CVJ Nr 819, marti17 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 819

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Martie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ANRE cere bani de la Primãria Lupeni

rimãria Lupeni se judecã cu ANRE. Administraþia P localã de la Lupeni are un proces

cu Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei pe rolul Tribunalului Bucureºti.

Primãria Lupeni reprezentatã prin primarul Cornel Resmeriþã, are calitatea de pîrît în acest dosar în care ANRE are pretenþii în suma de 4.951,14 lei. Termenul de judecatã dintre cele douã pãrþi va avea loc în data de 23 aprilie. Autoritãþile locale de la Lupeni susþin cã plata sumei a fost realizatã integral.

“Precizãm faptul cã prin cererea de chemare în judecatã s-a solicitat obligarea Primãriei municipiului Lupeni la plata sumei în cuantum de 4.951,14 lei, sumã care a ºi fost achitatã în data de 18.11.2014 cu ordinul de platã 2142, drept pentru care acþiunea a rãmas fãrã obiect”, se aratã într-un rãspuns oferit cotidianului Cronica Vãii Jiului de cãtre reprezentanþii Primãriei Lupeni.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureºti la data de 6 octombrie, înainte ca suma sã fie achitatã de cãtre autoritãþi.

Monika BACIU

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi cautã soluþii pentru Valea Jiului ºi atragerea investitorilor

A

vem potenþial, dar nu ºtim sã ni-l promovãm. La aceastã concluzie a ajuns delegaþia de la Petroºani care s-a aflat la Viena unde a participat la discuþii cu investitorii. Delegaþia Primãriei Petroºani s-a întors de la Viena, iar acum se trag concluziile. >>> PAGINA A 3-A

ªoferii, bulversaþi în Defileul Jiului

S

-au simþit pãcãliþi ºi total nepregãtiþi. Vorbim despre ºoferii care în prima zi a acestei sãptãmîni ar fi avut drum prin Defileul Jiului, dar ºi-au amînat plecarea cã ºtiau cã artera este închisã. Drumul a fost liber ºi probabil cã aºa va rãmîne o vreme, în ciuda comunicatelor de presã care spun contrariul.

Unii ar fi avut treabã spre Tîrgu Jiu, dar nu au plecat.

Drumul a fost aproape liber ºi rar zãreai prin Defileul Jiului cîte o maºinã, luni dimineaþã. ªoferii se mirau cã pot trece, iar unul dintre ei chiar s-a declarat uimit cã a gãsit drumul liber. „ªtiam cã de azi se închide, pînã sîmbãtã.

Cã intrã în program de restricþii, cum a fost ºi acum un an de zile. Am venit pînã aici din întîmplare, cã aveam drum, dar sunt ºocat cã este deschis.

Dacã ºtiam plecam de dimineaþã. Acum mã întorc acasã sã iau ce am de luat ºi plec, dar am pierdut cîteva ore.

Pînã se dezmeticesc drumarii, pînã aduc semaforizarea, sau plãcile acelea cu DRUM ÎNCHIS, mã gîndesc cã mai circulãm cîteva zile”, ne-a spus omul care a revenit asupra pla-

nurilor sale pentru ziua de luni.

Plãcuþele cu semnalizãri sunt în zonã, dar nu au fost deocamdatã montate, iar traficul nu este încã restricþionat. ªoferii care nu au ajuns pînã la intrarea în Defileul Jiului, ca sã se convingã singuri, au renunþat la drum, sau au venit în

jurul prînzului. ªantierul este încã în amenajare ºi nici un semn de circulaþie care sã anunþe vreo restricþie nu a fost montat încã. Traficul se desfãºoarã ca ºi pînã acum, iar marþi autoritãþile din judeþele Gorj ºi Hunedoara se întîlnesc pentru discuþii referitoare la programul restricþiilor.

Asta, în ciuda comunicatelor postate pe site-ul CNADR ºi cel al Poliþiei Rutiere, care deja dau închis drumul.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

Chiar dacã una dintre firme este vizatã de procurori

Ancheta DNA din Dosarul “Gala Bute” nu influenþeazã proiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng

P

roiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng merge mai departe, chiar dacã “ºchioapãtã”.

Ancheta procurorilor DNA din Dosarul “Gala Bute”, care vizeazã ºi una dintre firmele ce deruleazã lucrãri în Parâng nu a influenþat acest proiect.

Doar lipsa finanþãrii face ca proiectul de dezvoltare a domeniului schiabiul din Parâng sã stagneze, nu ºi ancheta procurorilor DNA din Dosarul “Gala Bute”.

Asta deºi una dintre firmele implicate în contract este vizaã de ancheta procurorilor anticorupþie, respectiv Kranz Eurocenter. Cel puþin aceasta este speranþa exprimatã de edilul – ºef din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. “Nu cred cã proiectul ar putea fi pus în dificultate din acest motiv, pentru cã noi nu avem nicio legãturã cu <<Gala Bute>>. Sper cã nu va fi afectat”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

Autoritãþile din Petroºani au demarat în urmã cu câþi-

La apã caldã de Paºti

A

proape cã s-au epuizat toate locurile în staþiunile balneare, pentru Paºti.

Destinaþia favoritã a celor din Valea Jiului pare a fi staþiunea Felix, unde locurile pentru sãrbãtoarea din aprilie sînt aproape toate date.

Operatorii în turism spun cã oamenii au preferat mai mult sã rãmînã în þarã, la preþuri rezonabile. „Ofertele de Paºti s-au pus în vînzare dupã Revelion, dar cea mai mare solicitare a fost pe staþiunile balneare ºi aici spun Felix, unde

o perioadã de mai mulþi ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria.

B va ani un proiect îndrãzneþ de realizare a unui uriaº complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea Parâng într-una dintre cele mai moderne din Europa.

Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã sã se desfãºoare cu o vitezã extrem de micã. Pânã acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele preþurile sînt bune. La un hotel de douã stele, costã 203 lei de persoanã, cu 3 nopþi cazare cu mic dejun ºi dejun festiv de Paºti, pînã la 4 stele, unde plãtesc cam 320 de lei, în acelaºi regim de cazare”, spune Ioan Ceauºu, operator în turism din Petroºani.

Agenþiile de turism au vîndut în proporþie de 95% biletele la Felix, unde de Paºti poþi avea parte de apã caldã, dar ºi masa cu ouã roºii, gata preparatã.

Cei care vor în Bulgaria de Paºti, scot din buzunar cam 30 – 32 de euro pe zi, pentru sistemul all inclusive.

Operatorii în turism spun, însã, cã localnicii din Valea Jiului merg cu precãdere în staþiunile balneare, pentru cã aici au parte de programe sociale avantajoase. „Avem programul O sãptãmînã de

pentru pârtii, dar a fost construit ºi un nou telescaun, care pleacã de la Cabana Rusu.

De precizat, însã, cã pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii, iar pentru accesul facil ar urma sã fie amenajatã ºi o telegondolã.

Edilii au precizat cã acest program se întinde pe refacere, care la 6 nopþi cazare cu mic dejun ºi douã proceduri de tratament, ajunge la 330 de lei de persoanã, în hotel de douã stele ºi 360 de lei în hotel de 3 stele. Avem apoi programul Decada Balnearã, cu 9 nopþi cazare cu pensiune completã ºi douã proceduri de tratament pe zi, la douã stele face 710 lei, iar la 3 stele – 830 de lei”, mai

ãgatã în anchetã de DNA

Numai cã societatea Kranz Eurocenter este amintitã direct de procurorii anticorupþie într-o extensie a dosarului principal, ce vizeazã ºpaga ce ar fi fost datã la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, pe vremea când era condus de Elena Udrea. Astfel, anchetatorii susþin cã existã probe cã finanþãrile pentru implementarea proiectelor de dezvoltare a domeniilor schiabile erau fãcute doar contra unui comision de 10%. DNA susþine cã existã probe cã s-au dat ºpãgi pentru finanþãrile acordate pentru programele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja, acolo unde au lucrat douã dintre firmele coordonate de

Adrian Gãrdean, Kranz Eurocenter ºi Termogaz Company. Faptele s-ar fi petrecut în cursul anului 2011, când Elena Udrea ar fi cerut ºi primit de la Adrian Gãrdean foloase materiale în valoare de 10% din plãþile efectuate de minister pentru contractele de lucrãri încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanþiei cã finanþãrile pentru proiectele din Parâng ºi Straja vor fi aprobate la timp.

Astfel, la data de 7 februarie 2011, Elena Udrea i-ar fi cerut lui Gãrdean ca, din sumele primite de la minister, sã facã mai multe „sponsorizãri”, transmiþându-i cã trebuie sã discute detaliile cu Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului.

Ulterior, fostul minnistru, mai spun anchetatorii, i-a cerut lui Nastasia Gheorghe sã îi comunice lui Adrian Gãrdean cã suma solicitatã este în cuantum de 10% din valoarea plãþilor efectuate ºi care urmau sã fie efectuate în cursul anului 2011.

Car men COSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului

spune operatorul în turism.

Oferte de Paºti au ºi cei din zona noastrã de munte, iar cei care au cabane ºi pensiuni în Straja sau Paring sperã cã stratul de zãpadã sã se menþinã pînã atunci, iar cine doreºte sã petreacã Paºtele la munte, la zãpadã, pot alege ofertele locale.

Diana MITRACHE

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi cautã soluþii pentru Valea Jiului ºi atragerea investitorilor

A

vem potenþial, dar nu ºtim sã ni-l promovãm.

La aceastã concluzie a ajuns delegaþia de la Petroºani care s-a aflat la Viena unde a participat la discuþii cu investitorii.

Delegaþia Primãriei Petroºani s-a întors de la Viena, iar acum se trag concluziile. Este nevoie de implicare pentru ca sã fie atraºi investitori în zonã.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, face însã bilanþul dupã vizita la austrieci.

“Subiectul principal

a fost întîlnirea la Camera de Comerþ a Austriei cu posiibli investitori interesaþi de România ºi în special de Valea Jiului. Un lucru pe care l-am remarcat ºi îl consider important ºi pentru noi este cã statul austriac sau consiliile regionale fac publicitate ºi fac lobby pentru firmele austriece în mod gratuit. Am fost la un parc

industrial de lîngã Viena, un parc industrial care are în jur de 290 de hectare, însã publicitatea sau promovarea acestui parc este asiguratã de cãtre agenþia naþionalã care se ocupã cu investiþiile în Austria sau agenþia regionalã. Acolo se face aceastã publicitate în mod gratuit pentru firmele austriece”, a declarat Tiberiu Iacob

Costel Avram îl înfruntã, la barã, pe Vochiþoiu

A

vram ºi Vochiþoiu se întîlnesc la Judecãtorie în cîteva zile.

Directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, ºi senatorul Haralambie Vochiþoiu se vor întîlni peste trei zile la Judecãtoria din Petroºani acolo unde va avea loc un termen în dosarul în care Haralambie Vochiþoiu l-a chemat în judecatã pe directorul de la ape într-un dosar care are ca obiect “acþiune în rãspundere delictualã”.

Senatorul Haralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþã pe directorul general

al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã.

Costel Avram, este judecat pentru „acþiune în rãspundere delictualã”, la plîngerea formulatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu.

Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a prejudiciat imaginea atunci cînd l-a acuzat cã furã apã. Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar Avram spune cã îi va oferi apã în mod gratuit pentru a-i spãla imaginea.

Scandalul dintre cei doi a

Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Edilul considerã cã ºi la nivel naþional ar trebui sã se proceze la fel pentru atragerea investitorilor.

“O altã chestiune foarte importantã a fost cã urmeazã sã se meargã pe acelaºi model, în sensul cã Agenþia Naþionalã a Investiþiilor Strãine, sã se facã aceste activitãþi

debutat în urmã cu doi ani, în urma unuii control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu.

Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by-pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Cînd echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei.

Monika BACIU

de promovare foarte importante. Condiþiile pe care le oferã România ºi parcurile industriale din România sînt net superioare la ceea ce se oferã în Austria. Dacã în acest parc la Viena un metru pãtrat de teren se vinde în jur de 250 de euro+TVA, în România în parcurile industriale preþurile nu sunt mai mari de 5 euro/mp sau de multe ori sînt scutiþi de anumite taxe ºi impozite.

Acolo nu sunt scutiþi de nimic. Cred cã ceea ce oferã România nu este foarte bine cunoscut în restul Europei”, a mai spus sursa citatã.

Primarul din Petroºani îi cheamã pe omologii sãi din Valea Jiului la o discuþie pentru salvarea Vãii Jiului.

“Cred cã este

Abatorul de miei, verificat de DSV

I

nspectorii sanitari vin de sãptãmîna viitoare sã verifice condiþiile în care vor fi sacrificaþi mieii la Petroºani.

Singurul abator care funcþioneazã în perioada sãrbãtorii de Paºti va fi deschis, imediat ce va primi avizele medicale, iar ciobanii deja ºi-au anunþat venirea cu miei la piaþã.

Situat în incinta pieþei Agroalimentare din Pentroºani, abatorul este unic la nivelul Vãii Jiului ºi aici pot fi sacrificate în mod igienic animalele în perioada premergãtoare Paºtelui. Incinta urmeazã sã fie igienizatã ºi apoi inspectorii DSV vor da avizul necesar funcþionãrii. „Aºteptãm, în cursul sãptãmînii viitoare, echipele de la DSV Deva, pentru o verificare a abatorului ºi, dupã aceea reautorizarea, pe o perioadã determinatã, a abatorului

momentul ºi sper sã nu fie prea tîrziu, sã ne întîlnim toþi cei ºase primari din Valea Jiului ºi sã discutãm la modul concret ce putem sã facem pentru Valea Jiului în raport cu ceea ce se întîmpla în minerit. Opinia mea este sã mergem spre aceastã zonã în care trebuie sã ne promovãm foarte bine ceea ce avem de oferit, pentru cã dacã nu o facem noi, nu o face nimeni. Trebuie sã ne asociem pentru cã de unii singuri nu vom reuºi”, a conchis edilul.

Investitorii cu care s-au întîlnit cei de la Primãria Petroºani au fost din domeniul construcþiilor, turismului sau a lemnului.

Monika BACIU

de sacrificare”, a spus Sorin Creþu, ºeful Pieþei Agroalimentare Petroºani. În Valea Jiului vin crescãtorii de oi ºi capre din zona Gorjului sau a Haþegului, ori chiar de la Sibiu. Pentru ei va fi amenajat ºi un spaþiu corespunzãtor în incinta pieþei. „Clienþii vechi, din anii precedenþi, crescãtorii de oi, deja au solicitat în scris sã primeascã spaþii în piaþa din Petroºani”, a mai spus Sorin Creþu. În 2015, Paºtele ortodox cade pe 12 aprilie, iar cel catolic cu o sãptãmînã mai devreme, pe 5 aprilie. Iar cum la noi sunt credincioºi de ambele rituri, piaþa va fi animatã în scurt timp de cei care vor veni cu miei.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Dupã ce au fost atenþionaþi de BOR, preoþii ºi-au

Cum scãpaþi revizuit site-urile personale ºi profilurile Facebook de centura de discutãrii cadrul Sinodului ÎBORnînaurma siguranþã modului de etroºãnenii respectã legea comunicare în spaþiul P sau pur ºi simplu s-au virtual, preoþii din obiºnuit cu centura de siguranþã.

Noua crizã nu atinge Valea Jiului pentru cã zona ”a fumat” demult momentul

”P

rima mãsurã în Valea Jiului a fost desfiinþarea centrelor de colectare, apoi toatã lumea s-a reorientat (...) Cît priveºte Directiva Europeanã, cu liberalizarea producþiei de lapte, este o chestiune perversã atîta timp cît proprietarului i s-a tãiat subvenþia, iar TVA-ul este un sfert din preþ. Ar fi bine cã acest TVA sã scadã, cum se preconizeazã, dar vom vedea” – Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinarepentru Siguranþa Alimentelor Petroºani.

Scandalul laptelui în România a atins apogeul pentru cã din circa 180 de fabrici au dispãrut 50, iar altele, vreo 70 la numãr se zbat în chinuri.

Paradoxal, acest lucru s-a întîmplat anul trecut cînd Institutul de Statisticã a raportat o creºtere a consumului cu 6%, iar organele de control au descoperit cantitãþi mari de brînzã care nu era fãcutã din lapte... Doar cã magazinele, în special hipermaketurile, importã masiv lapte din þãrile lor de origine ºi unde acesta este mai ieftin.

Dupã ce românii s-au plîns cã nu sunt lãsaþi sã producã, de la 1 aprilie 2015, Uniunea Europeanã nu mai limiteazã laptele – fiecare produce cît vrea. Doar cã la noi statul a pus tãlpi, poveri pe umerii fermierilor ºi procesatorilor tãind subvenþii ºi menþinînd TVA-ul la 24%, în timp ce þãrile europene aplicã politici protecþioniste, în cauzã fiind vorba de hranã...

Cum directiva europeanã se aplicã peste douã sãptãmîni, Ministerul Economiei ºi patronatele îngraºã porcul pe ultima sutã de metri ºi luni, 16 martie 2015, au discu-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

tat introducerea în noul Cod Fiscal a reducerii TVA la lapte, la 9%.

Dar pînã la parcurgerea etapelor de punere în practicã este timp suficient ca importul sã se instaleze peste toatã þara ºi va fi greu, dacã nu imposibil, sã fie detronate poziþiile deja

Jiuri i s-a decis demult soarta în acest sens, iar crescãtorii de animale, momîrlanii locului, s-au organizat cum au putut pe cont propriu.

Existã cartiere întregi aprovizionate de momîrlani cu laptele adus greu cu spatele, cu calul, ATV-ul sau cu

lapte, este o chestiune perversã atîta timp cît proprietarului i s-a tãiat subvenþia, iar TVA-ul este un sfert din preþ. Ar fi bine cã acest TVA sã scadã, cum se preconizeazã, dar vom vedea” - a declarat Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani.

”E

de la mama lui, de la þîþa vacii. Ce poate fi mai bun?!”

ocupate.

Ca urmare, mulþi fermieri vor renunþa la vaci/oi ºi procesatorii se vor reorienta ºi ei spre importuri.

...O

chestiune perversã ºi pericolul ”sã bage briºca în mine” În Valea Jiului nu existã acest pericol, pentru cã zonei dintre

autoturismele proprietate. ”Prima mãsurã în Valea Jiului a fost desfiinþarea centrelor de colectare, apoi toatã lumea s-a reorientat.

De la începutul anului existã obligaþia, pentru siguranþa populaþiei, ca vacile sã fie verificate de noi ºi se verificã toate gospodãriile care au de la trei vaci în sus fiind considerate microferme. În pieþe, facem direct analiza laptelui.

Probabil mai sînt scãpãri, de exemplu nu putem acþiona la cei cu mãgarul sau calul cu desagi de pe marginea drumului pentru cã risc sã bage briºca în mine, pentru cã de regulã acþionãm cîte unul, fãrã vreo protecþie, ºi v-o spun din experienþã.

Cît priveºte Directiva Europeanã, cu liberalizarea producþiei de

În localitãþile din Valea Jiului existã cumpãrãtori direcþi, care au preluat tradiþia familiilor. ”Eu iau lapte de la nana Cheþa. Cu laptele ei am crescut. ªi mamei tot ea i-a adus lapte. Acum îi este mai uºor cã o ajutã fata ºi ginerele. ªi brînza tot de la ei o iau, atunci cînd au. Mi le aduce la uºã. Dacã fac socotelile ies mai ieftin ca ãla de la magazin, dar ãla nu-mi place cã trag tot din el, e smîntînit ºi apãtos” – a declarat Mirela Ioana Berinde, din Petroºani. În Petrila, jumãtate dintr-un cartier este ”servit” la domiciliu de lãptãreasã. ”Eu nu þin curã de slãbire, cã zic unii cã e prea gras laptele. Pãi e de la mama lui, de la þîþa vacii. Ce poate fi mai bun ca ãsta ºi îl iau cu 2,5 lei ºi mie îmi ajung doi litri pe sãptãmîna” – a spus Vasilicã Pop, din Petrila. ”Îi greu, dar chiar dacã avem orece pãmînt ºi douã vaci, tot

deciziile aiuritoare”, fãrã însã a neglija vreo clipã istoria ºi spiritualitatea creºtinã, activitãþile sociale.

trebe o pîine, ulei, cu ce ne spãla, adicã fãrã bani nu poþi. Eu duc cu circa cîte 20 de litãre.

Ne sculãm la 4,00 sã mulgem ºi îl aduc prospãt, cald de la vacã. Da’pãi dacã laptele nu-i bun, omul nu þi-l ia, cã oamenii ºtiu de-atîþia amar de ani de cînd iau de la ai noºti. Mai sînt care renunþã, ãia mai tineri cã zic cã e prea gras, în vreme ce alþii zic cã nu-i destul de gros caimacul, smîntîna ceea dupã ce-i fiert. Aºa-i omul, dupã cum îi place” – a povestit, printre multe altele, Florica Marea, de 55 de ani, care spune cã stã între doi munþi – unul al Petrilei ºi altul al Petroºaniului.

Alþii, cu iniþiativã, au deschis automate de la care te poþi aproviziona cu lapte autohton, verificat.

Ca urmare, Valea Jiului nu este atinsã de criza laptelui de la nivel naþional pentru cã zona a fost mereu în crizã ºi s-a întors în timp sau s-a reinventat.

Ileana FIRÞULESCU

Valea Jiului ºi din judeþ ºi-au desfiinþat profiluri pe Facebook, alþii au fãcut ”curãþenie”, iar alþii, siguri pe sine, au continuat sã-ºi transmitã mesajele ºi învãþãmintele mai blînd sau intransigeþi.

Cei mai direcþi sînt preoþii jurnaliºti.

În ºedinþa de lucru a Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – BOR, care a avut loc luna trecutã, s-a discutat ºi despre comunicarea preoþilor în spaþiul virtual. Purtãtorul de cuvînt al Patriarhiei Române, pãrintele Constantin Stoica, a atras atenþia cã, "fie chiar ºi atunci cînd este vorba de site-uri personale, preoþii trebuie sã fie atenþi la ceea ce posteazã". ªi cum vremurile sînt agitate, de nici nu ºtii cum îþi sunt rãstãlmãcite spusele, mulþi dintre slujitorii bisericii, care aveau conturi pe reþele de socializare, ºi-au revizuit acest gen de comunicare ºi promovare a activitãþilor specifice.

Unii ºi-au desfiinþat profilurile, alþii au fãcut ”curãþenie”, alþii nu au mai fãcut nici o postare în spaþiul virtual de la momentul atenþionãrii, dar alþii ºi-au contuat activitatea fãrã probleme.

Cei care lucreazã în cadrul bisericii ºi sunt ºi

Alþii precum Alexandru Oltean, din Orãºtie, sau

jurnaliºti, cum este preot Mircea Mihuleþ, inspector mass media la Episcopia Devei ºi realizator al emisiunii tv ”Punctul de vedere”, sau preotul Eugen Tãnãsescu, jurnalist la adevãrul.ro ºi inginer,

care nu se feresc sã-ºi spunã deschis opiniile despre politicã, oameni ºi faptele lor. Adicã sînt caustici cît cuprinde, instransigenþi faþã de ”prostie ºi prostealã”, faþã de ”nedreptatea, minciuna, hoþia, haosul,

Înot pentru copii la ºcolile din Petroºani

D

in septembrie, toþi copiii din clasele primare vor avea o orã de înot la ºcoalã. Asta vrea Tiberiu Iacob Ridzi la Petroºani, unde cautã sã dezvolte acest sport, odatã ce a pus în funcþiune bazinul didactic.

Fiecare copil aflat la vîrsta optimã pentru acest sport, va ajunge mãcar o datã pe sãptãmînã la bazinul de înot aflat în apropierea

ªcolii Spiru Haret.

Planul a fost pus la cale de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care are de gînd sã organizeze sistemul ºcolar în aºa fel încît, copiii sã poatã intra aici contra unei sume modice. Modelul a fost luat de la primarul din oraºul Miercurea Ciuc, unde copiii deja fac parte dintr-un astfel de program. „Toþi elevii din clasele a III-a ºi a IVa merg obligatoriu la o orã de înot pe sãptãmînã la bazinul de înot. Pentru acest lucru,

preot Zgîrcea Mãnãsuc , din Vulcan, transmit mesaje mult mai subtil, prin poveºti care detroneazã superstiþii sau cu cei doi lupi care se luptã ºi cîºtigã cel hrãnit…

Dacã e sã comparãm atitudinea din spaþiul virtual a preotului, care a rezidit Biserica din Clopotiva, cu o istorie extrem de zbuciumatã, Nicolae ªtefoni, cu cea a pãrintelui Ciprian, de la Petroºani, ai zice cã primul este strãbãtut de

la Petroºani sîntem deficitari în ceea ce priveºte profesorii de înot. Avem doar doi cu atestat, însã, o sã am o discuþie cu directorii de ºcoli sã vedem cum putem face cã, mai mulþi proesori de sport sã poatã sã ia acest atestat ºi sã meargã la platã cu ora, pe care sã o plãteascã primãria”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Programul vine în

frenezia tinereþii, iar al doilea de cuminþenia experienþei… Pãrintele ªtefoni este cutezãtor ºi fãrã reþineri în a arãta preotul ºi omul care este, la onorabila sa vîrsta.

Preotul Cãlin, de la Sf.

Varvara, pare a fi exigent cu sine ºi pornit sã facã lucruri mari, sã atragã tineri, care sã aducã plus valoare unui loc cãruia i s-au dãruit preoþii de pînã acum.

Clar, atenþionarea BOR privind comunicarea pe internet a preoþilor a fost de folos pentru cei ce au lãsat ”garda”, iar pe cei stãpîni pe sine i-a fãcut sã continue comunicarea la nivel de scol XXI. Ileana FIRÞULESCU

întîmpinarea copiilor, care la vîrsta de 9 – 10 ani sînt apþi sã înveþe sã înoate ºi un abonament lunar ar putea fi de aproximativ 3 lei.

Totul ar putea sã devinã funcþional din anul ºcolar viitor, iar edilii locali vor merge la Miercurea Ciuc, unde programul deja dã roade, ca sã studieze cum a fost gestionatã situaþia, concret.

Diana MITRACHE

Pentru mulþi dintre conducãtorii auto sau pasageri purtarea centurii de siguranþã este un chin. Cei care sunt prinºi fãrã a purta acest accesoriu riscã sancþiuni potrivit codului rutier. Existã însã o portiþã care îi poate scãpa pe ºoferi sau pasageri de purtarea centurii de siguranþã.

“Sînt reglementate prin lege ºi sunt cîteva persoane. Sunt persoanele care au fost operate de cancer de sîn. Sunt persoane care au obezitate morbidã ºi atunci nu pot suporta centura. Sunt persoane cu afecþiuni cardiace ºi respiratorii. Persoana respective trebuie sã se prezinte la medic ºi sã se constate cã au anumite afecþiuni ºi conform legii se elibereazã o adeverinþã. Orice adeverinþã ºi act la cerere se plãteºte”, a declarat Constantin Gheorghiu, medic de familie.

La Petroºani nu sunt multe cazurile în care se solicitã adeverinþã medicalã pentru nepurtarea centurii de siguranþã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Dupã ce au fost atenþionaþi de BOR, preoþii ºi-au

Cum scãpaþi revizuit site-urile personale ºi profilurile Facebook de centura de discutãrii cadrul Sinodului ÎBORnînaurma siguranþã modului de etroºãnenii respectã legea comunicare în spaþiul P sau pur ºi simplu s-au virtual, preoþii din obiºnuit cu centura de siguranþã.

Noua crizã nu atinge Valea Jiului pentru cã zona ”a fumat” demult momentul

”P

rima mãsurã în Valea Jiului a fost desfiinþarea centrelor de colectare, apoi toatã lumea s-a reorientat (...) Cît priveºte Directiva Europeanã, cu liberalizarea producþiei de lapte, este o chestiune perversã atîta timp cît proprietarului i s-a tãiat subvenþia, iar TVA-ul este un sfert din preþ. Ar fi bine cã acest TVA sã scadã, cum se preconizeazã, dar vom vedea” – Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinarepentru Siguranþa Alimentelor Petroºani.

Scandalul laptelui în România a atins apogeul pentru cã din circa 180 de fabrici au dispãrut 50, iar altele, vreo 70 la numãr se zbat în chinuri.

Paradoxal, acest lucru s-a întîmplat anul trecut cînd Institutul de Statisticã a raportat o creºtere a consumului cu 6%, iar organele de control au descoperit cantitãþi mari de brînzã care nu era fãcutã din lapte... Doar cã magazinele, în special hipermaketurile, importã masiv lapte din þãrile lor de origine ºi unde acesta este mai ieftin.

Dupã ce românii s-au plîns cã nu sunt lãsaþi sã producã, de la 1 aprilie 2015, Uniunea Europeanã nu mai limiteazã laptele – fiecare produce cît vrea. Doar cã la noi statul a pus tãlpi, poveri pe umerii fermierilor ºi procesatorilor tãind subvenþii ºi menþinînd TVA-ul la 24%, în timp ce þãrile europene aplicã politici protecþioniste, în cauzã fiind vorba de hranã...

Cum directiva europeanã se aplicã peste douã sãptãmîni, Ministerul Economiei ºi patronatele îngraºã porcul pe ultima sutã de metri ºi luni, 16 martie 2015, au discu-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

tat introducerea în noul Cod Fiscal a reducerii TVA la lapte, la 9%.

Dar pînã la parcurgerea etapelor de punere în practicã este timp suficient ca importul sã se instaleze peste toatã þara ºi va fi greu, dacã nu imposibil, sã fie detronate poziþiile deja

Jiuri i s-a decis demult soarta în acest sens, iar crescãtorii de animale, momîrlanii locului, s-au organizat cum au putut pe cont propriu.

Existã cartiere întregi aprovizionate de momîrlani cu laptele adus greu cu spatele, cu calul, ATV-ul sau cu

lapte, este o chestiune perversã atîta timp cît proprietarului i s-a tãiat subvenþia, iar TVA-ul este un sfert din preþ. Ar fi bine cã acest TVA sã scadã, cum se preconizeazã, dar vom vedea” - a declarat Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani.

”E

de la mama lui, de la þîþa vacii. Ce poate fi mai bun?!”

ocupate.

Ca urmare, mulþi fermieri vor renunþa la vaci/oi ºi procesatorii se vor reorienta ºi ei spre importuri.

...O

chestiune perversã ºi pericolul ”sã bage briºca în mine” În Valea Jiului nu existã acest pericol, pentru cã zonei dintre

autoturismele proprietate. ”Prima mãsurã în Valea Jiului a fost desfiinþarea centrelor de colectare, apoi toatã lumea s-a reorientat.

De la începutul anului existã obligaþia, pentru siguranþa populaþiei, ca vacile sã fie verificate de noi ºi se verificã toate gospodãriile care au de la trei vaci în sus fiind considerate microferme. În pieþe, facem direct analiza laptelui.

Probabil mai sînt scãpãri, de exemplu nu putem acþiona la cei cu mãgarul sau calul cu desagi de pe marginea drumului pentru cã risc sã bage briºca în mine, pentru cã de regulã acþionãm cîte unul, fãrã vreo protecþie, ºi v-o spun din experienþã.

Cît priveºte Directiva Europeanã, cu liberalizarea producþiei de

În localitãþile din Valea Jiului existã cumpãrãtori direcþi, care au preluat tradiþia familiilor. ”Eu iau lapte de la nana Cheþa. Cu laptele ei am crescut. ªi mamei tot ea i-a adus lapte. Acum îi este mai uºor cã o ajutã fata ºi ginerele. ªi brînza tot de la ei o iau, atunci cînd au. Mi le aduce la uºã. Dacã fac socotelile ies mai ieftin ca ãla de la magazin, dar ãla nu-mi place cã trag tot din el, e smîntînit ºi apãtos” – a declarat Mirela Ioana Berinde, din Petroºani. În Petrila, jumãtate dintr-un cartier este ”servit” la domiciliu de lãptãreasã. ”Eu nu þin curã de slãbire, cã zic unii cã e prea gras laptele. Pãi e de la mama lui, de la þîþa vacii. Ce poate fi mai bun ca ãsta ºi îl iau cu 2,5 lei ºi mie îmi ajung doi litri pe sãptãmîna” – a spus Vasilicã Pop, din Petrila. ”Îi greu, dar chiar dacã avem orece pãmînt ºi douã vaci, tot

deciziile aiuritoare”, fãrã însã a neglija vreo clipã istoria ºi spiritualitatea creºtinã, activitãþile sociale.

trebe o pîine, ulei, cu ce ne spãla, adicã fãrã bani nu poþi. Eu duc cu circa cîte 20 de litãre.

Ne sculãm la 4,00 sã mulgem ºi îl aduc prospãt, cald de la vacã. Da’pãi dacã laptele nu-i bun, omul nu þi-l ia, cã oamenii ºtiu de-atîþia amar de ani de cînd iau de la ai noºti. Mai sînt care renunþã, ãia mai tineri cã zic cã e prea gras, în vreme ce alþii zic cã nu-i destul de gros caimacul, smîntîna ceea dupã ce-i fiert. Aºa-i omul, dupã cum îi place” – a povestit, printre multe altele, Florica Marea, de 55 de ani, care spune cã stã între doi munþi – unul al Petrilei ºi altul al Petroºaniului.

Alþii, cu iniþiativã, au deschis automate de la care te poþi aproviziona cu lapte autohton, verificat.

Ca urmare, Valea Jiului nu este atinsã de criza laptelui de la nivel naþional pentru cã zona a fost mereu în crizã ºi s-a întors în timp sau s-a reinventat.

Ileana FIRÞULESCU

Valea Jiului ºi din judeþ ºi-au desfiinþat profiluri pe Facebook, alþii au fãcut ”curãþenie”, iar alþii, siguri pe sine, au continuat sã-ºi transmitã mesajele ºi învãþãmintele mai blînd sau intransigeþi.

Cei mai direcþi sînt preoþii jurnaliºti.

În ºedinþa de lucru a Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – BOR, care a avut loc luna trecutã, s-a discutat ºi despre comunicarea preoþilor în spaþiul virtual. Purtãtorul de cuvînt al Patriarhiei Române, pãrintele Constantin Stoica, a atras atenþia cã, "fie chiar ºi atunci cînd este vorba de site-uri personale, preoþii trebuie sã fie atenþi la ceea ce posteazã". ªi cum vremurile sînt agitate, de nici nu ºtii cum îþi sunt rãstãlmãcite spusele, mulþi dintre slujitorii bisericii, care aveau conturi pe reþele de socializare, ºi-au revizuit acest gen de comunicare ºi promovare a activitãþilor specifice.

Unii ºi-au desfiinþat profilurile, alþii au fãcut ”curãþenie”, alþii nu au mai fãcut nici o postare în spaþiul virtual de la momentul atenþionãrii, dar alþii ºi-au contuat activitatea fãrã probleme.

Cei care lucreazã în cadrul bisericii ºi sunt ºi

Alþii precum Alexandru Oltean, din Orãºtie, sau

jurnaliºti, cum este preot Mircea Mihuleþ, inspector mass media la Episcopia Devei ºi realizator al emisiunii tv ”Punctul de vedere”, sau preotul Eugen Tãnãsescu, jurnalist la adevãrul.ro ºi inginer,

care nu se feresc sã-ºi spunã deschis opiniile despre politicã, oameni ºi faptele lor. Adicã sînt caustici cît cuprinde, instransigenþi faþã de ”prostie ºi prostealã”, faþã de ”nedreptatea, minciuna, hoþia, haosul,

Înot pentru copii la ºcolile din Petroºani

D

in septembrie, toþi copiii din clasele primare vor avea o orã de înot la ºcoalã. Asta vrea Tiberiu Iacob Ridzi la Petroºani, unde cautã sã dezvolte acest sport, odatã ce a pus în funcþiune bazinul didactic.

Fiecare copil aflat la vîrsta optimã pentru acest sport, va ajunge mãcar o datã pe sãptãmînã la bazinul de înot aflat în apropierea

ªcolii Spiru Haret.

Planul a fost pus la cale de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care are de gînd sã organizeze sistemul ºcolar în aºa fel încît, copiii sã poatã intra aici contra unei sume modice. Modelul a fost luat de la primarul din oraºul Miercurea Ciuc, unde copiii deja fac parte dintr-un astfel de program. „Toþi elevii din clasele a III-a ºi a IVa merg obligatoriu la o orã de înot pe sãptãmînã la bazinul de înot. Pentru acest lucru,

preot Zgîrcea Mãnãsuc , din Vulcan, transmit mesaje mult mai subtil, prin poveºti care detroneazã superstiþii sau cu cei doi lupi care se luptã ºi cîºtigã cel hrãnit…

Dacã e sã comparãm atitudinea din spaþiul virtual a preotului, care a rezidit Biserica din Clopotiva, cu o istorie extrem de zbuciumatã, Nicolae ªtefoni, cu cea a pãrintelui Ciprian, de la Petroºani, ai zice cã primul este strãbãtut de

la Petroºani sîntem deficitari în ceea ce priveºte profesorii de înot. Avem doar doi cu atestat, însã, o sã am o discuþie cu directorii de ºcoli sã vedem cum putem face cã, mai mulþi proesori de sport sã poatã sã ia acest atestat ºi sã meargã la platã cu ora, pe care sã o plãteascã primãria”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Programul vine în

frenezia tinereþii, iar al doilea de cuminþenia experienþei… Pãrintele ªtefoni este cutezãtor ºi fãrã reþineri în a arãta preotul ºi omul care este, la onorabila sa vîrsta.

Preotul Cãlin, de la Sf.

Varvara, pare a fi exigent cu sine ºi pornit sã facã lucruri mari, sã atragã tineri, care sã aducã plus valoare unui loc cãruia i s-au dãruit preoþii de pînã acum.

Clar, atenþionarea BOR privind comunicarea pe internet a preoþilor a fost de folos pentru cei ce au lãsat ”garda”, iar pe cei stãpîni pe sine i-a fãcut sã continue comunicarea la nivel de scol XXI. Ileana FIRÞULESCU

întîmpinarea copiilor, care la vîrsta de 9 – 10 ani sînt apþi sã înveþe sã înoate ºi un abonament lunar ar putea fi de aproximativ 3 lei.

Totul ar putea sã devinã funcþional din anul ºcolar viitor, iar edilii locali vor merge la Miercurea Ciuc, unde programul deja dã roade, ca sã studieze cum a fost gestionatã situaþia, concret.

Diana MITRACHE

Pentru mulþi dintre conducãtorii auto sau pasageri purtarea centurii de siguranþã este un chin. Cei care sunt prinºi fãrã a purta acest accesoriu riscã sancþiuni potrivit codului rutier. Existã însã o portiþã care îi poate scãpa pe ºoferi sau pasageri de purtarea centurii de siguranþã.

“Sînt reglementate prin lege ºi sunt cîteva persoane. Sunt persoanele care au fost operate de cancer de sîn. Sunt persoane care au obezitate morbidã ºi atunci nu pot suporta centura. Sunt persoane cu afecþiuni cardiace ºi respiratorii. Persoana respective trebuie sã se prezinte la medic ºi sã se constate cã au anumite afecþiuni ºi conform legii se elibereazã o adeverinþã. Orice adeverinþã ºi act la cerere se plãteºte”, a declarat Constantin Gheorghiu, medic de familie.

La Petroºani nu sunt multe cazurile în care se solicitã adeverinþã medicalã pentru nepurtarea centurii de siguranþã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

Noi avem. Nu îi folosim.

Nevoie de câine pentru salvare montanã

S

alvamontiºtii din Straja ºi nu numai ar avea nevoie de un cîine pentru intervenþii în caz de avalanºe. La nivelul judeþului existã douã exemplare canine însã acestea ºomeazã din lipsã de fonduri. Salvamontiºtii sunt de pãrere cã un astfel de membru în echipa de intervenþie ar scurta timpul de cãutare.

“Un cîine pregãtit pentru cãutarea persoanelor rãtãcite scurteazã foarte mult timpul de reacþie ºi de cãutare a echipelor de salvare. În cazul avalanºelor în primele 5-10 minute din momentul declanºãrii cîinele este singurul care poate fi util în salvarea de vieþi omeneºti pentru cã metodele clasice de cãutare ºi sondare îngreuneazã ºi duce timpul foarte departe în ceea ce înseamnã gãsirea ºi dezgroparea victimelor.

Asta nu înseamnã cã

nu exista aparatura specializatã care ar trebui sã fie purtatã de fiecare persoanã care iese pe pista de zonã schiabilã. Sunt aºa numitele DVA-uri dar din pãcate noi suntem prea sãraci ca turiºti pentru a achiziþiona aceste echipamente tehnice”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja.

Pentru cã nu sunt bani, cei doi cîini nu pot fi antrenaþi pentru salvare montanã.

“Nu cred cã ar fi o problemã din punct de vedere financiar. Existã

la ora actualã chiar ºi la noi în centru doi astfel de cîini care probabil odatã ce va exista un buget alocat pentru ei vor merge pentru instruire la Caras sau la Argeº. La nivel de serviciu public judeþean care asigura activitatea de salvare Montana în afara serviciilor publice locale exista un buget destul

de îndestulãtor datoritã înþelegerii de la Consiliul Judetea pentru prevenire ºi salvare în zona montanã”, a mai spus salvamontistul.

Vreni Dark Kennel este numele primului cîine din România care deþine brevet de intervenþie în caz de avalanºã. Acesta a fost în weekendul trecut în

staþiunea montanã Straja alãturi de antrenorul sãu.

“Cîinele face parte din asociaþia noastrã de salvare din Caransebeº. Este un cîine din rasa ciobãnesc belgian. A fost crescut ºi pregãtit legal în România. A fost brevetat de România în salvare din avalanºe, brevetat de departamentul pentru Situaþii de Urgenþã ºi de Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România. A fost la trei intervenþii în pãdure. Pe zãpadã, din fericire nu am avut. Nu trebuie sã îþi doreºti sã ai parte de intervenþii ci sã fi pregãtit”, a declarat Cristian Brecica, proprietarul cîinelui.

Potrivit conducãtorului lui Vreni, totul pleacã de la o joacã, iar cîinele trebuie stimulat în permanenþã, finalul fiind foarte serios – salvarea

Vânzãrile de case ºi apartamente bat pasul pe loc

Z

eci de proprietãþi ºi sute de locuinþe sînt scoase la vînzare pe piaþa liberã ori la licitaþie de cãtre unitãþile bancare, însã puþine îºi gãsesc un cumpãrãtor.

înainte de crizã economicã, dar mai ales pentru cã proprietarii de bunuri imobile aºteaptã o majorare a preþurilor apartamentelor ºi terenurilor. Preþurile au coborît de la an la an, însã

tot nu este suficient încît sã dezmorþeascã piaþa imobiliarã.

O speranþã pentru cei care nu se grãbesc este dezvoltarea turismului în zonã, iar visul a încolþit în

Preþurile sunt mai mici ºi cu 30 de procente faþã de perioada 2008, însã într-o zonã sãracã cum este Valea Jiului, tot nu sunt atractive.

Tranzacþiile imobiliare stagneazã atît datoritã faptului cã mulþi dintre cei care aveau bani ºi-ºi doreau o casã ºi-au achiziþionat-o

Pregãtiri la biserici

nspectorii Primãriei Municipiului IPetroºani împreunã cu

cei din cadrul ISU Hunedoara încep verificãri la toate lãcaºurile de cult din municipiu.

Asta pentru prevenirea eventualelor dezastre care sar putea produce în perioa-

mintea lor dupã ce Parângul a dat semne de o uºoarã revenire în acest sezon turistic. „Cei mai mulþi proprietari aºteaptã finalizarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil, sperînd cã preþurile caselor sau terenurilor vor sãlta biniºor.

Oricum ºi în prezent, preþurile sunt cu mult mai mici faþã de restul þãrii, însã pentru o zonã sãracã cum este Valea Jiului, nu sunt mici”, a spun agenþii imobiliari. Faþã de perioada 2008-2010, astãzi, un apartament cu douã camere, în Petroºani, este da sãrbãtorilor pascale.

Acþiuni asemãnãtoare sînt demarate ºi în restul localitãþilor Vãii Jiului.

de vieþi omeneºti.“Nu este vorba de greutate ci de timp ºi seriozitate. Trebuie sã fi perseverant ºi sã ºti ce faci. Eu m-am pregãtit la o ºcoalã din Arad în calitate de conductor canin. Cîinele vine de la ºcoala de dresaj ºi apoi a fost pregãtit pe avalanºe împreunã cu domnul Sanduloiu. Am lucrat mult împreunã ºi cu colegul meu Horaþiu Cocie care este ºeful echipei de la Muntele Mic de la noi.

Este o muncã în echipa pentru cã nu poþi lucra singur”, ne mai spune proprietarul cîinelui.

Va mai dura ceva timp pînã cînd ºi la nivelul Salvamont Hunedoara va fi brevetat un astfel de exemplar. Fondurile insuficiente nu permit pentru moment ºcolarizarea celor douã exemplare.

Monika BACIU

cotat la preþuri cuprinse între 20 de mii de lei ºi 150 de mii de lei, în funcþie de zona în care este amplasat. În acelaºi timp, o casã cu curte aproape de centrul civic din municipiul Petroºani, poate costa ºi 150.000 de euro, însã se oferã ºi un teren generos de circa 2500 de metri pãtraþi. Sunt ºi case mai modeste la preþuri de 30 de mii ori 50 de mii de lei, majoritatea în cartiere mãrginaºe. Pe de altã parte, dacã vînzãrile de locuinþe nu prea merg bine, în schimb, închirierea de garsoniere sau apartamente a rãmas o afacere bãnoasã.

Maximilian GÂNJU Pompierii ºi responsabilii municipalitãþii vor verifica, pe raza Petroºaniului, bisericile pentru a vedea dacã sînt respectate normele de protecþie ºi stingerea incendiilor, precum ºi cãile de evacuare din instituþii în cazul în care apare un pericol. Acþiunea se deruleazã în fiecare an în preajma acestor sãrbãtori, iar inspectorii le cer celor care administreazã lãcaºurile de cult sã remedieze toate deficienþele constate.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

În doar câteva zile se tranºeazã soarta „Drumului lui Bãsescu”

F

inalul poveºtii “Drumului lui Bãsescu” s-ar putea scrie în dosar câteva zile. În doar câteva zile, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ar putea da sentinþa definitivã în dosarul în acre se judecã soartea DN 66A, care ar urma sã traverseze Parcul Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane.

Un proces deschis de activiºtii de mediu, care încearcã pe toate fronturile sã împiedice construirea drumului, care – spun ei – ar distruge iremediabil zona.

Opozanþii proiectului cer în instanþã anularea avizului dat de Ministerul Mediului, dupã ce o contraexpertizã realizatã de cercetãtori români ºi strãini ar fi arãtat cã expertiza privind impactul de mediu comandatã de autoritãþi este una superficialã, iar aprecierea conform cãreia impactul asupra mediului, florei ºi faunei este neglijabil nu este conformã cu realitatea. “Am solici-

tat sã se constatate nelegalitatea ºi netemeinicia Deciziei privind emiterea acordului de mediu ºi revocarea acestuia, anularea acordului de mediu ºi suspendarea actului administrativ pânã la soluþionarea pe fond a cererii, precum si a celorlalte acte ºi avize care au stat la baza emiterii Acordului în baza Raportului privind Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului”, declara Gabriel Pãun, reprezentantul Agent Green România. În plus, opozanþii proiectului reclamã ºi lipsa de utilitate realã a acestei ºosele, dar ºi faptul cã acesta ar urma sã traverseze, cu efectele distructive implicite, ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei, statut recunoscut inclusiv de Academia Românã.

Mai multe asociaþii ecologiste au dat în judecatã Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, dar ºi Guvernul României, în speranþa cã lucrãrile vor putea fi oprite În noiembrie 2013 activiºtii de

DSV Hunedoara: Amenzi de aproape zece mii de lei

I

nspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara au controlat mai multe unitãþi din industria agroalimentarã.

Vizate au fost în principal aspecte privind calitatea spaþiilor în care produsele alimentare sînt manipulate, prelucrate precum ºi cele de depozitare a materiilor prime ºi produselor finite, controlul dãunãtorilor, evidenþa

mediu au pierdut procesul la Curtea de Apel Bucuresti ºi au fãcut recurs la ICCJ, care urmeazã sã dea verdictul în data de 27 martie.

U

n proiect controversat

Amenajarea DN66A reprezintã unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructurã din România, pentru care activiºtii de mediu s-au luptat chiar ºi în instanþã ca sã nu fie implementat. Oricum, ºi finanþarea a fost asiguratã în hop-uri, aºa cã investiþia este departe de a fi finalizatã. Construcþia DN66A a început în anul 2002, asta dupã ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaþiile naþionale Retezat ºi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naþional. Pânã acum, au fost construiþi circa 20 kilometri din ºosea, de la ieºirea din localitatea Uricani pânã în zona Câmpuºel, în Parcul Naþional documentelor ºi condiþiile de igienã.

Controalele au fost derulate într-o campanie derulatã la nivel naþional iar în judeþul Hunedoara, inspectorii au acordat amenzi în valoare totalã de 9.600 lei.

Sancþiunile acordate pe parcursul lunii februarie au fost pentru neîntreþinerea corespunzãtoare a spaþiului de producþie, condiþii igienico sanitare necorespunzãtoare, depozitare necorespunzãtoare, nerespectarea destinaþiei spaþiilor ºi funcþionare fãrã document de înregistrare.

M. GÂNJU

Retezat. Pânã în 2010, urmau sã fie finalizaþi ºi restul de 18 de kilometri ai

DN66A, pânã la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersecteazã cu un alt

Sã fim alãturi de Andreea!

drum naþional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Bãile Herculane. Numai cã ultimul tronson nu a fost nici acum modernizat. Iniþial, mai multe organizaþii ecologiste au contestat investiþia, pe motiv cã ºoseaua va afecta ecosistemul din rezervaþiile naturale. Ulterior, proiectul a primit avizele de mediu, însã nu a mai primit finanþare.

Car men COSMAN-PREDA

Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile.

A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare.

Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

0735.183175

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015

Henþ cu mâna

RENAªTEREA FOªTILOR JIULIªTI

Am ales trei nume: Florin Marin, Mihai Pintilii, Milicã Hotoboc.

Primul, un antrenor

cu ºtate vechi, a trecut ºi pe la Jiul prin 2006, dar n-a reuºit mare lucru. Acum omul se aflã la cârma

echipei Oþelul Galaþi, pe care încearcã sã o scoatã dintr-o situaþie dificilã, cea de la retrogradare, ºi reuºeºte.

Punct cu punct, Oþelul Galaþi se descurcã, avându-l în poartã ºi pe cel care zece ani a apãrat la Jiul, Hotoboc. Un Hotoboc

care chiar dacã la Botoºani n-a avut o prestaþie prea grozavã, rãmâne, oricum, peste rezerva sa, Kalambay.

Mihai Pintilii revine în þarã dupã experienþa arabã ºi devine liderul echipei Pandurii Tg. Jiu. El este cel care pune o amprentã

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

Fotbal, Liga I

STEAUA, CE PÂRNAIE!

HUNEDOARA BATE ÎN DEPLASARE

Ex-jiuliºtii Roiu ºi Drãgoescu au trãit alaturi bucuria victoriei lui FC Hunedoara la Turceni z Cu foºtii jucãtori ai Jiului Roiu ºi Drãgoescu în echipã, F.C. Hunedoara s-a impus în meciul de la ªtiinþa Turceni cu 21, rãmânând în continuare pe o poziþie de mijlocul clasamentului. z Liderul Naþional Sebiº a reuºit un galop

Fotbal, Liga a II-a

Cine mai vrea în Liga I? z În Seria 1, liderul F.C. Voluntari a cedat la Baloteºti (0-1), iar Suceava (2-0 cu A.S.C. Bacãu) ºi Academia Piteºti (3-0 la Slobozia, echipa Unirea fiind exclusã din campionat), s-au apropiat de lider. z Legendara Farul Constanþa (0-4 la Brãila) va

evidentã pe jocul echipei gorjene, clarviziunea sa fiind extrem de vizibilã în contextul echipei.

Iatã cã cele trei nume care au prins ultima perioadã de glorie a Jiului în Liga I, fac ºi acum faþã cu brio statutului de sportivi în prima linie.

de sãnãtate, 3-0 la Millenium Giarmata, rãmânând în continuare la patru puncte avans faþã de U.T.A. B.D., victorioasã ºi ea cu 3-1 în meciul cu ACSVM Craiova.

juca în play-out pentru a putea rãmâne în Liga a II-a. z Clona fotbalului timiºorean, A.C.S. Recaº (Poli) a beneficiat de un 3-0 cu retrasa Fortuna Câmpina, în timp ce urmãritoarea Metalul Reºiþa a câºtigat cu emoþii, 3-2, dupã ce a fost condusã acasã cu 1-0 ºi 2-1 de cãtre F.C. Olt Slatina. z ªi Unirea Târlungeni a pierdut, 1-2 la C.S.M. Rm. Vâlcea, dupã ce a condus cu 1-0. z Pânã la finalul lunii martie a.c. se mai joacã ultimele trei etape ale sezonului regulat, apoi se vor juca turneele play-off ºi play-out, plus jocurile de baraj pentru a rãmâne sau a retrograda.

În ediþia de mâine z Fotoreportaj de la un semieºec al gazdelor, Hercules Lupeni-Victoria Cãlan 1-1. z Jiul-Minerul Uricani 1-1, un meci între „bãtrânii” Irina ºi „Jalon” Câmpean, alãturi de o armatã de juniori. z Tatã ºi fiu, familia Miclãuº, jucând în aceeaºi etapã pe terenuri diferite.

Liga a IV-a Hunedoara Etapa a 16-a, 14 martie Univ. Petroºani – Gloria Geoagiu 2-0 C.S. Vulcan – Aurul Certej 4-0 Metalul Criºcior – Aurul Brad 0-4 Jiul – Minerul Uricani 1-1 Cetate Deva – Dacia Orãºtie 8-2 Hercules Lupeni – Victoria Cãlan 1-1 ªoimul Bãiþa – Retezatul Haþeg 2-1 Inter Petrila a stat

Paginã realizatã de Genu TUÞU

z Etapa a 21-a a oferit încã o datã chipul jalnic al campioanei, fãcut zob la Tg. Jiu, cu un Mihai Pintilii lider de piaþã. Steaua, cu jucãtori de Naþionalã, nu a putut depãºi o evoluþie cu notã de 3 ºi 4. z Urmãritoarea Stelei, Petrolul Ploieºti, s-a împiedicat, 1-1 la Rapid Bucureºti. z Cu punctul obþinut la Mihai Pintilii a revenit Chiajna, 0-0 cu Concordia, în forþã la Pandurii Tg. Jiu, A.S.A. Tg. Mureº ºi-a întãrit cu o pasã de gol poziþia a treia, având o în meciul cu Steaua serioasã opþiune pentru cupele europene. z Clujul are toate ºansele ca de la anul sã aibe ambele echipe, Universitatea ºi C.F.R., în Liga a II-a. z Dinamo a fost condusã cu 1-0, dar pânã la urmã Ceahlãul P. Neamþ nu ºi-a putut depãºi condiþia, fiind învinsã cu 3-1. z Interesantã evoluþia celor de la C.S.M.S. Iaºi, cu punctaj maxim în ultimele patru meciuri, echipa din Copou intrând într-o zonã mai liniºtitã a clasamentului. z O altã fostã campioanã, Oþelul Galaþi, este în cãdere liberã, scorul de 1-1 la Botoºani fiind ca o frecþie la piciorul de lemn.

Portarul Dumitru Hotoboc trãieºte o a doua tinereþe la Oþelul Galaþi