Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 818
Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Anvelopãri pe fonduri europene, la Petroºani
I
mobilele din municipiul Petroºani vor fi anvelopate pe fonduri europene. Dacã în urmã cu câþiva ani, la nivel naþional a fost demarat un program de reabilitare termicã acesta a stagnat, Guvernul nealocând fondurile necesare finalizãrii acestui program. Edilii locali de la Petroºani aºteaptã sã se publice axa de finanþare pentru a accesa fonduri europene în vederea reabilitãrii termice. “Pentru reabilitarea termicã existã o dezbatere care înseamnã strãmutarea ei pe fonduri europene. În acest moment lucrurile nu sunt clare se aºteaptã o decizie ºi o axã care sã permitã reabilitarea blocurilor pe fonduri europene. În municipiul Petroºani se lucreazã încã la o parte din blocurile care au fost începute anul trecut în ceea ce priveºte anveloparea, a declarat Nicu Taºcã purtãtor de cuvânt primãria Petroºani. La Petroºani blocurile la care au fost începute lucrãrile de reabilitare termicã sunt amplasate pe strada Pãcii. La o parte, lucrãrile au fost finalizate, iar la altele locatarii încã mai aºteaptã. Monika BACIU
BA DA, BA NU, ÎN DEFILEUL JIULUI
Se închide Defileul Jiului,
ba cã încã nu...
P
oliþia rutierã ºi site-ul CNADR dau ca sigurã închiderea Defileului Jiului, pe artera rutierã chiar de luni, 16 martie, în timp ce autoritãþile din cele douã judeþe pe care se aflã drumul, zic cã au fost convocate marþi pentru discuþii privind restricþiile. >>> PAGINA A 3-A
Apometre pentru sãraci rea mulþi oameni sãraci au datorii P la apã ºi, pentru cã penalitãþile se acumuleazã într-un ritm ameþitor, firma
de distribuþie a apei din Valea Jiului vine cu o soluþie salvatoare. Potrivit directorului general al SC Apa Serv,
Costel Avram, nevoiaºii pot primi apometre, iar pentru astfel de situaþii au fost achiziþionate primele 200 de aparate de înregistrat consumul. Locuiesc în blocuri vechi, cu instalaþii defecte ºi, cei mai mulþi oameni care vin în audienþe la Apa Serv sunt foarte sãraci. Nu au posibilitatea sã plãteascã ceea ce consumã ºi nici penalitãþile ce li se acumuleazã, dar nici nu îºi permit luxul de a-ºi monta un apometru. „Am venit pentru cã lunar am foarte multã apã
consumatã. Nici nu stau acasã, dar în bloc numai eu plãtesc. Nu am cum ºi vreau sã vãd ce se poate face”, a spus o femeie care a venit în audienþã la sediul Apa Serv. Tocmai pentru cã astfel de oameni se învârt într-un cerc fãrã scãpare, Apa Serv a decis sã opreascã cumva pierderile generate de cazurile sociale. Asta pentru cã zilnic ajung astfel de oameni în audienþã. „Nu îºi pot respecta angajamentele de platã, dar trecem peste asta. Avem zilnic oameni în audienþã. Mãcar apã sã aibã oamenii. Dacã sunt
pe scarã 10 ºi unul nu are apometru, pierderile trec la cel fãrã aparat de înregistrat. Am dispus sã cumpãrãm noi apometrele, le montãm la aceºti oameni, iar pe parcurs, le reþinem ºi costul apometrului. Ei scapã de pierderi ºi ajung cumva la zi”, a menþionat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Pentru început, Apa Serv a achiziþionat un numãr de 200 de apometre, iar acum a început reevaluarea cazurilor sociale. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
Viteza l-a bãgat în spital
ª
oferul unui autotren care transporta fier vechi a avut nevoie de ajutorul echipelor de descarcerare dupã ce a rãmas captiv în cabina mastodontului care s-a rãsturnat.
Accidentul rutier grav a avut loc sâmbãtã dupã amiazã pe raza comunei Bãniþa, în zona serpentinelor de la Meriºor. ªoferul tirului venea dinspre Petroºani ºi la coborâre pe serpentine nu a încetinit iar într-o curbã periculoasã a pierdut controlul volanului. Mastodontul s-a rãsturnat ºi s-a izbit de parapeþii de pe marginea drumului iar
ºoferul a rãmas blocat în cabinã. Acesta a suferit mai multe rãni la mâini ºi picioare, iar pentru a fi eliberat a avut nevoie de intervenþia echipelor de pompieri din cadrul Detaºamentului Petroºani. Echipajul ISU a reuºit sã-i acorde primul ajutor ºoferului rãnit ºi apoi sã-l scoatã din cabina autovehiculului, însã intervenþia a fost una dificilã.
Spãrgãtorul de maºini trimis în judecatã
I
ndividul de 32 de ani care împreunã cu o adolescentã de 17 ani au spart mai multe autoturisme din Petroºani, în special taxiuri ºi microbuze de persoane, a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Individul este judecat pentru furt calificat. Constantin Armeanu a fost prins în flagrant la începutul lunii ianuarie a.c., dupã ce a spart mai multe autovehicule într-o singurã noapte, iar complice îi era o adolescentã de 17 ani din localitatea Petrila. Hoþul avea asupra lui mai multe instrumente cu care acþiona: levier, ºurubelniþã, patent, mãnuºi, lanternã, rolã de bandã adezivã ºi chei pentru lacãte, dar ºi bunuri ºi sume de bani a cãror provenienþã nu o putea justifica, au explicat poliþiºtii la momentul reþinerii. Bunurile sustrase din autoturisme au fost recuperate, dar prejudiciul total, în valoare de 1.600 lei, a fost recuperat în doar proporþie de 40 %, pentru cã hoþul a avariat
autovehiculele. În acest dosar sunt ºapte prejudiciaþi iar primul termen de judecatã este mâine-marþi, însã Constantin Armeanu, aflat în arest preventiv ar putea lipsi deºi prezenþa sa este obligatorie. Bãrbatul a fost internat în Spitalul Penitenciar Jilava Bucureºti, iar judecãtorii au cerut ca în cazul în care nu poate fi prezentat în instanþã, sã li comunice un referat medical pentru scutire. Pe de altã parte, printre cei prejudiciaþi se aflã ºi soþul consilierei judeþene Dorina Pleºcan ºi tatãl lui Daniel Pleºcan, tânãrul din Petroºani reþinut de BCCO ºi judecat acum pentru proxenetism. Maximilian GÂNJU
„S-a intervenit cu echipamentul de descarcerare pentru extragerea ºoferului rãnit din cabina tirului, a fost nevoie sã intervenim de pe parapeþi pentru cã nu exista altã posibilitate de a ajunge la victimã. Aceasta a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani dupã ce i s-a acordat primul ajutor la faþa locului”, au spus pompierii. Circulaþia rutierã pe DN 66 în zona Meriºor a fost îngreunatã, însã poliþiºtii din Bãniþa au reuºit sã o þinã deschisã pe tot parcursul intervenþiei salvatorilor. Poliþiºtii spun cã ºoferul nu a adaptat viteza deºi ºtia cã are încãrcãturã ºi se apropie de o curbã periculoasã. Acesta este al treilea accident care are loc în ultimele luni în zonã ºi în care este implicat un autotren. Un tir a zburat în curtea unui localnic dupã ce ºoferul a coborât serpentinele cu vitezã prea mare. Tot în zonã, un alt autotren a spulberat pur ºi simplu un autoturism dupã ce remorca i-a fugit pe contrasens ºi l-a acroºat. Maximilian GÂNJU
Angajaþii CJ Hunedoara, încolonaþi la DNA Funcþionarii din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara au fost citaþi la DNA Alba Iulia pentru a da
Capturã. Jucãrii contrafãcute din China pentru societãþi din judeþul Hunedoara
A
u vrut sã vândã mãrfuri contrafãcute ori sã nu le declare, totul pentru un profit mai mare din vânzare. Inspectorii vamali i-au prins, însã, în urma unui control amãnunþit a containerelor trimise din China pentru societãþi din mai multe judeþe, inclusiv Hunedoara
declaraþii în dosarul în care preºedintele suspendat al CJ, Mircea Moloþ, este anchetat pentru presupuse fapte de corupþie. Dezvãluirea a fost fãcutã de preºedintele interimar al CJ, Dorin Gligor. Periplul funcþionarilor la DNA nu afecteazã însã ºi activitatea instituþiei mai spune oficialul. “În ultima perioadã, neam eliberat de diverse constrângeri ºi în condiþiile acestea, în mod evident, avem o eficienþã administrativã, dar ne obligã la eforturi suplimentare", a declarat Gligor. M. GÂNJU
Mãrfuri susceptibile de a fi contrafãcute, jucãrii ºi gresie nedeclarate, în valoare totalã de aproximativ 13.850 euro, au fost reþinute de inspectorii vamali din cadrul Biroului vamal de Frontierã Constanþa Sud, în urma unui control de specialitate efectuat asupra unor containere sosite din China pentru societãþi cu sediul în Bucureºti, Piatra Neamþ ºi Hunedoara. Inspectorii vamali au acþionat în baza analizei de risc ºi au efcetuat un controlul amãnunþit asupra unor containere sosite din China pentru patru societãþi cu sediile în Bucureºti, Piatra Neamþ ºi Hunedoara. Ca urmare a acestor controale, inspectorii vamali au reþinut 15000 bucãþi mingi de cauciuc, 480 bucãþi cuþite ºi 4500 bucãþi/ seturi ornamente biciclete, susceptibile de a aduce atingere dreptului de proprietate intelectualã ale mãrcilor Disney, Apple ºi Hello Kitty, cu o valoare de piaþã a bunurilor originale de aproximativ 11 500 euro, precum ºi 4320 de bucãþi de jucãrii — pãpuºi plastic, respectiv 64 mp gresie, identificate în plus faþã de mãrfurile declarate, în valoare totalã de aproximativ 2 350 euro. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
BA DA, BA NU, ÎN DEFILEUL JIULUI
Se închide Defileul Jiului, ba cã încã nu P
oliþia rutierã ºi site-ul CNADR dau ca sigurã închiderea Defileului Jiului, pe artera rutierã chiar de luni, 16 martie, în timp ce autoritãþile din cele douã judeþe pe care se aflã drumul, zic cã au fost convocate marþi pentru discuþii privind restricþiile.
Practic, e un fel de joaca de-a facerea de bine, cu autoritãþile judeþene, care sperã cã marþi, 17 martie, vor mai avea ce sã discute cu responsabilii CNADR în ceea ce priveºte restricþiile. Poliþia rutierã comunicã închiderea arterei rutiere: „Începând cu data de 16.03.2015, circulaþia rutierã va fi închisã în fiecare zi, de luni pânã sâmbãta, în intervalul orar 07:00 12:00 si 14:00 19:00. In intervalul 12:00 - 14:00, circulaþia rutierã este permisã autovehiculelor
cu masa totalã maximã autorizatã <7,5 tone, precum ºi a autovehiculelor de transport persoane. În ziua de duminicã, circulaþia este deschisã tuturor categoriilor de vehicule”, se aratã în comunicatul IPJ Hunedoara. Acelaºi lucru susþine ºi CNADR pe site-ul sãu, însã, reprezentantul din Gorj al acesteia, Ion Tudor le-a comunicat autoritãþilor judeþene cã vor putea sã discute marþi despre restricþii. „Am aflat ºi noi cu stupoare cã se va închide Defileul Jiului, deºi avem programatã o întâlnire între Consiliul Judeþean Hunedoara, Prefectura Hunedoara,
Prefectura Gorj ºi CNADR, abia marþi, în zona Lainici, ca sã discutãm tocmai despre restricþii. Domnul Tudor, ne-a comunicat cã poliþia rutierã doar a fãcut o informare despre restricþii, dar ele nu vor intra în vigoare de luni”, a precizat Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Joaca de-a comunicatele pare ilarã în condiþiile în care Valea Jiului rãmâne din nou izolatã de lucrãrile din Defileul Jiului, în timp ce autoritãþile judeþene sunt purtate cu zãhãrelul. Între timp, CNADR dã ºi rutele ocolitoare pentru ºoferi. Pentru relaþia Târgu
Jiu - Petroºani ºi retur: 1. DN 67 km 83+100 (Tg. Jiu - Rm. Vâlcea) - DN 7 km 170+750 (Rm. Valcea - Sibiu - Sebeº Simeria) - DN 66 km 210+555 (Simeria Haþeg - Petroºani) 2. DN 67 km 83+100 (Tg. Jiu - Dr. Tr. Severin) - DN 6 km 337+825 (Dr. Tr. Severin - Orºova Caransebeº) - DN 68 km 5+300 (Caransebeº - Haþeg) DN 66 km 70+336 (Haþeg - Petroºani); 3. DN 66 km 83+100 (Tg. Jiu Filiaºi) - DN 6 km 264+995 (Filiaºi Strehaia - Dr. Tr. Severin - Orºova Caransebeº) - DN 68 km 0+000
(Caransebeº - Haþeg) DN 66 km 70+336 (Haþeg - Petroºani).
L
ucrãri întârziate
Proiectul de modernizare a Defileului Jiului a demarat în anul 2012. Lucrãrile au fost contractate de asocierea de firme Copisa Constructora Pirenaica (Spania) Chiruli Andrea Impresa Individuale (Italia) - Coremi Inter (România), care s-au angajat sã reabiliteze aceastã porþiune din DN66. Proiectul finanþat de statul roman prin Ministerul Transporturilor are o valoare de 150 de milioane de lei. De precizat cã derularea
Mircea Moloþ se judecã la Alba cu prefectul Sorin Vasilescu
Pr
eºedintele suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara a obþinut strãmutarea procesului intentat prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, care a semnat ordinul de încetare a mandatului înainte de termen. Procesul se va judeca la Tribunalul Alba.
Mircea Ioan Moloþ a cerut la Curtea de Apel Alba Iulia strãmutarea procesului de la Tribunalul Hunedoara, iar instanþa a admis solicitarea. ”Admite cererea de strãmutare formulatã de reclamantul MMI ºi, în consecinþã: Strãmutã procesul ce face obiectul dosarului nr. 1125/97/2015 al Tribunalului Hunedoara – Secþia a II-a Civilã, de Contencios Administrativ ºi Fiscal privind pe reclamantul MMI în contradictoriu cu pârâtul PJH (Prefectul Judeþului Hunedoara) având ca obiect anulare act administrativ, de la Tribunalul Hunedoara la Tribunalul Alba secþia a II a civilã de contencios administrativ, cu pãstrarea actelor”, se aratã în sentinþa pronunþatã vineri de Curtea
de Apel Alba Iulia. La finele lunii ianuarie, Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis ordinul privind constatarea încetãrii mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, a Preºedintelui Consiliului judeþean Hunedoara. Ordinul Prefectului de Hunedoara a venit ca urmare a deciziei definitive a instanþei de judecatã privind starea de incompatibilitate a lui Mircea Ioan Moloþ, constatatã de Agenþia
proiectului a fost mult întârziatã, iar CNADNR ºi companiile care reabiliteazã ºoseaua au decis impunerea unor restricþii mult mai stricte de circulaþie pentru ca drumarii sã îºi poatã derula activitatea. „Platforma drumului este foarte îngustã, pe unele porþiuni, astfel cã lucrãrile nu pot fi executate sub trafic, fiind necesar un spaþiu minim pentru utilaje ºi lucrãtori. Nu pot fi realizate variante de ocolire provizorii deoarece drumul este încadrat între taluze verticale de rocã ºi râul Jiu. Transportul materialelor utilizate în lucrare ºi cel al materialelor excavate este foarte intens. O atenþie deosebitã trebuie acordatã transportului de betoane, care realizat în condiþii de trafic deschis ar implica întârzieri mari, ce pot genera riscuri considerabile legate de calitatea lucrãrilor de betonare continuã”, a informat CNADNR. Diana MITRACHE Car men COSMAN-PREDA
Naþionalã de Integritate, conform prevederilor legale. Conform actului amintit “se constatã încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, exercitat de domnul Moloþ Ioan Mircea, ca urmare a încãlcãrii regimului juridic al incompatibilitãþilor, constatat de Agenþia Naþionalã de Integritate prin Raportul de evaluare nr. 27000/G/II/21.05.2012, rãmas definitiv ca urmare a Deciziei nr. 133 din 21.01.2015 pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Bucureºti”. Numai cã Mircea Moloþ a atacat ordinul, iar dosarul a fost înregistrat, iniþial, la Tribunalul Hunedoara, unde s-a ºi consumat primul termen de judecatã, însã a fost doar o amânare de termen. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Austriecii, în Valea Jiului
A
ustriecii au ales zonele turistice din Valea Jiului pentru a-ºi petrece câteva zile de relaxare. Tot în aceastã perioadã în staþiunea montanã Straja va sosi un grup de nemþi, iar agenþiile de turism promoveazã potenþialul acestei zone. “În ultimii patru ani de zile noi am lansat în strãinãtate niºte pachete turistice la cerere. Partenerii noºtri din Austria ne solicitã câteva repere în România iar în funcþie de acest lucru noi
facem circuite de 10-14 zile. Am avut în ultimii trei ani turiºti din Austria ºi acum avem solicitãri pentru un grup mai mare din Germania cu trei zile la Valea Mureºului ºi ºapte zile în Valea Jiului. Aici, cel care a solicitat este un medic german care a plecat din Petrila. Ei apreciazã ceea ce vãd la noi ºi am sesizat în ultima perioadã cã ºi cei care deþin pensiuni ºi hoteluri în zonã se ocupã pentru a le face programul plãcut”, a declarat Ioan Toacã reprezentant agenþie de turism. Chiar ºi cu promovare, turismul din Valea Jiului încã
nu reprezintã o alternativã viabilã la minerit. Încã ne lipsesc multe, iar agenþii de turism ne spun unde ar mai trebui lucrat. “Este o colaborare mai strânsã între cei care deþin locaþiile ºi ei sã aibã încredere ºi sã vinã la noi cu
Astenia poate sã ucidã
Odatã cu venirea primãverii în organism au loc schimbãri majore. Dupã iarna lungã, organismul este slãbit, iar imunitatea scãzutã, iar toate acestea nu fac altceva decât sã influenþeze starea de spirit, dar ºi cea de sãnãtate. Medicii ne explicã ce schimbãri se produc în corpul uman. „Dupã o iarnã mai lungã organismul suferã niºte schimbãri de-a lungul iernii. Sunt organisme care hiberneazã ºi activitatea metabolicã este mai mare. Omul prin structura cum este construit nu intra în acest process de hibernare, metabolismul nu este încetinit ºi atunci existã niºte arderi suplimentare. Aportul de vitamine este redus,
oferte ca noi sã dãm mai departe colegilor noºtri din þarã ºi din strãinãtate. Aºa este mult mai bine ºi mai util de a pune în valoare aceste obiective care sunt în Vale. Mai avem niºte solicitãri pentru Republica Moldova cãrora le-am ºi propus
ca în perspectivã sã organizãm Crãciunul ºi revelionul pe rit vechi în Straja ºi în Parâng”, a mai precizat sursa citatã. În staþiunile montane din Valea Jiului au început cu ani în urmã lucrãri ample de modernizare, însã acesta nu au fost duse la bun sfârºit. Autoritãþile locale sunt blocate având în vedere investiþiile ce trebuie realizate, iar un mare scandal a zguduit în ultima perioadã aceste programe de dezvoltare, procurorii DNA încercând sã demonstreze cã autoritãþile au fraudat fondurile pentru aceste proiecte.
Vârsta nu este un impediment pentru iubitorii schiului
V
eteranii schiului s-au întrecut pe pârtiile din Straja. În weekend-ul care tocmai a trecut în staþiunea montanã Straja ºi-au dat întâlnire decanii de vârstã ai schiului. Zeci de persoane cu vârste cuprinse între 35 ºi 84 de ani au luptat pentru a obþine
Monika BACIU
Boala mâinilor murdare, eterna problemã
F
A
stenia de primãvarã este o afecþiune care poate avea consecinþe extrem de grave dacã nu este tratatã corespunzãtor. Cei care suferã de aceastã boalã specificã primãverii pot ajunge chiar ºi la sinucideri.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
aportul de electroliþi este redus ºi dacã coraboram ºi cu faptul cã sunt mulþi pensionari care nu-ºi pot permite achiziþionare de legume ºi fructe care sã conþinã vitamina C care sã apere organismul. Se explica faptul cã spre primavera organismul îºi epuizeazã resursele ºi sistemul imunitar devine mai scãzut. De asta ºi apar primãvara probleme mari ºi multe decese ºi apat o serie de îmbolnãviri viroze, gripe ºi alte boli pentru cã sistemul imunitar este mai scãzut. În aceasta perioada trebuie un aport de vitamine mai consistent”, a declarat Constantin Gheorghiu medic de familie. Astenia de primãvarã se manifestã prin oboseli, dar ºi depresie. „Apar diferite ameþeli, lipsa poftei de mâncare, apar ºi stãri de depresie. Dorinþa de a trãi este mai scãzutã la unii. Trebuie ºtiut cã
de-a lungul iernii trebuie consumate legume cât mai proaspete, fructe multe, mere, citrice, banane. Medicul stabileºte cam ce regim în funcþie de afecþiunea fiecãruia”, a mai precizat sursa citatã. Cei care sunt deprimaþi ar trebui sã apeleze ºi la psihologi, astfel încât aceastã stare sã nu se agraveze. „Persoanele care suferã de depresie trebuie sã meargã la psiholog. Dacã intensitatea depresiei este mai mare, existã riscul suicidului”, a mai spus Gheorghiu. Din categoria persoanelor care se simt lipsite de energie la început de primãvarã fac parte ºi bolnavii cronic, deoarece adaptarea organismului implicã pentru ei un efort mai mare. În aceastã perioadã, organismul trebuie ajutat sã se adapteze, iar odihna îi asigurã refacerea de care are nevoie. Monika BACIU
ocarul de hepatitã din municipiul Petroºani nu a fost lichidat. La Centrul Cor Iesu din Petroºani au fost semnalate mai multe astfel de cazuri, iar dascãlii spun cã vinã le aparþºine în principal pãrinþilor care nu þin cont de regulile minime de igienã. Doar în cursul acestei sãptãmâni au fost semnalate opt cazuri de hepatitã A în unitãþile de învãþãmânt din Petroºani. „Din pãcate aceastã epidemie a sãrãciei ºi a mizeriei a ajuns ºi la noi la cãmin nu doar la ºcoalã pentru cã sunt douã instituþii care existã în acelaºi imobil. A ajuns ºi la noi pentru cã noi asistãm copilaºi care vin la centrul de zi din acest cartier al Petrosaniului unde a izbucnit epidemia cu câteva luni în urmã ºi de unde s-a extins ºi la alte unitãþi de învãþãmânt. Este o problemã destul de mare pe care nu ºtiu dacã autoritatiile o pot gestiona 100% pentru cã în ciuda tuturor eforturilor ºi a vaccinãrilor ºi a celorlalte eforturi de igienizare ºi derati-
zare care se fac ºi la noi la unitate ºi sunt convinsã cã ºi SPLAS Petroºani face toate demersurile în ceea ce priveºte aceastã situaþie. Totul se rezumã la acele familii unde mama ºi tatãl nu au grijã de igiena locuinþei ºi igiena copilaºilor. Toate eforturile sunt împiedicate de lipsa
totalã de interes a populaþiei pentru igienã. Indiferent ce s-ar întâmpla, dacã populaþia nu este conºtientã, dacã este apã ºi sãpun ºi cã nu trãim undeva într-o þarã de lumea a treia unde apa este deficitarã. În condiþiile în care existã apã, iar noi nu ne spãlam atunci propagãm mai departe aceastã epidemie. Ceea ce este grav”, a declarat Eva Acs directorul Centrului Cor Iesu. ªi autoritãþile locale au luat mãsuri. În Colonie, la blocul social s-au realizat lucrãri de dezinsecþie, care însã nu au dat roade. Monika BACIU
un loc fruntaº la categoria de vârstã. Cupa Veteranilor din Straja s-a aflat la ediþia cu numãrul 44. Iosif Racoþea are 84 de ani, dar asta nu îl împiedicã sã se urce pe schiuri ºi sã concureze. Nimic nu îi trãdeazã vârsta înaintatã, iar voioºia ºi dragostea pentru munte îl motiveazã. “Am 84 de ani, sunt nãscut în 1930. este excepþional pe schiuri, nu aº da schiurile pentru nimic în lume. Am cabana aici, schiez de când aveam 10 ani, am fost la concursuri în toatã þara, am fost în lotul de schi a judeþului Hunedoara. Mã simt foarte bine aici, mã simt mai bine decât acasã. E aerul curat, îmi pare rãu cã se duce zãpada repede, eu aº vrea sã schiez ºi în iunie aici, ne bucurãm cã avem sãnãtate. Am
lucrat la minã ºi în alte pãrþi ºi am fost la schi în toatã þara”, ne spune Iosif Racoþea, cel mai în vârstã concurent. Sunt concurenþi care vin la Straja de zeci de ani. Aceastã competiþie este prilenicã pentru a se întâlni cu vechile cunoºtinþe. “La 70-74 de ani concurez. Vin aici de prin 1971, dar la concursul acesta particip de vreo 30 de ani. Vin de plãcere. Sãnãtatea ºi aerul curat aici se câºtigã. Aici ne întâlnim cu colegii, cu prietenii. Asta e viaþa, nu ne lãsãm cã dacã ne lãsãm îmbãtrânim mai repede ºi murim”, ne spune un alt bãrbat.
Deºi sunt trecute de prima tinereþe, douã doamne s-au întrecut ºi ele pe pârtie. Vin în Straja de la sute de kilometri distanþã. “Concurez la categoria de vârstã 60-69 de ani, este al doilea an când vin aici, îmi place foarte mult. Iubesc toate sporturile care mã motiveazã ºi mã aduc în jos la 45 de ani. Mã simt mult mai tânãrã. Vin de Cugir de la Alba. Asta este staþiunea care îmi place cel mai mult”, ne spune o concurentã din judeþul Alba. “Am participat la categoria de 74 de ani, schiez de la 22 de ani ºi am lucrat 42 de ani
Chinezii, schi pe doage de butoi, în Straja
A
u lãsat schiurile moderne ºi s-au urcat pe douã bucãþi de lemn. în staþiunea montanã Straja a avut loc, weekendul trecut, concursul de schi pe doage. Veteranii ºi-au demonstrat abilitãþile de schior folosindu-se de douã bucãþi de lemn ºi o bâtã. O concurentã originarã din China a fãcut deliciul publicului. “Sunt din China ºi îmi place foarte mult aici. Vin la schi aici în fiecare an, îmi place zãpada de aici cã e mare. Oamenii de aici sunt omenoºi ºi sunt buni. Totul este bine, îmi place schiul, îmi place România”, spune concurenta din China. Toþi cei care s-au aliniat la start cu doagele în picioare spun cã distracþia este cea care primeazã. ”Eu sunt localnicã ºi am venit
pentru distracþie. Vin în fiecare an. E cel mai uºor cu doagele, e distractiv”, ne spune o concurentã. “Este al cincilea an la concurs, prima datã cu doagele, iar apoi particip la concursul de slalom cu schiurile. Vin de cinci ani ºi îmi place aici, e atmosferã frumoasã ºi cei mai în vârstã îmi spuneau cã e a cea mai veche competiþie din þarã pentru veterani. Cu doagele e foarte greu, nu ºtiu dacã ajungem pânã la finish cu doagele, dar mergem cu frâna de mânã trasã ºi sigur ajungem”, spune un alt concurent.
Proba de doage este una tradiþionalã în Straja. An de an, zeci de participanþi se aliniazã la start. “Zãpada este foarte multã, are peste un metru pe pârtii ceea ce este un lucru deosebit. Veteranii sunt veniþi din toatã þara care au participat astãzi la concursurile de schi fond, schi alpin ºi la proba tradiþionalã de doage”, spune Emil Pãrãu, organizator. Zãpada pe pârtiile din Straja mãsoarã peste un metru, iar condiþiile sunt excelente pentru practicarea sporturilor de iarnã. Monika BACIU
în învãþãmânt, am tot fãcut schi ºi acum am venit aici de vreo 20 ºi ceva de ani. Din Timiºoara vin pentru cã
îmi place staþiunea, are pârtii foarte frumoase, oamenii sunt foarte primitori, peisajele sunt splendide ºi te îndeamnã. Chiar dacã am fãcut 250 de kilometri nu îmi pare rãu pentur cã mã simt foarte bine aici”, ne spune o concurentã care a venit la Straja tocmai de la Timiºoara. Toþi veteranii care s-au întrecut pe pârtie au fost premiaþi de organizatori, “Avem foarte multã zãpadã pentru aceastã datã. Niciodatã la jumãtatea lui martie nu a fost atâta zãpadã pe pârtii, concurenþi din toatã þara, voie bunã. Lumea e venitã pentru distraþie ºi tot anul se pregãtesc sã se pregãteasã pentru aceastã cupã a Veteranilor. Este a 44-a ediþie a Cupei veteranilor, neîntreruptã aici în Straja”, a declarat Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei. Premiul cel mare a constat în revederea cu prietenii. Monika BACIU
4 Actualitate
Austriecii, în Valea Jiului
A
ustriecii au ales zonele turistice din Valea Jiului pentru a-ºi petrece câteva zile de relaxare. Tot în aceastã perioadã în staþiunea montanã Straja va sosi un grup de nemþi, iar agenþiile de turism promoveazã potenþialul acestei zone. “În ultimii patru ani de zile noi am lansat în strãinãtate niºte pachete turistice la cerere. Partenerii noºtri din Austria ne solicitã câteva repere în România iar în funcþie de acest lucru noi
facem circuite de 10-14 zile. Am avut în ultimii trei ani turiºti din Austria ºi acum avem solicitãri pentru un grup mai mare din Germania cu trei zile la Valea Mureºului ºi ºapte zile în Valea Jiului. Aici, cel care a solicitat este un medic german care a plecat din Petrila. Ei apreciazã ceea ce vãd la noi ºi am sesizat în ultima perioadã cã ºi cei care deþin pensiuni ºi hoteluri în zonã se ocupã pentru a le face programul plãcut”, a declarat Ioan Toacã reprezentant agenþie de turism. Chiar ºi cu promovare, turismul din Valea Jiului încã
nu reprezintã o alternativã viabilã la minerit. Încã ne lipsesc multe, iar agenþii de turism ne spun unde ar mai trebui lucrat. “Este o colaborare mai strânsã între cei care deþin locaþiile ºi ei sã aibã încredere ºi sã vinã la noi cu
Astenia poate sã ucidã
Odatã cu venirea primãverii în organism au loc schimbãri majore. Dupã iarna lungã, organismul este slãbit, iar imunitatea scãzutã, iar toate acestea nu fac altceva decât sã influenþeze starea de spirit, dar ºi cea de sãnãtate. Medicii ne explicã ce schimbãri se produc în corpul uman. „Dupã o iarnã mai lungã organismul suferã niºte schimbãri de-a lungul iernii. Sunt organisme care hiberneazã ºi activitatea metabolicã este mai mare. Omul prin structura cum este construit nu intra în acest process de hibernare, metabolismul nu este încetinit ºi atunci existã niºte arderi suplimentare. Aportul de vitamine este redus,
oferte ca noi sã dãm mai departe colegilor noºtri din þarã ºi din strãinãtate. Aºa este mult mai bine ºi mai util de a pune în valoare aceste obiective care sunt în Vale. Mai avem niºte solicitãri pentru Republica Moldova cãrora le-am ºi propus
ca în perspectivã sã organizãm Crãciunul ºi revelionul pe rit vechi în Straja ºi în Parâng”, a mai precizat sursa citatã. În staþiunile montane din Valea Jiului au început cu ani în urmã lucrãri ample de modernizare, însã acesta nu au fost duse la bun sfârºit. Autoritãþile locale sunt blocate având în vedere investiþiile ce trebuie realizate, iar un mare scandal a zguduit în ultima perioadã aceste programe de dezvoltare, procurorii DNA încercând sã demonstreze cã autoritãþile au fraudat fondurile pentru aceste proiecte.
Vârsta nu este un impediment pentru iubitorii schiului
V
eteranii schiului s-au întrecut pe pârtiile din Straja. În weekend-ul care tocmai a trecut în staþiunea montanã Straja ºi-au dat întâlnire decanii de vârstã ai schiului. Zeci de persoane cu vârste cuprinse între 35 ºi 84 de ani au luptat pentru a obþine
Monika BACIU
Boala mâinilor murdare, eterna problemã
F
A
stenia de primãvarã este o afecþiune care poate avea consecinþe extrem de grave dacã nu este tratatã corespunzãtor. Cei care suferã de aceastã boalã specificã primãverii pot ajunge chiar ºi la sinucideri.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
aportul de electroliþi este redus ºi dacã coraboram ºi cu faptul cã sunt mulþi pensionari care nu-ºi pot permite achiziþionare de legume ºi fructe care sã conþinã vitamina C care sã apere organismul. Se explica faptul cã spre primavera organismul îºi epuizeazã resursele ºi sistemul imunitar devine mai scãzut. De asta ºi apar primãvara probleme mari ºi multe decese ºi apat o serie de îmbolnãviri viroze, gripe ºi alte boli pentru cã sistemul imunitar este mai scãzut. În aceasta perioada trebuie un aport de vitamine mai consistent”, a declarat Constantin Gheorghiu medic de familie. Astenia de primãvarã se manifestã prin oboseli, dar ºi depresie. „Apar diferite ameþeli, lipsa poftei de mâncare, apar ºi stãri de depresie. Dorinþa de a trãi este mai scãzutã la unii. Trebuie ºtiut cã
de-a lungul iernii trebuie consumate legume cât mai proaspete, fructe multe, mere, citrice, banane. Medicul stabileºte cam ce regim în funcþie de afecþiunea fiecãruia”, a mai precizat sursa citatã. Cei care sunt deprimaþi ar trebui sã apeleze ºi la psihologi, astfel încât aceastã stare sã nu se agraveze. „Persoanele care suferã de depresie trebuie sã meargã la psiholog. Dacã intensitatea depresiei este mai mare, existã riscul suicidului”, a mai spus Gheorghiu. Din categoria persoanelor care se simt lipsite de energie la început de primãvarã fac parte ºi bolnavii cronic, deoarece adaptarea organismului implicã pentru ei un efort mai mare. În aceastã perioadã, organismul trebuie ajutat sã se adapteze, iar odihna îi asigurã refacerea de care are nevoie. Monika BACIU
ocarul de hepatitã din municipiul Petroºani nu a fost lichidat. La Centrul Cor Iesu din Petroºani au fost semnalate mai multe astfel de cazuri, iar dascãlii spun cã vinã le aparþºine în principal pãrinþilor care nu þin cont de regulile minime de igienã. Doar în cursul acestei sãptãmâni au fost semnalate opt cazuri de hepatitã A în unitãþile de învãþãmânt din Petroºani. „Din pãcate aceastã epidemie a sãrãciei ºi a mizeriei a ajuns ºi la noi la cãmin nu doar la ºcoalã pentru cã sunt douã instituþii care existã în acelaºi imobil. A ajuns ºi la noi pentru cã noi asistãm copilaºi care vin la centrul de zi din acest cartier al Petrosaniului unde a izbucnit epidemia cu câteva luni în urmã ºi de unde s-a extins ºi la alte unitãþi de învãþãmânt. Este o problemã destul de mare pe care nu ºtiu dacã autoritatiile o pot gestiona 100% pentru cã în ciuda tuturor eforturilor ºi a vaccinãrilor ºi a celorlalte eforturi de igienizare ºi derati-
zare care se fac ºi la noi la unitate ºi sunt convinsã cã ºi SPLAS Petroºani face toate demersurile în ceea ce priveºte aceastã situaþie. Totul se rezumã la acele familii unde mama ºi tatãl nu au grijã de igiena locuinþei ºi igiena copilaºilor. Toate eforturile sunt împiedicate de lipsa
totalã de interes a populaþiei pentru igienã. Indiferent ce s-ar întâmpla, dacã populaþia nu este conºtientã, dacã este apã ºi sãpun ºi cã nu trãim undeva într-o þarã de lumea a treia unde apa este deficitarã. În condiþiile în care existã apã, iar noi nu ne spãlam atunci propagãm mai departe aceastã epidemie. Ceea ce este grav”, a declarat Eva Acs directorul Centrului Cor Iesu. ªi autoritãþile locale au luat mãsuri. În Colonie, la blocul social s-au realizat lucrãri de dezinsecþie, care însã nu au dat roade. Monika BACIU
un loc fruntaº la categoria de vârstã. Cupa Veteranilor din Straja s-a aflat la ediþia cu numãrul 44. Iosif Racoþea are 84 de ani, dar asta nu îl împiedicã sã se urce pe schiuri ºi sã concureze. Nimic nu îi trãdeazã vârsta înaintatã, iar voioºia ºi dragostea pentru munte îl motiveazã. “Am 84 de ani, sunt nãscut în 1930. este excepþional pe schiuri, nu aº da schiurile pentru nimic în lume. Am cabana aici, schiez de când aveam 10 ani, am fost la concursuri în toatã þara, am fost în lotul de schi a judeþului Hunedoara. Mã simt foarte bine aici, mã simt mai bine decât acasã. E aerul curat, îmi pare rãu cã se duce zãpada repede, eu aº vrea sã schiez ºi în iunie aici, ne bucurãm cã avem sãnãtate. Am
lucrat la minã ºi în alte pãrþi ºi am fost la schi în toatã þara”, ne spune Iosif Racoþea, cel mai în vârstã concurent. Sunt concurenþi care vin la Straja de zeci de ani. Aceastã competiþie este prilenicã pentru a se întâlni cu vechile cunoºtinþe. “La 70-74 de ani concurez. Vin aici de prin 1971, dar la concursul acesta particip de vreo 30 de ani. Vin de plãcere. Sãnãtatea ºi aerul curat aici se câºtigã. Aici ne întâlnim cu colegii, cu prietenii. Asta e viaþa, nu ne lãsãm cã dacã ne lãsãm îmbãtrânim mai repede ºi murim”, ne spune un alt bãrbat.
Deºi sunt trecute de prima tinereþe, douã doamne s-au întrecut ºi ele pe pârtie. Vin în Straja de la sute de kilometri distanþã. “Concurez la categoria de vârstã 60-69 de ani, este al doilea an când vin aici, îmi place foarte mult. Iubesc toate sporturile care mã motiveazã ºi mã aduc în jos la 45 de ani. Mã simt mult mai tânãrã. Vin de Cugir de la Alba. Asta este staþiunea care îmi place cel mai mult”, ne spune o concurentã din judeþul Alba. “Am participat la categoria de 74 de ani, schiez de la 22 de ani ºi am lucrat 42 de ani
Chinezii, schi pe doage de butoi, în Straja
A
u lãsat schiurile moderne ºi s-au urcat pe douã bucãþi de lemn. în staþiunea montanã Straja a avut loc, weekendul trecut, concursul de schi pe doage. Veteranii ºi-au demonstrat abilitãþile de schior folosindu-se de douã bucãþi de lemn ºi o bâtã. O concurentã originarã din China a fãcut deliciul publicului. “Sunt din China ºi îmi place foarte mult aici. Vin la schi aici în fiecare an, îmi place zãpada de aici cã e mare. Oamenii de aici sunt omenoºi ºi sunt buni. Totul este bine, îmi place schiul, îmi place România”, spune concurenta din China. Toþi cei care s-au aliniat la start cu doagele în picioare spun cã distracþia este cea care primeazã. ”Eu sunt localnicã ºi am venit
pentru distracþie. Vin în fiecare an. E cel mai uºor cu doagele, e distractiv”, ne spune o concurentã. “Este al cincilea an la concurs, prima datã cu doagele, iar apoi particip la concursul de slalom cu schiurile. Vin de cinci ani ºi îmi place aici, e atmosferã frumoasã ºi cei mai în vârstã îmi spuneau cã e a cea mai veche competiþie din þarã pentru veterani. Cu doagele e foarte greu, nu ºtiu dacã ajungem pânã la finish cu doagele, dar mergem cu frâna de mânã trasã ºi sigur ajungem”, spune un alt concurent.
Proba de doage este una tradiþionalã în Straja. An de an, zeci de participanþi se aliniazã la start. “Zãpada este foarte multã, are peste un metru pe pârtii ceea ce este un lucru deosebit. Veteranii sunt veniþi din toatã þara care au participat astãzi la concursurile de schi fond, schi alpin ºi la proba tradiþionalã de doage”, spune Emil Pãrãu, organizator. Zãpada pe pârtiile din Straja mãsoarã peste un metru, iar condiþiile sunt excelente pentru practicarea sporturilor de iarnã. Monika BACIU
în învãþãmânt, am tot fãcut schi ºi acum am venit aici de vreo 20 ºi ceva de ani. Din Timiºoara vin pentru cã
îmi place staþiunea, are pârtii foarte frumoase, oamenii sunt foarte primitori, peisajele sunt splendide ºi te îndeamnã. Chiar dacã am fãcut 250 de kilometri nu îmi pare rãu pentur cã mã simt foarte bine aici”, ne spune o concurentã care a venit la Straja tocmai de la Timiºoara. Toþi veteranii care s-au întrecut pe pârtie au fost premiaþi de organizatori, “Avem foarte multã zãpadã pentru aceastã datã. Niciodatã la jumãtatea lui martie nu a fost atâta zãpadã pe pârtii, concurenþi din toatã þara, voie bunã. Lumea e venitã pentru distraþie ºi tot anul se pregãtesc sã se pregãteasã pentru aceastã cupã a Veteranilor. Este a 44-a ediþie a Cupei veteranilor, neîntreruptã aici în Straja”, a declarat Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei. Premiul cel mare a constat în revederea cu prietenii. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
În Valea Jiului au fost desemnaþi noii lideri ai organizaþiilor locale PNL
S
ãptãmâna trecutã, în 5 din cele 6 localitãþi ale Vãii Jiului au avut loc ºedinþele politice de constituire a noilor structuri de conducere ale PNL, în urma fuziunii liberalilor cu democrat-liberalii. Potrivit hotãrârii adoptate, în acest sens, de cãtre Consiliul Naþional al PNL la 31 ianuarie 2015, conducerea executivã a noului PNL, în cadrul tuturor organizaþiilor teritorialã, va fi asiguratã de doi copreºedinþi ºi un numãr de membri ai Biroului Politic Executiv Local, în care locurile ocupate de liberali ºi democrat-liberali sunt împãrþite în urma unei formule de calcul care are la bazã rezultatele de la alegerile europarlamentare, respectiv numãrul de consilieri locali în exerciþiu. În Valea Jiului, noul PNL îi va avea drept lideri, la Petroºani pe Dorina Niþã ºi Valeriu Butulescu; la Vulcan pe Alina Cârstoiu ºi Florin Mârza; la Petrila pe Costel Avram ºi Constantin Ramaºcanu; la Aninoasa pe Adrian Albescu ºi Ilie Botgros; la Uricani pe Constantin Zaharia ºi Vasile Pârvan. Din componenþa Birourilor Executive Locale, vor face parte, alãturi de cei doi co-preºedinþi ºi urmãtorii lideri locali ai PNL: PETROªANI: Gabriela Monica Ailincãi, Adrian Breteanu, Mariana David, Petru Drãgoescu, Constantin Gheorghiu, Gabriela Golgoþiu, Liliana Lupu, Carmen Negrici, Alina Pavel, Vasile Pop, Daniel Blag, Claudiu Cornea, Maria Czane, Dana Damian, Amalia Dobre, Eusebiu Durbacã, Gabriel Kaszoni, Florin Mârza, Carmen Pinte, Cornel Pinte, Adrian Rus. Lista este
completatã de supleanþii: Emeric Petroiu, Cristian Pintea, Nicu Rotaru, Paul Tivdã, Maria Butnar, Laura Mariº Lauran, Tamara Rus ºi Steluþa Sitescu. VULCAN: Constantin Petricã Dragu, Daniela Boþoroga, Cristina ªtefania Izsak, Nicolae Petroi, Aurelian Dragu, Costel Mihai, Octavian Dumitrescu, Daniel Mihãiasã, Dan Marinescu, Nicolae Slãvei, Maria Perþ, Adina Brâncoveanu, Eugenia Bãrbiþã, Gabriel Marinescu, Sonia ªerb, Vasile Faur, ªandor Orban. Lista este completatã de supleanþii: Mariana Mihai, Ovidiu Drãgoi, Daniela Moraru, Dorin Burcia, Vasile Baleia, Elena Liciu ºi Gabriela Nariþã. PETRILA: Petru Bãlãnesc, Doiniþa Maria Bãlãnesc, Daniel Preda, Iulian Opriº, Alin Sãceanu, Gheorghe Avram, Ana Doda, Rolland Szedlacsek, Radu Chinþa, Lucian Claudiu Amza, Cristina Giangã, Cornel Preda, Victor Aleznauer, Doina Dragomir, Vasile Costache, Gheorghe Ianuº, Emanuel Ene Filip. Lista este completatã de supleanþii: Gheorghiþã Stoica, Adorian Soare, Maria Mihaela Bîtcan, Lenuþa Iorga, Vasile Miclea ºi Petre Bãescu. ANINOASA: Gabi Bokor, Cristian ªtefan Fogel, Mihai
Zaharia, Lidia Goia, Nicolae Vulc, Dorina Marinela Martin, Andreea Cocotã, Olivia David, Viorel Habian, Dumitru Bãlãieþ, Lucian Corlan, Siminic ªerban, Vasile Dina David, Manuela Bogdan, Ion Postolache, Gigi Puºcã, Codruþa Vlaºin. Lista este completatã de supleanþii: Florinel Dorinel Gaiþã, Doru Rancea ºi Eugen Popa. URICANI: Elena Maxer, Ioan Sorin Danciu, Nicolae Petresc, Romeo Cãlin, Ioan Pavel, Beatrice Szilveszter,
Rebeca Zaharia, Aurelian Maxer, Viorel Todea, George Mocãniþã, Viorel Botezan, Mirela Rãdulescu, Nicuºos Cosma Stoi, Daniel Ionel Cãlin Rebeleº, Florinel Suciu, Ionel Coºnete, Mircea Mihãiasã, Rodica Hobiceanu, Ilie Nelu Cioatã. Lista este completatã de supleanþii: Mioara Popa, Ionela Dobârceanu, Viorel Olaru, Felicia Hanciuþa, Adrian Boicu, Silviu Boghiu ºi Domnica Gherguþ. La ºedinþele de constituire ale noilor echipe de conducere PNL din Valea Jiului au participat ºi liderii organizaþiei judeþene a PNL, respectiv co-preºedinþii Bogdan Þâmpãu (deputat) ºi Dorin Gligor (vicepreºedinte al Consiliului judeþean Hunedoara), precum ºi vicepreºedintele Adrian David (vicepreºedinte al Consiliului judeþean Hundoara) ºi secretarul general al PNL Hunedoara, Liviu Antal. De altfel, trebuie menþionat faptul cã, în ºedinþa Biroului Teritorial de conducere a organizaþiei judeþene PNL
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN În conformitate cu prevederile regulamentului din 4 august 2005, privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului ºi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, regulament aprobat prin hotãrârea de guvern nr. 890/2005 ºi hotãrârea Consiliului Local Vulcan nr. 22/2015;
ANUNÞ CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA organizeazã concurs de recrutare pentru ocupare a douã funcþii publice de consilieri juridici, clasa I, grad profesional principal ºi a unei funcþii publice de execuþie de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului juridic contencios ºi relaþii cu consiliile locale. Probele stabilite pentru concurs: 21.04.2015 - proba scrisã, ora 09.00 23.04.2015 – interviul, ora 12.00 - ambele probe la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara - termenul de depunere al dosarelor – 03.04.2015 - candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionari-
Hunedoara, toate hotãrârile privind desemnarea noilor echipe de conducere din Valea Jiului au fost validate în unanimitate de voturi. În perioada imediat urmãtoare se va desfãºura ºi ºedinþa de constituire a noului Birou Politic Local al PNL Lupeni. “Practic, organizaþiile din Valea Jiului se numãrã printre primele din judeþ care au reuºit sã finalizeze procesul de constituire oficialã a noilor echipe de conducere din PNL. Avem peste tot în Valea Jiului, dupã cum lesne de poate constata din simpla lecturare a listei cu membrii din Birourile de conducere ale noului PNL, oameni oneºti, oameni care ºi-au confirmat aceastã calitate, în politicã dar ºi în viaþã. Noi suntem convinºi cã, pânã în 2016 vor reuºi sã le demonstrãm ºi cetãþenilor din Valea Jiului cã PNL este singura opþiune a lucrului bine fãcut. Peste tot în Valea Jiului, ca de altfel, peste tot în România”, a declarat Costel Avram, coordonatorul PNL în Valea Jiului.
CONVOACÃ
În data de 28 martie 2015, ora 10, la sediul Primãriei municipiului vulcan Adunarea proprietarilor de terenuri atribuite în baza legilor funciare, în vederea alegerii unui numãr de 2 (doi) reprezentanþi ai foºtilor proprietari deposedaþi abuziv în perioada regimului comunist, sau moºtenitorii acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal, în vederea completãrii comisiei locale de fond funciar. Comisia localã de fond funciar Preºedinte, Ing. Gheorge ile lor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Condiþiile specifice de participare la concurs propuse pentru funcþiile de consilieri juridici, clasa I, grad profesional superior, respectiv grad profesional principal, din cadrul Serviciului juridic-contencios ºi relaþii cu consiliile locale, sunt: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor juridice; Condiþii de vechime pentru funcþia publicã de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior : - vechime minimã în specialitatea studiilor – 9 ani; Condiþii de vechime pentru funcþiile publice de consilieri juridici, clasa I, grad profesional principal: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.
INFORMAÞII SUPLIMENTARE LA TEL.0254/211350, INT.182.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la Petroºani
O
delegaþie condusã de primarul oraºului Varpalota, Marta Talaber, a fost primitã la Petroºani, duminicã dimineaþã, de primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi viceprimarul Florin Nicolae. Delegaþia maghiarã a sosit în oraºul nostru ca sã fie alãturi de comunitatea localã,
acum de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Tot cu acest prilej s-au
Diverse acþiuni de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni
Î
n data de 15 martie, maghiarii ºi-au sãrbãtorit ziua. Este vorba de ziua maghiarilor de pretutindeni, iar cu acest prilej elevii de la centrul Cor Iesu din Petroºani au marcat aceastã zi prin realizarea unei scenete. „Este vorba de ziua internaþionalã a tuturor maghiarilor din aceastã lume. Trebuie sã sãrbãtorim cu copilaºii aceastã zi care este în data de 15 martie dar astãzi am avut aceastã activitate ca sã includem în programul ºcolar pentru cã este foarte important pentru copii sã cunoascã acest lucru mai ales pentru copilaºii din învãþãmântul minoritar
semnat protocoalele de colaborare în 2015 între cele douã oraºe înfrãþite. Pe viitor,
maghiar”, a declarat Eva Acs directorul Centrului Cor Iesu Petroºani. Tot cu acest prilej se marcheazã ºi Revoluþia de la 1848 din Transilvania care se afla sub stãpânirea imperiului austriac. „Suntem singura ºcoalã. Este important sã se ºtie cã aceastã culoare roºu, alb ºi verde simbolizeazã culoarea naþionalã a maghiarilor nu doar neapãrat a maghiarilor din Ungaria. Ziua naþionalã a Ungariei este pe data de 20 august. Dar aceastã sãrbãtoare se referã la sãrbãtoarea ungurilor din toatã lumea. Dacã stau sã mã gândesc bine ar fi trebuit ca toatã lumea din Europa care a fost implicate în revoluþia din 48 ºi toatã lumea care ºi-a pierdut fii ºi fiicele în acea revoluþie cu o amploare cumplitã. Mã refer de cele 4000 de suflete care au murit pe câmpia Simeriei ºi nici mãcar un monument sau o floare nu aduce aminte de acea tragedie. Acesta a fost un lucru cumplit ºi lupta împotriva tiraniei Austriei Habsburgice ºi azi trebuie sã fim foarte fericiþi pentru cã la noi acasã putem sã învãþãm în limba noastrã maternal ºi avem nicio problemã în acest sens”, a mai precizat sursa citatã. Revoluþia Maghiarã din 1848 a fost un eveniment important al istoriei Ungariei din epoca modernã, considerat ca unul din fundamentele identitãþii naþionale a poporului maghiar.
ambii edili au fost de acord sã colaboreze mai ales pe proiecte europene. „Acest program este foarte echilibrat ºi se bazeazã pe experienþa anilor trecuþi. Avem multe activitãþi pe care le face de foarte mult timp ºi dorim ca, mai mult, sã colaborãm pe proiecte europene, fiindcã aces-
tea dezvoltã o imagine civicã vizibilã”, a declarat la Petroºani, primarul oraºului Varpalota, oraº înfrãþit cu Petroºaniul. De altfel, Marta Talaber a propus sã extindã prietenia cu Petroºaniul ºi i-a propus primarului Tiberiu Iacob Ridzi o colaborare ºi cu un oraº din Italia, oraº cu care Varpalota a fost înfrãþit recent. „Eu spun cã acum avem ºi aceastã oportunitate sã colabo-
ORGANIZAÞIA SALVAÞI COPIII FILIALA HUNEDOARA anunþã membrii cotizanþi cã în datã de 30 martie 2015, ora 17.00 va avea loc Adunarea Generalã Anualã la sediul organizaþiei: Petrila, str. 8 Martie, nr. 60 (incinta
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
Grãdiniþei Nr. 2). Ordinea de zi a Adunãrii: a) Raportul Comitetului Executiv b) Raportul Comisiei de Cenzori c) Prezentarea Raportului financiar-contabil d) Descãrcarea Comitetului Executiv de responsabilitãþi, inclusiv cele financiare e) Orice alte probleme legate de activitatea filialei. Preºedinte, Profesor, Popescu Valeria
Diana MITRACHE
Sã fim alãturi de Andreea!
Monika BACIU
- ANUNÞ -
rãm ºi pe proiecte europene. Nu este pentru prima datã, pentru cã noi am mai colaborat în acest domeniu. Asta nu face decât sã dezvolte relaþiile noastre cu Varpalota ºi, aºa cum vedeþi, rãmânem consecvenþi, în demersurile pe care le-am fãcut încã din 1998”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015
Henþ cu mâna
BêCÃLIE CU ANTRENORII Meseria sau funcþia de antrenor a devenit cea mai ingratã într-o þarã-balamuc (locul 5 în lume la machealã, asta da performanþã!) precum România.
Au ajuns toþi tembelii sã conducã în fotbal ºi apoi în funcþie de toate, horoscop sau vreme, schimbã antrenorii ca pe niºte izmene
gãurite. Boala asta a cuprins mai ales Liga I, o boalã care umileºte la modul cel mai josnic meseria de antrenor. Bãºcãlia de la Dinamo Bucureºti din ultima vreme e cea mai de râsul cureilor. Liga a IV-a hunedoreanã pare în acest sens mult mai stabilã. Gabi Niþu de la
Universitatea Petroºani tinde sã batã un record de longevitate pe banca echipei din „Dealul Institutului”. La fel stau lucrurile la Uricani, unde tandemul Scurtu Baltaru e nemuritor. Vuþã Moldovan e bine „înfipt” la Inter Petrila, Vulcanul îl are mereu în „cãrþi” pe Marius
Szoradi, care face echipã bunã cu Mugurel Radu, iar la Jiul, Sorin Ghiþan ºi Damian Militaru, Cosmin Kanduth ºi Marin Tudorache, contituie un cvartet inexpughabil. Mãcar de ei nu face nimeni bãºcãlie, n-are avea niciun drept. Pasiunea lor a sfântã.
Poveºtile sportului
„Obiectiv” îndeplinit:
RETROGRADAREA Jiului în Divizia „C”!
E
i bine, da, patronul – care este... – aflat la conducerea Jiului din toamna lui 1999, Alin Simota, face „eforturi” uriaºe de a prãbuºi echipa Jiul înspre Divizia „C”, pe motiv cã salariile jucãtorilor sunt prea mari pentru Divizia „B”!? Deºi înainte de începerea campionatului 2001-2002 antrenorul Ioan Sdrobiº declara cã „Tragem pentru Divizia A!” lucrurile au stat exact pe dos. Dupã trei etape – din care douã acasã – zero puncte, Ioan Sdrobiº este demis. Vine Marin Tudorache
din etapa a 4-a, dar prima victorie apare abia în etapa a 9-a, 2-1 cu Olimpia Satu Mare. „Suntem ruºinea Transilvaniei” declara Simota dupã un 1-4 acasã cu Apullum Alba Iulia (etapa 5-a). O echipã de surogate precum Þein, Sãmean, Baroanã, Samoilã, Rãuþã, Buliga, Konicika etc., care mai avea ºi ceva de calitate, precum D. Militaru, Fl. Stoica, Vali Badea sau Sorin Frunzã, nu putea face faþã Diviziei „B”. Doar încã o victorie în tur, 1-0 cu „U” Cluj ºi clasarea în zona retrogradãrii, la ºapte puncte de locul salvator 12... Din iarnã, Simota face o altã miºcare neinspiratã, sau
Alin Simota, la ora retrogradãrii Jiului în Divizia „C”
Jiul Petroºani la startul drumului spre Divizia „C”, în sezonul 2001-2002, cu antrenorul Ioan Sdrobiº (primul din stânga sus), intenþionatã: aducerea unui antrenor total necunoscut ºi Ion „Nodicã” Constantinescu, plus „vedetele” Lalciu, Rãuþã, Buteseacã. Jiul nici nu mai conteazã, în ciuda unor rezultate mai bune, printre care ºi
Jiul ºi au falimentat echipa”.
O
are chiar aºa?
Sub masca „vom face o altã echipã”, cei de atunci au semnat cel mai ruºinos moment din istoria
Al. Cristea, Brebui, Konicika, Lalciu, Sãlãºan, Miºca, Rãuþã, Rizea, Kiss, D. Vizitiu, Buteseacã, Bumbac, au fost simpli figuranþã. Pãcãlit de propriul anturaj, dar nici el prea sigur de a rãmâne în „B”, Alin Simota a reuºit dupã trei ani sã dãrâme Jiul. Ceea ce i-a reuºit perfect.
revenind în „B” dupã numai un sezon, pentru ca în 2005 sã promoveze în Divizia „A”, eu fiind atunci antrenorul Jiului în ultimele zece etape” rememoreazã Marin Tudorache.
M
arin Tudorache: „S-a cam vrut retrogradarea...”
un rãsunãtor 4-0 la „Poli” Timiºoara, codaºa clasamentului. O retrogradare cãreia nu i s-a opus nimeni. O echipã trimisã în mod deliberat în Divizia „C” cã aºa a vrut dom` patron, care mai ºi declara pe 3 mai 2002, dupã 0-2 la Olimpia Satu Mare (etapa a 24-a): „Bãieþii ãºtia ºi-au bãtut joc de
Jiului de pânã la acel moment. A fost o bãºcãlie generalã, poate cu 3-4 excepþii printre jucãtori, un turn Babel cu un numãr de 38 jucãtori (din care cinci portari!), majoritatea fãrã vlagã, penibili, inutili, caraghioºi: Þein, Cireº, E. Trãistaru, Sãmean, Baroanã, Ad. Pãuna,
Marin Tudorache a fost în acea perioadã antrenor principal în tur, în ultimele 11 etape, apoi secundul lui Ion Constantinescu în retur. „Era o atmosferã sumbrã. Sdrobiº nu lãsase cea mai bunã moºtenire, erau mulþi jucãtori aduºi de el. Ne-am chinuit cu un lot lipsit de valoare ºi apoi Simota a depus deliberat armele. S-a cam vrut retrogradarea, dar în ideea de a o lua de la capãt din vara lui 2002, cu un lot tânãr, cu alte ambiþii. Reconstrucþia a dat roade ulterior, echipa
Marin Tudorache, antrenorul care a condus Jiul la finalul turului 2001-2002
Paginã realizatã de Genu TUÞU