Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 816
Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Consilier judeþean citat în dosarul de ucidere din culpã al lui Norocel
C
onsilierul judeþean Zvâncã Adrian este citat ca martor în dosarul în care douã persoane au fost ucise pe trecerea de pietoni acum un an de zile, în sãptãmâna mare a Paºtelui. Un nou termen din acest dosar se va derula la judecãtoria Petroºani în data de 31 martie. Atunci va fi audiat ºi consilierul judeþean Adrian Zvâncã. “Amânã judecarea cauzei ºi la cererea apãrãtorilor pãrþilor, fixeazã termen la data de 31.03.2015, ora 12:00, pentru când va fi citat martorul Zvâncã Adrian cu citaþie ºi mandat de aducere. Va fi citat ºi inculpatul”, se aratã în soluþia instanþei. Norocel Mãturar are 21 de ani, iar în data de 17 aprilie 2014, chiar în Joia Mare, a
trecut cu BMW-ul sãu peste doi oameni nevinovaþi, care traversau reguamentar strada pe o trecere de pietoni. Una din cele douã victime ale cumplitului accident rutier era mama micului Fabiani Prcsina, de la ªcoala Gimnazialã „I.G.Duca” din Petroºani, unul din marile talente pianistice ale þãrii noastre, aºa cum spun profesorii despre el, iar premiile obþinute atestã din plin acest lucru. Copilul o avea ca sprijin pãrintesc doar pe mama sa, dar Norocel i-a rãpit-o de lângã el mult prea devreme. Monika BACIU
Gheorghe Ile a rãsculat Colonia de Jos
D
is de dimineaþã, miercuri, când nu ieºise încã soarele, locatarii din Colonia de Jos a Vulcanului au fost pur ºi simplu luaþi pe sus ºi puºi sã facã treabã. De vinã este primarul Gheorghe Ile, care s-a autosesizat în urma materialelor apãrute în presã ºi i-a pus pe toþi sã-ºi strângã gunoaiele. >>> PAGINA A 2-A
Indemnizaþie de ºomaj de peste 3000 de lei
M
ii de lei pentru indemnizaþia de ºomaj. Cea mai mare indemnizaþie de ºomaj din Valea Jiului a fost plãtitã unui manager de proiect. Acesta a obþinut o indemnizaþie de ºomaj de peste 3.000 de lei. “În Valea Jiului cel mai mare cuantum al indemnizaþiei de ºomaj a fost de 3077 de lei. Aceastã persoanã a lucrat ca manager de proiect dupã care a intrat în indemnizaþie de
ºomer. A expirat. Aceste locuri de muncã sunt pe o perioadã determinatã, iar dupã ce a expirat acea perioadã, persoana a luat indemnizaþie de ºomaj”, a declarat
Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. La polul opus, se aflã absolvenþii de liceu sau de facultate. Indemnizaþia de ºomaj pentru aceºtia este de 250 de lei. “Cel mai mic aju-
tor de ºomaj este stabilit pentru absolvenþii de învãþãmânt care este de 250 de lei, iar pentru o persoanã care vine din câmpul muncii cuantumul este de 375 de lei, dar marea majoritate
a indemnizaþiilor de ºomaj sunt undeva la 400 de lei. Acest cuantum este aºa de mic încât indemnizaþiile de ºomaj sunt stabilite dupã un indicator social de referinþã care este stabilit la 500 de lei ºi din 2008 nu a mai fost actualizat”, a mai spus sursa citatã. Potrivit articolului 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, modificatã ºi comple-
tatã, indemnizaþia de ºomaj se acordã, pe perioade stabilite diferenþiat, în funcþie de stagiul de cotizare. Astfel, indemnizaþia de ºomaj se acordã timp de ºase luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin un an, nouã luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin cinci ani ºi 12 luni pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015
Gheorghe Ile a rãsculat Colonia de Jos
D
is de dimineaþã, miercuri, când nu ieºise încã soarele, locatarii din Colonia de Jos a Vulcanului au fost pur ºi simplu luaþi pe sus ºi puºi sã facã treabã. De vinã este primarul Gheorghe Ile, care s-a autosesizat în urma materialelor apãrute în presã ºi i-a pus pe toþi sã-ºi strângã gunoaiele. De aici ºi pânã la o adevãratã revoltã ºi vorbe aruncate din ambele pãrþi, nu a fost decât un singur pas. În fapt, acum câteva zile, mai mulþi locatari ai acestei zone au reclamat mizeria în care sunt nevoiþi sã stea, pentru cã primarul nu le dã containere. Oamenii au în dreptul caselor munþi de zgurã ºi peste aceºtia zac aruncate deºeuri din gospodãrie. Miercuri dimineaþã, însã, primarul Gheorghe Ile a descins în zonã ºi i-a atenþionat cã vor fi cãutaþi sã îºi întocmeascã ºi contractele pentru salubritate. Doar cã oamenii tot nemulþumiþi au fost. „Trebuie acum sã strângem noi dupã fiecare, dar nu avem încotro.
Oamenii aruncã aici, ce sã facem noi? Aºa s-au obiºnuit unii ºi nu putem sã stãm dupã fiecare, sã vedem cine aruncã mizerie”, spune o femeie, care grebla în mormanul de cenuºã ºi zgurã. O alta, însã, vine sã ne explice cã mizeria aici nu s-a ridicat de foarte mult timp ºi socoteºte cã aceasta s-a acumulat de pe calea feratã, dezvinovãþindu-ºi astfel vecinii. „Ar trebui sã ne facã mai mult. Aici nu e gunoi. Au împins cu vola, dupã ce au curãþat linia feratã. Cã nu e este atâta gunoi, cât pãmânt. Gunoiul nu l-au pus oamenii. Cine vrea pãstreazã curãþenia, dacã nu are bidoane în care sã punã. Cine plãteºte gunoiul are unde sã îl punã, cine nu…”, ne explicã
aceasta. Oamenii, însã, nu prea au contracte ºi au rãbufnit cã nici canalizarea nu merge. Tot ei au spus cã primarul asfalteazã strãzile lor doar în acte sau cu promisiuni ºi cã nu se pot branºa la sistemul de canalizare care, spun ei, a fost achitat de primãrie, de câteva ori la rând.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Scapã de zeci de câini lunar
V
ulcanul pare oraºul cu cei mai puþini câini. Gheorghe Ile are propria-i reþetã ºi minim 45 de animale sunt strânse lunar ºi trasportate, în baza unui contract, la Codlea. Restul, stau la adãpost, dar sunt adunaþi de pe strãzi periodic. Municipiul Vulcan din Valea Jiului stã cel mai bine în ceea ce priveºte câinii vagabonzi. Cei mai mulþi sunt în zonele de case, iar în oraº, sunt organizate periodic razii cu hingherii. Aºa se face cã numãrul maidanezilor nu este tocmai revoltãtor, iar primarul, care a
constatat o creºtere a numãrului lor în ultima vreme, vine cu soluþia. „A crescut numãrul câinilor de un timp încoace, dar am dat dispoziþie domnului Danci de la Pregoterm sã reia
Gheorghe Ile, însã, le-a rãspuns în parte, a discutat cu fiecare ºi apoi a decis sã le punã containere ºi sã încheie contracte cu fiecare familie în parte, dar nu s-a dat deoparte când a fost vorba sã-i apostrofeze. Ba mai mult, i-a scos la treabã. „Ne-am sesizat din presã. Au fost câteva locuri în care oamenii depozitau ilegal deºeurile. Am trecut cu toate forþele sã facem ordine ºi sã rezolvãm problema cu ei ºi sã le facem ºi contracte cã nu au la gunoi. Am reuºit sã curãþãm zona, lichidãm focarele ºi apoi începem sã îi verificãm”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care i-a îndemnat pe locatarii acestei colonii sã nu îºi mai depoziteze zgura în zona de la calea feratã, acolo unde s-au creat munþii de gunoaie.
Oamenii, care în principal sunt beneficiari ai ajutoarelor sociale, au ieºit cu greu la curãþenie, dar pânã la urmã, au reuºit sã facã ordine. Rãmâne de vãzut cât va dura totul. Diana MITRACHE
activitatea ºi sã luãm toþi câinii, sã îi ducem la padoc. Acolo au condiþii, care respectã normele internaþionale ºi apoi, avem un contract cu Codlea, pentru cei care nu pot sã fie þinuþi în viaþã. Aproximativ, lunar, cam 45 -50 de câini îi trimitem acolo, unde sunt eutanasiaþi”, a declarat Gheorghe
Ile, primarul municipiului Vulcan. În adãpost ajung periodic patrupedele, iar de aici, primarul spune cã poate duce lunar, în baza unui contract pe care îl are cu o firmã din Codlea, maxim 60 de câini, care sunt eutanasiaþi. Celelalte oraºe, însã, nu mai organizeazã nicio vânãtoare de patrupede fãrã stãpân, iar acestea umblã în voie pe strãzi. Diana MITRACHE
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015
Amendã, dacã nu iei bonul fiscal T
oþi facem cumpãrãturi, dar câþi plecãm cu bonul de casã, acasã? Ce obligaþii avem ºi ce riscãm, ºtim prea puþini, mai ales cã acum, cã tot se pune problema organizãrii unei loterii, dacã nu iei bonul, riºti sã plãteºti cât nu fac cumpãrãturile. Câþi dintre noi pleacã cu bonul din casa de marcat? Asta am încercat sã aflãm ºi, în plus, la ce ne foloseºte bucãþica de hârtie fiscalizatã? Cei mai mulþi cumpãrãtori o fac din obiºnuinþã, ori pentru cã vor sã compare ce au cumpãrat cu ce scrie pe bon. „Da iau bonul
cã poate mã întreabã cineva ºi mã uit la orice marfã ºi o ºi verific, cã poate e stricatã. Am luat salam cândva ºi era stricat ºi nu aveam bon ºi l-am aruncat ºi atunci. Dacã aveam, îl duceam înapoi”, a spus un bãrbat. „Ne ajutã ca sã vedem ce am cumpãrat ºi ce preþuri
au. Cã una scrie ºi alta aratã bonul, dar apoi îl mai dau ºi la coº”, recunoaºte ºi o femeie, care tocmai ieºea de la cumpãrãturi. Alþii sperã sã dea
marea loviturã la loteria din aprilie. Nu se ºtie niciodatã ce poþi face cu o pungã mare de hârtii. „Am acolo un teanc aºa acasã ºi le þin poate, poate
câºtig”, ne spune fericit un pensionar, care sperã sã dea lovitura vieþii sale astfel. Ce riscãm, însã, dacã nu luãm bonul, habar nu avem. Nu ºtiu. Ce? Amendã? Pãi de ce? Atunci îl luãm”, ne asigurã o precupeaþã, în timp ce soþul sãu este ºi mai ºugubãþ: „Nu ºtiu ce risc, dar cred cã mã tunde cineva, nu?”. Dacã am scãpa cu un simplu tuns, vorba domnului, nu ar fi grav, dar mai grav este cã riscãm amenzi usturãtoare. „Ordonanþa 28 reglementeazã ºi obligaþia persoanelor fizice, în calitate de
Hunedoreni reþinuþi în dosarul „regelui asfaltului” din Banat
A
facerile „regelui asfaltului din Banat”, cum este supranumit Georgicã Cornu, au avut ramificaþii pânã în judeþul Hunedoara. Descinderile poliþiºtilor din Mehedinþi, ajutaþi de colegi din mai multe judeþe, s-au soldat cu reþinerea a 19 persoane, printre care mai mulþi hunedoreni. Anchetatorii au precizat cã, în urma descinderilor de marþi ºi a audierilor au fost reþinute, pe bazã de ordonanþã, 19 persoane, între care ºi omul de afaceri Georgicã Cornu, dar ºi mai multe persoane din judeþul Hunedoara. Printre ei se aflã ºi un om de afaceri din Valea Jiului care deþine o firmã în Petroºani ce are ca obiect de activitate închirierea ºi leasingul cu alte maºini, echipamente ºi
bunuri tangibile. Pentru toþi cei 19 s-a formulat propunere de arestare preventivã ºi au fost prezentaþi instanþei de judecatã, pentru acuzaþii de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Totodatã, în urma percheziþiilor de marþi dimineaþã, care au avut loc în Bucureºti ºi alte zece judeþe, anchetatorii au indisponibilizat un numãr de 16 autoturisme a cãror valoare depãºeºte 600.000 de euro. La audieri au ajuns 49 de persoane, de la care a fost ridicatã suma de 700.000 de lei cash - ºi
s-au indisponibilizat bunuri imobile în valoare de 360.000 lei. Reamintim cã marþi dimineaþã poliþiºtii au descins în zeci de locaþii din
Bucureºti ºi alte zece judeþe - Mehedinþi, Timiº, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraº-Severin, Vâlcea, Dolj ºi Dâmboviþa - la locuinþele unor persoane suspectate de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani ºi la sediile sociale ale societãþilor administrate de acestea. Anchetatorii spun cã, în perioada 2008-2014, un numãr de 101 persoane, în calitate de asociaþi, administratori sau împuterniciþi ai 88 de societãþi comerciale, ar fi eludat
obligaþiile fiscale. Prin aceste operaþiuni fictive, suspecþii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouã milioane de euro. Ulterior, prin intermediul societãþilor controlate, cei în cauzã ar fi fãcut mai multe tranzacþii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de "rularea" acestor valori prin conturile bancare ale societãþilor. Astfel, aceºtia ar fi disimulat provenienþa ºi circulaþia banilor. Car men COSMAN-PREDA
cauzele pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Intervenþia rapidã a militarilor din Lupeni a fãcut ca flãcãrile sã nu cuprindã ºi locuinþa din vecinãtate iar pagubele sã fie mai mici. „A fost vorba de un incendiu izbucnit la o casã din zona Paroºeni-Vulcan. Imobilul nu a fost afectat, garajele ºi anexã unde era centrala termicã au fost într-o oarecare mãsurã. Practic a fost o explozie la centrala termicã a casei, însã incendiul izbucnit nu a
fost mare pentru cã au ajuns foarte repede colegii mei din Lupeni ºi au intervenit. Proprietarul era singur acasã, nu a fost nimeni rãnit. Dacã se întârzia cu intervenþia, atunci putea fi cuprinsã de incendiu ºi locuinþa”, a declarat maiorul Adrian Avram, comandantul pompierilor din Valea Jiului. Douã garaje, încãperea unde se afla centrala termicã ºi o magazie cu lemne au fost afectate de flãcãri pe o suprafaþã de aproximativ 20 de metri pãtraþi, iar câteva geamuri ale vilei au fost spulberate de suflul exploziei. Un accident similar a mai avut loc în urmã cu câþiva ani în zonã, atunci douã persoane din Lupeni fiind grav rãnite dupã ce cazanul pe combustibil solid a explodat. Maximilian GÂNJU
Explozie la o locuinþã din Vulcan
P
ompierii din cadrul Gãrzii de Intervenþie Lupeni au reuºit sã evite un dezastru dupã ce o centralã termicã a explodat iar anexa în care era amplasatã ºi douã garaje au fost cuprinse de foc. Incendiul a avut loc marþi noapte, la o gospodãrie din vecinãtatea Termocentralei Paroºeni din Vulcan, iar din primele date a fost provocat de explozia unei centrale pe lemne care, cel mai probabil, a fost supraîncãrcatã. Din fericire nimeni nu a fost surprins de deflagraþie iar pompierii ancheteazã
cumpãrãtori, sã accepte bonul fiscal, mai exact sã îl ia ºi sã plece cu el din magazin. În caz contrar, existã o contravenþie prevãzutã de Ordonanþa 28, cuprinsã între 800 de lei ºi 1.500 de lei”, ne explicã exact ce spune legea, Valentin Petraru, ºef Administraþia Fiscalã Petroºani. Aºadar, þineþi cont de sfaturile inscripþionate obligatoriu pe toate uºile magazinelor, care ne îndeamnã sã pãstrãm bonul pânã la ieºirea din incinta acestuia! Diana MITRACHE
4 Actualitate
Primarul Ridzi cautã investitori la Viena
Pregãtiri în sere, pentru primãvarã
A
bia s-a încãlzit afarã, dar în sere se lucreazã deja pentru ca, imediat ce timpul va fi prielnic, sã avem flori pe stradã ºi în parcuri. La Petroºani existã singurele sere administrate de primãrie ºi aici, de peste douã decenii, câteva femei lucreazã la foc continuu. Construcþia serelor din Petroºani se pierde undeva prin anii 70, dar de atunci ºi pânã acum, aici a fost un adevãrat incubator al frumosului. Mii de plante, mici cât o unghie, stau acoperite sub ziare, ca sã prindã viaþã. Apoi, bucatã cu bucatã, sunt plantate mai departe ºi devin rãsaduri. Pare simplu, dar reþeta nu este la îndemâna oricui, iar Nicoleta Ciocan, cea care de
douã decenii face asta, ne dã ºi sfaturi practice, dacã vrem sã devenim horticultori la noi în curte, sau în balcon. „Pãi pentru balcon petuniile, muºcatele merg bine, dar ºi orice floare, dar nu chiar cele ce se pun în ronduri, cã cresc mai mult de 50 de cm. Dar petuniile ºi muºcatele merg cel mai bine”, ne explicã Nicoleta Ciocan, angajatã în sera de la Petroºani de 27 de ani. Femeile de la sere ºi-au început activitatea de la 1 martie. Au semãnat, mai
întâi seminþele, au aºteptat sã iasã o micã plantã ºi acum le separã. Mai este pânã ajung în parcuri ºi în rondurile de pe artera principalã, însã, iar asta se va întâmpla abia prin aprilie. „Se seamãnã florile, apoi se rãresc ºi apoi le punem în ghivece ºi mai mari. Avem de toate soiurile de flori: tagetis, gazanie, dalie. Dar nu le plantãm oricum. Depinde în ce pãmânt se pune, cât e de bun bulbul, sau sãmânþa, cã am cumpãrat pentru petunii ºi nu toate au rãsãrit. Nu este uºor, dar este o muncã frumoasã”, ne mai spune doamna Nicoleta. Serele din Petroºani produc necesarul de rãsaduri care vor fi plantate în oraº. Munca angajatelor de aici începe în martie, ori chiar în februarie, iar pânã toamna târziu, ele schimbã periodic straturile, cu flori de sezon. Diana MITRACHE
Curãþenie generalã în Petroºani
Z
eci de angajaþi înarmaþi cu lopeþi ºi mãturi au ieºit la curãþenia de primãvarã demaratã de municipalitate în întreg Petroºaniul. Angajaþii firmei de salubritate, cei care presteazã muncã în folosul comunitãþii în baza
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015
ajutoarelor sociale dar ºi cei cu amenzi transformate de instanþe în muncã, au fost scoºi de municipalitate la igienizarea localitãþii. Astfel, în toate cartierele din localitate muncitorii vor face curãþenie chiar dacã nu va þine pentru mult timp. „Sunt mai multe echipe împãrþite pe DN 66, în
cartierul Aeroport ori Centrul civic ºi dacã vremea þine cu noi în câteva zile sperãm sã terminãm”, spun edilii. Dacã vremea nu se va înrãutãþi în perioada urmãtoarea, municipalitatea va continua ºi cu plombarea strãzilor distruse pe timp de iarnã. Maximilian GÂNJU
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a plecat la Viena pentru a cãuta investitori. Deplasarea face parte dintr-un program al Ministerului Economiei astfel încât sã se poarte discuþii cu potenþialii investitori austrieci. Tema parcurilor industriale va fi cea abordatã în cadrul programului. “Primarul municipiului Petroºani a plecat într-o misiune economicã în capitala Austriei, la Viena, împreunã cu doi directori executivi, este vorba de Paulina Dragoº ºi Daniel Viºan. Scopul misiunii este dezvoltarea de parcuri industriale ºi atragerea de investitori austrieci în România. Aceastã misiune economicã este organizatã de cãtre Ministerul Economiei ºi Comerþului în colaborare cu Camera Federalã a Austriei ceea ce înseamnã cã este o delegaþie cât se poate de oficialã. Dintre municipalitãþile care mai au reprezentanþi la aceastã misiune economicã aº putea aminti Craiova, Iaºi, Alexandria, Zãrneºti ºi Miercurea Ciuc”, a declarat Nicu
Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani La Petroºani se doreºtea realizarea unui parc industrial de ani de zile. Deºi de-a lungul anilor s-au purtat discuþii cu investitorii pe aceastã temã pânã în momentul de faþã nu s-a concretizat nimic. “Este unul dintre obiective. Aceastã misiune economicã vine cumva cã o mãnuºã aceºti idei ºi o astfel de vizitã pentru a vedea cum au reuºit austriecii sã realizeze parcuri industriale în þara lor ºi sã ne inspirãm de la ei. În zilele de misiune vor fi vizitate câte obiective”, a mai spus sursa citatã. Timp de trei zile, delegaþia va vizita mai multe obiective economice din Austria printre care portul din Viena sau oraºul Aspen. Monika BACIU
Ne cad clãdirile în cap! Ce facem?!
B
ucãþi de tencuialã din mai multe clãdiri din municipiul Petroºani, inclusiv blocuri se desprind ºi cad la pãmânt, punând în pericol siguranþa trecãtorilor. Cele mai multe clãdiri din municipiul Petroºani sunt construite în anii ’70, iar între timp în reabilitarea lor s-a investit puþin sau chiar deloc. Mãcinate de timp ºi intemperii, nu este de mirare cã bucãþi din faþade sau din acoperiºuri au început sã se desprindã ºi sã cadã. Grav este cã pun în pericol siguranþa trecãtorilor ºi asta nu o datã, însã nimeni nu pare decis sã intervinã.
repare faþadele clãdirilor”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani.
U
nele clãdiri stau sã se dãrâme
De exemplu, blocul situat chiar în imediata vecinãtate a Primãriei Municipiului Petroºani a devenit, realmente, pericol public, iar trecãtorii se avertizeazã între ei sã stea cât mai departe de clãdire. Bucãþi mari de tencuialã cad peridoic pe asfalt. ªi din complexul comercial aflat în
apropiere de Piaþa Centralã Petroºani au început sã cadã bucãþi mari din planºeu, imediat dupã ce zãpezile s-au topit ºi au înmuiat, cel mai probabil, tencuiala. Sunt doar douîã exemple dintr-o multitudine, iar municipalitatea din Petroºani nu poate decât sã-i avertizeze pe proprietari sã îºi con-
solideze clãdirile devenite pericol public. „Rãspunderea este în primul rând a proprietarilor, dar dacã pun în pericol siguranþa trecãtorilor, primãria se adreseazã proprietarilor ºi le cere sã-ºi repare clãdirile. La solicitarea cetãþenilor, primãria poate trimite adresã pin care sã le solicite sã-i
Veteranii se întrec, ºi în acest an, la Straja
V
ârstnicii se întrec la schi în Strajã, într-o competiþie la fel de veche precum staþiunea. La ediþia care debuteazã încã de mâine-vineri sunt aºteptaþi sute de pasionaþi ai schiului. Pârtiile din Staþiunea Straja sunt în stare foarte bunã iar întrecerea celor mai experimentaþi schiori se anunþã a fi aprigã. Startul are loc duminicã, însã seniorii se întâlnesc de vineri în staþiune, atât pentru antrenamente cât mai ales pentru a se vedea dupã un an lung de pauzã. Întrecerea veteranilor este o atracþie pentru toþi turiºtii, pentru cã au parte de distracþie dar pot fura ºi din experienþa celor
care au cutreierat munþii pe schiuri de zeci de ani. Un moment aºteptat este întrecerea pe doagele de butoi, probã de amuzament pentru spectatorii de pe margine, care le contabilizeazã vârstnicilor toate cãzãturile ºi mai apoi fac un clasament cu cea mai frumoasã.
Deþinãtorul ei este premiat pentru curaj chiar dacã cei mai mulþi veterani s-ar lipsi de acest premiu. Cupa Veteranilor la Schi adunã laolaltã vârstnici din toate colþurile þãrii cum ar fi Bucureºti, Arad, Deva, iar cel mai tânãr concurent e musai sã aibã doar 60 de ani. La finalul concursului participanþilor le sunt oferite diplome ºi premii. Vârstnicii vin la concurs pentru a se reîntâlni ºi depãna amintiri, dar ºi pentru petrecerile dinainte ºi de dupã întrecere. Competiþia veteranilor închide un sezon competiþional foarte bun pentru Strajã, însã cum zãpadã este din belºug se va mai schia, probabil, în bune condiþii pânã la Paºti. Maximilian GÂNJU
Sunt situaþii ºi mai grave când imobilele, deºi au proprietari, sunt lãsate efectiv în paraginã, iar din cauza stãrii avansate de degradare se pot dãrâma în orice moment. Este ºi cazul fostului cãmin al garnizoanei din Petroºani, o clãdire de patrimoniu, altã datã impunãtoare. Imobilul aparþine Ministerului Administraþiei ºi Internelor, care nici nu
îl reparã, dar nici nu dã semne cã ar vrea sã scape de clãdirea aflatã în paraginã. Clãdirea se aflã la doi paºi de centrul municipiului Petroºani. Recuperatorii de materiale de construcþii au început deja sã o demoleze, ilegal, iar persoanele fãrã adãpost ºi-au fãcut culcuº între zidurile ce stau sã se prãbuºeascã. Primãria Municipiului Petroºani ar fi vrut sã reabiliteze clãdirea, altã datã o bijuterie arhitecturalã ºi chiar a solicitat MAI sã îi concesioneze imobilul. Numai cã MAI nu a dat nici un rãspuns, nici cã reabiliteazã clãdirea, nici cã o cedeazã. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Primarul Ridzi cautã investitori la Viena
Pregãtiri în sere, pentru primãvarã
A
bia s-a încãlzit afarã, dar în sere se lucreazã deja pentru ca, imediat ce timpul va fi prielnic, sã avem flori pe stradã ºi în parcuri. La Petroºani existã singurele sere administrate de primãrie ºi aici, de peste douã decenii, câteva femei lucreazã la foc continuu. Construcþia serelor din Petroºani se pierde undeva prin anii 70, dar de atunci ºi pânã acum, aici a fost un adevãrat incubator al frumosului. Mii de plante, mici cât o unghie, stau acoperite sub ziare, ca sã prindã viaþã. Apoi, bucatã cu bucatã, sunt plantate mai departe ºi devin rãsaduri. Pare simplu, dar reþeta nu este la îndemâna oricui, iar Nicoleta Ciocan, cea care de
douã decenii face asta, ne dã ºi sfaturi practice, dacã vrem sã devenim horticultori la noi în curte, sau în balcon. „Pãi pentru balcon petuniile, muºcatele merg bine, dar ºi orice floare, dar nu chiar cele ce se pun în ronduri, cã cresc mai mult de 50 de cm. Dar petuniile ºi muºcatele merg cel mai bine”, ne explicã Nicoleta Ciocan, angajatã în sera de la Petroºani de 27 de ani. Femeile de la sere ºi-au început activitatea de la 1 martie. Au semãnat, mai
întâi seminþele, au aºteptat sã iasã o micã plantã ºi acum le separã. Mai este pânã ajung în parcuri ºi în rondurile de pe artera principalã, însã, iar asta se va întâmpla abia prin aprilie. „Se seamãnã florile, apoi se rãresc ºi apoi le punem în ghivece ºi mai mari. Avem de toate soiurile de flori: tagetis, gazanie, dalie. Dar nu le plantãm oricum. Depinde în ce pãmânt se pune, cât e de bun bulbul, sau sãmânþa, cã am cumpãrat pentru petunii ºi nu toate au rãsãrit. Nu este uºor, dar este o muncã frumoasã”, ne mai spune doamna Nicoleta. Serele din Petroºani produc necesarul de rãsaduri care vor fi plantate în oraº. Munca angajatelor de aici începe în martie, ori chiar în februarie, iar pânã toamna târziu, ele schimbã periodic straturile, cu flori de sezon. Diana MITRACHE
Curãþenie generalã în Petroºani
Z
eci de angajaþi înarmaþi cu lopeþi ºi mãturi au ieºit la curãþenia de primãvarã demaratã de municipalitate în întreg Petroºaniul. Angajaþii firmei de salubritate, cei care presteazã muncã în folosul comunitãþii în baza
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015
ajutoarelor sociale dar ºi cei cu amenzi transformate de instanþe în muncã, au fost scoºi de municipalitate la igienizarea localitãþii. Astfel, în toate cartierele din localitate muncitorii vor face curãþenie chiar dacã nu va þine pentru mult timp. „Sunt mai multe echipe împãrþite pe DN 66, în
cartierul Aeroport ori Centrul civic ºi dacã vremea þine cu noi în câteva zile sperãm sã terminãm”, spun edilii. Dacã vremea nu se va înrãutãþi în perioada urmãtoarea, municipalitatea va continua ºi cu plombarea strãzilor distruse pe timp de iarnã. Maximilian GÂNJU
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a plecat la Viena pentru a cãuta investitori. Deplasarea face parte dintr-un program al Ministerului Economiei astfel încât sã se poarte discuþii cu potenþialii investitori austrieci. Tema parcurilor industriale va fi cea abordatã în cadrul programului. “Primarul municipiului Petroºani a plecat într-o misiune economicã în capitala Austriei, la Viena, împreunã cu doi directori executivi, este vorba de Paulina Dragoº ºi Daniel Viºan. Scopul misiunii este dezvoltarea de parcuri industriale ºi atragerea de investitori austrieci în România. Aceastã misiune economicã este organizatã de cãtre Ministerul Economiei ºi Comerþului în colaborare cu Camera Federalã a Austriei ceea ce înseamnã cã este o delegaþie cât se poate de oficialã. Dintre municipalitãþile care mai au reprezentanþi la aceastã misiune economicã aº putea aminti Craiova, Iaºi, Alexandria, Zãrneºti ºi Miercurea Ciuc”, a declarat Nicu
Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani La Petroºani se doreºtea realizarea unui parc industrial de ani de zile. Deºi de-a lungul anilor s-au purtat discuþii cu investitorii pe aceastã temã pânã în momentul de faþã nu s-a concretizat nimic. “Este unul dintre obiective. Aceastã misiune economicã vine cumva cã o mãnuºã aceºti idei ºi o astfel de vizitã pentru a vedea cum au reuºit austriecii sã realizeze parcuri industriale în þara lor ºi sã ne inspirãm de la ei. În zilele de misiune vor fi vizitate câte obiective”, a mai spus sursa citatã. Timp de trei zile, delegaþia va vizita mai multe obiective economice din Austria printre care portul din Viena sau oraºul Aspen. Monika BACIU
Ne cad clãdirile în cap! Ce facem?!
B
ucãþi de tencuialã din mai multe clãdiri din municipiul Petroºani, inclusiv blocuri se desprind ºi cad la pãmânt, punând în pericol siguranþa trecãtorilor. Cele mai multe clãdiri din municipiul Petroºani sunt construite în anii ’70, iar între timp în reabilitarea lor s-a investit puþin sau chiar deloc. Mãcinate de timp ºi intemperii, nu este de mirare cã bucãþi din faþade sau din acoperiºuri au început sã se desprindã ºi sã cadã. Grav este cã pun în pericol siguranþa trecãtorilor ºi asta nu o datã, însã nimeni nu pare decis sã intervinã.
repare faþadele clãdirilor”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani.
U
nele clãdiri stau sã se dãrâme
De exemplu, blocul situat chiar în imediata vecinãtate a Primãriei Municipiului Petroºani a devenit, realmente, pericol public, iar trecãtorii se avertizeazã între ei sã stea cât mai departe de clãdire. Bucãþi mari de tencuialã cad peridoic pe asfalt. ªi din complexul comercial aflat în
apropiere de Piaþa Centralã Petroºani au început sã cadã bucãþi mari din planºeu, imediat dupã ce zãpezile s-au topit ºi au înmuiat, cel mai probabil, tencuiala. Sunt doar douîã exemple dintr-o multitudine, iar municipalitatea din Petroºani nu poate decât sã-i avertizeze pe proprietari sã îºi con-
solideze clãdirile devenite pericol public. „Rãspunderea este în primul rând a proprietarilor, dar dacã pun în pericol siguranþa trecãtorilor, primãria se adreseazã proprietarilor ºi le cere sã-ºi repare clãdirile. La solicitarea cetãþenilor, primãria poate trimite adresã pin care sã le solicite sã-i
Veteranii se întrec, ºi în acest an, la Straja
V
ârstnicii se întrec la schi în Strajã, într-o competiþie la fel de veche precum staþiunea. La ediþia care debuteazã încã de mâine-vineri sunt aºteptaþi sute de pasionaþi ai schiului. Pârtiile din Staþiunea Straja sunt în stare foarte bunã iar întrecerea celor mai experimentaþi schiori se anunþã a fi aprigã. Startul are loc duminicã, însã seniorii se întâlnesc de vineri în staþiune, atât pentru antrenamente cât mai ales pentru a se vedea dupã un an lung de pauzã. Întrecerea veteranilor este o atracþie pentru toþi turiºtii, pentru cã au parte de distracþie dar pot fura ºi din experienþa celor
care au cutreierat munþii pe schiuri de zeci de ani. Un moment aºteptat este întrecerea pe doagele de butoi, probã de amuzament pentru spectatorii de pe margine, care le contabilizeazã vârstnicilor toate cãzãturile ºi mai apoi fac un clasament cu cea mai frumoasã.
Deþinãtorul ei este premiat pentru curaj chiar dacã cei mai mulþi veterani s-ar lipsi de acest premiu. Cupa Veteranilor la Schi adunã laolaltã vârstnici din toate colþurile þãrii cum ar fi Bucureºti, Arad, Deva, iar cel mai tânãr concurent e musai sã aibã doar 60 de ani. La finalul concursului participanþilor le sunt oferite diplome ºi premii. Vârstnicii vin la concurs pentru a se reîntâlni ºi depãna amintiri, dar ºi pentru petrecerile dinainte ºi de dupã întrecere. Competiþia veteranilor închide un sezon competiþional foarte bun pentru Strajã, însã cum zãpadã este din belºug se va mai schia, probabil, în bune condiþii pânã la Paºti. Maximilian GÂNJU
Sunt situaþii ºi mai grave când imobilele, deºi au proprietari, sunt lãsate efectiv în paraginã, iar din cauza stãrii avansate de degradare se pot dãrâma în orice moment. Este ºi cazul fostului cãmin al garnizoanei din Petroºani, o clãdire de patrimoniu, altã datã impunãtoare. Imobilul aparþine Ministerului Administraþiei ºi Internelor, care nici nu
îl reparã, dar nici nu dã semne cã ar vrea sã scape de clãdirea aflatã în paraginã. Clãdirea se aflã la doi paºi de centrul municipiului Petroºani. Recuperatorii de materiale de construcþii au început deja sã o demoleze, ilegal, iar persoanele fãrã adãpost ºi-au fãcut culcuº între zidurile ce stau sã se prãbuºeascã. Primãria Municipiului Petroºani ar fi vrut sã reabiliteze clãdirea, altã datã o bijuterie arhitecturalã ºi chiar a solicitat MAI sã îi concesioneze imobilul. Numai cã MAI nu a dat nici un rãspuns, nici cã reabiliteazã clãdirea, nici cã o cedeazã. Car men COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cursuri de calificare pentru ºomerii din Vale
N
oi cursuri de calificare pentru ºomeri. Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani organizeazã în luna aprilie mai multe cursuri de calificare pentru ºomeri.
Cele mai atractive cursuri sunt cele de cosmetician ºi hairstylist. “Pentru luna aprilie ne pregãtim sã demarãm ºapte cursuri de formare profesionalã cu ºomerii noºtri.
Un curs de lucrãtor în pensiune turisticã, unul de confecþioner tâmplãrie din aluminiu ºi mase plastice, un curs de zidar, unul de coafurã, unul de manichiurã-pedichiurã, montator pereþi plafoane din
Încã mai au de învãþat bsolvenþii de clasa a XII-a au A aflat cât de pregãtiþi
sunt pentru examenul de bacalaureat. La nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt s-au afiºat rezultatele simulãrilor care au avut loc sãptãmâna trecutã. La Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani rezultatele sunt mulþumitoare, în opinia dascãlilor, însã
ghips carton ºi instalaþii de încãlzire centralã. Din experienþa anilor trecuþi sunt cele de coafurã-manichiurã. Acolo tot timpul avem persoane care doresc sã urmeze aceste cursuri, iar cele mai
mereu existã ºi loc de mai bine. “Rezultatele sunt destul de bune, dar ca ºi orice ºcoalã ne dorim rezultate mult mai bune pe viitor. La matematicã avem un procent de promovabilitate de 94,69%, aici mã refer la note peste 5. La românã avem un procent de 60%, anatomie în jur de 70%, chimie50%, fizicã 100% ºi informaticã 100%. Promovabilitatea la Colegiul Naþional de Informaticã la aceastã simulare a fost în jur de 55%. Aici mã refer la copiii care au reuºit sã obþinã media peste 6”, a declarat Lucian Resmeriþã, director Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani.
neinteresante par cele de instalaþii. În general, oamenii îºi aleg un curs pe care îl urmeazã ºi apoi îºi gãsesc mai uºor un loc de muncã, având în vedere cã nu prea avem locuri de muncã de instalatori, e foarte greu sã formezi aceste grupe de curs”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. În ultimii ani, majoritatea femeilor au optat pentru cursuri de înfrumuseþare. Dupã obþinerea certificatului de calificare acestora
Profesorii sperã ca la examenul de bacalaureat procentul de promovabilitate sã creascã. Cei de la Colegiul de Informaticã spun cã rezultatele depind ºi de profilul liceului. “Eu mã aºtept sã fie mult mai bune ºi atunci (la examenul de bacalaureat-n.r.), dar trebuie sã înþelegem cã vorbim de procentele care se obþin la diferite ºcoli, dar trebuie sã luãm în considerare pe lângã procentul care existã ºi ce fel de specializare are fiecare ºcoalã în parte. Noi anul trecut am avut cinci clase de matematicã-informaticã. Acest lucru înseamnã cã copiii au dat la matematicã M1. Este un lucru cã dai la matematicã M1, altul sã dai la matematicã M2 ºi altul sã dai matematicã în alte domenii. Noi ne-am axat pe acest profil real, iar procentul este mulþumitor. Ne dorim sã avem 100%, dar ca sã avem 100% ar trebui sã ne schimbãm profilul. Adicã ar trebui sã avem profil umanist, ceea ce ar scãdea din prestigiul ºcolii noastre deoarece noi am fost cunoscuþi. Noi suntem o ºcoalã cu profil real”, a mai spus sursa citatã. Pentru elevii de clasa a XII-a cursurile se terminã la data de 29 mai, iar prima probã o vor susþine în data de 8 iunie la evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015 le este mult mai uºor sã îºi gãseascã loc pe piaþa muncii. “Nu ºtiu dacã îºi deschid salon, dar dacã obþin acea diplomã de absolvire a cursului pot sã îºi facã o afacere de persoanã independentã acolo unde cheltuielile sunt mult mai mici ºi e mult mai uºor sã se descurce cu astfel de autorizaþie”, a mai spus sursa citatã. Calificarea în domeniul turistic este încã deficitarã la nivelul Vãii Jiului deºi se doreºte ca acest sector sã devinã unul major.
“Sunt destul de puþine pentru cã ºi solicitãrile în acest domeniu sunt puþine. Dacã ar fi mai multe locuri de muncã în acest domeniu bãnuiesc cã ºi solicitãrile ar fi mai multe. Dacã vorbim de bucãtari, ospãtari atunci personalul este calificat, iar dacã vorbim de recepþionari sunt mult mai puþini”, a conchis Iudith Babþan. Mulþi dintre cei care urmeazã anumite cursuri de calificare îºi gãsesc un loc de muncã. Monika BACIU
Responsabilizarea tinerilor
M
ai multe proiecte sunt în curs de derulare la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Acestea au rolul de a-i îndruma pe tineri pentru viitor. Cum sã îºi aleagã facultatea pentru ca apoi sã îºi gãseascã un loc pe piaþa muncii sunt doar câteva din þelurile acestor proiecte. “Avem un proiect în care am angrenat în jur de 300 de elevi cu AJOFM Cluj. Un proiect POSDRU cu Uniunea Europeanã în care copiii de la Colegiul Naþional de Informaticã intrã pe o platformã, ei stabilesc anumite lucruri importante, pentru ceea ce îºi doresc sã facã în viitor. Este o orientare a copilului pentru viitor. În acest proiect sunt incluºi peste 20.000 de elevi. Facultãþile vor lua aceste rezultate pe care copiii le-au avut ºi vor încerca sã satisfacã cerinþele elevilor din generaþia pe care o avem noi”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din
Petroºani. Chiar dacã de multe ori se spune cã tinerii din ziua de astãzi nu mai sunt la fel de responsabili cum au fost cei din generaþiile trecute, dascãlii nu pun problema astfel. Ei au încredere în pãrinþi. “Nu se mai pot orienta faþã de cum ne orientam noi pentru cã nici domeniile de muncã nu mai sunt cum erau acum 10-20-30 de ani. Trebuie sã ne modernizãm ºi noi, nu trebuie sã rãmânem în urmã din punctul acesta de vedere. Trebuie sã avem încredere în generaþia aceasta, în pãrinþii lor care ºi sunt convins cã ºtiu unde sã îi îndrume ce sã facã ei în viitor”, a mai spus sursa citatã. Mulþi dintre tineri sunt debusolaþi, ei nu sunt ancoraþi în realitate. Sunt însã ºi tineri care ºtiu ce vor sã facã pe viitor. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015
Protocol semnat de Ziua Naþionalã a Ungariei
P
rotocolul de colaborare dintre municipiul Petroºani ºi Varpalota, din Ungaria, va fi semnat de Ziua Naþionalã a Ungariei.
Semnarea protocolului de colaborare pe acest an dintre municipiul Petroºani ºi Varpalota va avea loc, duminicã, 15 martie, la Primãria Petroºani. Primarul oraºului din Ungaria va veni, personal, la Petroºani pentru a se întâlni cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi. “De mai mulþi ani semnarea acestui program se face la Petroºani în data de 15 martie. Anul acesta delegaþia oraºului
Varpalota va fi compusã din primarul oraºului Varpalota doamna Marta ºi secretarul consiliului local din Varpalota. Semnarea documentului ºi a programului se va face în data de 15 martie, duminicã, la ora 10, la Primãria municipiului Petroºani. Cele douã pãrþi vor discuta ºi alte aspecte ale colaborãrii între cele douã oraºe ºi se va discuta programul din acest an. În afarã de semnarea acestui program, delegaþia va
participa la sãrbãtoarea maghiarilor din 15 martie. Sãrbãtoarea se va desfãºura la Biserica Reformatã din Petroºani cu o depunere de coroane ºi cu o slujbã dedicatã acestui eveniment”, a declarat Eduard Wersanski, consilier cabinetul primarului. Colaborarea dintre cele douã localitãþi dateazã din anul 1998. Relaþia de prietenie dintre cele douã oraºe a fost, de-a lungul anilor, beneficã
Securitate ºi dupã disponibilizãri
I
nspectorii ITM vegheazã la bunul mers al lucrurilor la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, acolo de unde din acest an vor pleca mai mulþi angajaþi în urma disponibilizãrilor. Cei de la societatea trebuie sã trimitã analiza de personal la ITM astfel încât securitatea lucrãtorilor rãmaºi sã nu fie afectatã. “Noi le cerem în permanenþã un aviz de personal pentru cã la fiecare disponibilizare în parte le cerem înainte de a pleca oamenii sã-ºi facã o analizã de personal în funcþie de categoriile de personal care pleacã pentru a vedea cu ce suplinesc deficitul acesta de personal. Nici nu poþi sã le ceri acest lucru pânã nu se va stabili în clar dacã pleacã 700 sau 300. Nu a fost nicio disponibilizare fãrã a avea o analizã de personal înainte de disponibilizare ºi o analizã a personalului dupã disponibilizare în aºa fel încât sã-ºi acopere posturile cheie stabilite prin lege”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.
În cazul în care cei de la SNÎMVJ nu vor reuºi sã obþinã diminuarea numãrului de disponibilizaþi aceºtia vor trebui sã îºi restrângã ºi activitatea. “Vor trebui sã restrângã activitatea în aºa fel încât activitatea pe care o desfãºoarã sã respecte prevederile legale. Nu se poate funcþiona cu trei mine se va trece la douã. Nu mai poþi funcþiona la o mânã cu douã abataje se restrânge la unu. În aºa fel trebuie gândita activitatea în aºa fel încât sã îþi asiguri posturile minime obligatorii. Este obligat sã aibã mecanici de maºina de extracþie, doi care sã participe, sã ai lãcãtuºi, mecanici, sã ai CFL-ist, artificieri, electricieni. Nu au altã soluþie decât sã-ºi restrângã activitatea astfel încât pe activitatea desfãºuratã sã respecte legea”, a mai subliniat sursa citatã. În cursul acestei luni vor începe ºi primele lucrãri de închidere de la mina Petrila. Aceasta este prima din cele trei unitãþi miniere neviabile care îºi vor înceta activitatea. Monika BACIU
pentru cetãþenii ambelor localitãþi, în fiecare an, organizându-se tabere pe bazã de reciprocitate pentru elevii
din ºcolile generale. Astfel, în fiecare an, elevii cu rezultate bune la învãþãturã, pot merge la Varpalota, iar
elevii din Varpalota, în aceeaºi perioadã, vin în tabãrã la Petroºani. De asemenea, relaþiile de prietenie dintre instituþiile celor douã localitãþi se manifestã pe diferite planuri, prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºi târguri la care participã reprezentanþi ale ambelor localitãþi, de-a lungul timpului, prin bunele relaþii de colaborare obþinându-se schimbul intercultural. Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 martie 2015
Henþ cu mâna
EDITH MERGE MAI DEPARTE
Este una dintre cele mai serioase ºi perseverente antrenoare din Valea Jiului. Într-o carierã de peste trei decenii, a ºlefuit sute de sportive care au practicat handbalul în cadrul
Clubului Sportiv ªcolar Petroºani (C.S.S.P.), trecând prin mâna ei multe sportive care au devenit extrem de cunoscute ulterior în plan naþional. Nu vream sã facem aici
un inventar al acestor nume, dar trebuie spus cã Edith Mileti a avut mereu rãbdarea sã introducã în circuitul sportului cu mingea micã alte ºi alte sportive. A ºtiut mereu sã fie ca o sorã mai mare sau ca o mamã înþelegãtoare. De fiecare datã când se termina un ciclu sportiv, se despãrþeau
cu ochii în lacrimi. Dar tot de fiecare datã Edith Mileti o lua de la capãt. La fel ca ºi acum, cu o generaþie de fete de 10-11 ani, nãscute în 20042005, fete care acum buchisesc tainele acestui sport. ªi ca de fiecare datã, Edith Mileti ºtie sã le insufle pasiunea pentru a face cu bucurie ceea ce, pânã la urmã, înseam-
Handbal
nã sport de performanþã, practicat într-un mod organizat. Dacã Edith Mileti îºi doreºte, cu siguranþã ea poate ajunge din nou sã se bucure de vreun turneu final naþional. Resursele sale îi permit sã viseze ºi acum, inspiratã ºi ea de inocenþa vârstei unor copii spre care priveºte întotdeauna cu dragoste.
Fotbal. Jiul Petroºani.
Un alt început pe „piaþa” handbalului Mai primeºte Jiul... apã?
M
ai sunt douã zile pânã la meciul Jiului cu Minerul Uricani ºi problema „dezlegãrii” la apã încã nu a fost rezolvatã la stadion. „Am fãcut toate demersurile din partea C.S.M. Jiul cãtre Apa Serv ºi ni s-a promis cã vom fi rebranºaþi. Trebuie precizat cã datoria de 30.000 lei este pe fostul club, cu care
Handbalistele de la CSSP în acþiune
Î
n week-end-ul trecut (7 martie 2015), ºi-a fãcut debutul într-o competiþie oficialã, cea mai tânãrã echipã de handbal - fete a CSS Petroºani, cea de junioare V (gr. 2004-2005), sub bagheta neobositei antrenoare, prof. Edith Mileti. Prof. Edith Mileti pregãteºte o nouã generaþie de handbaliste la CSSP
„Este o nouã provocare pentru mine, cu aceste fetiþe care au început sã descifreze tainele handbalului acum cinci luni. Important este, dincolo de rezultate, cã ele îºi doresc
LOTUL CSS PETROªANI z Anamaria Szöllösi – portar z Andreea Doºa – portar z Timeea Ecselei z Izabela Oprea z Alexandra Mihaela Zaharescu z Andreea Ciobanu z Maria Rusu z Maria Gãman z Roxana Rostaº z Amalia Rostaº
performanþe ºi cã au plãcerea de a juca, dincolo de rezultate” a declarat prof. Edith Mileti. Echipa din Petroºani a folosit un lot de 20 de jucãtoare, putând face ºi unele remarci. Poartarul Anamaria Szöllösi a avut câteva intervenþii curajoase, iar în atac, Flavia Raczek ºi Raluca Guþã au jucat cu mult aplomb, reuºind goluri spectaculoase. Urmãtorul turneu este programat în cursul lunii aprilie a.c.
z Patricia Dehelean z Flavia Raczek z Monica Munteanu z Daria ªtefania Berei z Maria Dragomir z Ana Maria Sandor z Raluca Guþã z Diana Bartha z Aida Vãtãºelu z prof. Edith Mileti – antrenor
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Handbal fem. jun. III (gr. 2004-2005) Turneul nr. 1 – Petroºani, 7 martie 2015 CSS Petroºani – CS Vulcan CSS Hunedoara – CSO Cugir CSS Petroºani – CSO Cugir CSS Hunedoara – CS Vulcan CSO Cugir – CS Vulcan CSS Petroºani – CSS Hunedoara
2-13 0-18 3-15 1-11 18-12 9-4
CLASAMENT C.S.O. Cugir
3 3 0 0 51-15 9pct.
C.S. Vulcan
3 2 0 1 36-21 6pct.
C.S.S. Petroºani
3 1 0 2 14-32 3pct.
C.S.S. Hunedoara 3 0 0 3 5-38 0pct.
Radu Polifronie, preºedintele CSM Jiul Petroºani face toate demersurile pentru "pornirea" apei la stadionul din Luncã
Marin Tudorache sperã cã Jiul va juca acasã
noi nu avem nicio treabã. Sper cã vom gãsi înþelegerea celor de acolo, sã putem juca prima etapã de acasã” a declarat Radu Polifronie, preºedintele C.S.M. Jiul. „E o mare problemã dacã nu se va rezolva, nu putem juca la stadion cu Minerul Uricani. În ultima instanþã, ne vom duce noi la ei la Uricani. Altfel, dacã nu avem aceste minime condiþii, riscãm sã pierdem cu 3-0” a spus Marin Tudorache, managerul echipei de fotbal. „Nu avem nimic împotrivã. Dacã nu-ºi rezolvã problema, Jiul poate juca la noi. În fonda, suntem douã echipe cu juniori, cu ce ne-ar deranja? Ar fi pãcat ca Jiul sã se piardã din astfel de motive. Suntem din Valea Jiului, ne ajutãm între noi” „Veteranul” Cornel Irina ºi-a a precizat Vasile împãrþit activitatea fotbalisticã Scurtu, preºedin ultimii cinci ani, dintele de la între Minerul Uricani ºi Jiul Minerul Uricani.