Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 815
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Martie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cum dispare un milion
Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu, înlocuiþi din oficiu
entru cã au lipsit la numeroase P termene ºi þin în loc
procesul aflat pe rol la Judecãtoria Petroºani în „Dosarul Uricani” Paula Iacob sau Daniel Ionaºcu vor fi înlocuiþi din oficiu. Termenul de judecatã a fost fixat la finele acestei luni. Mai multe amânãri în procesul în care foºti ºefi ai minei Uricani sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã au plecat de la lipsa avocaþilor Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu, tocmiþi de la Bucureºti. Instanþa de la Petroºani, însã, a hotãrât sã nu mai amâne din acest motiv niciun termen ºi, potrivit ultimei soluþii, care a fost înaintatã la termenul trecut, a dispus „emiterea unei adrese cãtre apãrã-
torii desemnaþi din oficiu în apãrarea inculpaþilor Ciucã Aurelian Dragoº ºi Moga Florin Nicuºor, respectiv domnilor avocaþi Manolache Nicolae ºi Napãu Stoica Radu Cãlin, pentru ca aceºtia sã studieze actele dosarului ºi sã se prezinte la termenul stabilit pentru a asigura apãrarea acestor inculpaþi, în situaþia în care apãrãtorul ales al acestora nu se va prezenta”. Termenul a fost fixat pentru 24 martie, iar inculpaþii vor asculta atunci pledoariile celor care au fãcut contraexpertiza. Asta pentru cã aceºtia din urmã au ajuns la alte concluzii faþã de cele la care s-a ajuns în urma expertizei INSEMEX. Diana MITRACHE
Locomotive identice, activitãþi identice, consumuri diferite
D
osarele X la Termocentrala Paroºeni, unde douã locomotive identice, cu activitãþi identice au consumuri total diferite. Asta pentru cã una dintre ele este dotatã cu instalaþie de mãsurare a combustibilului, iar cea de a doua nu. >>> PAGINA A 7-A
Cei ºapte tâlhari, condamnaþi la ani grei de închisoare
C
ei ºapte indivizi care au legat fedeleº un paznic ºi l-au bãtut pentru a fura o bucatã de cupru, au fost trimiºi dupã gratii fiind condamnaþi pentru tâlhãrie calificatã la pedepse cuprinse între cinci ani ºi 1 an de închisoare. Aceºtia vor trebui sã plãteascã ºi despãgubiri cãtre firma fostului prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, la care era angajat paznicul, peste 5000 de lei despãgubiri.
Cei ºapte tâlhari au dat atacul la depozitul de materiale al firmei lui Serafinceanu, la mijlocul anului trecut ºi potrivit anchetatorilor, doi dintre ei l-au imobilizat cu forþa pe paznic iar ceilalþi au furat un cablu de cupru
în valoare de aproape 6.000 de lei. Bãrbatul care executa paza a ajuns la spital din cauza hoþilor, iar cei ºapte au încercat sã fugã din Valea Jiului, însã au fost prinºi de poliþiºti unul câte unul ºi au ajuns în arest.
Judecãtorii de la Petroºani i-au gãsit vinovaþi de tâlhãrie calificatã ºi tãinuire ºi i-au trimis dupã gratii. Astfel, Ioan-Florin Hereºteºan a primit o pedeapsã cu închisoarea de 4 ani ºi 6 luni pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie calificatã, iar Petru Heresteºan va sta dupã gratii 5 ani ºi 6 luni. Tot cinci ani ºi jumãtate a primit ºi Tibor Balint iar Alexandru Tartarian 4 ani ºi 6 luni la care se mai adaugã un rest de pedeapsã de la o condamnare anterioarã, astfel cã individul va sta 6 ani
dupã gratii. Vasilicã Iacob a primit 5 ani ºi jumãtate, Rãzvan Purcariu 3 ani ºi 6 luni, iar cel care a þinut de „ºase”, Petronel Biºog a scãpat cu 1 an ºi 6 luni pentru tãinuire. El nu va sta în închisoare pentru cã judecãtorii i-au dat un termen de încercare ºi l-au obligat sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã ori de calificare profesionalã. Indivizii vor trebui sã plãteascã ºi 5.753,13 lei cãtre partea civilã, reprezentând despãgubiri materiale, dar ºi 1.000 lei, fiecare, pentru cheltuielile judiciare. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
Ruine UNESCO la Bãniþa, fãrã valoare
D
ouã mari obiective din patrimoniul UNESCO zac în paraginã la intrarea dinspre Deva în Valea Jiului. Cetatea de la Bãniþa ºi turnul de la Crivadia nu au cãi de acces ºi primarul Ionel Burlec sperã ca acum sã gãseascã un proiect de finanþare. Pânã atunci, timpul macinã tot ce a mai rãmas din ele.
Aproape nimeni nu observã ruinele nãpãdite de vegetaþie, iar despre vizitatori nici se pune problema. Istoria dacilor, care cândva au locuit acolo, este mai mult decât o necunoscutã, deºi de aproape douã decenii obiectivele sunt cuprinse în patrimoniul UNESCO. Comuna Bãniþa, însã, este prea micã pentru ca bugetul sã poatã fi folosit pentru astfel de proiecte, iar primarul spune cã îºi joacã încã o datã ºansa în acest
an. „Din pãcate, de 15 ani tot sperãm cã putem sã atingem ºi acest obiectiv referitor la cetãþile ºi obiectivele dacice pe care le avem pe teritoriul comunei Bãniþa, dar nu am reuºit pânã la aceastã datã. Sperãm ca odatã cu viitoarele proiecte care vor veni în 2015 -2020 sã putem accesa un proiect pentru a putea construi mãcar o cale de acces”, spune Ionel Burlec, primar în comuna Bãniþa. ªi dacã le cetatea dacicã de la Bãniþa este imposibil sã ajungi, dacã nu eºti alpinist, dupã ce calea a fost pur ºi simplu spulberatã de cei care au construit tunelul cãii ferate, la turnul de la Crivadia lucrurile ar putea fi mai simple. „Chiar am vorbit cu Consiliul Local ca în anul acesta sã încercãm mãcar
sã facem niºte degajãri pentru a se vedea mai bine ºi sã îl putem vizita”, mai spune Ionel Burlec. Primarul ºi-ar dori enorm sã punã în valoare aceste obiective istorice, care i-ar aduce un plus de valoare chiar ºi comunei Bãniþa, însã, deocamdatã nimic nu pare sã se miºte de ani buni. Cetatea dacicã a fost descoperitã cu ocazia
sãpãturilor sistematice din 1961 – 1962, iar turnul din Crivadia servea ca punct de vamã fiind construit din piatrã de calcar ºi are o forma perfect circularã, zidurile sale având o înãlþime de pânã la 20 m. Diana MITRACHE
Clauze contractuale neacceptate
Pãducel priveºte cu scepticism proiectul lui Vochiþoiu
P
rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, este de pãrere cã investitorul care ar urma sã realizeze în zona Maleia o instalaþie de incinerare a deºeurilor ar trebui sã îºi revizuiascã condiþiile contractuale. Cu mult fast, sãptãmâna trecutã, senatorul Haralmbie Vochiþoiu a venit ºi a spus cã un concern italian va implementa o investiþie de 90 de milioane de dolari pentru realizarea unei staþii de ardere a deºeurilor. Condiþiile contractuale nu sunt încã pe placul edilului Pãducel. “Potenþialul investitor a fost la o discuþie cu noi. Am prezentat ºi în consiliul local aceastã problemã ºi urmeazã ca sã ne întâlnim toþi primarii în data de 1718. În principiu noi suntem de acord dar trebuie sã îºi revizuiascã investitorul prevederile contractului de asociere pentru cã sunt niºte abordãri mai dure faþã de asociat adicã faþã de noi. Dupã aceea ne vom pune de acord împreunã cu toþi primarii. Orice
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
investiþie care vine ºi creazã locuri de muncã este binevenitã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Potrivit edilului clauzele contractuale sunt discutabile având în vedere cã în cazul neîndeplinirii obligaþiilor, administraþiile locale ar trebui sã plãteascã milioane de euro despãgubiri, bani de care nu dispun. “Dacã nu se va duce cantitatea de gunoi prevãzutã în contract primãriile vor plãti nu ºtiu câte zeci de milioane de euro despãgubire. Ne vom pune de acord cu acele clauze contractuale în sistemul de asociere ºi orice investiþie care vine ºi creazã locuri de munca este binevenitã”, a mai subliniat Pãducel. Investiþia ar urma sã ducã la crearea de noi locuri de muncã, însã pânã aceasta nu este realizatã
Pãducel este pesimist. “Este realizabilã dar trebuie gãsite soluþii de mijloc sau trebuie ajuns la un numitor comun pentru realizarea acestei investiþii. Mi-aº dori sã fie un investitor serios pentru cã cel puþin în ultimii 10 ani cred cã au venit sute de potenþiali investitori. Le-am pus ºi le putem pune ºi acum la dispoziþie terenuri la care sã nu plãteascã nici
impozit, nici chirie ºi nici concesiune pe cinci ani pânã când intra pe producþie dar vin ºi pe urma pleacã”, a conchis edilul. Un investitor de la Petrila ºi-a manifestat intenþia în urmã cu ani tot pentru un asemenea proiect. S-a încheiat un acord de parteneriat care nu s-a concretizat. Monika BACIU
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
Cumperi ziare fãrã bon fiscal?
C
hioºcurile de ziare sunt privite cu suspiciune de cei care cumpãrã presa scrisã, doar pentru cã nu primesc bon fiscal. Care este legea ºi cum trebuie sã procedeze cei care considerã cã pot pleca cu marfa, fãrã sã o plãteascã, dacã nu primesc bonul din casa de marcat, sunt întrebãri cu care vânzãtorii sunt asaltaþi zilnic. Toatã lumea trece pe lângã chioºcurile de ziare ºi, cei care cumpãrã ºi vor acum sã participe la loteria bonurilor fiscale, devin interesaþi ºi de bonul fiscal. Doar cã niciunul dintre aceste chioºcuri nu are casã de marcat, iar cumpãrãtorii ar vrea chiar sã plece cu
ziarul, ori revista, fãrã sã mai achite contravaloarea. „Eu am întrebat de bon. Da, obligatoriu, aºa e legea, sã ne dea, sigur! ªi la ziare, cã doar au case de marcat, bãnuiesc, nu? Mare lucru sã dea un bon aºa cum ne dau la pâine ºi peste tot”, spune o
femeie, care voia sã cumpere o revistã pentru nepoþica ei. La fel ca ea sunt ºi alþii, care vor neapãrat sã participe la loteria din aprilie ºi atunci ce se fac dacã nu primesc acel bon? Nici vânzãtorii nu au replicã ºi nu sunt lipsiþi de curioºii care întreabã, ori care ar opta sã plece cu marfa fãrã sã o plãteascã, doar din acest motiv. Unii cumpãrã reviste, alþii ziare, iar dacã ziarul are ºi o carte, atunci tentaþia celui care o ia fãrã bon este ºi mai mare. „Au mai fost care au venit ºi au
Plicuri de 28.000 de lei pentru somarea rãu-platnicilor
U
n plic, un leu. Sume exorbitante alocã administraþia localã de la Petroºani pentru înºtiinþarea rãu-platnicilor. Doar anul trecut sumele alocate pentru plicurile cu somaþii au costat aproape 30 de mii de lei. Zeci de mii de lei pentru plicurile cu somaþii. Administraþia localã de la Petroºani alocã anual zeci de mii de lei doar pentru plicuri. Zeci de mii de plicuri
sunt trimise prin poºtã rãu-platnicilor pentru a fi înºtiinþaþi cu privire la datoriile care le au cãtre bugetul local. “Pentru a trimite înºtiinþãri celor care au datorii faþã de bugetul local anul trecut a fost cheltuitã o sumã de 28 de mii de lei. Este vorba de o multitudine de plicuri care se trimit prin intermediul Poºtei Române ºi factura ºi plata se face în urma unui borderou a ceea ce înseamnã aceste plicuri. Anul acesta pânã în acest
întrebat, dar le-am explicat cã probabil, aici nu e nevoie, cã preþurile sunt trecute pe ziar ºi asta e”, spune o vânzãtoare ambulantã de ziare din Petroºani. Nici un chioºc de ziare nu are în acest
moment au fost cheltuite 8700 de lei pentru aceste înºtiinþãri”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Aceastã metodã este cea mai eficientã, chiar dacã nu este în pas cu tehnologia modernã. Totodatã se apeleazã la poºtaºi ºi din punct de vedere legal. “Nu ºtiu dacã este posibil din punct de vedere legal pentru cã existã ºi un sistem în ceea ce priveºte aceste înºtiinþãri pentru cã cel care datoreazã bani cãtre bugetul local sã poatã fi înºtiinþat în aceastã modalitate care reprezintã ºi o formã legalã de înºtiinþare. Prin urmare aceastã modalitate care pare puþin învechitã este cea care funcþioneazã cel mai bine din punct de vedere juridic în relaþia cu cei care datoreazã bani administraþiei”, a mai spus sursa citatã. Sumele alocate pentru plicuri sunt infime comparativ cu cele de recuperat de la datornici. “Sumele sunt destul de mari mai ales la persoanele juridice pentru cã aici intervin tot felul de situaþii cum ar fi insolvenþa sau falimentul ºi firmele rãmân în continuare datornice”, a conchis Taºcã.
moment casã de marcat, însã, ce spune legea ne explicã chiar cei care sunt îndreptãþiþi sã facã ºi controalele. „Conform Ordonanþei 28/1999, care reglementeazã regimul caselor de marcat, existã o
excepþie la articolul 2 litera B, conform cãreia, vânzarea de reviste ºi ziare, prin magazine specializate este exceptatã de la emiterea de bonuri fiscale”, a precizat Valentin Petraru, director Administraþia Finanþelor Publice Petroºani Nici un vânzãtor ambulant, din chioºcuri sau de la tarabele de presã nu are acum casã de marcat ºi nici nu are nevoie. Legea le permite celor care vând sã nu se doteze cu astfel de aparate fiscale ºi nu existã nici un dubiu cã ar încãlca în vreun fel legea. Diana MITRACHE
Evaziune fiscalã ºi spãlare de bani cu un prejudiciu de peste 9 milioane de euro
P
este 60 de percheziþii au avut loc marþi dimineaþa în mai multe judeþe ale þãrii, inclusiv Hunedoara, într-un dosar de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani cu un prejudiciu de peste 9 milioane de euro. Aproape 50 de persoane sunt vizate de anchetã. Ampla acþiune s-a derulat sub coordonarea Direcþiei de Investigare a Criminalitãþii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, iar percheziþiile au avut loc pe raza municipiului Bucureºti ºi în judeþele Mehedinþi, Timiº, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraº-Severin, Vâlcea, Dolj ºi Dâmboviþa.
Vizate de descinderile poliþiºtilor au fost locuinþele unor persoane bãnuite de sãvârºirea infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, dar ºi sediile sociale ale societãþilor administrate de acestea. În aceastã acþiune au fost antrenaþi 300 de poliþiºti din cadrul inspectoratelor de poliþie Cei care nu îºi achitã la judeþene Mehedinþi, Timiº, timp dãrile sunt penalizaþi, Arad, Bihor, Hunedoara, iar apoi executaþi silit. Nici plicurile care ajung în cutiile Gorj, Caraº-Severin, poºtale nu sunt eficiente în Vâlcea, Dolj ºi Dâmboviþa. multe dintre cazuri. „Din cercetãri, a rezultat faptul cã, în Monika BACIU
perioada 2008-2014, 01 persoane, în calitate de asociaþi, administratori sau împuterniciþi ai 88 de societãþi comerciale, ar fi eludat obligaþiile fiscale. De asemenea, aceºtia sunt bãnuiþi cã ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaþiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziþia de material de construcþii, piese ºi componente auto, în valoare totalã de peste 22,5 milioane de euro (peste 1 miliard de lei), pentru care ar fi dedus ilegal T.V.A. ºi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit”, au declarat reprezentanþii Inspectoratului General al Poliþiei Române. Prejudiciul calculat de anchetatori depãºeºte 9 milioane de euro, respectiv 460 de milioane de lei. Car men COSMAN - PREDA
4 Actualitate
”L
a început exista o micã reticenþã din partea lor (a englezilor – n.n.), dar sã ne punem puþin în locul lor ºi sã ne gândim cum au reacþionat conaþionalii nostri când la noi au venit primii imigranþi sau primii investitori din afarã. Încã mai sunt vii în memoria mea celebrele "nu ne vindem þara", teoria ”mâncãtorilor de salam cu soia" etc., etc. Îmi aduc aminte când la noi, în Vale, au venit primii muncitori forestieri din Ucraina ºi Republica Moldova… Toatã lumea îi privea ca pe niºte sãlbatici. Când au venit primii chinezi, care au deschis magazine ºi en-gross, prima mãsurã a fost sã li se dea foc la magazii. Ei bine, mie, aici, nu mi s-a întâmplat aºa ceva pânã acum” – Dragoº Vonica, din Lupeni, om de afaceri în Londra. O parte dintre românii care au ales sã lucreze în strãinãtate trimit mesaje pe toate canalele cât de greu este ºi cum se simt umiliþi, invocând mereu dorul de casã ºi vina altora pentru cã ei au ales pribegia. Laitmotivul ”grea e strãinãtatea”, suntem trataþi ca niºte cerºetori ai Europei, sau spãlãm veceurile lor etc. a început sã devinã un boomerang. Faptul cã strãinãtatea nu este bunã, þara nu este bunã, oraºul nu este bun pentru mulþi, þine de incapacitatea de adaptare, dar ºi refuzul de acþiune ºi asumare a propriilor alegeri de a face sau a nu face ceva în viaþã, spun sociologii. Cum sunt priviþi cu adevãrat românii plecaþi, cum au reuºit sã rãzbatã, sã trãiascã civilizat ºi sã fie ºi respectaþi ne spune un inginer minier din Lupeni, care a plecat din þarã în 2003, întâi în Spania, apoi în Marea Britanie, iar de câþiva ani are propria afacere în Londra. I-am adresat doar douã întrebãri lui Dragoº Vonica, fost inginer la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, apoi ºef al Barajului Valea de Peºti… În câteva fraze, Dragoº Vonica a fãcut un tablou complet al strãinãtãþii ºi situaþia românului care ºtie ce vrea. 1. Cât de uºor v-a fost sã ajungeti om de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
afaceri în buricul Londrei ºi care a fost secretul? 2. Aveþi probleme cu englezii doar pentru ca sunteti român? Dacã da, cum se comportã? Dacã nu, de ce, care ar fi cauza?
”Pot spune cã mi-a fost mult mai uºor în Spania sau în Marea Britanie decât mi-ar fi fost în România” ”Referitor la prima întrebare, sincer, mie mi se pare mult prea bombastic "om de afaceri în buricul Londrei". Mie mi se pare mult mai apropiat ”un român, tatã de familie care încearcã sã asigure un trai mai bun pentru familia sa”. Despre cât de uºor mi-a fost sã ajung unde sunt, pot spune cã mi-a fost mult mai uºor în Spania sau în Marea Britanie decât mi-ar fi fost în România. Dar e bine ºtiut cã "nimeni nu este profet în þara lui" ºi de asemenea e mult mai greu sã rãzbeºti acolo unde e mai importantã ºpaga ºi influenþa decât valoarea individului. Aºadar aici a fost mult mai simplu dacã "joci" dupã regulile lor, adicã: nu eludezi legea, îþi plãteºti toate datoriile ºi impozitele ºi ce e cel mai important nu minþi ºi nu înºeli pe nimeni. Aici cuvântul de onoare reprezintã de
De ce se tem englezii de români
”Românul, în general, ºtie cã Michelangelo nu a fost centru înaintaº la Chelsea” Kashay, aºa ºi lor le vine sã ne îmbarce la Dover ºi sã ne trimitã înapoi de unde am venit.
1000 de ori mai mult decât orice contract semnat în faþa unei instituþii. Dar odatã ce ai fost prins cã ai înºelat, minþit sau cãlcat legea, cale de întoarcere nu mai existã ºi credibilitatea ta scade la cote minime. Aºa cã regula e simplã - joci cinstit, esti tratat egal indiferent cã eºti român, chinez sau etiopian.
Românii reprezintã o adevãratã concurenþã pentru englezi Tot ceea ce rãzbate acum dinspre Marea Britanie spre România cu privire la imigranþi are ºi partea sa de adevãr, dar ºi o explicaþie. Am spus explicaþie, nu scuzã. Este an electoral în Anglia, conservatorii au un avantaj imens în faþa labouriºtilor, care încearcã sã echilibreze câte puþin balanþa marºând pe tema imigranþilor, de aici ºi filmul care a apãrut despre România. Dar cum pentru englezi poate pãrea surprizã, pentru noi românii, cu vechi tradiþii în arta manipulãrii ºi "minþitul poporului cu televizorul", ar trebui sã fie ceva firesc. Au fost lansate o serie de alarme false cu
privire la "asaltul românilor". De ce oare nu au fost la fel de disperaþi cu privire la bulgari, polonezi, unguri ºi alte naþii? Pentru cã românii reprezintã o adevaratã concurenþã ºi motiv de temeri pentru englezi, pentru cã românul unde merge "rupe hamul" ºi dacã oricare altul face o normã de lucru în 8 ore, românul o face în 3. Românul, în general, ºtie cum se calculeazã suprafaþa sau perimetrul, ºtie unde este o þarã pe planiglob, ºtie cã Michelangelo Buonarotti nu a fost centru înaintaº la Chelsea. Avem ºi noi pe ai nostri dar, respectând proporþiile, ei au mult mai mulþi.
În România, primul lucru s-a dat foc magaziilor imigraþilor La început exista o micã reticenþã din partea lor, dar sã ne punem puþin în locul lor ºi sã ne gândim cum au reacþionat conaþionalii nostri când la noi au venit primii imigranþi sau primii investitori din afarã. Încã mai sunt vii în memoria mea celebrele "nu ne vindem þara", teoria ”mâncãtorilor de salam cu
soia" etc., etc.Îmi aduc aminte când la noi, înVale, au venit primii muncitori forestieri din Ucraina ºi Republica Moldova… Toatã lumea îi privea ca pe niºte sãlbatici.Când au venit primii chinezi, care au deschis magazine ºi en-gross, prima mãsurã a fost sã li se dea foc la magazii. Ei bine, mie, aici, nu mi s-a întâmplat aºa ceva pânã acum. E normal sã te sperii când vezi cã tu nu ºtii cum sã lucrezi de luni pânã vineri ºi vine românul bucuros cã poate lucra ºi sâmbãta ºi eventual duminica pânã la prânz. Oare ce gândesc pãrinþii colegelor fiicei mele când primesc raportul trimestrial al activitãþii ºcolare ºi vãd cã Anca Miruna Vonica este a doua elevã din clasã ºi eleva cu cele mai bune rezultate la... englezã?!?!?! Toate astea dor. ªi aºa cum românului îi vine sã rupã gâtul lui
Dar toate astea sunt niºte riscuri pe care ni le-am asumat când "am pus desaga în vârful toiagului" ºi am luat drumul pribegiei. O spun rãspicat ºi o repet ori de câte ori am ocazia: nu regret hotãrârea luatã ºi dacã ar fi sã o iau de 100 de ori de la început la fel aº face, poate un pic mai devreme însã” – spune Dragoº Vonica. Prin anul 2011, când încã nu ”cucerise” ºi Marea Britanie dupã Spania, Vonica spunea mai… romanþat cum reuºeºte sã depãºeascã greutãþile ºi care este secretul succesului. ”Am fost întotdeauna un optimist, Dumnezeu m-a ajutat sã rãzbesc în viaþã. Ca orice român, m-am descurcat în funcþie de situaþie, ºi dacã viaþa mi-a dat flori, am fãcut din ele miere. Dacã mi-a dat lãmâi, am fãcut limonadã. Dupã atâþia ani, am învãþat cã odatã intrat în arena vieþii, important este sã ºtii sã te ridici din praf dupã ce te-a trântit taurul, ca ºi cum nimic nu s-a întâmplat, sã zâmbeºti publicului ºi sã o iei de la capãt”. Ileana FIRÞULESCU
“N
e imaginãm cã stãm pe planeta Saturn” spune o femeie din cartierul petroºãnean Saturn. Pe locatarii acestui cartier nu pare sã îi deranjeze numele strãzii, ba din contrã le place cum sunã ºi chiar îºi imagineazã cã locuiesc pe acea planetã. “Este un nume frumos ºi ne imaginãm ºi
Ne imaginãm cã stãm pe planeta Saturn noi cã stãm pe planeta Saturn ºi noi nu vrem sã-l schimbãm. Asta e pãrerea mea. Nu cred cã este ceva urât sau sã ne deranjeze. Suntem pe Pãmânt, doar strada poartã numele. Este ceva care nu ne deranjeazã. Stau aici de 30 de ani ºi tot aºa se numea”, ne spune o localnicã din cartier. Planetele s-au aliniat la Petroºani. Venus ºi
Saturn sunt numele a douã strãzi din localitate. Cum au fost atribuite aceste nume ne spun oficialii Primãriei Petroºani. “Probabil cã cei care au condus înainte de 1989 erau atraºi de astronomie. Ar fi fost de dorit ca aceste strãzi sã poarte denumirea unor evenimente sau ale unor personalitãþi istorice, culturalã sau politice decât denumirea unor astre. Probabil cã au fost lipsiþi de inspiraþie atunci când au denumit strãzile”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Existã însã posibilitatea schimbãrii numelui strãzii dacã autoritãþile solicitã acest
Ministerul Educaþiei nu îºi îngrijeºte activele, dar nu îi lasã nici pe alþii
C
ândva ºcoalã, astãzi ruinã. Este vorba de ºcoala de la Livezeni care a ajuns o ruinã. Numãrul elevilor din zonã a scãzut, astfel cã imobilul nu a mai fost necesar procesului didactic. Pentru a nu se degrada, preotul Octavian Pãtraºcu a dorit sã o preia ºi sã o valorifice. Autoritãþile locale au fost de acord, însã Ministerul Educaþiei, pãrintele de drept al imobilului, refuzã schimbarea destinaþiei clãdirii. “Am solicitat clãdirea ºcolii din Livezeni care este de patru ani închisã ºi abandonatã ºi mare parte distrusã. Am cerut scris motivând cã vrem sã facem acolo niºte amenajãri pentru comunitate, o bibliotecã, niºte ateliere de lucru unde sã putem învãþa tineretul sã lucreze. Un loc pentru conferinþe, o colindã. Aveam multe planuri pentru acea clãdire. Domnul primar ºi cu domnul secretar ne-au înþeles ºi au fãcut demersurile necesare pentru a prelua noi aceastã
lucru, însã procedura este costisitoare. Municipalitatea ar trebui sã suporte cheltuielile privind schimbarea tuturor actelor cetãþenilor. “Ca ºi procedurã existã o ordonanþã simplã 63/2002 privind aprobarea schimbãrii de denumiri în sensul în care se face în proiect de hotãrâre de cãtre consiliul local cu o notã de fundamentare unde trebuie justificatã denumirea aleasã pentru a fi atribuitã. Aceste documente pleacã pe lângã instituþia prefectului pe lângã care funcþioneazã o comisie pentru denu-
preºedintele Asociaþiei ProParâng. Duminicã va avea loc singura competiþie de schi alpin din Parâng. “Ziua de duminicã este rezervatã celor de la ªcoala Sportivã din Petroºani care organizeazã singura
competiþie de schi alpin. Aceasta va avea loc la ANEFS”, a mai declarat Radvanski. Serbãrile zãpezii din Parâng se aflã la ediþia cu numãrul 12, iar cupa de schi alpin la ediþia cu numãrul 3. Monika BACIU
Serbãrile zãpezii, în Parâng
erbãrile zãpezii au ajuns la S ediþia cu numãrul 12. Staþiunea montanã Parâng va gãzdui la finalul acestei sãptãmâni o nouã ediþie a serbãrilor zãpezii.
clãdire dar ne-am împotmolit la avizul de la Ministerul Invãþãmântului care trebuia sã accepte schimbarea destinaþiei clãdirii. Ministerul a cerut acte în plus ºi nu au mai trimis nicio aprobare”, a declarat preotul Octavian Pãtraºcu. Acum clãdirea aratã ca dupã rãzboi, aºa cum aratã multe din clãdirile neutilizate ale diferitelor instituþii. Preotul nu ºi-a abandonat ideea de a transforma clãdirea. “Dânºii nu se preocupã de ea, nu o îngrijesc ºi s-a distrus. Geamuri sparte, uºile de la sobe toate furate, instalaþia de apã distrusã. Nu am abandonat proiectul dar stãm ºi batem pasul pe loc ºi clãdirea se distruge în continuare. Aºa se întâmplã si cu alte clãdiri din zona noastrã. Am ruga dacã se poate sã fim inþeleºi ºi ajutati sã facem ceva sã salvãm clãdirea ºi sã facem ceva util pentru comunitate”, a mai spus preotul. Preotul Pãtraºcu este cunoscut pentru faptul cã este un pãstrãtor al tradiþiilor momârlãneºti. Monika BACIU
miri compusã din mai multe personalitãþi. Dupã obþinerea avizului de la aceasta comisie se poate aproba prin hotãrâre de consiliu schimbarea denumirii strãzii respective. Pe toate aceste strãzi locuiesc foarte multe persoane care ar trebui sã-ºi schimbe documente de identitate, permis de conducere, legitimaþii ºi primãria ar trebui sã suporte toate aceste cheltuieli. Dincolo de cheltuieli s-ar crea un mare disconfort oamenilor care ar avea mult de umblat”, a mai spus sursa citatã.
În trecutul apropiat a exitat o schimbare de nume a unei strãzi din localitate. “A existat Strada Carol Schreter care a primit aceastã denumire în locul Strãzii I B Deleanu ºi au fost atribuite în Parâng trei noi strãzi dar nu a implicat schimbarea actelor de identitate. Erau deja persoane care locuiau acolo ºi nu puteau sã-ºi mute domiciliul de pe o stradã din municipiu în zona respectivã”, a conchis secretarul Primãriei Petroºani. Majoritatea strãzilor din municipiul Petroºani au fost botezate în regimul Comunist. Monika BACIU
Consiliul Local ºi Primãria Petroºani sunt organizatorii acestui eveniment în colaborare cu Asociaþia ProParâng. “În weekend-ul care vine va avea loc în Parâng ediþia a XII-a a Serbãrilor Zãpezii. Aºa cum s-a întâmplat ºi în anii anteriori primãria municipiului Petroºani este coorganizator al acestei sãrbãtori ºi a asigurat o cofinanþare de 1100 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Ziua de sâmbãtã va fi dedicatã copiilor care vor putea participa la diferite activitãþi de iarnã. “Sâmbãtã începând cu ora 11 pe pârtia Slima vom duce copiii pânã în 18 ani. Vor participa la concursuri de sanie, snowboard, dar ºi altele”, a declarat Cazimir Radvanski,
4 Actualitate
”L
a început exista o micã reticenþã din partea lor (a englezilor – n.n.), dar sã ne punem puþin în locul lor ºi sã ne gândim cum au reacþionat conaþionalii nostri când la noi au venit primii imigranþi sau primii investitori din afarã. Încã mai sunt vii în memoria mea celebrele "nu ne vindem þara", teoria ”mâncãtorilor de salam cu soia" etc., etc. Îmi aduc aminte când la noi, în Vale, au venit primii muncitori forestieri din Ucraina ºi Republica Moldova… Toatã lumea îi privea ca pe niºte sãlbatici. Când au venit primii chinezi, care au deschis magazine ºi en-gross, prima mãsurã a fost sã li se dea foc la magazii. Ei bine, mie, aici, nu mi s-a întâmplat aºa ceva pânã acum” – Dragoº Vonica, din Lupeni, om de afaceri în Londra. O parte dintre românii care au ales sã lucreze în strãinãtate trimit mesaje pe toate canalele cât de greu este ºi cum se simt umiliþi, invocând mereu dorul de casã ºi vina altora pentru cã ei au ales pribegia. Laitmotivul ”grea e strãinãtatea”, suntem trataþi ca niºte cerºetori ai Europei, sau spãlãm veceurile lor etc. a început sã devinã un boomerang. Faptul cã strãinãtatea nu este bunã, þara nu este bunã, oraºul nu este bun pentru mulþi, þine de incapacitatea de adaptare, dar ºi refuzul de acþiune ºi asumare a propriilor alegeri de a face sau a nu face ceva în viaþã, spun sociologii. Cum sunt priviþi cu adevãrat românii plecaþi, cum au reuºit sã rãzbatã, sã trãiascã civilizat ºi sã fie ºi respectaþi ne spune un inginer minier din Lupeni, care a plecat din þarã în 2003, întâi în Spania, apoi în Marea Britanie, iar de câþiva ani are propria afacere în Londra. I-am adresat doar douã întrebãri lui Dragoº Vonica, fost inginer la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, apoi ºef al Barajului Valea de Peºti… În câteva fraze, Dragoº Vonica a fãcut un tablou complet al strãinãtãþii ºi situaþia românului care ºtie ce vrea. 1. Cât de uºor v-a fost sã ajungeti om de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
afaceri în buricul Londrei ºi care a fost secretul? 2. Aveþi probleme cu englezii doar pentru ca sunteti român? Dacã da, cum se comportã? Dacã nu, de ce, care ar fi cauza?
”Pot spune cã mi-a fost mult mai uºor în Spania sau în Marea Britanie decât mi-ar fi fost în România” ”Referitor la prima întrebare, sincer, mie mi se pare mult prea bombastic "om de afaceri în buricul Londrei". Mie mi se pare mult mai apropiat ”un român, tatã de familie care încearcã sã asigure un trai mai bun pentru familia sa”. Despre cât de uºor mi-a fost sã ajung unde sunt, pot spune cã mi-a fost mult mai uºor în Spania sau în Marea Britanie decât mi-ar fi fost în România. Dar e bine ºtiut cã "nimeni nu este profet în þara lui" ºi de asemenea e mult mai greu sã rãzbeºti acolo unde e mai importantã ºpaga ºi influenþa decât valoarea individului. Aºadar aici a fost mult mai simplu dacã "joci" dupã regulile lor, adicã: nu eludezi legea, îþi plãteºti toate datoriile ºi impozitele ºi ce e cel mai important nu minþi ºi nu înºeli pe nimeni. Aici cuvântul de onoare reprezintã de
De ce se tem englezii de români
”Românul, în general, ºtie cã Michelangelo nu a fost centru înaintaº la Chelsea” Kashay, aºa ºi lor le vine sã ne îmbarce la Dover ºi sã ne trimitã înapoi de unde am venit.
1000 de ori mai mult decât orice contract semnat în faþa unei instituþii. Dar odatã ce ai fost prins cã ai înºelat, minþit sau cãlcat legea, cale de întoarcere nu mai existã ºi credibilitatea ta scade la cote minime. Aºa cã regula e simplã - joci cinstit, esti tratat egal indiferent cã eºti român, chinez sau etiopian.
Românii reprezintã o adevãratã concurenþã pentru englezi Tot ceea ce rãzbate acum dinspre Marea Britanie spre România cu privire la imigranþi are ºi partea sa de adevãr, dar ºi o explicaþie. Am spus explicaþie, nu scuzã. Este an electoral în Anglia, conservatorii au un avantaj imens în faþa labouriºtilor, care încearcã sã echilibreze câte puþin balanþa marºând pe tema imigranþilor, de aici ºi filmul care a apãrut despre România. Dar cum pentru englezi poate pãrea surprizã, pentru noi românii, cu vechi tradiþii în arta manipulãrii ºi "minþitul poporului cu televizorul", ar trebui sã fie ceva firesc. Au fost lansate o serie de alarme false cu
privire la "asaltul românilor". De ce oare nu au fost la fel de disperaþi cu privire la bulgari, polonezi, unguri ºi alte naþii? Pentru cã românii reprezintã o adevaratã concurenþã ºi motiv de temeri pentru englezi, pentru cã românul unde merge "rupe hamul" ºi dacã oricare altul face o normã de lucru în 8 ore, românul o face în 3. Românul, în general, ºtie cum se calculeazã suprafaþa sau perimetrul, ºtie unde este o þarã pe planiglob, ºtie cã Michelangelo Buonarotti nu a fost centru înaintaº la Chelsea. Avem ºi noi pe ai nostri dar, respectând proporþiile, ei au mult mai mulþi.
În România, primul lucru s-a dat foc magaziilor imigraþilor La început exista o micã reticenþã din partea lor, dar sã ne punem puþin în locul lor ºi sã ne gândim cum au reacþionat conaþionalii nostri când la noi au venit primii imigranþi sau primii investitori din afarã. Încã mai sunt vii în memoria mea celebrele "nu ne vindem þara", teoria ”mâncãtorilor de salam cu
soia" etc., etc.Îmi aduc aminte când la noi, înVale, au venit primii muncitori forestieri din Ucraina ºi Republica Moldova… Toatã lumea îi privea ca pe niºte sãlbatici.Când au venit primii chinezi, care au deschis magazine ºi en-gross, prima mãsurã a fost sã li se dea foc la magazii. Ei bine, mie, aici, nu mi s-a întâmplat aºa ceva pânã acum. E normal sã te sperii când vezi cã tu nu ºtii cum sã lucrezi de luni pânã vineri ºi vine românul bucuros cã poate lucra ºi sâmbãta ºi eventual duminica pânã la prânz. Oare ce gândesc pãrinþii colegelor fiicei mele când primesc raportul trimestrial al activitãþii ºcolare ºi vãd cã Anca Miruna Vonica este a doua elevã din clasã ºi eleva cu cele mai bune rezultate la... englezã?!?!?! Toate astea dor. ªi aºa cum românului îi vine sã rupã gâtul lui
Dar toate astea sunt niºte riscuri pe care ni le-am asumat când "am pus desaga în vârful toiagului" ºi am luat drumul pribegiei. O spun rãspicat ºi o repet ori de câte ori am ocazia: nu regret hotãrârea luatã ºi dacã ar fi sã o iau de 100 de ori de la început la fel aº face, poate un pic mai devreme însã” – spune Dragoº Vonica. Prin anul 2011, când încã nu ”cucerise” ºi Marea Britanie dupã Spania, Vonica spunea mai… romanþat cum reuºeºte sã depãºeascã greutãþile ºi care este secretul succesului. ”Am fost întotdeauna un optimist, Dumnezeu m-a ajutat sã rãzbesc în viaþã. Ca orice român, m-am descurcat în funcþie de situaþie, ºi dacã viaþa mi-a dat flori, am fãcut din ele miere. Dacã mi-a dat lãmâi, am fãcut limonadã. Dupã atâþia ani, am învãþat cã odatã intrat în arena vieþii, important este sã ºtii sã te ridici din praf dupã ce te-a trântit taurul, ca ºi cum nimic nu s-a întâmplat, sã zâmbeºti publicului ºi sã o iei de la capãt”. Ileana FIRÞULESCU
“N
e imaginãm cã stãm pe planeta Saturn” spune o femeie din cartierul petroºãnean Saturn. Pe locatarii acestui cartier nu pare sã îi deranjeze numele strãzii, ba din contrã le place cum sunã ºi chiar îºi imagineazã cã locuiesc pe acea planetã. “Este un nume frumos ºi ne imaginãm ºi
Ne imaginãm cã stãm pe planeta Saturn noi cã stãm pe planeta Saturn ºi noi nu vrem sã-l schimbãm. Asta e pãrerea mea. Nu cred cã este ceva urât sau sã ne deranjeze. Suntem pe Pãmânt, doar strada poartã numele. Este ceva care nu ne deranjeazã. Stau aici de 30 de ani ºi tot aºa se numea”, ne spune o localnicã din cartier. Planetele s-au aliniat la Petroºani. Venus ºi
Saturn sunt numele a douã strãzi din localitate. Cum au fost atribuite aceste nume ne spun oficialii Primãriei Petroºani. “Probabil cã cei care au condus înainte de 1989 erau atraºi de astronomie. Ar fi fost de dorit ca aceste strãzi sã poarte denumirea unor evenimente sau ale unor personalitãþi istorice, culturalã sau politice decât denumirea unor astre. Probabil cã au fost lipsiþi de inspiraþie atunci când au denumit strãzile”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Existã însã posibilitatea schimbãrii numelui strãzii dacã autoritãþile solicitã acest
Ministerul Educaþiei nu îºi îngrijeºte activele, dar nu îi lasã nici pe alþii
C
ândva ºcoalã, astãzi ruinã. Este vorba de ºcoala de la Livezeni care a ajuns o ruinã. Numãrul elevilor din zonã a scãzut, astfel cã imobilul nu a mai fost necesar procesului didactic. Pentru a nu se degrada, preotul Octavian Pãtraºcu a dorit sã o preia ºi sã o valorifice. Autoritãþile locale au fost de acord, însã Ministerul Educaþiei, pãrintele de drept al imobilului, refuzã schimbarea destinaþiei clãdirii. “Am solicitat clãdirea ºcolii din Livezeni care este de patru ani închisã ºi abandonatã ºi mare parte distrusã. Am cerut scris motivând cã vrem sã facem acolo niºte amenajãri pentru comunitate, o bibliotecã, niºte ateliere de lucru unde sã putem învãþa tineretul sã lucreze. Un loc pentru conferinþe, o colindã. Aveam multe planuri pentru acea clãdire. Domnul primar ºi cu domnul secretar ne-au înþeles ºi au fãcut demersurile necesare pentru a prelua noi aceastã
lucru, însã procedura este costisitoare. Municipalitatea ar trebui sã suporte cheltuielile privind schimbarea tuturor actelor cetãþenilor. “Ca ºi procedurã existã o ordonanþã simplã 63/2002 privind aprobarea schimbãrii de denumiri în sensul în care se face în proiect de hotãrâre de cãtre consiliul local cu o notã de fundamentare unde trebuie justificatã denumirea aleasã pentru a fi atribuitã. Aceste documente pleacã pe lângã instituþia prefectului pe lângã care funcþioneazã o comisie pentru denu-
preºedintele Asociaþiei ProParâng. Duminicã va avea loc singura competiþie de schi alpin din Parâng. “Ziua de duminicã este rezervatã celor de la ªcoala Sportivã din Petroºani care organizeazã singura
competiþie de schi alpin. Aceasta va avea loc la ANEFS”, a mai declarat Radvanski. Serbãrile zãpezii din Parâng se aflã la ediþia cu numãrul 12, iar cupa de schi alpin la ediþia cu numãrul 3. Monika BACIU
Serbãrile zãpezii, în Parâng
erbãrile zãpezii au ajuns la S ediþia cu numãrul 12. Staþiunea montanã Parâng va gãzdui la finalul acestei sãptãmâni o nouã ediþie a serbãrilor zãpezii.
clãdire dar ne-am împotmolit la avizul de la Ministerul Invãþãmântului care trebuia sã accepte schimbarea destinaþiei clãdirii. Ministerul a cerut acte în plus ºi nu au mai trimis nicio aprobare”, a declarat preotul Octavian Pãtraºcu. Acum clãdirea aratã ca dupã rãzboi, aºa cum aratã multe din clãdirile neutilizate ale diferitelor instituþii. Preotul nu ºi-a abandonat ideea de a transforma clãdirea. “Dânºii nu se preocupã de ea, nu o îngrijesc ºi s-a distrus. Geamuri sparte, uºile de la sobe toate furate, instalaþia de apã distrusã. Nu am abandonat proiectul dar stãm ºi batem pasul pe loc ºi clãdirea se distruge în continuare. Aºa se întâmplã si cu alte clãdiri din zona noastrã. Am ruga dacã se poate sã fim inþeleºi ºi ajutati sã facem ceva sã salvãm clãdirea ºi sã facem ceva util pentru comunitate”, a mai spus preotul. Preotul Pãtraºcu este cunoscut pentru faptul cã este un pãstrãtor al tradiþiilor momârlãneºti. Monika BACIU
miri compusã din mai multe personalitãþi. Dupã obþinerea avizului de la aceasta comisie se poate aproba prin hotãrâre de consiliu schimbarea denumirii strãzii respective. Pe toate aceste strãzi locuiesc foarte multe persoane care ar trebui sã-ºi schimbe documente de identitate, permis de conducere, legitimaþii ºi primãria ar trebui sã suporte toate aceste cheltuieli. Dincolo de cheltuieli s-ar crea un mare disconfort oamenilor care ar avea mult de umblat”, a mai spus sursa citatã.
În trecutul apropiat a exitat o schimbare de nume a unei strãzi din localitate. “A existat Strada Carol Schreter care a primit aceastã denumire în locul Strãzii I B Deleanu ºi au fost atribuite în Parâng trei noi strãzi dar nu a implicat schimbarea actelor de identitate. Erau deja persoane care locuiau acolo ºi nu puteau sã-ºi mute domiciliul de pe o stradã din municipiu în zona respectivã”, a conchis secretarul Primãriei Petroºani. Majoritatea strãzilor din municipiul Petroºani au fost botezate în regimul Comunist. Monika BACIU
Consiliul Local ºi Primãria Petroºani sunt organizatorii acestui eveniment în colaborare cu Asociaþia ProParâng. “În weekend-ul care vine va avea loc în Parâng ediþia a XII-a a Serbãrilor Zãpezii. Aºa cum s-a întâmplat ºi în anii anteriori primãria municipiului Petroºani este coorganizator al acestei sãrbãtori ºi a asigurat o cofinanþare de 1100 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Ziua de sâmbãtã va fi dedicatã copiilor care vor putea participa la diferite activitãþi de iarnã. “Sâmbãtã începând cu ora 11 pe pârtia Slima vom duce copiii pânã în 18 ani. Vor participa la concursuri de sanie, snowboard, dar ºi altele”, a declarat Cazimir Radvanski,
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
Negocieri pentru primele de Paºte
HOTÃRÂREA NR. 23 / 2015
Î
n scurt timp vor începe negocierile pentru primele minerilor. Sãrbãtorile Pascale se apropie, iar sindicatul reprezentativ de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara va începe negocierile cu administraþia pentru ca angajaþii sã beneficieze de tichete cadou. Chiar dacã situaþia financiarã este criticã, drepturile din contractul colectiv de muncã trebuie respectate. “Am lãsat un moment de acomodare pentru noua conducere ºi cred cã aºa era ºi onest din partea noastrã dar administraþia nu trebuie sã se culce pe o ureche ºi sã considere cã timpul acesta este nelimitat. În cursul zilei de astãzi vom avea o nouã întâlnire cu conducerea Complexului Energetic în care vom puncta câteva lucruri legate de reactivarea comisiei în care discutãm exact probleme legate de contractul colectiv de muncã. Vom solicita întrunirea celor douã comisii de administraþie ºi sindicat pentru negocierea cuantumului pe care îl vom acorda cu ocazia sãrbãtorii de Paºte. Aceste lucruri fac parte integrantã din contractul
I-a golit casa de bunuri
oliþiºtii hunedoreni P au reþinut un bãrbat care a dat o spargere ºi a furat din casa unui localnic bunuri de circa 10 mii de euro.
Hoþul nu s-a mulþumit cu o singurã loviturã ºi a acþionat repetat, timp de un an de zile, pânã când în casa victimei n-a mai fost nimic de valoare. “Poliþiºtii din cadrul Inspectoratului de
colectiv de muncã ºi deºi situaþia financiarã a Complexului nu este una deloc îmbucurãtoare, prevederile CCM trebuie sã fie respectate”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Liderii de sindicat nu acceptã cã valoarea primelor acordate în acest an sã fie mai mici faþã de anul trecut. “Nu am fãcut o ºedinþã premergãtoare ºedinþei în care se negociazã efectiv cuantumul acesteia. Avem un principiu noi ca sindicat ºi anume cã nu dorim sã pierdem din drepturile salariaþilor. Vom încerca sã mergem pe valoarea primei de anul trecut care a fost de 300-350 de lei în tichete cadou. Vom pleca cu discuþia ºi trebuie sã vedem ºi ce posibilitãþi materiale are angajatorul”, a mai spus sursa citatã. Negocierile vor începe ºi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Monika BACIU
Poliþie Judeþean Hunedoara au depistat un bãrbat, de 26 de ani, din municipiul Deva, bãnuit cã, în perioada 2014 — 2015, ar fi sustras din locuinþa unei femei aflate temporar în strãinãtate, aparaturã electronicã ºi haine în valoare totalã de aproximativ 10.000 de euro. Cel în cauzã a fost reþinut pentru 24 de ore de poliþiºti, urmând a fi prezentat magistraþilor, cu propunere de arestare preventivã”, aratã anchetatorii. M.GÂNJU
privind revocarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 49/ 2014 privind transmiterea în folosinþã gratuitã a unei pãrþi din imobilul situat în municipiul Lupeni, Str. Stadionului nr. 2 (fosta Maternitate) cãtre Subfiliala de Cruce Roºie Românã Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni prin care semnaleazã faptul cã se impune revocarea Hotãrârii nr. 49/ 2014 privind transmiterea în folosinþã gratuitã a unei pãrþi din imobilul situat în municipiul Lupeni, Str. Stadionului nr. 2 (fosta Maternitate) cãtre Subfiliala de Cruce Roºie Românã Lupeni, vãzând Raportul întocmit ºi prezentat de compartimentul de specialitate din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni
precum ºi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c” alin. (5) ºi alin. (9) ºi art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE Art. 1 Se revocã Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 49/ 2014 privind transmiterea în folosinþã gratuitã a unei pãrþi din imobilul situat în municipiul Lupeni, Str. Stadionului nr. 2 (fosta Maternitate) cãtre Subfiliala de Cruce Roºie Românã Lupeni. Art. 2 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, Societãþii Naþionale de Cruce Roºie din România, Filiala Judeþului Hunedoara – Deva ºi Primarului Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 26 februarie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius CLaudiu BÃLOI
HOTÃRÂREA NR. 24 / 2015
privind stabilirea reprezentanþilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Adunarea Generalã a Acþionarilor a S.C. APA SERV Valea Jiului SA Petrosani hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 18 voturi “Pentru” ºi 1 “Abþinere” Consiliul local al Municipiului Lupeni; Analizând Expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni, Raportul Compartimentului de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni ºi avizul favorabil al Comisiei de specialitate a Consiliului Local; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c” ºi “d”, alin. (6) pct. 11 ºi 14, alin. (9) precum ºi art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Desemneazã
ca reprezentanþi ai Municipiul Lupeni în Adunarea Generalã a Acþionarilor a S.C. APA SERV Valea Jiului SA Petrosani pe: 1. Ing. Gheorghe Mogoº – Director Tehnic; 2. Ec. Ing. Cristofor Alin Condoiu – ªef Serviciu A.I.L.P.; (2) Prezenta Hotãrâre modificã în mod corespunzãtor prevederile Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 92/ 2009 privind însuºirea unor protocoale de preluare de bunuri ºi de acþiuni încheiate de Primãria municipiului Lupeni cu Consiliul judeþean Hunedoara. Art. 2 Celelalte prevederi ale Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 92/ 2009 privind
însuºirea unor protocoale de preluare de bunuri ºi de acþiuni încheiate de Primãria municipiului Lupeni cu Consiliul judeþean Hunedoara rãmân neschimbate. Art. 3 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni ºi S.C. APA SERV Valea Jiului SA Petrosani fiind adusã la îndeplinire de cãtre reprezentanþii desemnaþi iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 26 februarie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
Cum dispare un milion
Locomotive identice, activitãþi identice, consumuri diferite osarele X la D Termocentrala Paroºeni, unde douã locomotive identice, cu activitãþi identice au consumuri total diferite. Asta pentru cã una dintre ele este dotatã cu instalaþie de mãsurare a combustibilului, iar cea de a doua nu. Locomotiva LDE 030 ºi LDE 031 desfãºoarã aceleaºi activitãþi, dar în zile diferite. Traseul fiind acelaºi, încãrcãtura similarã ºi consumul de motorinã ar trebui sã fie egal. Teroretic, pentru cã, în realitate, lucrurile stau cu totul pe dos. Astfel, LDE 030 este mai economicã decât „sora sa” cu numãrul 031 ºi asta pentru cã prima are montatã instalaþie de mãsurarea combustibilului tip ICL, în timp ce a doua este „la liber”. Inspectorii Curþii de Conturi sunt cei care s-au sesizat ºi au constatat cã sistematic consumul mediu este mai mare în cazul locomotivei fãrã ICL, deºi acestea au caracteristici tehnice identice. Lucru
sesizat ºi pentru locomotiva LDE 030 înainte sã fie dotatã cu sistem ICL, dar rezolvat ulterior. În plus, ºi mai grav, datele consemnate în „Registrul Activitate Locomotivã” pentru 031 nu reflectã realitatea, iar consumul descãrcat mai mare cu 45% faþã de cel al locomotivei pereche nu se justificã. „Orele de funcþionare, consemnate în registrul Activitate Locomotivã pentru locomotiva LDE1250CP – 031 nu sunt confirmate de activitatea desfãºuratã. Numãrul de vagoane descãrcate – manevrate raportat la orele de funcþionare înregistrate de instalaþia ICL a Locomotivei LDE 030 diferã de cele consemnate în registrul de activitate al LDE 031, în condiþiile în care locomotivele sunt identice sub aspectul parametrilor constructivi ºi transportã un numãr apropiat de vagoane”, spun inspectorii Curþii de Conturi. Dupã ce au tras linie ºi au adunat, reprezentanþii Curþii de Conturi au stabilit un prejudiciu calculat la aproape un milion de
Stadionul Jiul Petroºani va gãzdui târgul sãptãmânal
tât comercianþii de produse non alimentare A cât ºi cei de vechituri vor fi mutaþi în incinta stadionului aflat în proprietatea municipalitãþii Petroºani. Decizia aparþine administraþiei pieþelor ºi dacã va primi girul edililor, va fi pusã în practicã din aceastã lunã. Comercianþii de produse industriale din târgul sãptãmânal þinut duminica în zona stadionului vor fi mutaþi în incinta stadionului din localitate, mai ales cã arena nu este folositã în totalitate. La fel se va întâmpla ºi cu vânzãtorii de vechituri care au pus stãpânire pe
lei, aferent perioadei ianuarie 2011 – octombrie 2014.
M
ai puþine vagoane transportate într-o perioadã aproape triplã! În acte. Conducerea antitãþii verficiate are însã explicaþii pentru diferenþele sesizate ºi în obiecþiunile formulate a precizat cã estimãrile auditorilor publici externi nu au þinut cont de condiþiile efective ºi procesul tehnologic privind transportul, manevrarea ºi descãrcarea vagoanelor cu cãrbune, nu au fost luate în calcul procedurile interne de calcul a consumului de motorinã ºi nici rapoartele de ecploatare. Aceºtia susþin cã uzura la LDE 031 este mai mare decvât la LDE 030, ceea ce ar justifica un consum mai mare, în timp ce metodologia de calcul a auditorilor a fost „pur aritmeticã”, nefiind reprezentativã pentru activitatea CFU ºi nici în concordanþã cu procedurile operaþionale ale SE Paroºeni.
strada din apropiere ºi nu plãtesc nici un leu cãtre administraþia pieþelor. „Avem foarte multe reclamaþii de la locuitorii cartierului din zona stadionului, duminica sunt deranjaþi ºi este încurcatã ºi circulaþia pe strada Lunca. Vrem sã mutãm toþi comercianþii în incinta stadionului, sã se poatã face un comerþ civilizat. Inclusiv pe cei care vând vechituri vrem sã-i mutãm ºi în funcþie de spaþiul ocupat sã plãteascã o taxã”, a explicat ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani, Sorin Creþu. Firma municipalitãþii nu încasa de la vânzãtorii de mãrfuri second hand nici un leu, însã are cheltuieli cu curãþenia ori toaletele publice. Totodatã se va rezolva ºi problema traficului cãtre cel mai mare cartier al Petroºaniului, circulaþia rutierã fiind îngreunatã în fiecare duminicã din cauza negoþului. Maximilian GÂNJU
Argumentele aduse sunt plauzibile, au replicat cei de la Curtea de Conturi, însã niciuna dintre obiecþiunile entitãþii verificate nu a justificat marile discrepanþe legate de
orele de funcþionare ale celor douã locomotive. De exemplu, pentru transportul a 56 de vagoane, locomotiva LDE 030, care are instalaþie tip ICL, a avut nevoie de 6 ore ºi
54 de minute, în timp ce „geamãna ei” a transportat 44 de vagoane în 16 ore ºi 10 minute! În consecinþã, pentru a se elimina orice suspiciune, pânã în data de 30 iunie Complexul Energetic Hunedoara – Sucursala Electrocentrale Paroºeni trebuie sã achiziþioneze ºi sã monteze o instalaþie ICL ºi pe locomotiva 031, dar ºi sã recupereze prejudiciul. Car men COSMAN-PREDA
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015
Henþ cu mâna
CINE MAI CADE?
T
oate cele trei eºaloane divizionare au mari probleme. Alea care au, cãci vor veni la rând ºi celelalte, fiþi siguri!
C.F.R. Cluj, Petrolul Ploieºti, Universitatea Cluj, Dinamo, Rapid, se clatinã serios în Liga I, Unirea Slobozia ºi Sãgeata Nãvodari au murit în Liga a II-a (echipa din
Nãvodari, fostã în primul eºalon), în Seria a 4-a a Ligii a III-a, Minerul Valea Copcii a renunþat. ªi e abia începutul de sezon. Destul de greu. Ne-om trezi cã la toamnã vor fi vreo 12 echipe în prima ligã ºi doar o serie în
cea de-a doua. Oricum, cam asta-i valoarea fotbalului românesc, un fotbal care nu mai e românesc de mult. Cu atâtea non valori, treaba s-a diluat rãu de tot. Nu se mai joacã nimic, Steaua s-a molipsit ºi ea, a intrat în hora
Din etape adunate ºi în „Cronicã” redate
TATÃL ΪI „BATE” FIUL! Mugurel Radu integralist La 46 de ani, antrenorul-jucãtor Mugurel Radu a jucat toate cele 90 de minute pentru C.S. Vulcan în meciul de la Geoagiu (1-2). El a þinut bine ritmul cu mai tinerii Radu Pantilimon, A. Miclãuº, G. Rãdulescu sau R. Roºca, fiind un bun sfãtuitor de la „locul faptei”.
“Ce sã-þi fac, tatã.. Eu am marcat, tu ai câºtigat” pare a-i spune Ionuþ Gavriluþi, tatãlui sãu, antrenorul Haþegului
Randament scãzut Hercules Lupeni a învins cu 1-0 la Aurul Brad, dar antrenorul Dan Voicu spunea despre cuplul sãu de atacanþi D. Ursachi-R. Moldovan, cã au dat un randament sub nivelul cuplului din tur, M.
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 1970-1971, etapa a 20-a z C.F.R. Cluj – Jiul 0-0
Filip-Soare, plecaþi în strãinãtate. Poate urmãtoarele jocuri vor duce la alt randament...
Record negativ
În toatã existenþa sa de peste 50 de ani, echipa Minerul Uricani nu a încasat ºapte goluri pe teren propriu, aºa cum a fãcut-o
CURSA PENTRU SALVARE
Jiul se afla într-o situaþie criticã la acel moment (aprilie 1971) al etapei a 20-a din sezonul 1970-71, pe locul 13, la numai un punct distanþã de locul retrogradabil 15, Progresul Bucureºti. Jiul evolua la C.F.R. Cluj, aflatã în spatele Jiului,
mediocritãþii. Aproape cã nici nu ne mai intereseazã calitatea, totul se rezumã la cantitate. Adicã ce mai rãmâne. Acolo, de-o ciorbã... Fotbalul va rãmâne un film la televizor. Atâta se mai poate. Dacã nu mai e la Petroºani, bine cã a rãmas la Botoºani.
etapa trecutã, 2-7 cu Cetate Deva. Singura scuzã ar fi prezenþa în teren, în echipa uricãneanã, a unui numãr masiv de juniori, Al. Beleni (care a luat, totuºi, numai un gol ºi a apãrat un penalty...), Boroghinã, Buzea, Suvac, Vâlcicã, D. Scurtu, Erdös, Bãlãnescu.
Gavriluþi vs. Gavriluþi În meciul Retezatul Haþeg-Universitatea Petroºani (3-1), antrenorul Nelu Gavriluþi ºi-a învins fiul, Ionuþ Gavriluþi, care la rândul sãu, a marcat un gol împotriva tatãlui! Insuficient pentru o victorie universitarã la Haþeg...
la golaveraj. Jiul venea cu un tonus bun, 1-0 cu Univ. Craiova. Antrenorul Ion Bãlãnescu mizeazã pe o apãrare cu „stâlpii” Georgevici ºi Stocker, cu un Vasile Stan imbatabil în poartã, care face faþã cu succes impetuoºilor atacanþi clujeni Sorin Bretan, Soo, Oct. Ionescu sau Romicã Petrescu. Tânãrul fundaº Karamalis a avut o evoluþie remarcabilã, iar în atac, chiar dacã nu au marcat, Ion Constantin ºi Libardi au fost un permanent pericol la poarta lui Nagel. Jiul a obþinut un punct preþios, reuºind sã rãmânã desupra liniei de retrogradare.
C.F.R. Cluj – Jiul 0-0
JIUL PETROªANI în ediþia 1970-1971, cu antrenorul Ion Bãlãnescu (primul din stânga sus) la cârma echipei
C.F.R. Cluj: Nagel – Burlacu, Lupu, Lazãr Fanea, Roman – M. Bretan (min. 62 Þegean), Dragoº Cojocaru – S. Bretan, Soo, Oct. Ionescu, Petrescu. Jiul: Stan – M. Popescu, Georgevici, Stocker, Karamalis – Urmeº, Dodu – Peronescu (min. 60 Kotormany), I. Constantin (min. 81 Sandu), Libardi, Naidin.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga I
O campioanã penibilã
z E grav dacã Steaua va continua în acest mod, dorind sã ne ducã în cupele europene, meciul de 1-0 cu C.F.R. Cluj fiind un alt mare semn de întrebare. z Ex-jiulistul Nicandro Breeveld a jucat destul de slab repriza a doua, când l-a înlocuit pe penibilul I. Neagu. z A.S.A. Tg. Mureº e pusã pe fapte mari, fãcând o adevãratã lecþie de fotbal, 2-1, cu Dinamo. z F.C. Braºov reuºeºte un 1-1 la Oþelul Galaþi, golul egalizator al braºovenilor fiind marcat de fostul jiulist Marian Constantinescu. z Astra Giurgiu (2-0 cu F.C. Botoºani) a reintrat în cãrþile pentru Europa, dupã o victorie decisã în prima reprizã. z Petrolul Ploieºti s-a fãcut de râs, 0-2, în faþa unei echipe C.S.M.S. Iaºi, aflatã cu un picior în groapa Ligii a II-a. z Rapidul n-a murit, dupã ce le-a „tãiat” Gazul celor de la Mediaº.