilãria lui este umbritã de aceastã boalã nemiloasã care îi afecteazã organismul. Chiar ºi aºa, micuþul zâmbeºte, se joacã, se poartã ca un copil ca oricare altul. “Din cei cinci ani circa una sau douã sãptãmâni pe lunã în ultimii doi ani. Înainte stãtea cam o sãptãmânã în spital. În rest acasã iar acum în ultimii doi ani douã trei zile sta în spital pentru transfuzie ºi protecþia pentru ficat. Mai mult nu se poate face. Starea lui nu a fost afectatã foarte mult pentru cã mãnâncã normal, vorbeºte, merge doar faptul cã este dependent de transfuzia de sânge. Pânã nu vom face transplantul mãdular aºa va merge”, ne mai povesteºte tatãl sãu. Pãrinþii trag speranþe cã pânã la urmã vor strânge fondurile necesare pentru a
realiza transplantul astfel ca micuþul lor sã aibã ºansa sã ducã o viaþã normalã. “Speranþa moare ultima. Noi speram sã îi strângem cât mai repede ºi sã putem da drumul mai departe pentru a se face copilul bine”, spune cu ultimele puteri bãrbatul. Pentru a veni în ajutorul lui Eduard ºi Asociaþia San Montan din Petrila va organiza o acþiune de strângere de fonduri. “Iubitorii de sport ºi cei care doresc sã ajute un sufleþel pot sã participe la orele de alergare ºi mountain bike pe traseul de 10 km Cheile Tãii-Cabana Auºelu. Cel mai bun timp atât la alergare cât ºi la bicicletã va fi premiat cu trofeul alãturi de Edy”, spune Erika Santa, reprezentantul Asociaþiei San Montan. Taxa de înscriere la concurs este de 30 de lei, iar banii strânºi vor fi depuºi în contul umanitar deschis pentru Edy. Totodatã ºi Primãria Petrila va oferi o porþie de paºte cu brânzã pentru participanþi. Monika BACIU
O NOUA PREMIERÃ,
Sâmbãtã 21 martie, de la ora 18:00 comedia „GUNOIERUL”, regia artisticã Sebastian Lupu, scenografia Vioara Bara.
Algeria vrea sã investeascã la noi Puþine
A
lgerienii sunt interesaþi de investiþii chiar ºi în Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a participat la o întâlnire de afaceri la Viena, a discutat cu oameni de afaceri din aceastã þarã ºi pe viitor aceºtia vor veni în România cu propuneri concrete.
Algerienii au deja afaceri în mai multe domenii, iar sãptãmâna trecutã s-au arãtat interesaþi de o nouã colaborare, chiar aici în Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a avut câteva discuþii cu medicul de afaceri din aceastã þarã ºi acum aºteaptã o nouã rundã de întâlniri la Bucureºti. „Statul algerian vrea sã îºi dezvolte relaþiile comerciale cu þãrile din Europa de Est ºi cea Centralã. În discuþiile pe care le-am purtat, noi ne-am arãtat deschiºi, iar ei deja au
cereri pentru tichetele de Paºte
activitate aici, în special în domeniul construcþiilor ºi al materialelor de construcþii, dar ºi al lemnului ºi în cel legat de dezvoltarea infrastructurii urbane. Cam aici s-a purtat discuþia cu ei, ulterior am aflat cã Ambasadã Algerianã va face o întâlnire de acest gen la Bucureºti ºi probabil cã vom fi invi-
taþi ºi noi acolo”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vizita în Austria un parc industrial, iar de acolo a venit cu ideea de a regrupa toþi edilii din Valea Jiului într-o singurã asociaþie, care sã promoveze mult mai bine oportunitãþile de afaceri de aici. Doar aºa vor putea sã atragã mediul de afaceri interesat ºi de zona noastrã, care are facilitãþi mai bune, când se pune problema parcurilor industriale, dupã modelul austriac. Diana MITRACHE
Divorþurile, contribuþii la bugetul local
10
cupluri, 5000 de lei. Cu atâta au contribuit la bugetul local cele 10 cupluri care anul trecut au decis sã îºi separe destinele pe cale administrativã.
Legislaþia autohtonã prevede ca soþii au de ales între mai multe variante atunci când decid sã se despartã, printre ele numãrându-se divorþul la mediator ºi divorþul administrativ,
cel din urmã presupunând desfacerea cãsãtoriei de cãtre ofiþerul stãrii civile. “În anul 2014 la serviciul de stare civilã al primãriei municipiului Petroºani ºi-au depus actele pentru divorþ un numãr de 10 cupluri. Pentru fiecare dintre aceºtia a fost încasatã o sumã de 500 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Persoanele care divorþeazã pe cale administrativã, la primãrie, vor plãti mai mult de anul viitor,
A
nul acesta beneficiarii tichetelor de Paºte oferite de Primãria Petroºani au fost nevoiþi sã completeze anumite cereri. Puþini au fost cei care au completat aceste formulare. “Au venit aproximativ 1500 de pensionari deºi anul trecut am avut 2800 de pensionari numai din categoria beneficiarilor cu pensii mai mici sau egale cu 750 de lei. La persoanele cu handicap grav sau accentuat care nu realizeazã alte venituri avem numai 150 de cereri depuse. Ar fi cam 400 de beneficiari. Cei cu Guvernul majorând, în proiectul actualizat al Codului Fiscal, taxa fixã care trebuie achitatã ºi lãsând primarii sã creascã la rândul lor aceastã taxã cu pânã la 50%, faþã de doar 20% în prezent. “Încã nu a avut loc aceastã discuþie cu privire la mãrirea sau rãmânerea la acelaºi cuantum dar fiind vorba despre un numãr mic de 10 cupluri relevantã este micã”, a mai spus sursa citatã. Procedura de divorþ pe cale administrativã poate fi folositã de cãtre soþii care nu au copii ºi presupune depunerea unei cereri la ofiþerul de stare civilã de la primãria care are în pãstrare actul de cãsãtorie sau pe raza cãreia se aflã ultima locuinþã comunã a soþilor. Monika BACIU
alocaþii de susþinere a familiei ºi cei cu ajutor social nu este nicio problemã pentru cã îi avem în drepturi ºi tabelele le facem, dar problema este cã noi de asta am fixat un termen pentru cã trebuie sã luãm aceste cereri, sã le verificãm ºi sã comandãm tichetele. Omul nu poate sã vinã acum cu cererea ºi cu actele ºi sã îi înmânez carnetul cu aceste tichete. Ei trebuie sã semneze în acel tabel”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani În aceste condiþii, reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã din Petroºani au decis sã prelungeascã termenul pentru depunerea cererilor pânã la data de 1 aprilie. “Noi deocamdatã întocmim tabelele, le verificãm, facem o primã comandã de
tichete sociale. Mãcar pânã pe data de 1 pentru cã noi vrem sã distribuim de sãptãmâna viitoare ºi sã pornim distribuirea ºi atunci nu putem sã luãm pânã în data de 12 cererile. Pânã pe data de 1 ar fi bine sã mai vinã”, a mai spus sursa citatã. Pensionarii cu venituri mai mici sau egale de 750 de lei, persoanele cu handicap grav sau accentuat, beneficiarii de ajutor social ºi cei cualocaþia de susþinere a familiei se încadreazã în categoria beneficiarilor. Monika BACIU
4 Actualitate
100.000 de euro pentru dreptul la viaþã
Edy suferã de o formã rarã de leucemie ºi are nevoie de un transplant
C
ondamnat la suferinþã din primele zile de viaþã. Este povestea unui bãieþel de cinci ani din Petrila care se luptã cu o boalã necruþãtoare. Eduard Bãlan a fost diagnostica la trei zile de la naºtere cu o afecþiune foarte gravã care nu îi oferã prea mulþi ani de viaþã. Copilul a fost diagnosticat cu leucemie ºi pentru a trãi are nevoie de un transplant medular. “De când s-a nãscut copilul suferã de o anemie severã ºi a fost diagnosticat din primele trei zile de viaþã. De atunci ne chinuim pe la Timiºoara, la Cluj, am fost ºi în Ungaria la Debrecen. La câteva luni de viaþã am fost în Italia ºi s-a pus acelaºi diagnostic. Din pãcate ºansa lui de supravieþuire este doar printr-un transplant mãdular”, ne spune Cristian Bãlan, tatãl bãieþelului. Bãiatul are nevoie de un transplant care nu poate fi realizat în þarã. Intervenþia ce ar trebui sã se facã în Israel costã între 80-100.000 de euro, iar pãrinþii lui nu au aceºti bani. “Transplantul s-ar putea face în Israel sau
N-au scãpat de platã
P
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015
ensiunile ºi cabanele din Parâng care au declaratã activitatea de cazare sunt obligate de cãtre inspectorii Primãriei Petroºani sã achite o taxã pe care au încercat sã o evite ani la rând. Singurul datornic este chiar firma administraþiei locale, societate aflatã în faliment.
în San Giovani Rotondo în Italia. Costul unui transplant mãdular ajunge undeva la 80-100 de mii de euro. Nu ºtim o cifrã exactã pentru cã acestea sunt legile în România. O parte îþi spune una ºi pe altã parte alte lucruri. Tratamentul pe care îl facem acum prin Casa de Asigurãri o parte, iar o parte o suportãm noi, pãrinþii, este undeva la 4700 de lei lunar prin Casã de Asigurãri. Ceilalþi 300-400 de lei îi asigurãm noi pentru cã nu ne permitem
Suma adunatã de municipalitate de la cei care desfãºoarã activitãþi de turism în Staþiunea Parâng, nu este una foarte mare dar ajutã bugetul local. Vor nu vor, patronii n-au încotro ºi mai mult forþaþi au început sã vireze banii. Astfel, pentru a-i prinde pe cei care desfãºoarã activitãþi de turism ºi nu au achitat taxa hotelierã stabilitã de Consiliul Local Petroºani, reprezentanþii Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale din cadrul municipalitãþii
toatã suma pentru cã este foarte mare. Din pãcate este o sumã foarte mare pentru noi ºi este peste puterile noastre. Chiar dacã am scoate bani din bancã nu avem nicio ºansã. Transplantul ar fi bun cât mai repede pentru copil pentru cã deja are 5 ani ºi jumãtate ºi în timp i-ar putea afecta ºi celelalte organe, ficatul, plãmânii, rinichii. La trei sãptãmâni fãcând transfuzia de sânge cu timpul i se acumuleazã fierul ºi i se face tratament pentru a nu-i afec-
au cerut sã li se punã la dispoziþie toate firmele care au declaratã activitatea de cazare în staþiunea din Parâng, iar apoi reprezentanþilor cabanelor le-au solicitat bilanþul contabil. Inspecþia fiscalã a fost derulatã în anii trecuþi astfel cã angajaþii fiscului local au deja o evidenþã a celor care fac turism în staþiune ºi lor li s-a stabilit o cotã de 5 la sutã din veniturile încasate. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã, pentru cã nu au avut prea mulþi turiºti suma viratã de cãtre cabanieri la bugetul local este micã, însã existã ºi restanþieri. Mai exact unul singur, SC Gospodãrie Prest Com, societate aflatã în subordinea consiliului local, dar care este în faliment. Maximilian GÂNJU
ta organele dar nu se ºtie pentru cât timp”, ne mai spune tatãl copilului. Cei cinci ani de viaþã, Eduard i-a petrecut majoritatea timpului prin spitale printre investigaþii medicale ºi transfuzii de sânge. Copilãria lui este umbritã de aceastã boalã nemiloasã care îi afecteazã organismul. Chiar ºi aºa, micuþul zâmbeºte, se joacã, se poartã ca un copil ca oricare altul. “Din cei cinci ani circa una sau douã sãptãmâni pe lunã în ultimii doi ani. Înainte stãtea cam o sãptãmânã în spital. În rest acasã iar acum în ultimii doi ani douã trei zile sta în spital pentru transfuzie ºi protecþia pentru ficat. Mai mult nu se poate face. Starea lui nu a fost afectatã foarte mult pentru cã mãnâncã normal, vorbeºte, merge doar faptul cã este dependent de transfuzia de sânge. Pânã nu vom face transplantul mãdular aºa va merge”, ne mai povesteºte tatãl sãu. Pãrinþii trag speranþe cã pânã la urmã vor strânge fondurile necesare pentru a
realiza transplantul astfel ca micuþul lor sã aibã ºansa sã ducã o viaþã normalã. “Speranþa moare ultima. Noi speram sã îi strângem cât mai repede ºi sã putem da drumul mai departe pentru a se face copilul bine”, spune cu ultimele puteri bãrbatul. Pentru a veni în ajutorul lui Eduard ºi Asociaþia San Montan din Petrila va organiza o acþiune de strângere de fonduri. “Iubitorii de sport ºi cei care doresc sã ajute un sufleþel pot sã participe la orele de alergare ºi mountain bike pe traseul de 10 km Cheile Tãii-Cabana Auºelu. Cel mai bun timp atât la alergare cât ºi la bicicletã va fi premiat cu trofeul alãturi de Edy”, spune Erika Santa, reprezentantul Asociaþiei San Montan. Taxa de înscriere la concurs este de 30 de lei, iar banii strânºi vor fi depuºi în contul umanitar deschis pentru Edy. Totodatã ºi Primãria Petrila va oferi o porþie de paºte cu brânzã pentru participanþi. Monika BACIU
O NOUA PREMIERÃ,
Sâmbãtã 21 martie, de la ora 18:00 comedia „GUNOIERUL”, regia artisticã Sebastian Lupu, scenografia Vioara Bara.
Algeria vrea sã investeascã la noi Puþine
A
lgerienii sunt interesaþi de investiþii chiar ºi în Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a participat la o întâlnire de afaceri la Viena, a discutat cu oameni de afaceri din aceastã þarã ºi pe viitor aceºtia vor veni în România cu propuneri concrete.
Algerienii au deja afaceri în mai multe domenii, iar sãptãmâna trecutã s-au arãtat interesaþi de o nouã colaborare, chiar aici în Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a avut câteva discuþii cu medicul de afaceri din aceastã þarã ºi acum aºteaptã o nouã rundã de întâlniri la Bucureºti. „Statul algerian vrea sã îºi dezvolte relaþiile comerciale cu þãrile din Europa de Est ºi cea Centralã. În discuþiile pe care le-am purtat, noi ne-am arãtat deschiºi, iar ei deja au
cereri pentru tichetele de Paºte
activitate aici, în special în domeniul construcþiilor ºi al materialelor de construcþii, dar ºi al lemnului ºi în cel legat de dezvoltarea infrastructurii urbane. Cam aici s-a purtat discuþia cu ei, ulterior am aflat cã Ambasadã Algerianã va face o întâlnire de acest gen la Bucureºti ºi probabil cã vom fi invi-
taþi ºi noi acolo”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vizita în Austria un parc industrial, iar de acolo a venit cu ideea de a regrupa toþi edilii din Valea Jiului într-o singurã asociaþie, care sã promoveze mult mai bine oportunitãþile de afaceri de aici. Doar aºa vor putea sã atragã mediul de afaceri interesat ºi de zona noastrã, care are facilitãþi mai bune, când se pune problema parcurilor industriale, dupã modelul austriac. Diana MITRACHE
Divorþurile, contribuþii la bugetul local
10
cupluri, 5000 de lei. Cu atâta au contribuit la bugetul local cele 10 cupluri care anul trecut au decis sã îºi separe destinele pe cale administrativã.
Legislaþia autohtonã prevede ca soþii au de ales între mai multe variante atunci când decid sã se despartã, printre ele numãrându-se divorþul la mediator ºi divorþul administrativ,
cel din urmã presupunând desfacerea cãsãtoriei de cãtre ofiþerul stãrii civile. “În anul 2014 la serviciul de stare civilã al primãriei municipiului Petroºani ºi-au depus actele pentru divorþ un numãr de 10 cupluri. Pentru fiecare dintre aceºtia a fost încasatã o sumã de 500 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Persoanele care divorþeazã pe cale administrativã, la primãrie, vor plãti mai mult de anul viitor,
A
nul acesta beneficiarii tichetelor de Paºte oferite de Primãria Petroºani au fost nevoiþi sã completeze anumite cereri. Puþini au fost cei care au completat aceste formulare. “Au venit aproximativ 1500 de pensionari deºi anul trecut am avut 2800 de pensionari numai din categoria beneficiarilor cu pensii mai mici sau egale cu 750 de lei. La persoanele cu handicap grav sau accentuat care nu realizeazã alte venituri avem numai 150 de cereri depuse. Ar fi cam 400 de beneficiari. Cei cu Guvernul majorând, în proiectul actualizat al Codului Fiscal, taxa fixã care trebuie achitatã ºi lãsând primarii sã creascã la rândul lor aceastã taxã cu pânã la 50%, faþã de doar 20% în prezent. “Încã nu a avut loc aceastã discuþie cu privire la mãrirea sau rãmânerea la acelaºi cuantum dar fiind vorba despre un numãr mic de 10 cupluri relevantã este micã”, a mai spus sursa citatã. Procedura de divorþ pe cale administrativã poate fi folositã de cãtre soþii care nu au copii ºi presupune depunerea unei cereri la ofiþerul de stare civilã de la primãria care are în pãstrare actul de cãsãtorie sau pe raza cãreia se aflã ultima locuinþã comunã a soþilor. Monika BACIU
alocaþii de susþinere a familiei ºi cei cu ajutor social nu este nicio problemã pentru cã îi avem în drepturi ºi tabelele le facem, dar problema este cã noi de asta am fixat un termen pentru cã trebuie sã luãm aceste cereri, sã le verificãm ºi sã comandãm tichetele. Omul nu poate sã vinã acum cu cererea ºi cu actele ºi sã îi înmânez carnetul cu aceste tichete. Ei trebuie sã semneze în acel tabel”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani În aceste condiþii, reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã din Petroºani au decis sã prelungeascã termenul pentru depunerea cererilor pânã la data de 1 aprilie. “Noi deocamdatã întocmim tabelele, le verificãm, facem o primã comandã de
tichete sociale. Mãcar pânã pe data de 1 pentru cã noi vrem sã distribuim de sãptãmâna viitoare ºi sã pornim distribuirea ºi atunci nu putem sã luãm pânã în data de 12 cererile. Pânã pe data de 1 ar fi bine sã mai vinã”, a mai spus sursa citatã. Pensionarii cu venituri mai mici sau egale de 750 de lei, persoanele cu handicap grav sau accentuat, beneficiarii de ajutor social ºi cei cualocaþia de susþinere a familiei se încadreazã în categoria beneficiarilor. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Mircuri, 18 martie 2015
Dumitru Gãlãþan – Jieþ, “un momârlan de profesie”
D
espre Dumitru Gãlãþan – Jieþ se poate spune cã e momârlan de profesie, însã omul acesta e mai mult decât atât, pentru cã nu face decât sã trãiascã aºa cum a fãcut-o dintotdeauna, profund legat de lumea satului al cãrui nume l-a adoptat ca pe un titlu nobiliar. Existã, cu siguranþã, un mod de viaþã momârlãnesc, iar casa din Jieþ a medicului stomatolog Dumitru Gãlãþan este un adevãrat muzeu al felului de a fi pe care momârlanii îl perpetueazã de când se ºtiu. Pentru cã nu vrea ca momârlanii ºi lumea lor sã se piardã – ori sã ajungã, în cel mai bun caz, exponate de muzeu – Dumitru Gãlãþan – Jieþ a început sã scrie despre consãtenii sãi, ºi dupã prima carte au mai urmat încã 17 volume, iar amintirile evocate în primul volum au dat naºtere unui amplu studiu etnografic, realizat dupã toate regulile academice. Cãrþile sale au nu doar meritul de a fi profund autentice, pentru cã momârlanii între care a trãit o viaþã întreagã i se destãinuie altfel decât unui cercetãtor venit în vizitã – ci ºi calitatea de a face luminã în chestiuni puþin studiate, cum ar fi originea cuvântului ”momârlan” ºi legãtura bãºtinaºilor din Valea Jiului cu italienii, sau obiceiurile pãstorilor din munþi, care, în lipsa unui biserici, îºi fãceau propriul altar cioplind o cruce pe trunchiul unui brad. “Sã ºtii cã nimic din ce
þine de lumea momârlanilor nu mi-e strãin!”, spunea Dumitru Gãlãþan într-un interviu recent. “Am fãcut de toate aici: am mers la fân, la coasã, cu vacile, cu oile, am fost la petreceri ºi la înmormântãri, asta a fost lumea mea. Veneam de la facultate în vacanþa de varã ºi pãºteam oile, iar când mã întorceam la ºcoalã, tata vindea un berbec ºi ãia erau banii mei pânã la urmãtoarea vacanþã”, povestea momârlanul devenit etnolog. E o plãcere sã-l asculþi pe Dumitru Gãlãþan - Jieþ povestind despre satul în care a trãit o viaþã întreagã. Cu acelaºi farmec pe care îl regãsim în paginile cãrþilor sale, vorbeºte despre prima lui zi de ºcoalã ºi de tãbliþa pe care scria lecþii ce nu puteau fi arãtate cu mândrie pãrinþilor, pentru cã se ºtergeau pânã acasã, ºi mai are ºi acum banca din lemn pe care îºi scria temele, la lumina lãmpii cu petrol. Pãstreazã cu drag un steag de Piþãrãi care abia încãpea în casã ºi povesteºte cu nostalgie despre cum era Crãciunul copilãriei sale, când bucuriile simple erau primite cu inima deschisã. Când vine vorba de cãrþile sale – aproape 20 în care a pus tot ce ºtia despre momârlani, Dumitru
Gãlãþan lasã deoparte tonul nostalgic ºi vorbeºte ca unul care a fãcut din etnologie o a doua profesie. A scris sistematic despre satul momârlãnesc ºi a încheiat un ciclu care aduce în faþa cititorilor obiceiurile naºterii, ale nunþii ºi ale înmormântãrii, iar cãrþile sale au ajuns sã fie citate de cãtre specialiºtii reputaþi în domeniu, pentru cã o asemnenea cercetare sistematicã nu s-a mai fãcut de foarte multã vreme. Cu toate acestea,
Dumitru Gãlãþan – Jieþ recunoaºte cu modestie cã nici el nu le ºtie pe toate când vine vorba de momârlani ºi chiar a avut parte de surprize în timpul documentãrii, descoperind lucruri pe care, chiar fiind unul de-al lor, nu le ºtia. De fapt, el este singurul momârlan care a pornit o cercetare ºtiinþificã a lumii din care provine, ºi are marele avatnaj cã cei care i-au devenit surse de documentare i-au vorbit ca unuia
pe care îl cunosc de mic. În plus, cercetãrile sale i-au permis accesul la surse de documentare foarte vechi, ºi aºa a reuºit sã insereze în paginile cãrþilor sale fotografii gãsite prin arhivele de familie ale momârlanilor din Jieþ. Sâmbãtã, ne vom vedea cu domnul Dumitru Gãlãþan-Jieþ sã-i spunem cã e minunat, cã suntem mândri de el ºi cã îl susþinem, cã îl preþuim, cã-i suntem aproape. Sâmbãtã, 21 martie 2015, ora 11.00, domnul Dumitru Gãlãþan-Jieþ vine sã îl cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Organizatorii proiectului social „Premianþii fãrã premii”
Minore, suspecte de comiterea mai multor infracþiuni de tâlhãrie
D
ouã minore cu vârste de 15, respectiv 16 ani au intrat în atenþia organelor de urmãrire penalã, dupã ce au fost surprinse în flagrant de poliþiºtii din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale precum ºi cei din cadrul Biroului de Ordine Publicã, imediat dupã ce au tâlhãrit o femeie de 80 de ani. Cele douã minore ºi-au urmãrit victima pânã la blocul în care aceasta locuieºte, iar cum a intrat în scarã au agresat-o ºi i-au smuls cerceii din urechi. Cerceii au fost recuperaþi ºi predaþi persoanei vãtãmate. “În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, iar în urma probatoriului administrat, poliþiºtii au stabilit cã în perioada 06.03.2015-16.03.2015, cele douã minore împreunã cu o altã tânãrã, în vârstã de 18 ani, tot din municipiul
Tigãrile de contrabandã le-au adus probleme Doi bãrbaþi din Hunedoara riscã sã ajungã dupã gratii, dupã ce au fost prinºi de poliþiºtii din cadrul Serviciului de Ordine Publicã în timp ce ofereau
Hunedoara, pe timp de zi, pe raza municipiului Hunedoara, au comis alte 5 infracþiuni de tâlhãrie, asupra unor persoane de sex feminin, cu vârste de peste 70 ani. Femeile erau agresate pe stradã sau în scãri de bloc, unde suspectele au profitat de imposibilitatea acestora de a se apãra, le-au smuls ºi sustras din urechi cerceii. Cerceii erau ulterior amanetaþi sau vânduþi, iar sumele de bani obþinute erau utilizate în scopuri personale”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii continuã cercetãrile pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale a acestora.
spre vânzare, pe strada Mihai Viteazu, din municipiul Hunedoara, pachete de
þigarete ce nu prezentau banderole fiscale româneºti. Asupra celor doi bãrbaþi au fost gãsite 68 pachete de þigarete, precum ºi suma de 692 de lei, provenitã din vânzarea þigãrilor. Poliþiºtii au confiscat pachetele de þigarete ºi suma de bani, iar în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de contrabandã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015
Restricþii modificate în Defileul Jiului
A
u mai lãsat de la ei, au acceptat cã trebuie terminate lucrãrile ºi programul în care nu se va circula în Defileul Jiului pe artera rutierã a fost un pic modificat. Totul, dupã întâlnirea de marþi, la care au participat autoritãþile judeþene din Hunedoara ºi Gorj, iar pauza de la prânz nu va mai exista. Deºi restricþiile au intrat în vigoare, oficial de luni, marþi reprezentanþii Prefecturii Hunedoara, cei din Gorj ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara au revenit asupra programului de restricþii. Astfel, drumarii au înþeles cã pot lãsa puþin de la ei ºi au convenit asupra altor ore, decât cele prevãzute iniþial. „S-a discutat, pornind de la avizul dat de Poliþia Românã, de a închide artera între orele 7,00 ºi 19,00 seara, cu
pauza aceea de la prânz ºi, în urma unor discuþii destul de intense, am luat decizia ca firma care lucreazã sã porneascã demersurile pentru a schimba acest aviz ºi restricþiile de circulaþie sã fie între orele 9,00 ºi 18,00 seara., fãrã pauzã în jurul prânzului”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Proiectul de reabilitare al arterei din Defileul Jiului este finanþat de statul român prin Ministerul
Trenurile navetiºtilor, trase pe linie moartã
P
ersoanele care fãceau naveta cu trenul pe rutele Petroºani – Lupeni ºi Simeria – Hunedoara sunt blocate. Mai pot merge la serviciu ori cu autobuzele, ori cu maºinile personale ºi asta pentru cã operatorul CFR nu mai poate efectua operaþiuni pe cãile ferate din România. Decizia a fost anunþatã de Autoritatea de Siguranþã Feroviarã Românã din cadrul Ministerului Transportului ºi intrã în vigoare începând cu data de 17 martie. Astfel, firmei Regiotrans, care are ca obiect de activitate efectuarea de activitãþi de transport feroviar de cãlãtori, îi este interzis sã efectueze
operaþiuni pe cãile ferate din România, pânã la obþinerea unui nou certificat de siguranþã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Mãsura afecteazã direct cãlãtorii care circulã pe rutele deservite de societatea menþionatã50 de rute de pe regionalele Bucureºti, Braºov, Craiova, Iaºi ºi Timiºoara. În judeþul Hunedoara, societatea în cauzã deserveºte rutele Simeria – Hunedoara ºi Petroºani – Lupeni. Decizia a venit dupã ce Autoritatea Feroviarã ar fi descoperit mai multe probleme tehnice la 29 de automotoare din parcul rulant al companiei. Controalele au avut loc în ultimele douã sãptãmâni. În aceste condiþii, compania are douã variante: sã cearã un nou certificat de siguranþã ºi sã scoatã automotoarele cu probleme din circulaþie sau sã repare problemele ºi sã cearã apoi un nou certificat de siguranþã. Car men COSMAN-PREDA
O nouã încercare pentru angajarea unui salvamar
N
iciun salvamar. Autoritãþile locale de la Petroºani au fost nevoite sã reia concursul pentru ocuparea postului de salvamar de la bazinul didactic din Petroºani. La primul concurs de acest gen nu s-a prezentat nimeni. Nicio
Transporturilor ºi are o valoare de 150 de milioane de lei. Reabilitarea ºoselei trebuia finalizatã în 2014. Totuºi, nici pe departe nu poate fi vorba despre finalizarea lucrãrilor, iar cei care tranziteazã artera ºi au afaceri în zonã, vor putea fi în avantaj. „Am solicitat noi, împreunã cu prefectul de Hunedoara, cel de Gorj ºi preºedintele CJ Gorj, ca restricþiile sã înceapã la ora 9,00, atunci când activitatea este deja
persoanã nu deþine vreun atestat de salvamar. “În data de 6 aprilie va avea loc un nou concurs pentru ocuparea acestui post. A mai existat o tentativã de ocupare a acestui post în luna ianuarie a acestui an dar atunci nu s-a prezentat nimeni la acest concurs. Sperãm ca de aceastã datã sã vinã
începutã, iar cei care fac naveta ºi cei care transportã bunuri, ar ajunge la destinaþie”, a mai menþionat vicepreºedintele
Consiliului Judeþean Hunedoara, dupã întâlnirea de marþi. Procedura de avizare a noilor restricþii poate dura
Sã fim alãturi de Andreea!
Diana MITRACHE
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
cineva pregãtit pentru ocuparea acestui post. Este nevoie de un atestat care sã dovedeascã pregãtirea în acest domeniu”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Persoanele care se înscriu la acest concurs trebuie sã aibã studii medii ºi cel mai important sã deþinã atestat salvamar sãu curs de prim ajutor în conformitate cu normele UE. Monika BACIU
cam 3 sãptãmâni, iar pânã atunci restricþiile sunt cele avizate deja. Aºadar, deocamdatã, nu se va circula între orele 7,00 -19,00, cu o pauzã de douã ore la prânz, între 12,00 ºi 14,00. Restricþiile ar putea fi valabile de sãptãmâna viitoare, pentru cã pânã atunci se face doar organizarea de ºantier, iar traficul este deschis.
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015
Henþ cu mâna
DE 44 DE ANI!
Greu de crezut cã într-o lume în care valorile s-au întors cu sus-n jos, cã mai existã oameni care se încãpãþâneazã în a crede într-o scarã a valorilor. Este ceea ce
se întâmplã în masivul Straja de 44 de ani, fãrã întrerupere, din anul 1971 ºi pânã azi, într-un sport, schiul, ceea ce generic se numeºte Cupa Veteranilor!
Ca de-a lungul tuturor anilor, ºi acum în 2015, a fost aceeaºi efervescenþã, aceeaºi dorinþã de competiþie, a unor „veterani” de la 35 de ani în sus, pânã spre vârsta de 84 de ani. L-am vãzut pe veteranul Iosif Racoþea, realmente îndrãgostit de Straja, de tot ceea
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara Hercules Lupeni – Victoria Cãlan 1-1
GREU FÃRÃ ATACANÞI...
Curtean, rezolvând o fazã printre atacanþii Cãlanului
E
ste evident cã prin plecarea tandemului din atac Soare – M. Filip, forþa ofensivã a Lupeniului s-a diminuat mult. Asta s-a vãzut într-un meci cu o echipã modestã, Victoria Cãlan, dar care s-a comportat exemplar în a-ºi apãra ºansele în meciul de la Lupeni. Gazdele apar târziu la rampã, în min. 15 când Al. Cojocaru trimite un ºut razant, în replicã, Roºca (min. 26) trage de la 5 m peste poartã! Harangozo II (min. 36) va expedia balonul cu capul în barã, un minut mai târziu, portarul lupenean Adi Farcaº are o intervenþie sigurã la ºutul lui Stãnculea. Gazdele vor intra în avantaj la pauzã, dupã golul lui Harangozo II, dar vor juca extrem de relaxat la reluare, când vor fi egalate în min. 57. Apoi, doar douã ocazii mai clare spre final de meci, când R. Moldovan (min. 82) trimite cu capul în transversalã ºi Ciocârlan (min. 86) expediazã un ºut bun de la 35 m, dintr-o loviturã liberã, în portarul M. Corobea. Cei doi jucãtori din formula de atac a returului, Remus Moldovan – Daniel Ursachi, încã nu au sclipirea „foºtilor” din tur. Cu siguranþã un aspect care, deocamdatã, cântãreºte greu în balanþa meciurilor viitoare.
Vulcanul în forþã C.S. Vulcan (antrenor Marius Szoradi) a avut o prestaþie excelentã cu cei de la Aurul Certej (antrenor Elek Szemely), administrându-le un sec 4-0 (goluri A. Miclãuº 2, I. Roºian, A. Roºian), plasând echipa de la Vulcan pe podium. Retezatul Haþeg a revenit de la 0-1 la 1-1 (gol Laslãu) în meciul de la ªoimul Bãiþa, în final gazdele câºtigând cu 2-1. Jiul Petroºani, cu o echipã de juniori în jurul „bãtrânului” Cornel Irine a reuºit un 1-1 cu Minerul Uricani, o altã echipã formatã din juniori. Jiuliºtii au deschis scorul în min. 37 prin Graur, oaspeþii au egalat în min. 44 prin Proteasa. Universitatea Petroºani reuºeºte o victorie importantã, 2-0 cu Gloria Geoagiu, Bulimej (min. 22) ºi Grigoraº (min. 90) învingând echipa din Geoagiu. Liderul Cetate Deva reuºeºte a doua victorie consecutivã în care înscrie opt goluri, printr-un zdrobitor 8-2 cu Dacia Orãºtie.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
ce se întâmplã aici. Sunt unii care vin de la sute de kilometri. Au fost concurenþi din Caraº-Severin, Mehedinþi, Arad, Timiº, Cluj, Hunedoara. În timp ce prin alte locuri din Valea Jiului bate vântul în materie de sporturi de iarnã, iatã cã la mijloc de
HERCULES LUPENI VICTORIA CÃLAN
martie Straja s-a dovedit o gazdã excelentã. ªi asta datoritã aceluiaºi grup de entuziaºti care s-au implicat mereu ca aceastã competiþie sã nu disparã. De la an la an, ºtafeta a fost preluatã de alte generaþii care pãstreazã cu sfinþenie, pânã la urmã, un mod viaþã.
1 1
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Ad. Farcaº - Ciorâia, Curtean, Dumitrescu, Criºan - And. Harangozo (min. 71 Savu), Ciocârlan, Cojocaru (min. 55 I. Brânduºa), Al. Harangozo - R. Moldovan, D. Ursachi Victoria Cãlan (antr. Iosif Toth): M. Corobea – C. Corobea, M. Alexoi, Ov. Gergely, Spãtar Mînja (min. 61 Rãºcanu), I. Neagoe, T. Ionaºcu, C. Roºca, A. Mureºan (min. 83 Cl. Damian) - Stãnculea (min. 90 Miclãuº) z Arbitru: Florin Anca – Deva z Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva z Spectatori: 400
Fotografie la minut
Imagini horror în Lunca Jiului În perioada cât stadionul "Jiul" a fost cam al nimãnui, s-a furat de acolo tot ce s-a putut. Aºa aratã "la zi" zona din preajma terenului nr. 3, unde joacã echipele de juniori C, D ºi E...
GOLURILE:
1-0: Harangozo II (min. 43), loviturã liberã de la 20 m 1-1: Mânja (min. 56), loviturã liberã de la 25 m în dreapta lui Farcaº
Din etape adunate ºi în „Cronicã” redate 86 de ani! Cornel Irina (Jiul) ºi Traian Câmpean (Minerul Uricani) s-au aflat faþã în faþã la meciul din etapa trecutã. „Veteranii” fotbalului din Valea Jiului au împreunã 86 de ani.
Cornel Irina ºi Traian Câmpean se apropie de suta de ani
Voicu dezamãgit „Ceea ce jucãm acum este departe de jocul nostru din tur. Nu avem atac, Soare ºi M. Filip sunt greu de înlocuit. În felul acesta, greu de crezut cã vom mai putea þine ritmul pentru locul 1” a spus antrenorul lupenean Dan Voicu, dupã acel 1-1 cu Victoria Cãlan.
Adi Dolha în Top 5 Atacantul petrilean Adrian Dolha, deºi nu a jucat etapa trecutã, se menþine pe locul 4 în clasamentul golgeterilor judeþeni, fiind singurul jucãtor din Valea Jiului în aceastã posturã.