CVJ Nr 814, marti10 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 814

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Martie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Frânele CEH au scârþâit.

Nimeni nu le-a auzit

A ajuns dupã gratii

U

n bãrbat din municipiul Vulcan, aflat în arest la domiciliu, a ajuns dupã gratii pentru cã a nesocotit interdicþia magistraþilor de a nu pãrãsi domiciliul.

Bãrbatul a fost prins în urma unei acþiuni derulate la nivel naþional în urma cãreia au ajuns dupã gratii 16 persoane care, iniþial, erau cercetate de procurori pentru diferite infracþiuni în stare de arest la domiciliu ori sub control judiciar.

Vulcãneanul de 41 de ani, a fost trimis în arest la domiciliu de Judecãtoria Petroºani iar poliþiºtii l-au descoperit în „capitala” Vãii Jiului, într-un autocar care pleca spre Bucureºti. Individul a

fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Mãsura arestului preventiv a fost cerutã de poliþiºti ºi în cazul tânãrului care a lovit mortal douã persoane pe o trecere de pietoni din centrul Petroºani.

Mãturar Codruþ Norocel a provocat teribilul accident de circulaþie în urmã cu aproape un an ºi este judecat în stare de arest la domiciliu. Poliþiºtii judiciariºti au considerat cã Norocel a încãlcat cu rea credinþã interdicþiile instanþei, însã judecãtorii din Petroºani nu au fost de acord cu solicitarea poliþiºtilor.

M. GÂNJU

C

omplexul Energetic Hunedoara a luat-o la vale, iar pânã acum nu a avut cine sã îi schimbe plãcuþele de frânã.

Niciunuia dintre diriguitori nu i-a pãsat cã “maºina” pe care o conduce are frânele defecte, lucru care ar putea dãuna grav sãnãtãþii, sau putând fi chiar mortal. >>> PAGINA A 6-A

Cadavru gãsit în Jiu

P

anicã în zona Bãrbãteni, luni la ora prânzului. Trupul fãrã viaþã al unui bãrbat de aproximativ 60 de ani a fost zãrit în apã. Pompierii l-au scos ºi au alertat autoritãþile, ca sã reuºeascã sã identifice victima.

Luni, în jurul orelor prânzului, mai mulþi oameni au sesizat o siluetã în apa Jiului de Vest, undeva în zona Bãrbãteni, între Lupeni ºi Uricani.

Când s-au dat mai aproape, bãrbaþii, care au descoperit grozãvia, au avut un ºoc. În apã plutea un bãrbat pe care nimeni nu

l-a recunoscut. Cei care au fãcut descoperirea macabrã ne spun cum s-a întâmplat totul. „Mã plimbam cu fetiþa în zona podului ºi mi s-a pãrut ceva suspect în apã. M-am întors înapoi, m-am dus pe malul Jiului, m-am întâlnit cu un bãiat ºi amândoi am constatat cã era mort. Am sunat la 112. Nu ºtim cine

este, dar era deja mort”, spune cel care a zãrit silueta umanã în apa Jiului de Vest. ªi celãlalt bãrbat s-a apropiat de mal, când l-a vãzut pe primul impacientat de ceea ce vedea. Abia când s-au apropiat, au observat cã omul era deja mort. „Coboram de acasã ºi am vãzut un bãrbat cã se uita în apã. Vãzuse o persoanã, nu ºtia dacã e om sau manechin. Mi-a spus sã

mã uit eu mai bine, cã dânsul nu vedea prea bine.

Omul era în mijlocul Jiului, se vedea bine. Am sunat imediat la 112 ºi au venit ºi l-au scos din apã”, ne explicã cel care a observat cã silueta era un om.

Pompierii au sosit imediat dupã ce au fost alertaþi ºi s-au cãznit minute bune sã scoatã cadavrul. Apa nu are mai mult de un metru în zonã, dar sunt torenþi puternici ºi unul dintre pompieri chiar a cãzut în apã din acest motiv. Trupul fãrã viaþã al bãrbatului rãmas necunoscut a fost dus la morgã. „În urma solicitãrii, am sosit la faþa locului, gãsind persoana decedatã, undeva la mijlocul albiei râului. Din pãcate, persoana este necunoscutã.

Criminaliºitii vor stabili cum a murit, dupã necropsie”, a

declarat plutonier Cristian Petrila, pompier ISU Lupeni.

Legiºtii sunt cei care vor stabili cauza morþii ºi mai ales dacã trupul fãrã viaþã al omului zãcea de mai multe zile, ori tragedia s-a produs în prima zi a acestei sãptãmâni. Pompierii au anunþat poliþia din Uricani, pentru cã nu este exclus ca omul sã fi cãzut în apã mai sus ºi sã fi fost cãrat de apã în aval. “În urma verificãrilor, poliþiºtii au stabilit cã este vorba despre un bãrbat în vârstã de 47 de ani, din municipiul Lupeni. Cadavrul nu prezintã urme vizibile de violenþã, iar în cauzã nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei infracþiuni”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

Viaþa unui salvator de ... vieþi S

e luptã pentru sãnãtatea oamenilor chiar ºi cu moartea. Ei sunt paramedicii SMURD care de multe ori fac diferenþa dintre viaþã ºi moarte. Meseria lor este nobilã, însã ºi perfidã.

Paramedicii SMURD se luptã pentru a salva viaþa celor ce au nevoie de ajutorul lor. În judeþul Hunedoara s-au aniversat 10 ani de SMURD, iar angajaþii au sãrbãtorit aºa cum au ºtiut mai bine.

D

În data de 19 martie, judecãtorii Tribunalul Bucureºti vor pronunþa sentinþa în doarul în care ex-prefectul de Hunedoara ºi ex-directorul Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic, este judecat pentru delapidare.

Dosarul s-a judecat, însã, doar pe fond, aºa cã sentinþa, oricare va fi ea, va putea fi atacatã de pãrþile implicate în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti încã din 2010. În aceastã cauzã sunt nu mai puþin de 10 inculpaþi ºi 19 pãrþi civile, printre care ºi o bancã ce i-a aparþinut lui Sorin Ovidiu Vântu, dar ºi Astra Asigurãri, societatea ce îi aparþine miliardarului Dan Adamescu.

Lui Costel Alic i se imputã un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmã cã nu s-ar fi folosit niciodatã. Practic este vorba despre un credit luat de la Banca Românã

spune Ioan Nesfoianu.

Toate intervenþiile paramedicilor sunt dificile, însã cele care îi marcheazã cel mai mult sunt cele în care sunt implicaþi copiii.

“Au fost foarte multe cazuri mai ales copii.

Toate sunt dificile”, ne spune paramedicul.

La datorie, aºteptând sã salveze o nouã viaþã.

Unul dintre paramedicii SMURD ne spune cum este aceastã meserie.

“Viata unui paramedic necesita multe responsabilitãþi, implicare maximã Trebuie sã-þi placã sã ajuþi oamenii”, ne spune Ioan

Punct final în procesul ex-prefectului Costel Alic. Sentinþa a rãmas în pronunþare!

upã mai bine de 4 ani de judecatã, procesul în care fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, este judecat pentru delapidare a fost în sfârºit finalizat. Judecãtorii de la Tribunalul Bucureºti au lãsat cauza în pronunþare.

Nesfoianu, paramedic SMURD Petrila.

de Scont – parte civilã în acest dosar – cu garanþia societãþii de asigurãri Astra, cea care a fost pânã la urmã primul prejudiciat al afacerii.

Romcuarþ, societatea care a deþinut licenþa de exploatare pentru cuarþul din cariera de al ªiglãu Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Românã de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenþa, numai ca sã nu aibã nici un fel de probleme.

Reamtinim cã afacerea cuarþului din cariera ªiglãuUricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei.

Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu.

Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume.

Iar în baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de

cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. În plus, SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, destinat redeschiderii carierei ºi fabricii din Uricani, pentru care s-a garantat cu drepturile obþinute din exploatarea carierei.

La nivel naþional zeci de cadre medicale aleg sã pãrãseascã þara pentru a-ºi cãuta un trai mai bun peste hotare. Nu este ºi cazul paramedicului petrilean.

“Nu m-am gandit sã plec în altã parte pentru cã este o meserie care este de viitor ºi de încredere”, ne mai În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 - februarie 2001, suma de opt milioane USD - 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. În decursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarþ, dar fosta carierã a ajuns, între timp, o ruinã.

Car men COSMAN-PREDA

Modulul SMURD din Petrila este cel mai nou.

Mii de intervenþii au avut cei de aici în doi ani de funcþionare.

“Modulul SMURD la Petrila a fost înfiinþat în anul 2013 în luna decembrie ºi de la înfiinþare ºi pânã în prezent au participat la 1250 de intervenþii. În anul 2014 au participat la 998 de solicitãri cu caracter medical iar în 2015 de la începutul anului avem 163 de intervenþii. Este un serviciu care intervine promt. Bãieþii sunt bine calificaþi ºi pregatatiti ºi rezultatele sunt vizibile.

SMURD Petrila intervine pe raza localitãþii Petrila ºi pe localitatiile aparþinãtoare”, a declarat Nicolae Alexandrescu, comdandant SVSU Petrila.

Asociaþia “Salvital” Hunedoara s-a înfiinþat în 9 martie 2005 prin libera exprimare a voinþei de asociere a unui numãr de 11 membri fondatori – autoritãþi ale administraþiei publice locale ºi instituþii publice.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

“ªobolanii sunt prietenii noºtri”

Pânã la noi tehnologii miniere, ºobolanii sunt prietenii minerilor „ª

obolanii sunt prietenii noºtri”.

Asta spun minerii care intrã zi de zi în adâncurile pãmântului pentru a scoate aurului negru. Este grea munca de miner, însã s-au obiºnuit cu condiþiile de muncã care nu prezintã nicio siguranþã. Intrã în minã, dar nu ºtiu dacã vor ieºi.

Cu toþii au prieteni comuni. Sunt ºobolanii care atunci când miºunã prin picioarele lor dau o stare de siguranþã. Când ºobolanii nu sunt, se ºtie cã este metan. “ªobolanii sunt

prietenii noºtri. Ne-am obiºnuit cu ei. Când fug ºobolanii ºtim cã sunt probleme, adicã este metan ºi atunci ne luãm mãsuri de siguranþã. E grea viaþa de miner. Nu avem cu ce lucra, condiþiile sunt învechite, de acum 30 de ani. Dacã un fost miner ar intra în subteran acum s-ar speria.

Noi nu mai avem speranþe de mai bine”, spune un miner. ªi speranþe de mai bine nu prea sunt.

Fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a demarat procedurile de retehnologizare a minelor, însã toate au fost fãcute

Pãducel l-a pândit pe ministrul Gerea

P

rimarul oraºul Petrila, Ilie Pãducel, a þinut morþiº sã se întâlneascã cu ministrul Energiei, Andrei Gerea. Dacã nu bate Pãducel pe la uºile miniºtrilor, îi aºteaptã aici.

Primarul petrilean a stat ore întregi vineri pentru a se întâlni cu ministrul astfel încât sã îi solicite acestuia pãstrarea locurilor de muncã din minerit. Pãducel a adus în discuþie ºi viitorul minei Petrila.

“Am fost la sediul Complexului Energetic Hunedoara. Am aºteptat

pânã s-a terminat analiza pe probleme tehnice. Am discutat cu domnul ministru Andrei Gerea numai despre problemele celor douã exploatãri miniere din oraºul Petrila. Despre mina Petrila am ridicat câteva probleme ºtiind cã este pe

program de închidere. L-am rugat ºi pe domnul ministru ºi pe domnul director general Anghel sã înþeleagã cã este necesar ca din fondurile alocate pentru programul de închidere ºi ecologizare sã se rezolve câteva probleme ale comunitãþii din oraºul Petrila. În primul rând este vorba de asfaltarea drumului tehnologic pentru a circula ºi îl va folosi mina Petrila sau firma care face lucrãrile de închidere îl va folosi. Am rugat sã se construiascã mãcar douã hale de 40005000 de metri pãtraþi pentru a se desfãºura activitãþi economice, pentru a se crea locuri de muncã ca o alternativã la închiderea ºi dispariþia locurilor de muncã de la mina Petrila. Am cerut

dupã ureche. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune cã nu ºtie pe ce bazã s-a stabilit care sunt minele viabile ºi care nu, care ar trebui retehnologizate ºi care nu.

“NU ºtiu cum am putea retehnologiza niºte mine a cãror caracteristicã duce la imposibilitatea de a face o retehnologizare comparabilã cu a celor din vest. Nu am prea înþeles foarte clar care a fost criteriul când s-a âu departajat minele viabile de cele nevia-

sã se pãstreze protocolul prin care se prevedea la început când s-au despãrþit unitatiile miniere ca toþi salariaþii care la închiderea minei Petrila nu îndeplinesc condiþiile de pensionare sã fie transferaþi la mina Lonea, sã nu îi ducã pe la Paroºeni sau pe la Uricani”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În ceea ce priveºte mina Lonea, edilul a solicitat întinerirea forþei de muncã, dar ºi aprovizionarea unitãþii miniere cu materiale.

“Pentru mâna Lonea am cerut domnului ministru ºi tuturor celor care au participat sã se angajeze tineri la

bile. Unele pot fi retehnologizate, iar altele nu au altã variantã decât sã lucreze la ele tot pe tehnologii de acum 30 de ani. E o idee a preºedintelui Consiliului de Administraþie e îndrãzneaþã, dar trebuie studiat sã vedem ce putem face”, a declarat, la Petroºani, Andrei Gerea, ministrul Energiei.

Licitaþia pentru retehnologizarea unitãþilor miniere a avut o valoare de 65 de milioane de euro.

Aceasta a fost demaratã în timpul foºtilor conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara. Tot fosta conducere a CEH a alocat suma de 450 de mii de lei pentru studiile de fezabilitate în vederea retehnologizãrii unitãþilor miniere.

Monika BACIU

mina Lonea, sã se reinfinteze sectorul de investiþii la mina Lonea ºi aprovizionarea locurilor de muncã cu cele necesare pentru asigurarea gradului de securitate a oamenilor ºi a zãcãmântului. Nu am ridicat probleme imposibil de rezolvat, nu am ridicat probleme care sã afecteze bugetul de stat al României doar probleme care depind de ministru ºi de conducerea CEH ºi care sã ajute comunitatea din Petrila”, a mai subliniat edilul.

Obiºnuit cu miniºtrii, Pãducel a mizat ºi pe patriotism, fãcând referire la faptul cã Valea Jiului a dat cãrbune þãrii sute de ani.

“Am cerut ºi am insistat pentru cã în primul rând mineritul din Valea Jiului trebuie pãstrat ºi luate în considerare în strategia energeticã a României ca ºi sursa de energie strategicã ºi pentru o temã de patriotism a Vãii Jiului care a dat þãrii peste 100 de ani cãrbune ºi acum ºi Guvernul ºi þara ar trebui sã fie alãturi de Valea Jiului”, a mai spus sursa citatã.

Ministrul Andrei Gerea cautã soluþii pentru a salva mineritul din Valea Jiului.

Monika BACIU

4 Actualitate

Pãzesc vagoanele de hoþi, dupã deraiere

U

n tren de marfã, ce transporta huilã în zona Paroºeni, a sãrit de pe linie ºi patru vagoane s-au rãsturnat.

Incidentul, care s-a petrecut la finele sãptãmânii trecute, a fost generat de infrastructurã degradatã, dar chiar ºi luni dimineaþã vagoanele rãmase erau pãzite de hoþi. Nu cã ar fi furat doar cãrbune, ci pentru cã ar putea sã le demonteze pur ºi simplu.

O garniturã formatã din câteva vagoane pline cu huilã stau ºi acum pe liniile de cale feratã, iar angajaþii de la infrastructurã cautã sã

remedieze calea de rulare, ca sã reuºeascã sã le tracteze.

Din pãcate, hoþii miºunã pânã ºi ziua, iar paznicii sunt nevoiþi sã facã patrule în zonã. Incidentul nu a fãcut pagubã atât de mare, cât de

mare ar fi pagubã, dacã nu ar fi pãzite garniturile. „Dacã vorbim despre paza vagoanelor, noi o facem pentru a limita furturile din vagoane. Referitor la infrastructurã cãii ferate, nu

am avut constate furturi, care sã genereze evenimente pe calea de rulare”, a spus Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului.

Calea de rulare aparþine celor de Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului, iar trenul este al celor de la Grup Feroviar Român.

Ambele societãþi lucreazã acum la remedierea defectului, iar ºinele vor fi reabilitate în baza unui program viitor. „Garniturã de tren era formatã din 14 vagoane, iar 4 au deraiat. Dupã primele cecetãri la faþa locului, am constatat cã o cauzã principalã, îngheþul-dezgheþul, într-o zonã foarte instabilã ºi care trebuie consolidatã ºi noi chiar avem un program de consolidare între gara

Studii ºi licitaþii degeaba

Zeci de milioane de euro pentru o retehnologizare pusã sub semnul întrebãrii

S

tudii de milioane ºi o licitaþie la un pas sã fie atribuitã deºi încãlca normele legale. Asta au fãcut oficialii Complexului Energetic Hunedoara care erau pregãtiþi sã arunce zeci de milioane de euro pentru ipoteticele retehnologizãri ale unitãþilor miniere viabile, despre care ministrul Energiei spune acum cã sunt puse sub semnul întrebãrii.

Fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a comandat tot felul de studii de fezabilitate, care – spuneau ei - sã le dea soluþiile pentru echipamentul minier ce urmeazã sã fie achiziþionat în vederea retehnologizãrii unitãþilor miniere viabile. Studii care au consumat bani ºi timp pe care legea nu le cerea, dar în al doisprezecelea ceas ºefii minerilor din Valea Jiului au decis sã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

fie mai catolici decât papa ºi sã-l comande.

Este vorba despre studiul intitulat “Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lonea” – lot I (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Livezeni” – lot II (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Vulcan” – lot III (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lupeni” – lot IV (Etapa I ºi Etapa II), pentru care

CEH a alocat aproape o jumãtate de milion de lei ºi la care s-a lucrat intens. Asta pentru a pregãti licitaþia pentru achiziþionarea echipamentelor miniere de zeci de milioane de euro, ce urmau sã ajungã în subteranele Vãii Jiului. O licitaþie pe care CEH a fost la un pas sã o punã în braþele polonezilor de la KOPEX – Famur, dar a intervenit la timp ANRMAP care a blocat selecþia de oferte, dupã ce ofertanþii au fost declaraþi eligibili, pe motiv cã polonezii nu depuseserã oferat financiarã! Anularea

licitaþiei a venit dupã luni de negocieri între pãrþi ºi amânãri de termene, cu vizite deopotrivã în Valea Jiului ºi Polonia. Iar în toatã aceastã prioadã, polonezii de la Kopex au promis cã vor depune ºi oferta financiarã, dar nu s-au conformat cerinþelor stricte din caietul de sarcini, astfel cã ANRMAP a blocat continuarea procedurii tocmai din acest motiv.

U

nele unitãþi miniere nu se preteazã tehnologiei performante! În total, în joc erau aruncate 48 de milioane de euro, din care 40 de milioane de euro reprezintã valoarea utilajelor pentru subteran ºi 8 milioane de euro - utilajele de sortare – claubare pentru cãrbune. Oficialii companiei energetice au anunþat cã vor relua procedura de licitaþie, însã ministrul Energiei, Andrei

Gerea, mai dã o loviturã de graþie fostei conduceri a CEH. „Nu ºtiu cum am putea sã retehnologizãm niºte mâne ale cãror caracteristicã, sã spunem, duce la imposibilitatea de a face o retehnologizare comparabilã cu a celor din Vest. Eu nu am înþeles criteriul dupã care s-au departajat minele viabile de cele neviabile, adicã ºtiu cã unele pot fi retehnologizate, dar altele nu au altã variantã decât sã se lucreze tot pe tehnologii de acum 30 de ani”, a declarat Andrei Gerea.

Ministrul a precizat cã nu se ºþie în ce mãsurã ºi cum pot fi retehnologizate unitãþile miniere, pentru care conducerea demisã a CEH era la un pas de a atribui contractul.

Car men COSMAN-PREDA

Vulcan ºi Mina Paroºeni.

O sã îl continuãm”, a mai precizat directorul general al SNÎMVJ. Nu este pentru prima datã când are loc un astfel de incident pe calea feratã din zona Preparaþiei Paroºeni. Un alt tren plin cu huilã a sãrit de pe ºine acum câþiva ani ºi, chiar ºi atunci, garnitura a fost pãzitã zile în ºir, aºa încât hoþii de cãrbuni, care oricum atacã vagoanele, chiar în mers, sã nu pãtrundã în zonã.

Diana MITRACHE

Þeparii au mai fãcut o victimã

O

hunedoreancã a rãmas fãrã 1500 de lei dupã ce a fost înºelatã prin metoda „accidentul”.

Potrivit poliþiºtilor, femeia de 83 de ani a virat banii prin poºtã cãtre escroci. „Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de o femeie în vârstã de 83 de ani, din municipiul Orãºtie, cu privire la faptul cã în data de 06.03.2015, în jurul orei 13.00, persoane necunoscute au apelat-o pe telefonul fix de la domiciliul sãu ºi i-au spus sã depunã suma de 1500 lei la oficiul poºtal sau la bancã, pe numele unei persoane din judeþul Iaºi, deoarece fiul ei a fost implicat într-un accident de circulaþie.

Persoana vãtãmatã a depus suma de bani la Oficiu Poºtal Orãºtie, iar în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune”, aratã poliþiºtii. (M.G.)

Ruine „îngheþate” în istorie, la Vulcan izitaþi alimentara!” „VAtât a mai rãmas scris în centrul istoric al municipiului Vulcan, un loc aproape încremenit în istoria de dinainte de 89.

Oamenii îºi mai amintesc acele vremuri ºi chiar þin minte cum o chema pe vânzãtoare, în timp ce primarul, care zice cã vrea sã scape de imaginea comunismului, cautã soluþia la UE. O inscripþie cu CARNE, ori „Vizitaþi Alimentara!”, mai amintesc ºi acum de anii comunismului, când astfel de locuri erau ceea ce azi numim Mall. ªi cum altfel, dacã nu Alimentara era locul în care oamenii socializau, la rând la carne, iar Valea Jiului îi atrãgea ca un magnet pânã ºi pe cei de la Bucureºti.

Magazinele minereºti erau bine aprovizionate ºi

vânzãtoarele una ºi una. Un localnic, care a trãit acele vremuri, ne explicã ºi nouã cum era. „Cu mulþi ani în urmã, înainte de Revoluþie, a fost o alimentarã mare, mare. Era cea mai mare de aici din oraº ºi era ºefã una de i se zicea domniºoara cãruntã.

Dacã îi spuneai cumva doamnã, se supãra rãu de tort. Era de la Sibiu…”, îºi aminteºte

un localnic din Vulcan.

Centrul vechi, acum pe ºoseaua de centurã a oraºului, era plin de mineri.

Pentru ei, regimul Ceauºescu avea grijã sã aprovizioneze magazinele ºi oamenii parcã nici nu mai þin minte cozile de altãdatã. „Nu era coadã.

Era aprovizionat foarte bine.

Se miºcau fetele ca militarii în armatã. Aºa era! ªi dincolo era un magazin de cos-

tume de haine. Erau foarte bine aprovizionate. Tot ce voiai gãseai aici ºi carne chiar, dar apoi s-a ales praful. A mai fost ceva acolo, un second hand ºi apoi le-au lãsat în paraginã”, mai spune omul nostru, care se plimba pe strada cu pricina, aºa cum o fãcea în tinereþe.

Imaginea prãbuºirii comunismului se vede cel mai bine în acest loc. Întreg centrul istoric al oraºului a rãmas cufundat în istoria acelor vremuri, când, spun cei mai în vârstã, aici treceau zilnic zeci de oameni care se aprovizionau. Acum, însã, totul e acoperit de praf ºi peste tot sunt geamuri sparte, iar uºile ferecate cu lacãte aºteaptã o întoarcere în actualitate. Din pãcate, însã, primarul are doar planuri ºi, dupã un sfert de secol, locul este ca dupã un adevãrat rãzboi. „Vreau sã vã spun cã Centrul Vechi este construit încã din timpul SOVROM Cãrbune, pentru mineri ºi,

Medici de familie la cabinetele ºcolare

P

rimãria Petroºani vrea ca la toate cabinetele ºcolare de pe raza localitãþii sã existe medici care sã ofere asistenþã elevilor, însã cum postul dintr-un cabinet ºcolar nu este atractiv, s-a gãsit o soluþie de compromis.

Astfel, municipalitatea cautã acum sã încheie contracte de servicii de asistenþã medicalã ºcolarã cu

medicii de familie, pentru unitãþile de învãþãmânt în care nu existã cabinete medicale ºcolare.

Proiect pentru integrarea tinerilor pe piaþa muncii

O

iniþiativã legislativã ar urma sã-i ajute pe tineri sã se angajeze mai uºor imediat dupã ce ies de pe bãncile ºcolilor.

Proiectul ar revoluþiona piaþa muncii spune iniþiatorul lui, pentru cã absolvenþii ar fi calificaþi, însã totul depinde de votul parlamentarilor.

Potrivit proiectului tinerii ar urma sã fie susþinuþi de stat imediat dupã ce îºi finalizeazã studiile. Practic, absolventul care

Contractele vor fi derulate prin Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani, iar medicii

se va angaja va avea salariul ºi impozitele plãtite de stat timp de 18 luni, iar angajatorul va trebui sã îl þinã alte 18 luni pe cheltuiala sa. La finalul acestei perioade, angajatul are o experienþã în meserie de 3 ani, adicã experienþa cerutã astãzi de toate companiile care vor sã facã

interesaþi vor avea obligaþia sã asigure imunizãri, triaj epidemiologic ori servicii de

angajãri. „Aproape toate anunþurile de angajare conþin fraza „se cere experienþã un an, doi ani”. (…)

Oricãrui tânãr din România dupã ce terminã o formã de învãþãmânt, ºcoala profesionalã, liceu, facultate sau master ºi care merge sã se angajeze, statul român îi va subvenþiona timp de un an ºi jumãtate locul de muncã cu tot ce înseamnã salariu net ºi toate dãrile la stat. Angajatorul respectiv are ºi el obligaþia sã mai suporte un an ºi jumãtate acel loc de muncã, astfel încât un tânãr poate acumula trei ani de experienþã la finalizarea studiilor”, a declarat, iniþiatorul acestui proiect de lege. Dacã va primi girul parlamentarilor, acest proiect mai rezolvã o problemã.

Statul îºi va recupera investiþia fãcutã în educaþia acestor tineri Maximilian GÂNJU

într-adevãr, are o arhitecturã extraordinarã. Din pãcate, noi nu am reuºit sã obþinem fonduri pentru reabilitare decât pentru un singur bloc, sã-i facem acoperiºul, pentru cã le ploua locatarilor în casã. Din acel program care a fost prin Guvern, comunitatea, adicã Consiliul Local ºi locatarii nu a reuºit sã obþinã fonduri, decât pentru acel bloc. Aºteptãm sã vedem care vor fi programele pentru perioada 2014-2020, pe fonduri europene, sã putem reabilita aceste construcþii care, în integralitatea lor trebuiesc refãcute”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Strada Nicolae Titulescu a rãmas ca pe vremea celui a cãrui nume îl poartã, doar cã de atunci, zidurile s-au crãpat, încãperile au fost nãpãdite de insecte ºi ºobolani, iar singura dovadã cã acolo a fost cândva forfotã rãmâne inscipþia: Vizitaþi Alimentara!.

Diana MITRACHE

examinare a stãrii de sãnãtate a elevilor (examenul medical de bilanþ al stãrii de sãnãtate din clasele I, a IV-a, a VIIIa, a XII-a/a XIII-a ani terminali ºi ultimul an al ºcolilor profesionale).

Potrivit serviciului din subordinea municipalitãþii, sunt nu mai puþin de ºase cabinete ºcolare pentru care tre-

buie încheiate aceste contracte cu medici de familie. Din acest motiv, Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani îi aºteaptã pe medicii interesaþi sã furnizeze aceste servicii de medicinã ºcolarã, sã se prezinte la sediul serviciului pânã la data de 18 martie a.c.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Pãzesc vagoanele de hoþi, dupã deraiere

U

n tren de marfã, ce transporta huilã în zona Paroºeni, a sãrit de pe linie ºi patru vagoane s-au rãsturnat.

Incidentul, care s-a petrecut la finele sãptãmânii trecute, a fost generat de infrastructurã degradatã, dar chiar ºi luni dimineaþã vagoanele rãmase erau pãzite de hoþi. Nu cã ar fi furat doar cãrbune, ci pentru cã ar putea sã le demonteze pur ºi simplu.

O garniturã formatã din câteva vagoane pline cu huilã stau ºi acum pe liniile de cale feratã, iar angajaþii de la infrastructurã cautã sã

remedieze calea de rulare, ca sã reuºeascã sã le tracteze.

Din pãcate, hoþii miºunã pânã ºi ziua, iar paznicii sunt nevoiþi sã facã patrule în zonã. Incidentul nu a fãcut pagubã atât de mare, cât de

mare ar fi pagubã, dacã nu ar fi pãzite garniturile. „Dacã vorbim despre paza vagoanelor, noi o facem pentru a limita furturile din vagoane. Referitor la infrastructurã cãii ferate, nu

am avut constate furturi, care sã genereze evenimente pe calea de rulare”, a spus Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului.

Calea de rulare aparþine celor de Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului, iar trenul este al celor de la Grup Feroviar Român.

Ambele societãþi lucreazã acum la remedierea defectului, iar ºinele vor fi reabilitate în baza unui program viitor. „Garniturã de tren era formatã din 14 vagoane, iar 4 au deraiat. Dupã primele cecetãri la faþa locului, am constatat cã o cauzã principalã, îngheþul-dezgheþul, într-o zonã foarte instabilã ºi care trebuie consolidatã ºi noi chiar avem un program de consolidare între gara

Studii ºi licitaþii degeaba

Zeci de milioane de euro pentru o retehnologizare pusã sub semnul întrebãrii

S

tudii de milioane ºi o licitaþie la un pas sã fie atribuitã deºi încãlca normele legale. Asta au fãcut oficialii Complexului Energetic Hunedoara care erau pregãtiþi sã arunce zeci de milioane de euro pentru ipoteticele retehnologizãri ale unitãþilor miniere viabile, despre care ministrul Energiei spune acum cã sunt puse sub semnul întrebãrii.

Fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a comandat tot felul de studii de fezabilitate, care – spuneau ei - sã le dea soluþiile pentru echipamentul minier ce urmeazã sã fie achiziþionat în vederea retehnologizãrii unitãþilor miniere viabile. Studii care au consumat bani ºi timp pe care legea nu le cerea, dar în al doisprezecelea ceas ºefii minerilor din Valea Jiului au decis sã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

fie mai catolici decât papa ºi sã-l comande.

Este vorba despre studiul intitulat “Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lonea” – lot I (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Livezeni” – lot II (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Vulcan” – lot III (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lupeni” – lot IV (Etapa I ºi Etapa II), pentru care

CEH a alocat aproape o jumãtate de milion de lei ºi la care s-a lucrat intens. Asta pentru a pregãti licitaþia pentru achiziþionarea echipamentelor miniere de zeci de milioane de euro, ce urmau sã ajungã în subteranele Vãii Jiului. O licitaþie pe care CEH a fost la un pas sã o punã în braþele polonezilor de la KOPEX – Famur, dar a intervenit la timp ANRMAP care a blocat selecþia de oferte, dupã ce ofertanþii au fost declaraþi eligibili, pe motiv cã polonezii nu depuseserã oferat financiarã! Anularea

licitaþiei a venit dupã luni de negocieri între pãrþi ºi amânãri de termene, cu vizite deopotrivã în Valea Jiului ºi Polonia. Iar în toatã aceastã prioadã, polonezii de la Kopex au promis cã vor depune ºi oferta financiarã, dar nu s-au conformat cerinþelor stricte din caietul de sarcini, astfel cã ANRMAP a blocat continuarea procedurii tocmai din acest motiv.

U

nele unitãþi miniere nu se preteazã tehnologiei performante! În total, în joc erau aruncate 48 de milioane de euro, din care 40 de milioane de euro reprezintã valoarea utilajelor pentru subteran ºi 8 milioane de euro - utilajele de sortare – claubare pentru cãrbune. Oficialii companiei energetice au anunþat cã vor relua procedura de licitaþie, însã ministrul Energiei, Andrei

Gerea, mai dã o loviturã de graþie fostei conduceri a CEH. „Nu ºtiu cum am putea sã retehnologizãm niºte mâne ale cãror caracteristicã, sã spunem, duce la imposibilitatea de a face o retehnologizare comparabilã cu a celor din Vest. Eu nu am înþeles criteriul dupã care s-au departajat minele viabile de cele neviabile, adicã ºtiu cã unele pot fi retehnologizate, dar altele nu au altã variantã decât sã se lucreze tot pe tehnologii de acum 30 de ani”, a declarat Andrei Gerea.

Ministrul a precizat cã nu se ºþie în ce mãsurã ºi cum pot fi retehnologizate unitãþile miniere, pentru care conducerea demisã a CEH era la un pas de a atribui contractul.

Car men COSMAN-PREDA

Vulcan ºi Mina Paroºeni.

O sã îl continuãm”, a mai precizat directorul general al SNÎMVJ. Nu este pentru prima datã când are loc un astfel de incident pe calea feratã din zona Preparaþiei Paroºeni. Un alt tren plin cu huilã a sãrit de pe ºine acum câþiva ani ºi, chiar ºi atunci, garnitura a fost pãzitã zile în ºir, aºa încât hoþii de cãrbuni, care oricum atacã vagoanele, chiar în mers, sã nu pãtrundã în zonã.

Diana MITRACHE

Þeparii au mai fãcut o victimã

O

hunedoreancã a rãmas fãrã 1500 de lei dupã ce a fost înºelatã prin metoda „accidentul”.

Potrivit poliþiºtilor, femeia de 83 de ani a virat banii prin poºtã cãtre escroci. „Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de o femeie în vârstã de 83 de ani, din municipiul Orãºtie, cu privire la faptul cã în data de 06.03.2015, în jurul orei 13.00, persoane necunoscute au apelat-o pe telefonul fix de la domiciliul sãu ºi i-au spus sã depunã suma de 1500 lei la oficiul poºtal sau la bancã, pe numele unei persoane din judeþul Iaºi, deoarece fiul ei a fost implicat într-un accident de circulaþie.

Persoana vãtãmatã a depus suma de bani la Oficiu Poºtal Orãºtie, iar în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune”, aratã poliþiºtii. (M.G.)

Ruine „îngheþate” în istorie, la Vulcan izitaþi alimentara!” „VAtât a mai rãmas scris în centrul istoric al municipiului Vulcan, un loc aproape încremenit în istoria de dinainte de 89.

Oamenii îºi mai amintesc acele vremuri ºi chiar þin minte cum o chema pe vânzãtoare, în timp ce primarul, care zice cã vrea sã scape de imaginea comunismului, cautã soluþia la UE. O inscripþie cu CARNE, ori „Vizitaþi Alimentara!”, mai amintesc ºi acum de anii comunismului, când astfel de locuri erau ceea ce azi numim Mall. ªi cum altfel, dacã nu Alimentara era locul în care oamenii socializau, la rând la carne, iar Valea Jiului îi atrãgea ca un magnet pânã ºi pe cei de la Bucureºti.

Magazinele minereºti erau bine aprovizionate ºi

vânzãtoarele una ºi una. Un localnic, care a trãit acele vremuri, ne explicã ºi nouã cum era. „Cu mulþi ani în urmã, înainte de Revoluþie, a fost o alimentarã mare, mare. Era cea mai mare de aici din oraº ºi era ºefã una de i se zicea domniºoara cãruntã.

Dacã îi spuneai cumva doamnã, se supãra rãu de tort. Era de la Sibiu…”, îºi aminteºte

un localnic din Vulcan.

Centrul vechi, acum pe ºoseaua de centurã a oraºului, era plin de mineri.

Pentru ei, regimul Ceauºescu avea grijã sã aprovizioneze magazinele ºi oamenii parcã nici nu mai þin minte cozile de altãdatã. „Nu era coadã.

Era aprovizionat foarte bine.

Se miºcau fetele ca militarii în armatã. Aºa era! ªi dincolo era un magazin de cos-

tume de haine. Erau foarte bine aprovizionate. Tot ce voiai gãseai aici ºi carne chiar, dar apoi s-a ales praful. A mai fost ceva acolo, un second hand ºi apoi le-au lãsat în paraginã”, mai spune omul nostru, care se plimba pe strada cu pricina, aºa cum o fãcea în tinereþe.

Imaginea prãbuºirii comunismului se vede cel mai bine în acest loc. Întreg centrul istoric al oraºului a rãmas cufundat în istoria acelor vremuri, când, spun cei mai în vârstã, aici treceau zilnic zeci de oameni care se aprovizionau. Acum, însã, totul e acoperit de praf ºi peste tot sunt geamuri sparte, iar uºile ferecate cu lacãte aºteaptã o întoarcere în actualitate. Din pãcate, însã, primarul are doar planuri ºi, dupã un sfert de secol, locul este ca dupã un adevãrat rãzboi. „Vreau sã vã spun cã Centrul Vechi este construit încã din timpul SOVROM Cãrbune, pentru mineri ºi,

Medici de familie la cabinetele ºcolare

P

rimãria Petroºani vrea ca la toate cabinetele ºcolare de pe raza localitãþii sã existe medici care sã ofere asistenþã elevilor, însã cum postul dintr-un cabinet ºcolar nu este atractiv, s-a gãsit o soluþie de compromis.

Astfel, municipalitatea cautã acum sã încheie contracte de servicii de asistenþã medicalã ºcolarã cu

medicii de familie, pentru unitãþile de învãþãmânt în care nu existã cabinete medicale ºcolare.

Proiect pentru integrarea tinerilor pe piaþa muncii

O

iniþiativã legislativã ar urma sã-i ajute pe tineri sã se angajeze mai uºor imediat dupã ce ies de pe bãncile ºcolilor.

Proiectul ar revoluþiona piaþa muncii spune iniþiatorul lui, pentru cã absolvenþii ar fi calificaþi, însã totul depinde de votul parlamentarilor.

Potrivit proiectului tinerii ar urma sã fie susþinuþi de stat imediat dupã ce îºi finalizeazã studiile. Practic, absolventul care

Contractele vor fi derulate prin Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani, iar medicii

se va angaja va avea salariul ºi impozitele plãtite de stat timp de 18 luni, iar angajatorul va trebui sã îl þinã alte 18 luni pe cheltuiala sa. La finalul acestei perioade, angajatul are o experienþã în meserie de 3 ani, adicã experienþa cerutã astãzi de toate companiile care vor sã facã

interesaþi vor avea obligaþia sã asigure imunizãri, triaj epidemiologic ori servicii de

angajãri. „Aproape toate anunþurile de angajare conþin fraza „se cere experienþã un an, doi ani”. (…)

Oricãrui tânãr din România dupã ce terminã o formã de învãþãmânt, ºcoala profesionalã, liceu, facultate sau master ºi care merge sã se angajeze, statul român îi va subvenþiona timp de un an ºi jumãtate locul de muncã cu tot ce înseamnã salariu net ºi toate dãrile la stat. Angajatorul respectiv are ºi el obligaþia sã mai suporte un an ºi jumãtate acel loc de muncã, astfel încât un tânãr poate acumula trei ani de experienþã la finalizarea studiilor”, a declarat, iniþiatorul acestui proiect de lege. Dacã va primi girul parlamentarilor, acest proiect mai rezolvã o problemã.

Statul îºi va recupera investiþia fãcutã în educaþia acestor tineri Maximilian GÂNJU

într-adevãr, are o arhitecturã extraordinarã. Din pãcate, noi nu am reuºit sã obþinem fonduri pentru reabilitare decât pentru un singur bloc, sã-i facem acoperiºul, pentru cã le ploua locatarilor în casã. Din acel program care a fost prin Guvern, comunitatea, adicã Consiliul Local ºi locatarii nu a reuºit sã obþinã fonduri, decât pentru acel bloc. Aºteptãm sã vedem care vor fi programele pentru perioada 2014-2020, pe fonduri europene, sã putem reabilita aceste construcþii care, în integralitatea lor trebuiesc refãcute”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Strada Nicolae Titulescu a rãmas ca pe vremea celui a cãrui nume îl poartã, doar cã de atunci, zidurile s-au crãpat, încãperile au fost nãpãdite de insecte ºi ºobolani, iar singura dovadã cã acolo a fost cândva forfotã rãmâne inscipþia: Vizitaþi Alimentara!.

Diana MITRACHE

examinare a stãrii de sãnãtate a elevilor (examenul medical de bilanþ al stãrii de sãnãtate din clasele I, a IV-a, a VIIIa, a XII-a/a XIII-a ani terminali ºi ultimul an al ºcolilor profesionale).

Potrivit serviciului din subordinea municipalitãþii, sunt nu mai puþin de ºase cabinete ºcolare pentru care tre-

buie încheiate aceste contracte cu medici de familie. Din acest motiv, Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani îi aºteaptã pe medicii interesaþi sã furnizeze aceste servicii de medicinã ºcolarã, sã se prezinte la sediul serviciului pânã la data de 18 martie a.c.

M. GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

Frânele CEH au scârþâit.

Nimeni nu le-a auzit omplexul C Energetic Hunedoara a luat-o la vale, iar pânã acum nu a avut cine sã îi schimbe plãcuþele de frânã.

Niciunuia dintre diriguitori nu i-a pãsat cã “maºina” pe care o conduce are frânele defecte, lucru care ar putea dãuna grav sãnãtãþii, sau putând fi chiar mortal.

Andrei Gerea a venit ºi încearcã împreunã cu noua conducere a societãþii sã repare frânele astfel încât sã stopeze, pe cât se poate problemele.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, s-a aflat la finele sãptãmânii trecute la Petroºani unde a luat contact direct cu realitatea Complexului Energetic Hunedoara. Demnitarul a rãmas surprins într-un mod total neplãcut de problemele financiare ale societãþii.

“Am vãzut situaþia datoriilor. Dintr-un total de 600 de milioane, 200 au fost fãcute într-o perioadã mai veche de

HOTÃRÂREA NR. 18/2015 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni,

un an ºi 400 de milioane au fost fãcute anul trecut.

A luat-o accelerat la vale.

Trebuie sã o oprim cumva sau sã o încetinim mãcar”, a declarat Andrei Gerea, minsitrul Energiei.

Potrivit datelor financiare de la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, doar cãtre bugetul de stat, CEH are de achitat suma de 123,315,393 de milioane de lei.

Complexul Energetic Hunedoara are datorii de sute de milioane de lei cãtre furnizori, dar ºi cãtre bugetul de stat. sãptãmâna viitoare se va judeca ºi o cerere de insolvenþã, care potrivit spuselor fostei conduceri nu are obiect având în vedere cã datoriile faþã de societatea respectivã au fost achitate integral.

Monika BACIU

Având în vedere expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni, raportul Comisiei sociale privind analizarea cererilor pentru locuinþele ANL , avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local; În baza dispoziþiilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe – republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile art. 15 alin.

(9) litera „a” din Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.

152/ 1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

HOTÃRÂREA NR. 17/2015 privind validarea mandatului de consilier local al domnului Pãscut ªtefan supleant ales pe listele alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL) în cadrul alegerilor locale de la 10 iunie 2012 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni;

Examinând raportul comisiei de validare prin care se propune validarea mandatului de consilier local al domnului Pãscut ªtefan ales ca supleant pe listele

alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL), în cadrul alegerilor locale desfãºurate la data de 10 iunie 2012; Þinând cont de adresa nr. 1/ 27.01.2015 transmisã în numele alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL), înregistratã la registraturã Primãriei Municipiului Lupeni sub numãrul 1417/ 10.02.2015; În temeiul art. 31, alin.

(3), art. 311, alin. (1) ºi art.

45, alin. (1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

În temeiul Dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit. „e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE: Art.1 Se aprobã Lista anualã de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul

Hunedoara, prevãzutã în anexa nr. 1 la prezenþa hotãrâre.

Art.2 Prezenta hotãrâre se comunicã Primarului municipiului Lupeni, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara ºi se aduce la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 26 februarie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius CLaudiu BÃLOI

ANEXA NR. 1 la HCL nr. 18/2015 LISTA ANUALÃ DE PRIORITÃÞI PENTRU REPARTIZAREA LOCUINÞELOR ANL DIN MUNICIPIUL LUPENI, JUDEÞUL HUNEDOARA Apartamente cu 2 camere: Dosar nr.5 – Parnicã Elena Carmen – 40 puncte; Apartamente cu 1 camerã: Dosar nr. 10 – Petre Irina Claudia – 38 puncte; Dosar nr. 8 – Iuºan Ecaterina Adelina – 37 puncte; Dosar nr. 4 – Chiºu Alina Diana – 36 puncte; Dosar nr. 7 – Rusan Oana Roxana – 35 puncte; Dosar nr. 6 – Manolache Constantin – 34 puncte; Dosar nr. 11 – Avãdanei Alin Alexandru – 34 puncte; Dosar nr. 3 – Csorba Irina – 32 puncte; Dosar nr. 12 – Strava Cristian – 29 puncte;

HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Valideazã mandatul de consilier local în cadrul Consiliul local al Municipiului Lupeni al domnului Pãscut ªtefan ales ca supleant al alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL), în cadrul alegerilor locale desfãºurate la 10 iunie 2012.

(2) Prin modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 59/ 2012 privind organizarea comisiilor de specialitate, domnul Consilier local Pãscut ªtefan, va activa, dupã depunerea jurãmântului, în cadrul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – Financiare, Agriculturã ºi a Comisiei nr. 4 - Juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni.

Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã cu contestaþie în 5 zile de la adoptare pentru persoanele prezente ºi respectiv de 5 zile de la comunicare pentru persoanele absente de la ºedinþã.

Art. 3 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, domnului Pãscut ªtefan, alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL) iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 26 februarie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius CLaudiu BÃLOI

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

E

112, Poliþia la ºcoalã

levii, faþã’n faþã cu agentul de poliþie. Elevii unei clase de la învãþãmântul primar din cadrul ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani au avut o întâlnire surprinzãtoare.

Un agent de poliþie a fost la orele de curs pentru a le explica anumite lucruri legate de siguranþa lor.

“Este agentul care rãspunde de ºcoala noastrã care este prezent în ºcoala de foarte multe ori ºi par-

ticipa la orele de dirigenþie sau la clasã pentru a fi alãturi de dascãli ºi pentru a discuta cu elevii despre violenta, despre acte de indisciplina, despre normalitate”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG

Puþini de 10 la simularea naþionalã

S

imularea la evaluarea naþionalã a dat bãtãi de cap elevilor de clasa a VIII-a.

Rezultatele simulãrilor au fost afiºate, iar puþini sunt elevii de clasa a VIII-a care au reuºit sã obþinã note de 10. ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani se poate mândri cu o elevã care a reuºit sã obþinã 10 curat la ambele probe ale simulãrii. ”În ºcoala noastrã avem elevi foarte buni.

Avem un elev de nota 10 care la simulare a luat 10 atât la limba romana cât ºi la matematicã. Este vorba despre Adriana Vasilescu un copil deosebit. Celelalte note de la simularea care a fost sunt destul de bune dar binenteles cã procentul este încã în creºtere ºi ajungem

Duca Petroºani.

Elevii se sperie în momentul în care sunt puºi faþã în faþã cu agentul de poliþie.

Uniforma impune respect, dar ºi teamã deopotrivã.

“Impactul este foarte mare atunci când vine agentul de poliþie în clasã pentru cã uniforma ºi modul în care le sunt prezentate lucrurile au un impact asupra copiilor”, a mai precizat sursa citatã.

Nu puþine sunt cazurile în care în fiecare clasã se întâlneºte câte un elev atipic, care sã punã probleme dascãlilor.

Pentru a combate aceste comportamente, profesorii sunt ajutaþi ºi de agenþii de poliþie.

Monika BACIU

Sã fim alãturi de Andreea! aproape la 60% promovabilitate. Consider cã a fost o experienþã din care copiii au realizat cã mai au încã de învãþat”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani.

La proba de limba românã, din cei aproape 3000 de elevi care s-au înscris, au absentat 254, iar doar 16 au reuºit sã obþinã nota 10. Cei mai mulþi elevi de clasa a VIII-a au luat note cuprinse între 5 ºi 7,99. 120 de elevi au obþinut note cuprinse între 1 ºi 1,99, iar alþi 210 au luat nota 2. Nici subiectele la matematicã nu au fost mai accesibile pentru elevi.

Pentru elevii ale cãror rezultate sunt mici vor fi organizare ore de pregãtire. “ªcoala ºi cadrele

Spitalul Municipal Hunedoara are nevoie de fonduri ca de aer

S

pitalul din municipiul Hunedoara se confruntã cu mari probleme ºi doar fondurile guvernamentale pot salva instituþia medicalã.

În disperare de cauzã, reprezentanþii instituþiei medicale au solicitat sprijinul deputatului Carmen Hãrãu care, la rândul sãu, a prezentat problema ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu.

Ultimele sume alocate de Ministerul Sãnãtãþii cãtre Spitalul Municipal Hunedoara au fost în 2012, respectiv 2 miliuoane de lei pentru reparaþiile

care sunt la clasã au aºezat într-un program remedial ore de consultaþii. Pe de altã parte vor fi întâlnirile cu pãrinþii care se vor atenþiona, vor fi înºtiinþaþi de ce mai au de fãcut copiii lor”, a mai precizat sursa citatã.

Doar 15 viitori liceeni au reuºit sã obþinã la simulare nota 10, iar majoritatea nu au luat nota 5. Potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Educaþiei, în vederea adoptãrii unor mãsuri pentru îmbunãtãþirea performanþelor ºcolare, rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, prin discuþii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ºedinþe cu pãrinþii, precum ºi în consiliul profesoral.

Monika BACIU

capitale de la Secþia Chirurgie ºi 89.000 de lei pentru aparaturã medicalã. Pentru reparaþii capitale, potrivit studiilor de fezabilitate întocmite de unitatea sanitarã, în total este nevoie de 11, 028 milioane de lei. Lucrãrile cuprind secþiile de Chirurgie – obiectiv în curs de execuþie, ATI, Unitatea Primire Urgenþe, laborator Anatomie Patologicã, Spãlãtoria, case lifturi, ascensoare, magazia de alimente, instalaþiile ºi reþelele de semnalizare incendii, dar ºi securizarea accesului în spital.

De precizat cã spitalul deserveºte populaþia celui mai mare municipiu din judeþul Hunedoara, dar ºi alte teritorii arondate, adicã în total peste 100.000 de locuitori.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile.

A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare.

Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

0735.183175

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015

Henþ cu mâna

ADEVÃRAÞI SUPORTERI! Istoria nu se pierde.

Amintirile despre marile echipe rãmân mereu vii. Aºa s-a întâmplat în weekend-ul trecut la Timiºoara, unde la Liga a IV-a, la un meci

Politehnica Timiºoara – Ripensia Timiºoara au venit 4.000 de spectatori! Câte echipe de Liga I nu ºi-ar dori asta? O campioanã a anilor `30, Ripensia, învinsã de

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

CIOCÂRLAN a semnat victoria Lupeniului la Brad

alb-violeþi cu 6-2, meci cu 10 lei intrarea, cozi, bannere, afiºe.

Un exemplu bun, care te pune pe gânduri.

S-a încercat ºi la Jiul Petroºani o resuscitare, dar n-a impresionat pe nimeni. Dupã acea demonstraþie din februarie 2013, nu

LUPENIUL, ÎN FORÞÃ

s-a mai întâmplat mai nimic. Încet-încet, suporterii s-au îndepãrtat ºi de Jiul, care ar trebui sã reprezinte acelaºi simbol precum adevãrata „Poli” pentru timiºoreni.

Aºa cum titra „Gazeta Sporturilor”, acesta a fost meciul care a trezit un oraº.

z Hercules Lupeni a început în forþã returul de campionat cu o victorie cu 1-0 la Aurul Brad, golul victoriei fiind reuºit de Ciocârlan în min. 73. z Excelent s-a comportat ºi Inter Petrila, 2-1 la Dacia Orãºtie, pentru oaspeþi punctând Adr. Dolha (2). z Retezatul Haþeg este pe calea cea bunã, 3-1 cu Universitatea Petroºani (goluri Apachiþei, ADI DOLHA Damian, Caia). a marcat golurile „Am luat douã victoriei petrilene la goluri pe Orãºtie gafele impardonabile ale lui Bulimej ºi Raboj ºi apoi a lui Grigoraº. La 2-0 am marcat prin I. Gavriluþi ºi am mai sperat...” preciza antrenorul universitarilor, Gabi Niþu. z La polul opus, C.S. Vulcan pierde la limitã la Gloria Geoagiu, dupã ce Buturã egaleazã la 1-1, portarul Bãncilã comite un fault în careu ºi Gloria câºtigã din penalty cu 2-1. z Jiul Petroºani s-a þinut cât a putut, cu juniorii în teren, la Victoria Cãlan, care pânã la urmã a învins cu 3-0. z De reþinut cã la juniori A1, Jiul suferã prima înfrângere, 1-2 la Cãlan. z Deziluzia etapei este Minerul Uricani, umilitã pe teren propriu cu 7-2 de liderul Cetate Deva. Uricaniul ºi-a revenit la 0-6, marcând douã goluri prin Romanesc ºi Mihãilescu, portarul Beleni apãrând un penalty.

GRIGORAª a marcat golul Universitãþii Petroºani la Haþeg

Vedeþi, clonele nu sunt prea agreate, aºa cum la Petroºani, niciodatã Universitatea nu va putea câºtiga notorietatea ªtiinþei.

Adevãraþii suporteri vin lângã branduri. Sã vedem ce aduce Jiul, sâmbãtã cu Minerul Uricani, acum, douã destine triste...

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

HUNEDOARA, VARZÃ!

z Deºi întãritã cu „legiunea jiulistã” (Roiu, H. Popa, Drãgoescu), echipa lui Titi Alexoi, a cedat 0-1 acasã cu Minerul Motru, golul victoriei din Motru fiind, de fapt... autogolul lui Roiu din min. 59. z C.S. Ineu pare a fi surpriza etapei, învingând cu 1-0 la Vulturii Lugoj. z O mare surprizã a fãcut-o ºi liderul Naþional Sebiº, 0-0 acasã cu modesta A.C.S.O. Filiaºi.

Fotbal, Liga a II-a

Campionatulfaliment z În Seria 1, Unirea Slobozia ºi Sargeþia Nãvodari au dispãrut, retrãgânduse din campionat. z Fiind condusã pe teren propriu cu 2-0, ocupanta locului 2 a tremurat pânã la 3-2 cu ACS Berceni. z Doar ºapte goluri în Seria a 2-a, unde s-au jucat cinci meciuri cu peste 100 de fotbaliºti folosiþi!? z ACS Recaº (Poli) Timiºoara a egalat cu greu în min. 88 la F.C. Bihor Oradea, o altã echipã în faliment. z Unirea Târlungeni, aflatã în pragul falimentului, 0-0 acasã cu fosta divizionarã „A” C.S. Mioveni.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

z Ocupanta locului 2, Nuova Becicherecu Mic, s-a apropiat la numai douã puncte de lider, dupã un rezultat de 0-0 acasã cu ªtiinþa Turceni. z Se pare cã Minerul Mehedinþi Valea Copcii s-a predat, echipa neprezentându-se la meciul de la A.C.S.V.M. Craiova, pierzând la „masa verde” cu 3-0.

Bogdan Roiu, autorul unui autogol ce a dus la înfrângerea Hunedoarei