Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 817
Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Prea multe morminte uitate...
R
omânul a ajuns sã îºi amaneteze jurãmântul sfânt al tainei cãsãtoriei, verigheta... Despre morminte? Sunt prea multe, prea multe morminte uitate... Da, prea multe pentru o þarã de creºtini. Prea mulþi copii uitã unde le sunt îngropaþi pãrinþii, prea mulþi nepoþi lasã buruienile sã ºteargã amintirile bunicilor, prea multe morminte uitate de oameni care îºi uitã copilãria. Bisericile sunt pline de oameni cu sufletul gol, lumea este rea, din ce în ce mai rea... ºi uitã repede, totul... Dacã unui om îi faci bine de luni pânã sâmbãtã, iar duminicã nu mai poþi, vei fi judecat pentru aceastã zi în care nu ai mai putut, toate celelalte ºase zile sunt uitate... Vraniþa uitãrii se
închide mult prea repede în urma celui drag. Trãim într-o lume în care materialismul de tip ateu bântuie sufletul, viaþa, aºternutul, credinþa bietului om... Pentru demnitate, sunt oameni care au pierit în temniþe, au murit pentru cã nu s-au lepãdat de Hristos, pentru cã au mãrturisit, pentru cã nu au uitat cine sunt, spre ce se îndreaptã ºi de unde nu trebuie sã se mai întoarcã... Valeriu Gafencu este unul dintre ei. Astãzi, care dintre noi suntem în stare sã luãm o palmã pentru acest neam, pentru cei care au fost, pentru cei care vor fi? Puþini... Viata lãuntricã este din ce în ce mai subþire, omul nu mai gândeºte raþional, gândeºte cu cãruciorul ...În preajma sãrbãtorilor în loc sã ne umplem sufletul, burduºim cãruciorul. Suntem goi, atât de goi încât în noi nu mai încap nici amintirile celor care nu mai sunt… Prea multe buruieni pe mormintele celor dragi, într-o þarã de creºtini...
Comerþ cu nimicuri, pentru subzistenþã
U
n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire, obiecte din gospodãrie, haine ºi tablouri, toate sunt bune de dat pe bani. Aºa se fac negocierile în târgul de nimicuri, un soi de piaþã volantã Ionuþ aºezatã pe marginea drumului, în care fiecare vinde ce poate ºi DRÃGOTESC cumpãrãtorii iau ce le lipseºte. >>> PAGINILE 4-5
Consfãtuire pentru traficul din Defileul Jiului
M
ai mulþi factori de rãspundere din Hunedoara se întâlnesc sãptãmâna viitoare, pentru a stabili programul de lucru al celor din Defileul Jiului. Traficul va fi restricþionat, pentru cã vor fi reluate lucrãrile la artera rutierã, în scurt timp. Nu va fi închis defileul pentru ºoferi de luni, 16 martie, dar începe organizarea de ºantier a firmei care executã lucrãrile de modernizare a arterei
rutiere. Prefectura ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a solicitat o întrevedere cu CNADR, tocmai pentru ca artera rutierã sã nu mai fie
închisã prea mult timp zilnic. Programul va fi stabilit abia sãptãmâna viitoare. „Am stabilit de comun acord cu domnul prefect sã facem o întâlnire
multilateralã pentru a stabili împreunã cu cei de la CNADR, de data asta, sper eu, regimul restricþiilor ce vor fi aplicate pe Defileul Jiului. Întâlnirea aceasta va avea loc marþi”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara, care s-a arãtat în repetate rânduri nemulþumit de programul dupã care lucra firma spaniolã. În Defileul Jiului, lucrãrile au mers greu anul trecut ºi nu s-a atins nivelul dorit de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale. Autoritãþile se pregãtesc ºi acum sã închidã drumul, iar potrivit lui Ion Tudor,
ºeful CNADR districtul Gorj, lucrãrile ar trebui finalizate în luna octombrie a anului 2015. Practic, este puþin probabil ca drumul sã fie modernizat, deoarece lucrãrile nu sunt nici la jumãtate din execuþie. Cea mai degradatã parte este în Lainici ºi Petroºani, unde sunt kilometri întregi de ºosea fãrã asfalt ºi pline cu gropi. La toate acestea se vor adãuga în scurt timp semafoarele, care vor restricþiona porþiunile în lucru, chiar ºi pe perioada în care firmã va fi în pauze. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
Primãriile la un pas de colaps financiar
Neaplicare de plan tarifar, scenariu de groazã P
ericolul se menþine. Primãriile din Valea Jiului sunt în pericol de a returna 40 de milioane de euro dacã nu respectã planul tarifar de creºtere a preþului apei. Majorarea de preþ a fost aprobatã, însã nu a fost pusã în aplicare. ADI Apã Valea Jiului trebuie sã se ocupe de aceastã problemã care dacã nu este rezolvatã va duce la un colaps financiar în rândul administraþiilor locale. ”Ca director al SC ApaServ Valea Jiului nu mã ocup de mãrirea preþului la apã. Acest lucru aparþine expres ADI. Din câte ºtiu eu încã nu este aprobatã
mãrirea tarifului la apa sau aducerea preþului la planul de tarifare a apei. Când se va întâmpla acest lucru populaþia va fi anunþatã dar nu este atributul directorului
Funcþionarii se pregãtesc de grevã F
uncþionarii din administraþiile locale ameninþã cu declanºarea unor proteste începând cu luna aprilie, nemulþumiþi de faptul cã Guvernul nu le-a soluþionat revendicãrile. “Având în vedere cã, pânã la aceastã datã, reprezentanþii Guvernului României nu au dat curs solicitãrilor ºi doleanþelor angajaþilor din primãrii, consilii judeþene ºi instituþii subordonate acestora de pe întreg teritoriul þãrii, dovedind, încã o
SC ApaServ sã mãreascã preþul apei”, a declarat Costel Avram, director SC ApaServ Valea Jiului. Reprezentanþii ministerului de resort aºteaptã cã acþionarii ApaServ sã se þinã de cuvânt ºi sã se alinieze normativelor. “Aceste lucruri nu s-au oprit. În continuare sunt de actualitate iar dacã cei de la ADI cu primãriile nu vor actualiza tariful exista riscul ca sã dea toþi banii înapoi. Aproape 40 de milioane de euro vor fi returnaþi de cãtre acþionarii SC
ApaServ. Am fost sãptãmâna trecutã la Bucureºti ºi cei de
datã, dacã mai era cazul, lipsa de interes pentru rezolvarea problemelor grave în ceea ce priveºte salarizarea ºi drepturile angajaþilor care îºi desfãºoarã activitatea în administraþia publicã localã, FNSA va continua acþiunile de protest ºi va organiza greva generalã cu întreruperea activitãþii timp de o zi în instituþiile din administraþia publicã localã. Aceasta se va desfãºura în luna aprilie 2015, la o datã ce va fi stabilitã de cãtre Biroul executiv al federaþiei noastre, dupã ce va fi încheiatã procedura pentru strângerea de semnãturi (prima sãptãmânã a lunii aprilie 2015) privind acordul tuturor salariaþilor pentru participarea la aceastã acþiune de protest”, potrivit comunicatului de presã al FNSA, semnat de preºedintele Valer Suciu. Revendicãrile acestei categoriei de bugetari sunt, reglementarea ºi liberalizarea acordãrii începând cu anul 2015 a tichetelor de masã sau a normei de hranã pentru toþi salariaþii din administraþia publicã localã, în limita bugetelor locale aprobate prin
Planului Tarifar, în conformitate cu prevederile asumate de ADI Apa Valea Jiului în 2011 cu organismele de finanþare europeanã, ar putea atrage dupã sine sancþionarea Primãriilor din Valea Jiului ºi a Consiliului Juideþean, care ar putea fi obligate la returnarea celor peste 60 de milioane de euro puºi la dispoziþie de UE pentru investiþii în ultimii 4 ani. În momentul de faþã, în Valea Jiului un metru cub de apã potabilã este facturat cu 2,98 de lei la care se adaugã TVA-ul.
POSMEDIU încã aºteaptã ca planul de tarifare sã fie respectat având în vedere cã Monika BACIU planul tarifar face parte integrantã din contractul de finanþare a proiectului”, a mai precizat sursa citatã. Costel TRADUCÃTOR Avram spune AUTORIZAT cã ignorarea evoluþiei Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
hotãrâri de consiliu, în mãsura în care aceste instituþii realizeazã ºi sunt finanþate parþial ºi din venituri proprii, respectiv creºteri salariale ºi pentru salariaþii din administraþia publicã localã din România sau aplicarea, începând cu anul 2015, a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice. Potrivit preºedintelui Valer Suciu, FNSA a declanºat în luna ianuarie 2015 conflictul colectiv de muncã, a înºtiinþat Guvernul României despre acest lucru iar în luna februarie 2015 a organizat prima formã de protest care a presupus întreruperea programului de lucru, timp de o jumãtate de orã, în primãrii, consilii judeþene ºi instituþii subordonate acestora de pe întreg teritoriul þãrii.
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
Orice pentru o pedeapsã redusã
Alin Simota ar fi fost turnat chiar de omul lui de încredere!
F
sã diminuatã pe baza recunoaºterii faptelor.
ereºte-mã Doamne de prieteni, cã de duºmani mã feresc singur. Cam aºa trebuie sã îºi spunã la aceastã orã omul de afaceri Alin Simota, judecat într-un dosar ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Potrivit unor surse, fostul bodyguard al lui Alin Simota, Cristian Litera, ºi-ar fi „cumpãrat” o pedeapsã mai micã spunând tot ce ºtie ºi ce ar fi vrut anchetatorii sã audã. Litera a fost ani de zile omul de încredere al lui Simota ºi este judecat împreunã cu el în acest dosar. ªi, din câte se pare, a avut ce sã le spunã magistraþilor care l-au audiat. Nu numai cã a recunoscut învinuirile aduse de procurori, dar ar fi pus
ºi tunurile pe Alin Simota, care i-a fost mai mult decât ºef. Pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsã, în momentul în care se va pronunþa sentinþa, Cristian Litera l-ar fi denunþat pe Alin Simota, cã tot este la modã denunþul despre orice ºi oricine. Astfel, acesta a confirmat informaþiile conform cãrora a acþionat la ordinul patronului sãu, iar ca rãspuns la acuzaþia de lipsire de libertate ºi
Hoþii de curent din Aninoasa, sãltaþi de jandarmi
O
acþiune de control efectuatã de furnizorul de electricitate împreunã cu jandarmii hunedoreni a avut loc în localitatea Aninoasa. Vizaþi au fost locuitorii cartierului de la Iscroni care s-au branºat ilegal la reþeaua de energie electricã, dar ºi alþi consumatori din localitate cu care angajaþii firmei de electricitate au mai avut de furcã ºi în trecut. „Aproape fãrã excepþie
ontinuã audierea inculC paþilor
agresiune asupra unui fost fotbalist de la Jiul Petroºani, Litera ar fi arãtat ca au fost executate la cererea lui Simota, pentru care ar fi fost plãtit. De asemenea, referitor la incidentuº din anul 2008, când fostul consilier local PDL Paul Gherasim a fost snopit în bãtaie, Litera ar fi relatat cu subiect ºi predicat despre acel incident ºi a furnizat inclusiv numele celor care ar fi participat împreunã cu
în cartierul de romi din Iscroni, locuinþele sunt debranºate de la reþeaua de furnizare a electricitãþii. Cam toþi au datorii ºi au fost tãiaþi de la reþea ºi de câte cinci ori într-un an, dar noi îi decuplãm acum ºi pânã seara sunt legaþi la loc. Pe lângã furt mai este ºi problema cã fac improvizaþii ºi în orice clipã pot produce o avarie de proporþii. Casele sunt de colonie, unele lângã altele, dacã una ia foc din cauza unui scurt circuit, se aprind toate”, spune unul dintre angajaþii furnizorului de electricitate. Cei prinºi în neregulã de cãtre jandarmi ºi angajaþii societãþii au fost debranºaþi ºi daþi pe mâna poliþiei pentru întocmirea dosarelor penale pentru furt. Maximilian GÂNJU
el el la agresarea victimei. Nu a uitat sã menþioneze cã faptele au fost sãvârºite tot la solicitarea lui Simota, care a candidat la alegerile locale pentru funcþia de primar al Petroºaniului. ªi în ceea ce priveºte acuzaþiile de cãmãtarie ºi ºantaj Litera ar fi recunoscut faptele, e drept cu unele rezerve. Rãmâne de vãzut dacã spovedania lui din faþa instanþei îi va aduce ºi o pedeap-
La termenul programat pentru data de 3 aprilie, judecãtorul de caz va continua audierea inculpaþilor din acest dosar. Dosarul ajuns pe rolul instanþei de judecatã a Tribunalului Hunedoara este instrumentat de DIICOT. Potrivit anchetatorilor, gruparea infracþionalã este formatã din 14 persoane - din care face parte atât Alin Simota, fosta sa gardã de corp Cristian Litera, fosta soþie a lui Simota, Mirela Litera, precum ºi un poliþist. Aceºtia sunt acuzaþi prin rechizitoriul procurorilor
DIICOT de constituirea unui grup infracþional organizat, lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declaraþii în formã continuatã, instigare la vãtãmare corporalã gravã. Procurorii spun cã, între anii 2006-2012, cei 14 inculpaþi au constituit un grup infracþional organizat, specializat în comiterea unor infracþiuni de ºantaj ºi fapte de violenþã. Prejudiciul provocat prin activitatea infracþionalã a fost calculat la peste 800.000 de euro, iar dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei în cauzã riscã pânã la 20 de ani de închisoare. Car men COSMAN-PREDA
Apa Serv a mai recuperat din datoria istoricã
S
ocietatea aflatã în subordinea CJ Hunedoara ºi a primãriilor din Valea Jiului nu mai este dispusã sã-i pãsuiascã pe rãu platnici, iar cei care nu fac un minim efort sã achite mãcar o parte din restanþe, sunt debranºaþi de la reþea. Operatorul ºi-a recuperat mai bine de cinci milioane de lei din datoria colosalã ce depãºea 20 de milioane de lei, în urmã cu trei ani. Conducerea societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului nu renunþã la planul sãu de a-i „convinge” pe datornici sã-ºi achite restanþele. Aºa se face cã echipele Apa Serv Valea Jiului au demarat mare debranºare a rãu platnicilor ºi bat pe la uºile apartamentelor pentru a-i tãia de la reþea pe cei care
nu s-au sinchisit nici mãcar sã se uite pe preavizul de debranºare. Astfel, în fiecare sãptãmânã, în medie, sunt debranºaþi de la reþeaua de apã potabilã zeci de datornici, iar mulþi dupã ce rãmân pe „sec” fac coadã la regie pentru a-ºi reeºalona datoriile. Directorul general al societãþii spune cã este conºtient cã debranºãrile îl fac nepopular printre cei învãþaþi sã consume ºi sã nu plãteascã, însã nu poate sacrifica întreaga populaþie a Vãii Jiului. „Dacã i-am lãsa pe rãu platnici în pace ºi nu le-am cere sã plãteascã pentru serviciile de care au beneficiat, atunci am duce societatea de râpã. Am lãsa Valea Jiului fãrã apã sau cu apã la program cum era pe timpuri ºi majoritatea populaþiei, oameni de bunã credinþã ar
suferi din cauza unora care se cred mai presus de restul”, spune Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Societatea avea de încasat în 2012 de la agenþii economici ºi consumatorii casnici circa 20 de milioane de lei în baza facturilor restante. În trei ani de zile s-a recuperat peste 5 milioane de lei din aceastã datorie istoricã, în mare parte datoritã debranºãrilor. Avram spune cã a primit ºi „sfaturi” pentru a o lãsa mai „moale” cu debranºãrile dar ºi intervenþii când a fost cazul de a-i lãsa fãrã apã pe unii agenþi economici. Nici în campania electoralã de anul trecut nu a oprit acþiunea ºi „am plãtit pentru cã am fost corect iar populiºtii ºi cei care au minþit oamenii au avut de câºtigat”. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Un parc, douã lumi C
ontrastele sunt prezente în parcul central Carol Schreter din Petroºani. O parte pietonalã este prevãzutã cu pavaje, iar una cu asflat care de-a lungul anilor s-a degradat vizibil. Pentru a uniformiza aspectul, dar ºi pentru a-l moderniza, autoritãþile locale de la Petroºani aºteaptã fondurile europene pentru reabilitarea parcului central. Parcul Carol Schretter din municipiul Petroºani este cel mai mare de acest gen din localitate, însã aspectul sãu este unul care lasã de dorit, asta deºi an de an se realizeazã reparaþii în aceastã zonã. Autoritãþile locale de la Petroºani vor sã schimbe total aspectul parcului, însã deocamdatã aºteaptã fondurile europene. “Anul acesta este prevãzutã reabilitarea totalã a parcului Carol Schreter. Colegii mei care se ocupa de acest lucru mi-au spus cã se aºteaptã o linie de finanþare care sã se plieze pe aceastã reabilitare a parcului. Nu a fost realizat pânã în acest moment studiul de fezabilitate premergãtor unui astfel de proiect dar cu siguranþã în perioada urmãtoare el va fi realizat ºi lucrãrile vor începe
Sãptãmâna altfel în agenþiile de turism
A
genþiile de turism din Valea Jiului vin cu oferte pentru elevii care în scurt timp vor începe “sãptãmâna altfel”. În perioada 6-10 aprilie, înainte de sãrbãtorile Pascale, elevii vor avea altfel de activitãþi. O agenþie de turism din Valea Jiului vine în întâmpinarea elevilor.
“Încã de anul trecut am încercat sã gãsim o asemenea soluþie pentru cereri având un grup pentru care am organizat un circuit în nordul Moldovei ºi atunci am zis cã pentru aceastã sãptãmânã sã încercãm sã facem ceva ºi la tarife mai mici legat de zonã. Astfel avem câteva propuneri pentru elevi în perioada de sãptãmâna altfel cu plecare din Petroºani. Petrosani-Tismana cu tot ceea ce este de vãzut în zonã, avem o variantã pentru vizitarea Cetãþii Alba Iulia. Avem pentru
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
atunci când va exista o finanþare cu bani europeni ceea ce nu înseamnã cã colegii de la SPADPP nu vor face aceste curãþenii de primãvarã ºi toate aceste lucrãri de întreþinere a parcului necesare dincolo de reabilitare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Nici celelalte parcuri din localitate nu vor fi uitate de autoritãþi. Lucrãri de întreþinere vor avea loc în toate locurile de relaxare. “Parcul Carol Schreter fiind cel mai mare parc din municipiul Petroºani este principalul obiectiv dar cu siguranþã lucrãri ºi reparaþii vor fi realizate ºi în celelalte parcuri din municipiul Petroºani”, a mai spus sursa citatã. La ora ctualã, parcul lasã mult de dorit. O reabilitare totalã nu s-a mai fãcut de ani de zile. Acest lucru se va schimba, însã, odatã cu amplul program de reabilitare ce prevede ºi modificarea aspectului peisagistic, dar ºi schimbarea destinaþiei unor ornamente existente acum în parc. Monika BACIU sãptãmâna altfel un program de patru nopþi, cinci zile în Strajã pe care am ºi lansat-o cãtre colaboratorii nostriidin þarã. Este posibil sã avem un rãspuns cã vor fi undeva la 40 de tineri care vor veni din Galaþi ºi vor fi cazaþi ºi în acelaºi timp în perioada cât vor sta aici o sã le arãtãm Petroºaniul cu ceea ce este important din punctul nostru de vedere, muzeul momârlanului, muzeul mineritului, Hunedoara cu Castelul Huniazilor, Densuº”, a declarat Alexandru Toacã, reprezentant agenþie de turism din Petroºani. Elevii au fost informaþi cu privire la oferte, însã aceºtia pot vizita mãnãstirile din judeþul Gorj sau pot face o excursie la Alba Iulia. “Noi am distribuit în ºcoli ofertele noastre. Încã nu avem solicitãri ferme dar se pleacã undeva de la 20 de lei pentru transportul pânã la Tismana ºi retur. Noi lucrãm cu un transportator autorizat, suntem în mãsurã sã asigurãm siguranþa turiºtilor”, a mai spus sursa citatã. La nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, în aceastã perioadã se centralizeazã activitãþile ce urmeazã a fi desfãºurate în sãptãmâna altfel. Monika BACIU
Comerþ cu nimicuri, pentru subzistenþã n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire, U obiecte din gospodãrie, haine ºi tablouri, toate sunt bune de dat pe bani. Aºa se fac negocierile în târgul de nimicuri, un soi de piaþã volantã aºezatã pe marginea drumului, în care fiecare vinde ce poate ºi cumpãrãtorii iau ce le lipseºte. κi scot ce nu le mai trebuie prin casã ºi cautã sã-ºi creascã oarecum veniturile. Sunt oameni modeºti, pensionari în
mare parte, care vin cu ce nu mai poartã, ori ce nu le mai foloseºte în gospodãrie sã facã un ban la târg. Totul se
Altfel de educaþie ªtafeta TM ºi elevii. Inspectoratele Teritoriale de munþilor vine I Muncã desfãºoarã pe lângã activitãþile de control ºi de cercetare ºi activitãþi care îi implicã pe elevi. La nivelul Vãii Jiului în în Parâng aceastã perioadã va avea loc o campanie a
Î
ncã nu s-au terminat competiþiile de iarnã ºi, pentru cã tot au organizat Serbãrile zãpezii în acest week-end în Parâng, cei de la Asociaþia Pro Parâng vin sã ne spunã cã vor promova muntele ºi la varã.
În iunie este programatã la noi, la câþiva km distanþã de Petroºani, în Parâng, o competiþie de turism de creastã. Ideea a venit ca rãspuns la acþiunile pe care membrii acestei asociaþii le fac frecvent ºi pentru cã aceºtia au demonstrat cã pot face faþã oricãrui tip de întrecere.
„Undeva la finele lunii iunie, asociaþia noastrã o sã organizeze o etapã a concursului ce se numeºte ªtafeta munþilor. Este un concurs de tursim montan ce se desfãºoarã la nivel naþional ºi va fi de o anvergurã mai mare. Este ceva ce încã nu s-a desfãºurat în Valea Jiului ºi în munþii Parâng”, a spus Cristian Þopescu, vicepreºedintele Asociaþiei Pro Parâng. ªtafeta munþilor este o competiþie outdoor, ce se desfãºoarã pe echipe ce pot fi formate chiar din membrii unei familii. Aceasta este organizatã la nivel naþional sau internaþional ºi are drept scop promovarea activitãþilor de tip eco-turistice-sportive. Diana MITRACHE
inspectorilor ITM care îi vizeazã pe elevi. “Pentru trimestrul I avem valente culturale în care presupune selectarea de cãtre Inspectoratul ªcolar a patru, cinci unitãþi de învãþãmânt în special licee tehnice. Campania se deruleazã în câteva etape, exista o etapã de instruire a cadrelor didactice vis a vis de ceea ce îºi propune campania. Primesc niºte materiale elaborate de cãtre inspecþia muncii. Aceste materiale sunt ºi sub formã de desene animate, napo, atractive pentru eveli ºi sunt predate la cursuri la liceele respective. Inspectorul nostru de obiectiv participa la aceste cursuri. Exista concursuri judeþene finalizate dupã aceea cu un concurs naþional. ªi în anii anteriori liceele noastre s-au descurcat foarte bine, au luat chiar ºi locul I la nivel de judeþ ºi au luat locul IV la nivel naþional, deci s-au clasat foarte bine. Elevii
sunt atraºi de acest program ºi este un lucru foarte bun sã-ºi formeze aceastã culturã încã de pe bãncile ºcolii pentru cã vom avea niºte lucrãtori bine pregãtiþi ºi consienti de riscurile la care sunt expuºi”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Campania se adreseazã elevilor ºi cadrelor didactice din filiera tehnologicã de profil tehnic, servicii, resurse naturale ºi protecþia mediului, precum ºi din filiera teoreticã la profilul real. La sfârºitul campaniei elevii ºi profesorii implicaþi vor fi supuºi unui chestionar de opinie. Activitatea derulatã de ITM este componentã a campaniei naþionale Valenþe culturale ale securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã pentru formarea unei culturi de prevenire în rândul tinerilor din licee ºi ºcoli profesionale. Monika BACIU
petrece la stradã, pe pãturi întinse pe jos, iar curioºii vin ºi cautã în mulþimea de nimicuri ceva folositor ºi foarte ieftin. La un astfel de târg, fiecare aduce ce crede, dar vinde ce poate. „Ceva haine, ce am prin casã, am adus. Lucruri din astea mãrunte, o geacã din piele. Ceva mai bune. Acum am venit cã e timp frumos ºi mai vine ºi un ban ºi sper sã vând ceva. Pânã acum am vândut de 4 lei doar”, ne-a spus o femeie, care încearcã sã îºi rotunjeascã pensia în acest fel. La acest târg totul se negiazã, mai puþin o mini
statuetã ce îl reprezintã pe Moº Crãciun. Proprietarul lui spune cã nu l-a scos la vânzare dupã Crãciun, ci îl aduce ca îi poartã noroc la vânzãri. „Nu îl dau. Are cu el desaga aia ºi îmi aduce clienþi. E singurul obiect care nu e de vânzare”, spune proprietarul sãu, care vinde tot felul de cabluri ºi obiecte nefolositoare. În rest, totul are un preþ, negociabil, cã vine de prin gospodãrie. „Cu diverse lucruri am venit azi la târg, mai mult scule care se folosesc prin casã. De acasã le aduc, le mai cumpãr, unele îs mai vechi, altele mai noi.
Iepuraºul de Paºte vine cu tichete cadou pentru angajaþii ApaServ
A
Cumpãrã cine vream ºi mai ales ce e mai ieftin, sã fie mai ieftin ca la magazin. Am ºi cu 2 lei ºi cu 70 de lei, dacã sunt mai bune. Am ºi o capcanã de ºoareci cu 15 lei”, ne explicã un alt precupeþ din târgul de la Lupeni. Cumpãrãtorii, însã, sunt pretenþioºi. Vor ceva bun, util ºi ieftin. La fel ca domnul care cãuta o maºinã de gãurit. „Foarte slabã ºi foarte scumpã e marfa azi. Nu cumpãr de aici, deºi a zis cã mi-o încearcã”, a spus omul, care doar s-a orientat asupra preþului de aici. Alþii, însã, cred cã marfa din astfel de târguri este de slabã calitate ºi nu meritã sã dai banii pe ea, aºa cã nu cumpãrã niciodatã ºi doar vin sã
Aproape 42.000 de ºcolari hunedoreni ar putea rãmâne fãrã corn ºi lapte
R
iscãm sã rãmânem fãrã banii europeni pentru programul “cornul ºi laptele”, destinat elevilor din ºcolile gimnaziale. În judeþul Huendoara aproape 42.000 de ºcolari beneficiazã de acest program.
Semnalul de alarmã a fost tras de Ciprian Ciucu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), cu ocazia prezentãrii unui raport pe aceastã temã. Ciucu a precizat cã, pentru a deconta mai departe la Uniunea Europeanã þara noastrã ar trebui sã se alinieze la iniþiativa europeanã similarã ºi sã elaboreze cât mai repede o strategie naþionalã. “Sunt necesare redefinirea ºi alinierea obiectivelor programului naþional cu
cele ale schemei europene “Laptele în ºcoli” prin care este susþinutã în bunã mãsurã iniþiativa naþionalã ºi prin care România a atras pânã acum peste 40 de milioane de euro. În plus, atragem atenþia asupra necesitãþii armonizãrii strategiilor naþionale sectoriale din domeniile educaþie, sãnãtate ºi agriculturã cu programul naþional. În acest sens se poate acorda o
priveascã. „Douã covoraºe mi-am luat azi ºi soþia ºi-a luat pantofi. Dar nu de la ãºtia, cã suntem prea sãraci sã ne luãm marfã veche. Nu luãm aºa ceva, luãm din magazin, unde sunt valabile.Nu conteazã cã sunt mai ieftine, cã am ºi eu din astea sã aduc aici de acasã”, ne-a lãmurit un alt bãrbat. Astfel de târguri de nimicuri au loc la sãptãmânal. La Lupeni, comercianþii vin în fiecare zi de joi, la Vulcan în zilele de sâmbãtã, iar la Petroºani duminica. Mulþi doar privesc, în timp ce comercianþii de chilipiruri aºteaptã sã vândã mãcar cât sã-ºi cumpere o cafea dupã ce stau la târg. Diana MITRACHE
consistenþã în intervenþie ºi un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunitãþii, ºcolii ºi elevilor”, susþine Ciprian Ciucu. Potrivit raportului CRPE, programul 'Laptele ºi cornul' este eficient din punct de vedere economic dacã raportãm suma de pânã la 200 de lei alocatã pe parcursul unui an ºcolar pentru ca un elev sã beneficieze de program la avantajele pe termen mediu ºi lung ale programului. În judeþul Hunedoara aproape 42.000 de eveli beneficiazã de acest program, iar valoarea totalã a sumelor alocate pentru îndeplinirea lui se ridicã la 5,99 milioane lei. Hunedoara a fost împãrþit în ºapte zone, stabilite pe criterii geografice. Astfel, în partea centralã ºi de nord a judeþului au fost delimitate cinci perimetre de lucru, iar celelalte douã au fost stabilite în Valea Jiului. Pânã acum nu s-au semnalat deficienþe majore legate de calitatea acestor produse, însã este adevãrat cã mulþi dintre copii le aruncã la coºul de gunoi în loc sã le mãnânce. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
ngajaþii de la Apa Serv Valea Jiului vor primi bonuri cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte. Puþini sunt angajaþii care primesc adaosuri salariale cu ocazia diferitelor sãrbãtori. În principal sunt cei din companiile de stat. La ApaServ Valea Jiului continuã aceastã tradiþie de a oferi angajaþilor bonusuri. Astfel, cu ocazia sãrbãtorilor Pascale cei de aici vor beneficia de tichete în valoare de 160 de lei. “Nu este vorba de prime ci despre ce este prins în contractul colectiv de muncã ºi este vorba de bonuri
care ºi anul acesta vor fi date ca ºi în anii trecuþi tuturor angajaþilor SC ApaServ Valea Jiului. Valoarea acestor bonuri este undeva la 160 de lei”, a declarat Costel Avram, director general SC ApaServ Valea Jiului. Dacã valoarea primelor acordate angajaþilor diferã în funcþie de performanþe, de Paºte toþi vor beneficia de aceeaºi sumã. “La primele de Crãciun au existat diferenþieri dar acum la bonuri toþi vor avea acelaºi numãr de bonuri”, a mai spus sursa citatã. Primele ºi tichetele de la ApaServ se acordã în baza prevederilor contractului colectiv de muncã. Monika BACIU
4 Actualitate
Un parc, douã lumi C
ontrastele sunt prezente în parcul central Carol Schreter din Petroºani. O parte pietonalã este prevãzutã cu pavaje, iar una cu asflat care de-a lungul anilor s-a degradat vizibil. Pentru a uniformiza aspectul, dar ºi pentru a-l moderniza, autoritãþile locale de la Petroºani aºteaptã fondurile europene pentru reabilitarea parcului central. Parcul Carol Schretter din municipiul Petroºani este cel mai mare de acest gen din localitate, însã aspectul sãu este unul care lasã de dorit, asta deºi an de an se realizeazã reparaþii în aceastã zonã. Autoritãþile locale de la Petroºani vor sã schimbe total aspectul parcului, însã deocamdatã aºteaptã fondurile europene. “Anul acesta este prevãzutã reabilitarea totalã a parcului Carol Schreter. Colegii mei care se ocupa de acest lucru mi-au spus cã se aºteaptã o linie de finanþare care sã se plieze pe aceastã reabilitare a parcului. Nu a fost realizat pânã în acest moment studiul de fezabilitate premergãtor unui astfel de proiect dar cu siguranþã în perioada urmãtoare el va fi realizat ºi lucrãrile vor începe
Sãptãmâna altfel în agenþiile de turism
A
genþiile de turism din Valea Jiului vin cu oferte pentru elevii care în scurt timp vor începe “sãptãmâna altfel”. În perioada 6-10 aprilie, înainte de sãrbãtorile Pascale, elevii vor avea altfel de activitãþi. O agenþie de turism din Valea Jiului vine în întâmpinarea elevilor.
“Încã de anul trecut am încercat sã gãsim o asemenea soluþie pentru cereri având un grup pentru care am organizat un circuit în nordul Moldovei ºi atunci am zis cã pentru aceastã sãptãmânã sã încercãm sã facem ceva ºi la tarife mai mici legat de zonã. Astfel avem câteva propuneri pentru elevi în perioada de sãptãmâna altfel cu plecare din Petroºani. Petrosani-Tismana cu tot ceea ce este de vãzut în zonã, avem o variantã pentru vizitarea Cetãþii Alba Iulia. Avem pentru
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
atunci când va exista o finanþare cu bani europeni ceea ce nu înseamnã cã colegii de la SPADPP nu vor face aceste curãþenii de primãvarã ºi toate aceste lucrãri de întreþinere a parcului necesare dincolo de reabilitare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Nici celelalte parcuri din localitate nu vor fi uitate de autoritãþi. Lucrãri de întreþinere vor avea loc în toate locurile de relaxare. “Parcul Carol Schreter fiind cel mai mare parc din municipiul Petroºani este principalul obiectiv dar cu siguranþã lucrãri ºi reparaþii vor fi realizate ºi în celelalte parcuri din municipiul Petroºani”, a mai spus sursa citatã. La ora ctualã, parcul lasã mult de dorit. O reabilitare totalã nu s-a mai fãcut de ani de zile. Acest lucru se va schimba, însã, odatã cu amplul program de reabilitare ce prevede ºi modificarea aspectului peisagistic, dar ºi schimbarea destinaþiei unor ornamente existente acum în parc. Monika BACIU sãptãmâna altfel un program de patru nopþi, cinci zile în Strajã pe care am ºi lansat-o cãtre colaboratorii nostriidin þarã. Este posibil sã avem un rãspuns cã vor fi undeva la 40 de tineri care vor veni din Galaþi ºi vor fi cazaþi ºi în acelaºi timp în perioada cât vor sta aici o sã le arãtãm Petroºaniul cu ceea ce este important din punctul nostru de vedere, muzeul momârlanului, muzeul mineritului, Hunedoara cu Castelul Huniazilor, Densuº”, a declarat Alexandru Toacã, reprezentant agenþie de turism din Petroºani. Elevii au fost informaþi cu privire la oferte, însã aceºtia pot vizita mãnãstirile din judeþul Gorj sau pot face o excursie la Alba Iulia. “Noi am distribuit în ºcoli ofertele noastre. Încã nu avem solicitãri ferme dar se pleacã undeva de la 20 de lei pentru transportul pânã la Tismana ºi retur. Noi lucrãm cu un transportator autorizat, suntem în mãsurã sã asigurãm siguranþa turiºtilor”, a mai spus sursa citatã. La nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, în aceastã perioadã se centralizeazã activitãþile ce urmeazã a fi desfãºurate în sãptãmâna altfel. Monika BACIU
Comerþ cu nimicuri, pentru subzistenþã n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire, U obiecte din gospodãrie, haine ºi tablouri, toate sunt bune de dat pe bani. Aºa se fac negocierile în târgul de nimicuri, un soi de piaþã volantã aºezatã pe marginea drumului, în care fiecare vinde ce poate ºi cumpãrãtorii iau ce le lipseºte. κi scot ce nu le mai trebuie prin casã ºi cautã sã-ºi creascã oarecum veniturile. Sunt oameni modeºti, pensionari în
mare parte, care vin cu ce nu mai poartã, ori ce nu le mai foloseºte în gospodãrie sã facã un ban la târg. Totul se
Altfel de educaþie ªtafeta TM ºi elevii. Inspectoratele Teritoriale de munþilor vine I Muncã desfãºoarã pe lângã activitãþile de control ºi de cercetare ºi activitãþi care îi implicã pe elevi. La nivelul Vãii Jiului în în Parâng aceastã perioadã va avea loc o campanie a
Î
ncã nu s-au terminat competiþiile de iarnã ºi, pentru cã tot au organizat Serbãrile zãpezii în acest week-end în Parâng, cei de la Asociaþia Pro Parâng vin sã ne spunã cã vor promova muntele ºi la varã.
În iunie este programatã la noi, la câþiva km distanþã de Petroºani, în Parâng, o competiþie de turism de creastã. Ideea a venit ca rãspuns la acþiunile pe care membrii acestei asociaþii le fac frecvent ºi pentru cã aceºtia au demonstrat cã pot face faþã oricãrui tip de întrecere.
„Undeva la finele lunii iunie, asociaþia noastrã o sã organizeze o etapã a concursului ce se numeºte ªtafeta munþilor. Este un concurs de tursim montan ce se desfãºoarã la nivel naþional ºi va fi de o anvergurã mai mare. Este ceva ce încã nu s-a desfãºurat în Valea Jiului ºi în munþii Parâng”, a spus Cristian Þopescu, vicepreºedintele Asociaþiei Pro Parâng. ªtafeta munþilor este o competiþie outdoor, ce se desfãºoarã pe echipe ce pot fi formate chiar din membrii unei familii. Aceasta este organizatã la nivel naþional sau internaþional ºi are drept scop promovarea activitãþilor de tip eco-turistice-sportive. Diana MITRACHE
inspectorilor ITM care îi vizeazã pe elevi. “Pentru trimestrul I avem valente culturale în care presupune selectarea de cãtre Inspectoratul ªcolar a patru, cinci unitãþi de învãþãmânt în special licee tehnice. Campania se deruleazã în câteva etape, exista o etapã de instruire a cadrelor didactice vis a vis de ceea ce îºi propune campania. Primesc niºte materiale elaborate de cãtre inspecþia muncii. Aceste materiale sunt ºi sub formã de desene animate, napo, atractive pentru eveli ºi sunt predate la cursuri la liceele respective. Inspectorul nostru de obiectiv participa la aceste cursuri. Exista concursuri judeþene finalizate dupã aceea cu un concurs naþional. ªi în anii anteriori liceele noastre s-au descurcat foarte bine, au luat chiar ºi locul I la nivel de judeþ ºi au luat locul IV la nivel naþional, deci s-au clasat foarte bine. Elevii
sunt atraºi de acest program ºi este un lucru foarte bun sã-ºi formeze aceastã culturã încã de pe bãncile ºcolii pentru cã vom avea niºte lucrãtori bine pregãtiþi ºi consienti de riscurile la care sunt expuºi”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Campania se adreseazã elevilor ºi cadrelor didactice din filiera tehnologicã de profil tehnic, servicii, resurse naturale ºi protecþia mediului, precum ºi din filiera teoreticã la profilul real. La sfârºitul campaniei elevii ºi profesorii implicaþi vor fi supuºi unui chestionar de opinie. Activitatea derulatã de ITM este componentã a campaniei naþionale Valenþe culturale ale securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã pentru formarea unei culturi de prevenire în rândul tinerilor din licee ºi ºcoli profesionale. Monika BACIU
petrece la stradã, pe pãturi întinse pe jos, iar curioºii vin ºi cautã în mulþimea de nimicuri ceva folositor ºi foarte ieftin. La un astfel de târg, fiecare aduce ce crede, dar vinde ce poate. „Ceva haine, ce am prin casã, am adus. Lucruri din astea mãrunte, o geacã din piele. Ceva mai bune. Acum am venit cã e timp frumos ºi mai vine ºi un ban ºi sper sã vând ceva. Pânã acum am vândut de 4 lei doar”, ne-a spus o femeie, care încearcã sã îºi rotunjeascã pensia în acest fel. La acest târg totul se negiazã, mai puþin o mini
statuetã ce îl reprezintã pe Moº Crãciun. Proprietarul lui spune cã nu l-a scos la vânzare dupã Crãciun, ci îl aduce ca îi poartã noroc la vânzãri. „Nu îl dau. Are cu el desaga aia ºi îmi aduce clienþi. E singurul obiect care nu e de vânzare”, spune proprietarul sãu, care vinde tot felul de cabluri ºi obiecte nefolositoare. În rest, totul are un preþ, negociabil, cã vine de prin gospodãrie. „Cu diverse lucruri am venit azi la târg, mai mult scule care se folosesc prin casã. De acasã le aduc, le mai cumpãr, unele îs mai vechi, altele mai noi.
Iepuraºul de Paºte vine cu tichete cadou pentru angajaþii ApaServ
A
Cumpãrã cine vream ºi mai ales ce e mai ieftin, sã fie mai ieftin ca la magazin. Am ºi cu 2 lei ºi cu 70 de lei, dacã sunt mai bune. Am ºi o capcanã de ºoareci cu 15 lei”, ne explicã un alt precupeþ din târgul de la Lupeni. Cumpãrãtorii, însã, sunt pretenþioºi. Vor ceva bun, util ºi ieftin. La fel ca domnul care cãuta o maºinã de gãurit. „Foarte slabã ºi foarte scumpã e marfa azi. Nu cumpãr de aici, deºi a zis cã mi-o încearcã”, a spus omul, care doar s-a orientat asupra preþului de aici. Alþii, însã, cred cã marfa din astfel de târguri este de slabã calitate ºi nu meritã sã dai banii pe ea, aºa cã nu cumpãrã niciodatã ºi doar vin sã
Aproape 42.000 de ºcolari hunedoreni ar putea rãmâne fãrã corn ºi lapte
R
iscãm sã rãmânem fãrã banii europeni pentru programul “cornul ºi laptele”, destinat elevilor din ºcolile gimnaziale. În judeþul Huendoara aproape 42.000 de ºcolari beneficiazã de acest program.
Semnalul de alarmã a fost tras de Ciprian Ciucu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), cu ocazia prezentãrii unui raport pe aceastã temã. Ciucu a precizat cã, pentru a deconta mai departe la Uniunea Europeanã þara noastrã ar trebui sã se alinieze la iniþiativa europeanã similarã ºi sã elaboreze cât mai repede o strategie naþionalã. “Sunt necesare redefinirea ºi alinierea obiectivelor programului naþional cu
cele ale schemei europene “Laptele în ºcoli” prin care este susþinutã în bunã mãsurã iniþiativa naþionalã ºi prin care România a atras pânã acum peste 40 de milioane de euro. În plus, atragem atenþia asupra necesitãþii armonizãrii strategiilor naþionale sectoriale din domeniile educaþie, sãnãtate ºi agriculturã cu programul naþional. În acest sens se poate acorda o
priveascã. „Douã covoraºe mi-am luat azi ºi soþia ºi-a luat pantofi. Dar nu de la ãºtia, cã suntem prea sãraci sã ne luãm marfã veche. Nu luãm aºa ceva, luãm din magazin, unde sunt valabile.Nu conteazã cã sunt mai ieftine, cã am ºi eu din astea sã aduc aici de acasã”, ne-a lãmurit un alt bãrbat. Astfel de târguri de nimicuri au loc la sãptãmânal. La Lupeni, comercianþii vin în fiecare zi de joi, la Vulcan în zilele de sâmbãtã, iar la Petroºani duminica. Mulþi doar privesc, în timp ce comercianþii de chilipiruri aºteaptã sã vândã mãcar cât sã-ºi cumpere o cafea dupã ce stau la târg. Diana MITRACHE
consistenþã în intervenþie ºi un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunitãþii, ºcolii ºi elevilor”, susþine Ciprian Ciucu. Potrivit raportului CRPE, programul 'Laptele ºi cornul' este eficient din punct de vedere economic dacã raportãm suma de pânã la 200 de lei alocatã pe parcursul unui an ºcolar pentru ca un elev sã beneficieze de program la avantajele pe termen mediu ºi lung ale programului. În judeþul Hunedoara aproape 42.000 de eveli beneficiazã de acest program, iar valoarea totalã a sumelor alocate pentru îndeplinirea lui se ridicã la 5,99 milioane lei. Hunedoara a fost împãrþit în ºapte zone, stabilite pe criterii geografice. Astfel, în partea centralã ºi de nord a judeþului au fost delimitate cinci perimetre de lucru, iar celelalte douã au fost stabilite în Valea Jiului. Pânã acum nu s-au semnalat deficienþe majore legate de calitatea acestor produse, însã este adevãrat cã mulþi dintre copii le aruncã la coºul de gunoi în loc sã le mãnânce. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
ngajaþii de la Apa Serv Valea Jiului vor primi bonuri cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte. Puþini sunt angajaþii care primesc adaosuri salariale cu ocazia diferitelor sãrbãtori. În principal sunt cei din companiile de stat. La ApaServ Valea Jiului continuã aceastã tradiþie de a oferi angajaþilor bonusuri. Astfel, cu ocazia sãrbãtorilor Pascale cei de aici vor beneficia de tichete în valoare de 160 de lei. “Nu este vorba de prime ci despre ce este prins în contractul colectiv de muncã ºi este vorba de bonuri
care ºi anul acesta vor fi date ca ºi în anii trecuþi tuturor angajaþilor SC ApaServ Valea Jiului. Valoarea acestor bonuri este undeva la 160 de lei”, a declarat Costel Avram, director general SC ApaServ Valea Jiului. Dacã valoarea primelor acordate angajaþilor diferã în funcþie de performanþe, de Paºte toþi vor beneficia de aceeaºi sumã. “La primele de Crãciun au existat diferenþieri dar acum la bonuri toþi vor avea acelaºi numãr de bonuri”, a mai spus sursa citatã. Primele ºi tichetele de la ApaServ se acordã în baza prevederilor contractului colectiv de muncã. Monika BACIU
6 Actualitate
S
taþiile de captare a apei Jieþ ºi Taia au fost oprite din cauza turbiditãþii foarte mari. Zãpezile care se topesc ºi þapinarii care odatã cu venirea primãverii ºi-au reluat activitatea aduc deservicii operatorului de apã din Valea Jiului. În cursul nopþii de miercuri spre joi turbiditatea a depãºit cota maximã astfel cã douã staþii au fost oprite. Beneficiarii nu au resimþit acest lucru. “În fiecare primãvarã am avut probleme cu turbiditatea ºi din cauza faptului cã se
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
Staþii oprite din cauza turbiditãþii înþelege cã în condiþiile când vor exploata haotic se va duce la cheltuieli foarte mari din partea noastrã ºi în acelaºi timp va resimþi ºi populaþia datoritã faptului cã vor fi întreruperi de apã”, a declarat Costel Avram, director SC ApaServ
topesc zãpezile dar ºi din cauza faptului cã îºi încep lucrul firmele de exploatare a lemnului. ªi azi noapte ºi Jieþul ºi Taia au fost închise din cauza turbiditãþii mari, dar populaþia nu a resimþit datoritã faptului cã am folosit apa din rezervoarele de la
staþii. Deocamdatã populaþia nu resimte ºi pentru a nu cheltui foarte mulþi bani cu reactivii mai întrerupem noaptea ºi dãm drumul din rezervoare iar ziua refacem la loc. Încã am fãcut enunþuri la ocoalele silvice ºi sperãm cã oamenii vor
Gândire pragmaticã
Performanþã în sport, dar nu ºi carierã
S
port de performanþã, dar ºi pregãtiri pentru bacalaureat, iar apoi facultate. Andrei Mustocea este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani.
El este olimpic naþional la sport. Mulþi
ar zice cã nu e greu. Nu este însã nici uºor. Pentru a obþine performanþe, indiferent de domeniu, este nevoie de pregãtire. Andrei se poate mândri cu rezultate foarte bune la ompiadele naþionale de tenis de masã. Pentru a face performanþã a fost nevoie de ore întregi de antrenament. “E destul de greu, încã din clasa a IX-a de când am început sã am performanþe mai bune mi-a
Valea Jiului. Cei care au de pierdut de pe urma acestor probleme sunt cei de la societatea de apã care investesc sume importante de bani pentru achiziþionarea reactivilor. “Cheltuim foarte mult dar anul acesta ne-a scutit ºi nu am
fost greu sã împac ºi ºcoala ºi antrenamentele pentru cã domnul antrenor mã chemã în fiecare zi, trebuia sã îmi fac temele, nu ºtiam dacã sportul îmi va oferi un viitor ºi atunci a trebuit sã le împac pe amândouã ºi se pare cã am reuºit. Cea mai bunã performanþã a mea a fost în clasa a X-a, la olimpiada naþionalã ºcolarã de tenis de masã, locul opt pe þarã. Este greu sã mã antrenez zilnic, dar m-am obiºnuit pentru cã practic acest sport de la vârsta de 8 ani ºi a devenit deja o obiºnuinþã. Fac naveta la Petrila în fiecare zi”, ne spune Andrei Mustocea, liceeanul olimpic la tenis de masã.
În România nu poþi trãi din sport. Este pãrerea lui Andrei care, fiind în clasa a XII-a, se gândeºte cu seriozitate la viitorul sãu. Nu va continua aceastã pasiune pentru cã nu îi va oferi un trai decent. Tânãrul se pregãteºte pentru bacalaureat, dar ºi pentru admiterea la o facultate care nu are nimic de a face cu sportul. “Nu cred cã voi face o meserie din asta pentru cã în România sportul, tenisul de masã, nu este bine plãtit, iar eu nu sunt la un nivel atât de ridicat pentru cã a trebuit sã împac ºi ºcoala ºi nu pot sã merg în altã þarã. În România toþi jucãtorii de tenis de masã profesioniºti au ºi
alte meserii pe lângã tenis care le asigurã traiul. În aceastã perioadã mã pregãtesc mai mult pentru bacalaureat, am lãsat puþin tenisul de masã pe planul doi pentru cã am pus ºcoala pe primul loc, mai ales cã anul acesta am ºi admitere, am ºi bacalaureat. Dar totuºi am reuºit sã mã calific ºi anul acesta la faza pe þarã. Vreau sã merg în Cluj Napoca la Politehnicã, la construcþii”, ne mai spune tânãrul. Dascãlii se mândresc cu performanþele obþinute de elevii lor, însã cu regret spun cã ei nu au posibilitãþi pentru a le rãsplãti eforturile. “Nu pot sã spun totalul premiilor obþinute pentru cã ele încã sunt în desfãºurare, sãptãmâna
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN În conformitate cu prevederile regulamentului din 4 august 2005, privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului ºi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, regulament aprobat prin hotãrârea de guvern nr. 890/2005 ºi hotãrârea Consiliului Local Vulcan nr. 22/2015;
avut aºa multe cheltuieli pentru cã nu au fost turbiditatile aºa de mari”, a mai spus sursa citatã. Atât municipiul Petroºani, partea de nord, cât ºi toatã zona de est a Vãii Jiului primeºte apa de la staþia de pe Taia, iar pentru cã aceasta sã poatã fi folositã, e nevoie de reactivi. Apa Serv cheltuieºte sume uriaºe pentru a contracara efectul þapinarilor. Monika BACIU viitoare are loc olimpiada la matematicã, dar pânã la acest moment avem doi elevi care ne vor reprezenta la nivel naþional, la religie ºi la sport. Avem destul de multe premii obþinute la nivel judeþean. Noi avem niºte variante destul de mici, nu prea putem sã îi premiem, dar primãria municipiului Petroºani în mod constant premiazã aceºti elevi care se ridicã la un nivel foarte înalt în oraºul Petroºani”, a declarat Lucian Resmeriþã, director Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani este cea care an de an acordã diferite premii elevilor care obþin rezultate bune la concursurile ºcolare. Monika BACIU
CONVOACÃ
În data de 28 martie 2015, ora 10, la sediul Primãriei municipiului vulcan Adunarea proprietarilor de terenuri atribuite în baza legilor funciare, în vederea alegerii unui numãr de 2 (doi) reprezentanþi ai foºtilor proprietari deposedaþi abuziv în perioada regimului comunist, sau moºtenitorii acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal, în vederea completãrii comisiei locale de fond funciar. Comisia localã de fond funciar Preºedinte, Ing. Gheorge ile
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
Marfã nouã, calitate second-hand
C
alitate slabã a echipamentelor miniere. Echipamentele din minerit sunt certificate, însã calitatea acestora lasã de dorit uneori. Sunt cazuri în care în subteran ajung diferite echipamente care nu mai corespund cu cele din caietele de sarcini. Inspectorii ITM, cu ochii pe echipamentele de lucru. În aceastã perioadã, inspectorii ITM din Valea Jiului deruleazã mai multe campanii. Printre acestea se numãrã ºi supravegherea pieþei care înseamnã verifiicarea distribuitorilor de echipamente. Cele neconforme sunt retrase de pe piaþã. “Mai avem supravegherea pieþei, lucru care înseamnã verificarea oricãrui distribuitor de echipamente care aduc echipamente de pe piaþa europeanã ºi nu numai. Sunt vizate echipamentele care intra ºi aplicã marcaje tip actibild ºi echipamentele nu sunt de
calitate ºi impun riscuri. Verificãm aceste echipamente ºi în condiþiile în care se constatã neconformitãþi se sesizeazã Ministerul Muncii ºi pot sã se ajungã pânã la retragerea de pe piaþã a echipamentelor respective. Toate þãrile europene ne informeazã despre toate echipamentele care sunt retrase de pe piaþã ca noi sã putem verifica în teren ºi sã le retragem la rândul nostru”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Echipamentele din minerit sunt certificate, însã de multe ori acestea sunt slabe din punct de vedere calitativ. “În minerit mai puþin pentru cã toatã lumea este conºtientã de riscul pe care îl prezintã introducerea în subteran a unui material neconform. În minerit nu prea putem sã spunem cã am introdus echipamente necertificate într-un mediu exploziv pentru cã trebuie sã fi inconºtient pentru a face acest lucru. În minerit putem sã sesizãm calitatea nu siguranþã vis a vis de
Persoanele cu handicap, evaluate în luna aprilie
S
pecialiºti din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara vor fi prezenþi în prima parte a lunii aprilie, în Valea Jiului, unde vor face evaluãri sau reevaluãri persoanelor cu handicap adulþi ºi copii. Potrivit directorului general al DGASPC, Monica Georgescu, evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate.
mediul exploziv. Am întâlnit armaturi de susþinere care dupã câteva sãptãmâni fãrã sã aibã o presiune foarte mare s-au torsionat sau bridele care sunt elementele de îmbinare a armaturilor care într-o zonã cu presiune redusã au plesnit. ªi aceste lucruri afecteazã securitatea în subteran dar de regulã lucrul care proneste de la calitate. Noi avem ºi un avantaj pe minerit vis a vis de certificare pentru cã existã INSEMEX-ul. Nu trebuie sã meargã sã-ºi facã certificarea în Germania sau în Spania. Un exemplu este celebra combinã de la mina Lonea care s-a scos. ªi atunci având în vedere cã s-au fãcut niºte reparaþii, s-au schimbat niºte componente ale combinei. Noi am monitorizat înainte de introducerea combinei toate reparaþiile fãcute ºi nu i-am lãsat sã o introducã pânã nu au fãcut dovada cã orice componentã care intrã în combinã sã aibã aceastã certificare. Problemele nu sunt atât de grave în introducerea materialelor fãrã
“Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap”, spune Monica Georgescu. Astfel, în data de 7 aprilie, începând cu ora 10.00, specialiºtii din cadrul Serviciului Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap se vor afla la Policlinica din Petroºani, iar cei din cadrul Serviciului Evaluare Complexã a Copilului la Centrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent ºi delincvent Petroºani,str. N.Titulescu,F.N. De asemenea, în data de 14 aprilie va avea loc o nouã evaluare, atât pentru persoanele adulte cu handicap, cât ºi pentru copii, programul fiind acelaºi ca cel prezentat mai sus.
aceastã certificare în mediul exploziv, problema este din punct de vedere al calitãþii. De
multe ori producãtorul care participã la aceste licitaþii aduce prototipul cu toate documentele
aferente pentru cã unul dintre criterii ca sã aprovizionezi o minã este sã aibã certificare echipamentul respectiv. De foarte multe ori echipamentele care ajung în subteran nu mai corespund cu prototipul sau cu caietul de sarcini”, a declarat Ileana Bodea. Pentru a evita producerea unor evenimente nefericite, inspectorii ITM supravegheazã ºi piaþa echipamentelor. Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015
Henþ cu mâna
CE MAI ÎNSEAMNà „ACASÔ? Noþiunea de „teren propriu” devine din ce în ce mai abstractã, mai neclarã. Ne uitãm în jurul nostru ºi constatãm asta la orice nivel.
ªahtior Doneþk a fost împinsã de un rãzboi tocmai la Lvov. A.C.S. Recaº joacã la Timiºoara în Liga a II-a, sub un nume fals, A.C.S. Poli, cã
aºa vrea pixul primarului Robu. Apoi, Viitorul Constanþa joacã pe la Chiajna, iar C.S.U. Craiova s-a mutat ºi ea de pe „Centralul” cel clasic. Treaba stã cam la fel ºi pe meleagurile noastre. Streiul Baru joacã „pe teren propriu” de ani de zile
pe la Pui sau Sântãmãrie Orlea, ªoimul Bãiþa pe la Crãciuneºti. Iatã cã fenomenul a ajuns ºi în Valea Jiului, unde Jiul Petroºani va juca meciul de acasã la Uricani, iar Hercules Lupeni revine pe terenul „Hercules” de lângã Jiul de Vest, deºi se
obiºnuise cu stadionul „Minerul”. Jiul ar putea juca pânã prin luna mai numai în Valea Jiului, având meciuri cu Inter Petrila, Hercules Lupeni sau C.S. Vulcan, programate toate la Petroºani. Vremuri grele, fotbal mic...
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Inedit
A fi sau a nu fi pe terenul dorit? tapa de mâine nu poate aduce mari modificãri la partea E superioarã a clasamentului, ambele candidate la locul 1, Cetate Deva ºi Hercules Lupeni jucând pe teren propriu. Hercules Lupeni revine pe terenul „Hercules” de lângã Jiul de Vest, pentru meciul cu Victoria Cãlan. „Vom juca la vechea noastrã bazã, întrucât îngheþul iernii a lãsat urme adânci asupra instalaþiei de apã de la stadionul „Minerul” ºi A.J.F. Hunedoara nu acceptã sã se joace în astfel de condiþii. Nu e nicio problemã, am mai jucat aici, sperãm sã ne readaptãm chiar de la primul meci”, a declarat Nelu Haþegan, preºedinte ºi finanþator al echipei Hercules Lupeni. Jiul Petroºani se confruntã cu aceeaºi problemã a lipsei apei de la stadion. „Aºa cum am declarat ºi ieri, dacã nu se rezolvã în ceasul al 12-lea aceastã problemã, vom juca meciul cu Minerul Uricani la... Uricani!” a spus
Fotbal, juniori
APROAPE DE FINAL
Campionatul Judedeþean Juniori C (gr. 2000) Etapa a 13-a, 7 martie 2015 Pro Fair Play Vulcan – Jiul I Petroºani Jiul II Petroºani – Minerul Uricani Minerul Lupeni a stat Etapa a 14-a, 11 martie 2015 Jiul II Petroºani – Minerul Lupeni Minerul Uricani – Jiul I Petroºani Pro Fair Play Vulcan a stat
1-4 3-0 (nepr.) 1-0 0-3 (nepr.)
Etapa a 15-a (ultima), 14 martie 2015 Jiul I Petroºani – Jiul II Petroºani Minerul Lupeni – Pro Fair Play Vulcan Minerul Uricani stã
GHIÞAN, PORTAR LA JIUL! SERGIU SZALACSI va juca pentru C.S. Vulcan managerul jiulist Marin Tudorache. C.S. Vulcan va juca pe teren propriu cu Aurul Certej, sperând într-o victorie: „Vom juca pentru cele trei puncte. Sper sã-l putem folosi ºi pe noul venit, Sergiu Szallacsi (20 ani), fostul atacant al Universitãþii Petroºani, ce a fost plecat în Germania în ultimul an. Ne-ar putea ajuta foarte mult”, a spus antrenorul-jucãtor Mugurel Radu de la C.S. Vulcan. Universitatea Petroºani va folosi în partida cu Gloria Geoagiu formula de joc din meciul de la Haþeg, nelipsind Arcuºi, I. Gavriluþi, Grigoraº sau Ov. Popesc.
M
eciurile din cadrul Campionatului judeþean de juniori C (14-15 ani), Seria Valea Jiului, se apropie de final. În toamnã s-au disputat 12 etape, iar acum în martie 2015, ultimele trei etape, ultima urmând sã aibe loc pe 14 martie. Jiul I (antr. Damian Militaru) a învins în etapa a 13-a cu 4-1 la Vulcan (goluri Cãt. Cora 3 ºi R. ªtefãnoaica), iar în etapa a 14-a, 1-0 (gol Burghelea) Jiul II cu Minerul Lupeni (antr. Sorin Bejan), ambele echipe fiind calificate la turneul play-off judeþean de la Haþeg de la sfârºitul lunii martie, cu ºapte echipe (2 din Valea Jiului, 5 din Valea Mureºului) câºtigãtoarea
Iatã cã în lipsa de efectiv, mai exact de portari, antrenorul Jiului, Sorin Ghiþan (47 ani) s-a legitimat la echipa sa, ca rezervã a tânãrului ªtefãnoaica.
urmând a participa la un meci de baraj inter-judeþean, pentru a se califica la un turneu naþional pe zonã.
SORIN GHIÞAN, posibil sã reaparã în poarta Jiului
CÃTÃLIN CORA (JIUL) a marcat 3 goluri cu Vulcanul
„Pe moment nu aveam altã soluþie, sper sã nu fie cazul sã intru” a spus Sorin Ghiþan. Sorin Ghiþan a fost portarul Jiului între anii 1989-1999, timp de zece ani, dintre care patru campionate (1989-91, 1996-98) în Divizia „A”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU