Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 791
Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
1500 de mineri produc milioane de tone de cãrbune
1500
de mineri scot efectiv cãrbunele la Divizia Minierã. Din cei aproximativ 3500 de angajaþi ai Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, doar jumãtate sunt angrenaþi în activitatea de producþie, mai exact undeva la 1500 sunt cei care lucreazã la fronturile de lucru. Ceilalþi sunt electricieni, vagonetari, dar ºi mult personal TESA. Dintre aceºtia, anul acesta vor pãrãsi sistemul undeva la 300 de persoane. “Estimãm anul acesta sã plece 300 de persoane din sistem, din partea minierã. Încercãm sã facem angajãri în continuare, urmeazã Vulcanul, dupã care celelalte exploatãri”, a declarat Gabriel Petrescu, directorul general al Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Pe lângã pensionãri anul acesta vor mai avea loc ºi disponibilizãri la Divizia Minierã. Potrivit oficialilor, cei care vor pãrãsi sistemul sunt angajþi TESA. În aceste condiþii, Complexul Energetic Hunedoara bifeazã un paradox. În timp ce se realizeazã angajãri, conducerea societãþii a întocmit un plan de eficientizare care prevede disponibilizarea unora dintre angajaþi,chiar ºi în rândul minerilor. Liderii salariaþilor spun cã nu cunosc în detaliu acest plan ºi nu sunt de acord cu el. Monika BACIU
Mineritul, butoiul cu pulbere al Vãii Jiului
L
ipsa investiþiilor ºi încercarea de a funcþiona prin mijloace improvizate face ca minerii din Valea Jiului sã îºi riºte viaþa în fiecare zi. Minerii au strigat de nenumãrate ori faptul cã viaþa lor este în pericol. Tot aceºtia au spus lucruri cunoscute ºi anume cã nu au cu ce lucra. >>> PAGINA A 2-A
Mariana Mateescu- condamnatã dar scapã de închisoare
M
edicul Mariana Mateescu, fost manager al Spitalului Municipal Lupeni, a fost condamnatã pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea preºedintelui de ºedinþã ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, Mariana Mateescu a fost gãsitã vinovatã de magistratul care a avut spre judecare dosarul fostului director al spitalului din Lupeni. Acesta a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de infracþiunile imputate de procurori ºi au condamnat-o la un an
închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de închisoare pentru cã nu a recuperat prejudicul indicat de Curtea de Conturi. Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de 3 ani, termen de încercare stabilit de magistrat.
Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de 45.987, 65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Sentinþa poate fi atacatã de fostul manager al Spitalului Municipal Lupeni. Maximilian GÂNJU
2 Minerit
L
ipsa investiþiilor ºi încercarea de a funcþiona prin mijloace improvizate face ca minerii din Valea Jiului sã îºi riºte viaþa în fiecare zi. Minerii au strigat de nenumãrate ori faptul cã viaþa lor este în pericol. Tot aceºtia au spus lucruri cunoscute ºi anume cã nu au cu ce lucra. Toate acestea au fost constatate ºi de inspectorii ITM care în cursul anului trecut au aplicat sute de amenzi societãþilor din sistemul minier. Ileana Bodea ne spune cã nu existã control la care sã nu fie constatate abateri. “Abateri sunt foarte multe. Nu existã control în minerit sã nu constatãm abateri. Au fost ºi abateri mai grave care au condus la aplicarea de amenzi contravenþionale sau chiar la sistãri de
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015
Mineritul, butoiul cu pulbere al Vãii Jiului
activitate. Principalele abateri care au condus la amenzi contravenþionale au fost cele legate de nerealizarea mãsurilor dispuse. Au fost cazuri legate de secþiunea lucrãrilor miniere, legate strict de lipsa personalului la întreþinerea lucrãrilor miniere, care impunea
o rearmare sau o replanare. Au mai fost ºi cazuri privind lipsa echipamentelor de muncã. Au fost aplicate sancþiuni contravenþionale pentru nerespectarea monografiei de armare, respectiv neasigurarea unui numãr suficient de stâlpi în abataj, care cu toate cã existã în abataje erau defecþi, neasigurarea intersecþiilor sau nerespectarea întreþinerii echipamentelor de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Activitãþile de la trei
unitãþi miniere din Valea Jiului au fost sistate anul trecut din cauza unor abateri grave care puteau duce la evenimente mortale. “Am avut o sistare de activitate la mina Lonea când s-au prãbuºit silozurile. S-a sistat accesul personalului în acea zonã pânã s-a fãcut o expertizare ºi demolarea controlatã a silozurilor. A mai fost o sistare la mina Livezeni din cauza debitului de aer ºi deasigurarii apei pentru prevenirea prafului de la frontul de lucru. A fost o sistare de activitate la mina Lupeni pentru nerespectarea monografiei de armare respectiv lipseau foarte mulþi stâlpi de pe abataj, mina luase mãsuri pentru asigurarea suplimentarã dar nu este o soluþie pentru
Situaþia de la Lupeni, monitorizatã de CEH
D
irectorul Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara gestioneazã situaþia de pericol apãrutã marþi seara la Mina Lupeni din Valea Jiului, unde un schimb a fost scos de urgenþã din subteran din cauza unei acumulãri de gaze. Situaþia de pericol apãrutã prin acumulare de gaze într-un abataj al Minei Lupeni nu pune în pericol activitatea minei în întregime, însã sunt pierderi în privinþa producþiei admite directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, Nicolae Drãgoi. De gestionarea situaþiei de la cea mai mare minã din Valea Jiului se ocupã chiar directorul Diviziei Miniere din cadrul CEH, Gabriel Petrescu. „Au apãrut niºte gaze pe panoul zece, dar abatajul era la linie de oprire, cu baza ajuns la linia de oprire. Pe cap mai aveam douã-trei fâºii, ca sã fiu mai uºor de înþeles, era un abataj ajuns la final. Deci nu este
un abataj la mijloc de ciclu ºi acolo au apãrut gaze. Petrescu (n.r. Gabriel Petrescu) este în minã ºi luãm o decizie pentru cã trebuie sã recuperãm stâlpii ºi grinzile de susþinere de acolo. Abatajul era în program ca sã se închidã ºi sã pornim o altã capacitate. Au fost scoºi, marþi, doar cei din schimbul de pe abatajul în cauzã, circa 30 de oameni, deci nu toatã mina. Foarte mult nu ne afecteazã, câteva zile ne provoacã o pierdere pentru cã scoteam 300 de tone de pe abatajul acela, dar pornim altã capacitate în locul lui”, a declarat, ieri, Nicolae Drãgoi. Ieri, în zona de pericol se lucra cu salvatorii minieri.
A
pozitiv, aºa încât abatajul va fi închis. Minerii au fost evacuaþi din frontul de lucru din cauza acumulãrilor de monoxid de carbon, dupã ce mãsurãtorile au arãtat valori crescute ale concentraþiei de gaz. Potrivit inspectorilor ITM, nici dupã intervenþia salvatorilor mineri nu s-a vãzut o scãdere a concentraþiei de monoxid de carbon ºi, pentru cã existã ºi
batajul riscã sã fie închis!
Întreg schimbul II al minei Lupeni a fost scos marþi din subteran din cauza unor acumulãri de gaze. Decizia a fost luatã de conducerea unitãþii de exploatare a huilei, pentru a evita eventualele evenimente neplãcute, iar inspectorii ITM spun cã situaþia nu a evoluat
Foto Viktor Macha
cã trebuie respectate metodele cadru ºi nu se pot face improvizaþii din acest punct de vedere”, a mai precizat sursa citatã.
gurãm cã au primit materialele necesare pentru a pune în conformitate locurile de muncã ca sã nu trebuiascã sã le oprim. În condiþiile în care deficienþele sunt majore ºi nu avem certitudinea cã într-o zi sau douã se pot remedia problemele, atunci sistãm activitatea pentru a nu lãsa locurile de muncã într-o stare de pericol dupã plecarea noastrã”, a mai spus Ileana Bodea. Anul trecut, inspectorii ITM au aplicat celor douã societãþi din mineritul Vãii Jiului amenzi în valoare de 115.000 de lei. Monika BACIU
Sistarea activitãþii se face în momentul în care abaterile nu pot fi remediate într-un timp scurt. “Dacã debitul de aer de la front nu este bun poþi sã ai probleme de metan, dacã nu asiguri numãrul necesar de stâlpi ºi nu asiguri susþinerea poþi sã ai surpriza sã existe surpãri. Este ºi cã normal dacã s-a ajuns la mãsura sistãrii activitãþii problemele erau destul de grave ºi nu putea fi rezolvate într-un timp foarte scurt. De foarte multe ori când TRADUCÃTOR plecãm de la o AUTORIZAT mânã ne asiLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANà pericolul aparþiei gazului Str. AVRAM IANCU 13/38 metan, abatajul ar putea fi Telefon 0728890014 închis. „Situaþia nu s-a îmbunãtãþit. Din contrã, concentraþia de CO ar fi crescut undeva la peste 100 PPM, Website: în profil, ceea ce înseamnã www.cronicavj.ro cã e de cel puþin 3 ori mai E-mail: mult decât prima datã. În cronicavj@gmail.com aceste condiþii, pentru cã aceastã creºtere s-a produs ºi Director: cu instalaþia de inertizare în Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) funcþie, se pare cã nu are 0744.268.352 efectul scontat ºi, din informaþiile pe care le am, cel Redactor sef: mai probabil, la noapte (n.r Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com miercuri noaptea) se va închide abatajul”, a declarat Colectivul de redactie: Ileana Bodea, ºefa SSM Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR din ITM Petroºani. (zamolxis_2007@yahoo.com) Instalaþia mobilã de Diana MITRACHE inertizare – unicã la nivelul (mitrachediana@yahoo.com) Complexului Energetic Maximilian G ÂNJU Hunedoara – a fost repusã (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU în funcþiune, dar gazele au Genu TUÞU depãºit limita maximã admisã. Mina Lupeni va Desktop publishing: rãmâne cu doar 4 abataje în Geza SZEDLACSEK funcþie ºi acesta unde s-a Marketing & Publicitate: înregistrat marþi incidentul va Mirabela MOISIU fi oprit. Practic, mina va COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL pierde aproximativ 400 de INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 tone zilnic, dar, dupã cum Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani spun cei din ITM locul în Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu care a apãrut disfuncþia nu Responsabilitatea materialelor aparþine în mai avea mari rezerve. exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului
Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015
Dezvãluiri în Dosarul „Gala Bute”.
Aranjamente financiare negociate la telefon ºi finanþãri condiþionate de „sponsorizãri” n dosarul „Gala Bute”, în care este pus sub Îurmãrire penalã primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã, dar ºi reprezentanþii societãþii Termogaz Company Haþeg, în frunte cu fraþii Adrian ºi Miron Gãrdean, apar noi informaþii care vorbesc despre o posibilã negociere directã chiar ºi a ºpãgilor. Procurorii au ºi interceptãri telefonice, „scãpate” în spaþiul public.
Interceptãrile anchetatorilor, probe solide la dosarul DNA în care s-a cerut arestarea preventivã a lui Rudel Obreja ºi a primarului din Lupeni Cornel Resmeriþã, vorbesc despre aranjamentele fãcute al limita legii, negocieri de care Elena Udrea nu ar fi în nici un caz strãinã. Cei implicaþi în dosar s-ar fi întâlnit în diverse locuri, cum ar fi case de vacanþã sau chiar la ministerul turismului, condus de Udrea. Într-una dintre interceptãri, consilierul Elenei Udrea, ªtefan Lungu, vorbeºte cu Adrian Gãrdean chiar despre întâlnirile pe care ea le intermedia, se aratã în referatul procurorilor: "La data de 12-01-2011, ora 17:04:56, Adrian Gãrdean are o discuþie cu Lungu ªtefan, care promite cã va organiza o întâlnire cu ministrul Udrea Elena ºi cu secretarul general al ministerului Nastasia Gheorghe (George): ªTEFAN LUNGU: ªi vroiam sã te întreb, mâine dimineaþã pe la un 11... cam cum ai fi, cu timpul? ADRIAN GÃRDEAN: Dacã e sã vin acolo!... ªTEFAN LUNGU: I.. ADRIAN GÃRDEAN: Eu plãnuiam sã plec la Petroºani, dar nu mai plec, atunci. ªTEFAN LUNGU: A... Pãi, m-a rugat "doamna". Mi-a zis în felul urmãtor, "sã nu pierdem timp", pentru cã dânsa are sãptãmânile astea dezastru! ªi a zis "neapãrat sã ne
vedem, pentru problema aceea, cu NASTASIA, pentru cã el rãspunde de ea". ADRIAN GÃRDEAN: Aha. ªTEFAN LUNGU: Direct!... ªi a zis "Bãi, deci eu mã vãd de curtoazie, cã e frumos, zice. Dar nu rãspund eu. Nu cã nu rãspund, dar i-am delegat toate demersurile lui GEORGE NASTASIA. Ce rost are, sã pierdeþi timp?". (Neinteligibil). Ne vom vedea, nu-i nici o problemã asta, cã e o chestie de... ADRIAN GÃRDEAN: Da, da, da! ªTEFAN LUNGU: Dar, „pentru a grãbi lucrurile, cã e destul de strâns", a zis "mergeþi"... ADRIAN GÃRDEAN: OK. ªi atuncea, mâine la 11 ar putea NASTASIA sã?... ªTEFAN LUNGU: Da, da, da! Da, cã la 10 mai are, deja. I-am mai fixat o întâlnire la 10 ºi... Hai la... ºi mai devreme, dacã este. ªi la un 9,30, atunci, se poate, cã mai mult de jumate de orã, probabil, nu dureazã! ADRIAN GÃRDEAN: Da, da. Cu cât mai repede, cu atât mai bine! ªTEFAN LUNGU: Hai la 9,30, atunci! La nouã jumãtate... ADRIAN GÃRDEAN: Deci, 9,30 acolo la... ªTEFAN LUNGU: Da...da, da.. ADRIAN GÃRDEAN: ...la Casa Popularã!.... ªTEFAN LUNGU: Da, da, da. Mergem acolo, la birou ºi urcãm direct la el, pentru cã dupã unsprezece
ºi jumãtate, doisprezece începe ºi se aglomereazã ºi nu mai ajungem.... nu mai, nu mai e om! ADRIAN GÃRDEAN: OK. La 9,30, atunci, voi fi acolo! ªTEFAN LUNGU: Da, da, da! C-am vorbit cu el ºi mi-a zis "Bãi, eu n-am o agendã, cum e la "doamna", pe ore! Vino de dimineaþã.... ºi stãm de vorbã. Nu e nici o problemã. Vorbim, vedem toate"... ªi atunci mâine, când suntem acolo, vorbim ºi de celelalte "microprobleme!"....
La data de 03-02-2011, la ora 10:43:52, între cei doi are loc o nouã discuþie pe aceastã temã: ªTEFAN LUNGU: La douã ºi jumãtate rãmâne? ADRIAN GÃRDEAN: Da, da! ªTEFAN LUNGU: Gata! Douã ºi jumãtate, acolo! ADRIAN GÃRDEAN: A... Spune-mi! Sã mai fie unul, pregãtit, sau nu? ªTEFAN LUNGU: A... Deocamdatã, nu! Dar... vedem, când vorbim noi doi! Când ne vedem, la douã jumate, vorbim! ADRIAN GÃRDEAN: Aha... ªTEFAN LUNGU: Cã încã nu ºtiu exact, o treabã! ADRIAN GÃRDEAN: Sã mã organizez ºi eu, dacã!... ªTEFAN LUNGU: Nu, nu, nu, nu!... Nu,nu, nu. Pentru cã s-ar putea sã... Nici mãcar sã nu rãmânã locaþia de care am vorbit ieri, pentru întoarcere! S-ar putea sã meargã în... cu totul ºi cu totul altã parte! ADRIAN GÃRDEAN: Aha... ªi, NASTASIA, vine ºi el sus acolo sau nu? STEFAN LUNGU: Nu cred! Nu cred, momentan! ADRIAN GÃRDEAN: Nu vine!...Aha. STEFAN LUNGU: Nu cred, momentan".
P
lãþi preferenþiale condiþionate de … sponsorizãri Pe de altã parte, aºa cum rezultã ºi din declaraþiile unora dintre inculpaþi, la
începutul anului 2011 ministrul Udrea Elena ar fi avut o întâlnire cu omul de afaceri, reprezentant de fapt al societãþii Termogaz. Cu acest prilej, Udrea Elena i-ar fi sugerat lui Gãrdean cã, în schimbul plãþilor la zi efectuate în cadrul contractelor pe care le derula aceastã societate în cadrul programelor finanþate de MDRT, trebuie sã facã anumite sponsorizãri. Ulterior, omul de afaceri s-ar fi întâlnmit la sediul ministerului cu Nastasia Gheorghe ºi Lungu ªtefan, consilierul personal al ministrului Udrea Elena, prilej cu care cei doi funcþionari i-au amintit acestuia cã trebuie sã încheie un contract de sponsorizare cu societatea lui Rudel Obreja, lucru cu care reprezentantul Ternmogaz Company a fost de acord. Suma stabilitã de Nastasia Gheorghe pentru a face obiectul „sponsorizãrii" a fost de 3.000.000 RON, reprezentând un procent de aproximativ 10% din valoarea plãþilor încasate de Termogaz Company pentru lucrãrile finanþate de minister. Anchetatorii susþin cã soluþia convenitã a fost încheierea unui contract fictiv de publicitate între Termogaz Company ºi Europlus Computers, prin care societatea lui Rudel Obreja încasa suma de 3.000.000 lei.
A
rest la domiciliu pentru Cornel Resmeriþã pentru 2,5 milioane de lei prejudiciu Pus sub urmãrire penalã de cãtre procurorii DNA, primarul Cornel Resmeriþã este deocamdatã în arest la domiciliu, ca urmare a soluþiei pronunþate de Tribunalul Bucureºti în noaptea de marþi spre miercuri. Soluþia nu este definitivã ºi este de aºteptat ca DNA sã o conteste. Surse juridice spun cã, cel mai probabil, contestaþia formulatã de procurorii anticorupþie va fi analizatã vineri de Curtea de Apel Bucureºti Anchetatorii au calculat
prejudiciul produs prin acþiunile sale de edilul din Lupeni la peste 2,5 milioane de lei dupã ce ar fi atribuit direct un contract supraevaluat cãter Termogaz Company. „La data de 11.11.2011, municipiul Lupeni a atribuit societãþii Termogaz Company un contract în valoare de 10.896.359,11 lei, finanþat cu fonduri ale M.D.R.T., având ca obiect actualizarea proiectului tehnic ºi executarea lucrãrilor de alimentare cu energie electricã a Staþiunii turistice Straja. Inculpatul Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, împreunã cu ºeful biroului de achiziþii ºi investiþii al primãriei, a atribuit contractul fãrã licitaþie publicã, cu încãlcarea dispoziþiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziþiile publice ºi au supraevaluat, cu intenþie, valoarea contractului, deºi cunoºteau cã valoarea realã a lucrãrilor era de 8.318.490 lei, aºa cum rezulta din proiectul tehnic pe care Primãria Lupeni îl realizase anterior. Diferenþa de 2.577.869,11 lei reprezintã prejudiciu pentru persoana vãtãmatã municipiul Lupeni. Cea mai mare parte a preþului, respectiv 8.100.000 lei, a fost achitatã la data de 21.12.2011, folosind fonduri alocate de M.D.R.T. în regim de urgenþã, iar 3 milioane lei din aceastã sumã obþinutã a fost transferatã cãtre S.C. Europlus Computers S.R.L., pentru acoperirea unui credit bancar contractat pentru organizarea unei “Galei Bute”. Diferenþa pânã la valoarea integralã a contractului a fost achitatã în mai multe tranºe pânã la data de 19.09.2013”, au arãtat procurorii anticorupþie. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Eveniment monden Cabanierii, petiþie pentru vacanþe decalate sociaþia cabanierilor din Straja a în comunitatea A început demersurile pentru a solicita Ministerului Educaþiei sã acorde vacanþa maghiarã de iarnã a elevilor decalat. Investitorii în
E
veniment mondem în cadrul comunitãþii maghiare. Cei din etnia maghiarã se vor distra, sâmbãtã, la Petroºani în cadrul unul carnaval. Aºa cum le place sã zicã celor din comunitatea maghiarã, acesta este un eveniment monden care se organizeazã înainte de lãsarea postului Paºtelui.
“În fiecare an înainte de a începe postul Paºtelui se organizeazã în comunitatea maghiarã balul de lãsatul secului sau carnavalul. Aceastã activitate am organizat-o aproape în fiecare an. Anul acesta carnavalul se va þine la Hotelul Petroºani, sâmbãtã de la ora 19. este un eveniment mondem al nostru al maghiarilor, în care înainte de a intra în post ne distrãm, dansãm, ascultãm muzicã ºi organizãm ºi mici jocuri în cadrul acestui bal”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. În jur de 160 de persoane vor lua parte la aceastã acþiune, unde se va servi o masã ºi se va ciocni un pahar cu vin. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015 organizeazã la finele acestei sãptãmâni mai multe competiþii ºi, dacã în Pasul Vâlcan sunt întreceri de schi, sub genericul Zãpezile bucuriei, în Straja are loc petrecerea organizatã pentru ursul Baloo, care împlineºte 15 ani, el fiind ani de zile atracþia copiilor ce vin la munte. Diana MITRACHE
turism mizeazã pe mai mult timp ocupat în timpul iernii, pentru cã ciclul primar ar trebui sã intre mai repede în vacanþã ºi petiþia va fi lansatã on-line, pentru a strânge semnãturile cu care sã meargã la Minister. Decalajul gândit de investitorii în turism, a fost gândit astfel încât elevii din ciclul primar sã aibã vacanþã înaintea celor de la gimnaziu. Mãsura ar veni atât în sprijinul operatorilor din turism, care ar avea o perioadã mai mare în care sã organizeze tabere de iarnã, dar ar fi ºi în folosul celor mici, care ar avea în staþiuni
programe pentru categoria lor de vîrstã. „Cererile sunt foarte mari. De asta am ºi gândit cã ar trebui neapãrat ca vacanþa copiilor sã nu mai fie toatã o datã. Am avea o perioadã mult mai mare ocupatã ºi în timpul sãptãmânii. Nu-i vorba numai de Straja, ci de staþiunile din întreaga þarã. Cel mai mare
Examene pentru profesori
D
efinitivat pentru profesori. La nivelul Inspectoratului Judeþean ªcolar al judeþului Hunedoara a fost definitivatã lista cadrelor didactice care vor susþine anul acesta examenul de definitivat.
beneficiu l-ar avea copiii, pentru cã foarte mulþi ar învãþa sã schieze. Facem o adresã din partea investitorilor în turism. Vom face o acþiune pe internet, ca sã adere cât mai mulþi investitori ºi vom înainta la Guvern, ca cineva sã þinã seama”, a spus
didactice care vor susþine acest concurs pentru acordarea definitivãrii în învãþãmânt. Candidaþii care vor promova
Aproape 200 de dascãli vor fi nevoiþi sã treacã prin mai multe inspecþii la clasã, dar ºi printr-o probã scrisã la limba românã. 174 este numãrul cadrelor
Emil Pãrãu, unul dintre principalii investitori în domeniul turismului din Valea Jiului, membru al Asociaþiei Pro Straja. Staþiunea Straja din munþii Vâlcan este ocupatã aproape în totalitate în aceastã sãptãmânã, iar cabanierii s-au pregãtit
acest examen îºi vor dobândi dreptul de practicã în învãþãmântul preuniversitar. Cadrele didactice care nu obþin definitivarea în învãþãmânt pot fi angajate în sistemul naþional de învãþãmânt preuniversitar numai pe perioadã determinatã, cu statut de profesor debutant. Pentru a putea fi considerate admise, cadrele didactice trebuie sã obþinã minim nota 8. Potrivit calendarului publicat de ministerul de resort pânã în 5 iunie se desfãºoarã inspecþiile la clasã, iar în 9 iulie are loc proba scrisã. Monika BACIU
“Bacul” de iarnã, rezultate dezastruoase
N
iciun elev de 10. Dacã examenul de bacalaureat ar fi avut loc în luna ianuarie niciun elev hunedorean nu ar fi obþinut nota 10.
Rezultatele simulãrilor au fost afiºate, iar situaþia este îngrijorãtoare. Rata de promovabilitate la aceste simulãri a fost de doar 22 de procente. Dintre cei 2959 de elevi prezenþi doar 835 au reuºit sã obþinã note
care sã le permitã promovarea examenului. Dintre aceºtia doar 55 au luat note cuprinse între 9 ºi 9,99. La prima etapã a simulãrilor la nivelul judeþului s-au înscris 4065 de elevi de clasa a
XII-a însã examenele au fost susþinute doar de 2959 de elevi, trei fiind eliminaþi. Elevii de liceu vor mai susþine o rundã de simulãri, subiectele fiind elaborate la nivel naþional de aceastã datã. Monika BACIU
sã îi rãsfeþe pe cei mici. Încã din weekendul trecut, cabanele au fost arhipline ºi vremea este foarte bunã pentru, doar cã timpul este prea scurt. Totuºi, cabanierii inventeazã tot felul de jocuri, ca elevii sã nu simtã un gol între orele de schi ºi cele de somn. „Avem multe programe pregãtite la cabanã, cã acum copiii sunt turiºtii de bazã ºi seara, pe lângã schi, ei sã se simtã mult mai bine”, a mai spus Pãrãu. Tot pentru ca elevii sã se simtã excelent, cabanierii
Noul viceprimar, întâlnire cu poliþiºtii oul viceprimar N desemnat la Petroºani, Florin Nicolae a avut mier-
curi în jurul prânzului o întâlnire cu poliþiºtii locali. Aceasta a fost prima de la preluarea mandatului, cu serviciul din subordinea sa ºi, pentru cã a fost ani buni comandant al Poliþiei din Vulcan sau Petroºani, Nicolae Florin spune cã ºtie ce are de fãcut. Poliþiºtii locali au fost chemaþi la raport miercuri la prânz, când le-a vorbit atât primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cât mai ales noul viceprimar Florin Nicolae. Acesta din urmã a preluat în subordine ºi Serviciul Poliþia Localã, care i se
Ce ºanse au pensionarii mineri de a mai beneficia de gratuitãþi?
ensionarii mineri au aflat P care este stadiul
demersurilor pentru obþinerea gratuitãþilor. Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului, a venit cu documente ca sã discute despre acest aspect ºi chiar le-a dat speranþe foºtilor ortaci. Vor primi sau nu gratuitãþi pentru energia termicã sau electricã în 2015? Aceasta este întrebarea la care pensionarii din mineritul Vãii Jiului aºteaptã un rãspuns. Cei care gestioneazã situaþia, în speþã cei de la Societatea de Închideri de Mine, au ajuns cu temele fãcute la întâlnirea cu pensionarii ºi le-au explicat ce ºanse au concret. „În calitatea mea de director general ºi responsabil cu
potriveºte de minune, dat fiind cã munca de poliþist nu îi este strãinã ºi a decis sã le vorbeascã oamenilor. „Normal, nu ar mai trebui sã fie secrete pentru mine ºi voi intra direct în problematicã, pentru cã ei sunt cei mai vizaþi, pentru cã
gratuitãþile sunt dator cu niºte rãspunsuri cu privire la modificarea notificãrii ce vizeazã cheltuielile excepþionale care cuprind aceste drepturi ale pensionarilor. Acum, chiar în aceste zile, unul dintre subiectele care vor fi ridicate în Comisia Europeanã ºi FMI, va fi ºi aceste drepturi, respectiv, modificarea schemei de ajutor de stat ºi stadiul activitãþilor de închidere”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.
lucreazã direct cu populaþia în locurile publice ºi vom analiza efectiv toatã activitatea lor ºi sã vedem ce prioritãþi ne propunem pentru anul acesta ºi pe mai departe”, a spus Florin Nicolae, viceprimarul municipiului Petroºani. La ºedinþã au luat parte toþi poliþiºtii locali ºi angajaþii acestui serviciu, iar de la cei doi reprezentanþi ai primãriei au aflat care sunt punctele lor bune ºi cele mai puþin bune. De altfel, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care cunoaºte mai bine problemele acestui sistem, i-a atenþionat pe poliþiºti sã þinã cont de eticã ºi sã îºi revizuiascã atitudinea ori de câte ori este necesar. Diana MITRACHE
Mai mult, cei de la societatea de închideri sunt optimiºti cã situaþia va fi tranºatã în favoarea acestor categorii de pensionari.
„În scurtele întâlniri pe care le-am avut de la începutul anului cu domnul ministru ºi cu secretarul de stat, am expus aceste probleme. Sunt pe ordinea de zi ale dânºilor. Privesc cu speranþã ºi zic eu cã existã ºanse reale ca aceastã problemã sã fie rezolvatã”, le-a mai spus Aurel Anghel pensionarilor din minerit. Pensionarilor mineri li s-a decontat, pânã în decembrie 2014, o parte din cheltuielile legate de consumul de energie termicã sau electricã, dar din 2015 au rãmas fãrã acest drept. Diana MITRACHE
16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
4 Actualitate
Eveniment monden Cabanierii, petiþie pentru vacanþe decalate sociaþia cabanierilor din Straja a în comunitatea A început demersurile pentru a solicita Ministerului Educaþiei sã acorde vacanþa maghiarã de iarnã a elevilor decalat. Investitorii în
E
veniment mondem în cadrul comunitãþii maghiare. Cei din etnia maghiarã se vor distra, sâmbãtã, la Petroºani în cadrul unul carnaval. Aºa cum le place sã zicã celor din comunitatea maghiarã, acesta este un eveniment monden care se organizeazã înainte de lãsarea postului Paºtelui.
“În fiecare an înainte de a începe postul Paºtelui se organizeazã în comunitatea maghiarã balul de lãsatul secului sau carnavalul. Aceastã activitate am organizat-o aproape în fiecare an. Anul acesta carnavalul se va þine la Hotelul Petroºani, sâmbãtã de la ora 19. este un eveniment mondem al nostru al maghiarilor, în care înainte de a intra în post ne distrãm, dansãm, ascultãm muzicã ºi organizãm ºi mici jocuri în cadrul acestui bal”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. În jur de 160 de persoane vor lua parte la aceastã acþiune, unde se va servi o masã ºi se va ciocni un pahar cu vin. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015 organizeazã la finele acestei sãptãmâni mai multe competiþii ºi, dacã în Pasul Vâlcan sunt întreceri de schi, sub genericul Zãpezile bucuriei, în Straja are loc petrecerea organizatã pentru ursul Baloo, care împlineºte 15 ani, el fiind ani de zile atracþia copiilor ce vin la munte. Diana MITRACHE
turism mizeazã pe mai mult timp ocupat în timpul iernii, pentru cã ciclul primar ar trebui sã intre mai repede în vacanþã ºi petiþia va fi lansatã on-line, pentru a strânge semnãturile cu care sã meargã la Minister. Decalajul gândit de investitorii în turism, a fost gândit astfel încât elevii din ciclul primar sã aibã vacanþã înaintea celor de la gimnaziu. Mãsura ar veni atât în sprijinul operatorilor din turism, care ar avea o perioadã mai mare în care sã organizeze tabere de iarnã, dar ar fi ºi în folosul celor mici, care ar avea în staþiuni
programe pentru categoria lor de vîrstã. „Cererile sunt foarte mari. De asta am ºi gândit cã ar trebui neapãrat ca vacanþa copiilor sã nu mai fie toatã o datã. Am avea o perioadã mult mai mare ocupatã ºi în timpul sãptãmânii. Nu-i vorba numai de Straja, ci de staþiunile din întreaga þarã. Cel mai mare
Examene pentru profesori
D
efinitivat pentru profesori. La nivelul Inspectoratului Judeþean ªcolar al judeþului Hunedoara a fost definitivatã lista cadrelor didactice care vor susþine anul acesta examenul de definitivat.
beneficiu l-ar avea copiii, pentru cã foarte mulþi ar învãþa sã schieze. Facem o adresã din partea investitorilor în turism. Vom face o acþiune pe internet, ca sã adere cât mai mulþi investitori ºi vom înainta la Guvern, ca cineva sã þinã seama”, a spus
didactice care vor susþine acest concurs pentru acordarea definitivãrii în învãþãmânt. Candidaþii care vor promova
Aproape 200 de dascãli vor fi nevoiþi sã treacã prin mai multe inspecþii la clasã, dar ºi printr-o probã scrisã la limba românã. 174 este numãrul cadrelor
Emil Pãrãu, unul dintre principalii investitori în domeniul turismului din Valea Jiului, membru al Asociaþiei Pro Straja. Staþiunea Straja din munþii Vâlcan este ocupatã aproape în totalitate în aceastã sãptãmânã, iar cabanierii s-au pregãtit
acest examen îºi vor dobândi dreptul de practicã în învãþãmântul preuniversitar. Cadrele didactice care nu obþin definitivarea în învãþãmânt pot fi angajate în sistemul naþional de învãþãmânt preuniversitar numai pe perioadã determinatã, cu statut de profesor debutant. Pentru a putea fi considerate admise, cadrele didactice trebuie sã obþinã minim nota 8. Potrivit calendarului publicat de ministerul de resort pânã în 5 iunie se desfãºoarã inspecþiile la clasã, iar în 9 iulie are loc proba scrisã. Monika BACIU
“Bacul” de iarnã, rezultate dezastruoase
N
iciun elev de 10. Dacã examenul de bacalaureat ar fi avut loc în luna ianuarie niciun elev hunedorean nu ar fi obþinut nota 10.
Rezultatele simulãrilor au fost afiºate, iar situaþia este îngrijorãtoare. Rata de promovabilitate la aceste simulãri a fost de doar 22 de procente. Dintre cei 2959 de elevi prezenþi doar 835 au reuºit sã obþinã note
care sã le permitã promovarea examenului. Dintre aceºtia doar 55 au luat note cuprinse între 9 ºi 9,99. La prima etapã a simulãrilor la nivelul judeþului s-au înscris 4065 de elevi de clasa a
XII-a însã examenele au fost susþinute doar de 2959 de elevi, trei fiind eliminaþi. Elevii de liceu vor mai susþine o rundã de simulãri, subiectele fiind elaborate la nivel naþional de aceastã datã. Monika BACIU
sã îi rãsfeþe pe cei mici. Încã din weekendul trecut, cabanele au fost arhipline ºi vremea este foarte bunã pentru, doar cã timpul este prea scurt. Totuºi, cabanierii inventeazã tot felul de jocuri, ca elevii sã nu simtã un gol între orele de schi ºi cele de somn. „Avem multe programe pregãtite la cabanã, cã acum copiii sunt turiºtii de bazã ºi seara, pe lângã schi, ei sã se simtã mult mai bine”, a mai spus Pãrãu. Tot pentru ca elevii sã se simtã excelent, cabanierii
Noul viceprimar, întâlnire cu poliþiºtii oul viceprimar N desemnat la Petroºani, Florin Nicolae a avut mier-
curi în jurul prânzului o întâlnire cu poliþiºtii locali. Aceasta a fost prima de la preluarea mandatului, cu serviciul din subordinea sa ºi, pentru cã a fost ani buni comandant al Poliþiei din Vulcan sau Petroºani, Nicolae Florin spune cã ºtie ce are de fãcut. Poliþiºtii locali au fost chemaþi la raport miercuri la prânz, când le-a vorbit atât primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cât mai ales noul viceprimar Florin Nicolae. Acesta din urmã a preluat în subordine ºi Serviciul Poliþia Localã, care i se
Ce ºanse au pensionarii mineri de a mai beneficia de gratuitãþi?
ensionarii mineri au aflat P care este stadiul
demersurilor pentru obþinerea gratuitãþilor. Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului, a venit cu documente ca sã discute despre acest aspect ºi chiar le-a dat speranþe foºtilor ortaci. Vor primi sau nu gratuitãþi pentru energia termicã sau electricã în 2015? Aceasta este întrebarea la care pensionarii din mineritul Vãii Jiului aºteaptã un rãspuns. Cei care gestioneazã situaþia, în speþã cei de la Societatea de Închideri de Mine, au ajuns cu temele fãcute la întâlnirea cu pensionarii ºi le-au explicat ce ºanse au concret. „În calitatea mea de director general ºi responsabil cu
potriveºte de minune, dat fiind cã munca de poliþist nu îi este strãinã ºi a decis sã le vorbeascã oamenilor. „Normal, nu ar mai trebui sã fie secrete pentru mine ºi voi intra direct în problematicã, pentru cã ei sunt cei mai vizaþi, pentru cã
gratuitãþile sunt dator cu niºte rãspunsuri cu privire la modificarea notificãrii ce vizeazã cheltuielile excepþionale care cuprind aceste drepturi ale pensionarilor. Acum, chiar în aceste zile, unul dintre subiectele care vor fi ridicate în Comisia Europeanã ºi FMI, va fi ºi aceste drepturi, respectiv, modificarea schemei de ajutor de stat ºi stadiul activitãþilor de închidere”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.
lucreazã direct cu populaþia în locurile publice ºi vom analiza efectiv toatã activitatea lor ºi sã vedem ce prioritãþi ne propunem pentru anul acesta ºi pe mai departe”, a spus Florin Nicolae, viceprimarul municipiului Petroºani. La ºedinþã au luat parte toþi poliþiºtii locali ºi angajaþii acestui serviciu, iar de la cei doi reprezentanþi ai primãriei au aflat care sunt punctele lor bune ºi cele mai puþin bune. De altfel, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care cunoaºte mai bine problemele acestui sistem, i-a atenþionat pe poliþiºti sã þinã cont de eticã ºi sã îºi revizuiascã atitudinea ori de câte ori este necesar. Diana MITRACHE
Mai mult, cei de la societatea de închideri sunt optimiºti cã situaþia va fi tranºatã în favoarea acestor categorii de pensionari.
„În scurtele întâlniri pe care le-am avut de la începutul anului cu domnul ministru ºi cu secretarul de stat, am expus aceste probleme. Sunt pe ordinea de zi ale dânºilor. Privesc cu speranþã ºi zic eu cã existã ºanse reale ca aceastã problemã sã fie rezolvatã”, le-a mai spus Aurel Anghel pensionarilor din minerit. Pensionarilor mineri li s-a decontat, pânã în decembrie 2014, o parte din cheltuielile legate de consumul de energie termicã sau electricã, dar din 2015 au rãmas fãrã acest drept. Diana MITRACHE
16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
6 Actualitate
Peste 800 de noi cazuri de cancer doar într-un an
S
ute de cazuri de cancer în judeþul Hunedoara. Cancerul este boala secolului, iar anual, zeci de hunedoreni sunt depistaþi cu aceastã boalã. La nivelul judeþului Hunedoara, numãrul bolnavilor de cancer s-a înmulþit simþitor în ultimii ani. Astfel, la sfârºitul anului trecut în evidenþele Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara erau 8.655
de bolnavi de cancer. De altfel, în 2014 au fost diagnosticaþi cu diverse forme ale maladiei un numãr de 1.738 de persoane, cele mai multe cu cancer pulmonar, respetiv 280, cancer colorectal, 172, cancer de sân, 162, ºi cancer de
piele 150. faþã de anul 2013, numãrul bolnavilor de cancer a crescut în judeþul Hunedoara cu peste 800. Mortalitatea prin cancer poate fi redusã prin diagnosticare ºi trataretimpurie. Programele de diagnosticare precoce, prin
identificarea de semne/ simptome timpurii (în cancerele de col uterin, sân, colo-rectal, oral) sunt particular relevante în þãrile cu surse financiare reduse, unde nu existã screening ºi unde majoritatea pacienþilor sunt diagnosticaþi în stadii foarte avansate.1 Programele de screening vizeazã aplicarea sistematicã a unui test în populaþia asimptomaticã, pentru a identifica persoanele
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015 cu leziuni incipente, precanceroase, perfect curabile prin tratament adecvat. Se utilizeazã examenul radiologic pulmonar pentru screening-ul cancerului pulmonar, examenul citologic Babes-Papanicolau ºi
detecþia HPV pentru cancerulde col uterin, autopalparea ºi mamografia pentru detecþia cancerului de sân, testul hemocult, sigmoidoscopia/colonoscopia pentru cancerul colo-rectal. Monika BACIU
TEATRUL DRAMATIC “I.D. SÎRBU” PETROªANI PROGRAMUL SPECTACOLELOR: z Sâmbata 7 februarie 2015, de la ora 18:00: „Dama cu camelii”, regia Radu Nichifor z Duminica 8 februarie 2015, de la ora 12:00: „Mary Poppins”, regia Adrian Gazdaru
HOTÃRÂREA nr. 5 / 2015 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 48/ 30 iunie 2014 privind concesionarea imobilului Clãdire Industrialã PT 18 situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii ºi a terenului aferent în suprafaþã de 183 m2 înscrise în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 respectiv în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere necesitatea aplicãrii prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 48/ 30 iunie 2014 privind concesionarea imobilului Clãdire Industrialã PT 18 situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii ºi a terenului aferent în suprafaþã de 183 m2 ; Vãzând Nota de fundamentare a Primarului
Municipiului Lupeni, Raportul întocmit ºi prezentat de Serviciul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local Lupeni; Având în vedere prevederile art. 15 alin. 3 din Normele Metodologice din 14 februarie 2007 de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publicã;
În temeiul prevederilor Legii nr. 50/ 1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii republicatã, precum ºi ale art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c” ºi “d”, alin.(5) lit. “a” ºi “b”, alin (6) lit. „a” pct. 11 ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei Publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Se aprobã modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni 48/ 30
iunie 2014 privind concesionarea imobilului Clãdire Industrialã PT 18 situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii ºi a terenului aferent în suprafaþã de 183 m2 înscrise în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 respectiv în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, prin desemnarea unui reprezentant al Consiliului local al Municipiului Lupeni ca membru în cadrul Comisiei de evaluare în persoana Domnului Consilier Local Mesaroº Iacob - Viorel. (2) În cazul în care membrul desemnat la aliniatul 1 nu poate participa la procedura de deschidere ºi evaluare a ofertelor, din motive bine întemeiate, acesta va fi înlocuit de cãtre Domnul Consilier Local Misaroºi Adrian - Ovidiu. Art. 2 Celelalte prevederi ale Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni
48/ 30 iunie 2014 privind concesionarea imobilului Clãdire Industrialã PT 18 situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii ºi a terenului aferent în suprafaþã de 183 m2 înscrise în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 respectiv în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare rãmân neschimbate. Art. 3 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni, Direcþia Tehnicã., Direcþia Economicã ºi Oficiul Juridic. Lupeni, 27 ianuarie 2015 Preºedinte de ºedinþã Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015
Proiectul din Straja lasã urme adânci în bugetul municipalitãþii
Termogaz Company nu se mai judecã cu Primãria Lupeni. Acomin continuã sã-ºi cearã banii în instanþã
P
arteneri de afaceri ºi aranjamente, conform documentelor fãcute publice de Departamentul Naþional Anticorupþie, Termogaz Company ºi primãria Lupeni s-au duelat în instanþã pentru recuperarea sumelor restante. Societatea condusã de fraþii Gãrdean s-a retras, însã, recent din acþiunile în instanþã, însã municipalitatea din Luepni nu a scãpat de plata datoriilor: ACOMIN intenteazã proces dupã proces. Reprezentanþii Termogaz Company s-a rãfuit pe la mai multe instanþe din þarã, care ºi-au declinat pe rând competenþa, cu oficialii Primãriei Lupeni. E drept, þinta finalã au fost mai multe ministere posibil responsabile de plata banilor pentru lucrãrile derulate în Staþiunea Straja, acolo unde de câþiva ani se implementeazã proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil. Recent, însã, cei de la firma fraþilro Adrian ºi Miron Gãrdean, au renunþat la acþiunea deschisã în instanþã încã din 2013. Tribunalul Hunedoara a luat act ”de declaraþia reclamantei SC Termogaz Company SA prin administrator judiciar Heral Consult IPURL cã renunþã la judecatã împotriva pârâtului Municipiul Lupeni ºi a chemaþilor în garanþie Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice Ministerul Economiei Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism cu Judeþul Hunedoara – prin Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara – ca unitate administrativ teritorialã ºi -Ministerul Finanþelor Publice având ca obiect pretenþii”.
C
urtea de Apel Bucureºti nu a dat câºtig de cauzã primãriei De precizat cã, la rândul sãu, imediat cum a fost chematã la barã de constructor, Primãria Lupeni a depus o altã acþiune în instanþã tot pentru sumele restante pe care le cerea de la aceleaºi ministere. Dar, la finele anului trecut, magistraþii de la Curtea de Apel Bucureºti, unde a ajuns dosarul, au respins „ca rãmasã fãrã obiect excepþia inadmisibilitãþii invocatã în raport de calificarea iniþialã ca ºi chemare în garanþie a cererii reclamantului Municipiul Lupeni prin Primar. Admite excepþia lipsei calitãþii procesuale pasive a pârâtului Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ºi respinge în consecinþã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul Municipiul Lupeni prin Primar în contradictoriu cu acest pârât. Admite excepþia inadmisibilitãþii invocatã de pârâtul Ministerul Finanþelor Publice ºi respinge în consecinþã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul Municipiul Lupeni prin Primar în
contradictoriu cu acest pârât. Respinge ca nefondatã excepþia lipsei calitãþii procesuale pasive invocatã de pârâþii Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Consiliul Judeþean Hunedoara. Respinge ca nefondatã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul Municipiul Lupeni prin Primar în contradictoriu cu pârâþii Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Consiliul Judeþean Hunedoara. Respinge cererea de intervenþie voluntarã accesorie formulatã de intervenientul Societatea Acomin SA”. Cum nimeni nua formulat recurs, procesul a rãmas în aceastã fazã.
primii în acest contract, vine tare din urmã. Din cauza sumelor neîncasate de la beneficiarul lucrãrii, Acomin are la rândul sãu mari probleme financiare ºi din acest motiv s-a îndreptat în instanþã împotriva
A
comin îºi cere mai departe drepturile în faþa judecãtorilor Dar Primrãia Lupeni nua scãpat de problemele financiare. Termogaz s-a retras, dar Acomin, care lucra în asociere cu
0735.183175
Primãriei Municipiului Lupeni. A câºtigat deja mai multe procese care au ca obiect „ordonanþa de platã”, ultimele chiar în toamna anului trecut, iar joi, 5 februarie, este termen într-un nou dosar similar, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Pentru domeniul schiabil din Straja, primãria Lupeni susþinea, în momentul în care a deschis acþiunea în instanþã, cã are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere care au executat lucrãri, iar
deputatul Cristian Resmeriþã, fiul primarului Cornel Resmeriþã, i-a scris direct premierului Victor Ponta pentru a-i atrage atenþia asupra acestui impas. Numai cã oficialii guvernamentuali nu au recunoscut nici un moment existenþa acestei datorii cãtre municipalitatea din Lupeni ºi au precizat cã guvernarea anterioarã a cedat insistenþelor primarilor care ºi-au fãcut capital de imagine pe seama acestor investiþii, fãrã sã se þinã seama de realitãþi. La Lupeni, proiectul de modernizarea a staþiunii montane Straja a început în anul 2011, iar atunci s-a alocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012 municipalitatea a primit 1.497.000 de lei, însã de atunci ºi pânã în prezent Consiliul Local nu a mai primit niciun leu pentru aceste lucrãri. Investiþia din Straja prevede pârtii, telescaune, telegondolã, traseu de mountain bike, structurã administrativã pentru bancã ºi Salvamont, salã de sport, dar ºi tunuri de zãpadã. Car men COSMAN-PREDA
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Februarie 2015
Henþ cu mâna
E ZIUA „REGELUI”!
Cãlcând acum pe gazonul tristului stadion din Lunca Jiului, gândurile se îndreaptã cu nostalgie spre anii de glorie ai acestui loc, anii `80 sau `90 ai secolului trecut. Stadionul pe care
au pãºit marile nume ale fotbalului românesc, pentru cã acolo juca o echipã de tradiþie numitã Jiul Petroºani. Printre aceste nume, cu siguranþã cel mai greu, ca rezonanþã ºi ca
performanþã, rãmâne cel a lui Gheorghe Hagi, încântãtorul vrãjitor al mingii, la toate cele trei echipe sub a cãror culori a evoluat împotriva Jiului, Farul Constanþa, Sportul Studenþesc Bucureºti, Steaua Bucureºti. Astãzi, marele jucãtor pe care România l-a dat ºi pentru Real
Madrid, Barcelona sau Galatasaray istanbul, jucãtor de care a auzit orice hamal din Turcia sau chelner din Tunisia ori Cipru, împlineºte 50 de ani. Împlineºte... împlinit ºi pentru demnul sãu urmaº pe linie masculinã, Iannis, un puºti ce-ºi moºteneºte tatãl în fotbal, împlinit pentru locul pe care a
reuºit sã ºi-l fixeze în panoplia fotbalului românesc ºi mondial. Un fotbalist care cu greu ar putea fi egalat în performanþe, dinspre zona unui fotbal românesc ce se scufundã încet, dar sigur. De-o afla, de n-o afla despre noi, tot respectul dintr-un ziar de provincie ºi „La mulþi ani!”
Cel care astãzi împlineºte 50 de ani, Hagi, de trei ori învins la Petroºani!
Hagi surclasat de Mache Vizitiu! În primul sãu sezon în Divizia „A”, Gicã hagi a jucat sub culorile lui FC (Farul) Constanþa, în ediþia 1982-1983. Pe 23 martie 1983, echipa constãnþeanã juca în etapa a 21-a a Diviziei „A” la Petroºani, cu Jiul. Înaintea partidei, Jiul ocupa locul 8 (o, tempora!) cu 22 puncte, iar FC Constanþa ultimul loc, 18 cu 10 puncte... Luptã inegalã, cu echipa lui Ladislau Vlad, Jiul, relaxatã, împotriva echipei FC Constanþa, practic, retrogradatã. Jiul a învins clar cu 3-0
(goluri Varga – min. 16, ªumulanschi – min. 74 ºi 86), într-un meci în care tânãrul pe atunci Hagi (avea doar 18 ani!) a remarcat prin câteva fineþuri ºi dantelãrii, a ratat chiar de la 7 m (min. 59) egalarea, neputând sã þinã piept cerberilor din apãrarea Jiului, cu masivul Grigore Petre ºi Mache Vizitiu pe post de paznic al tânãrului talent de la malul mãrii.
Hagi iese, Bãluþã marcheazã golul victoriei!
În ultima etapã a Diviziei „A”, 13 mai 1984, Sportul
Studenþesc Bucureºti vine la Petroºani cu o serie de vedete (Gino Iorgulescu, Munteanu II, Terheº, Mircea Sandu, Coraº), printre care ºi proaspãtul internaþional, Gicã Hagi, transferat de la Constanþa. Echipa lui Titi Ardeleanu avea nevoie de victorie pentru medalia de bronz a campionatului.
Coraº va deschide scorul în min. 21 (din pasa „naºului” M. Sandu), dar va egala dupã pauzã, cu capul, Mache Vizitiu! I. Varga (min. 48) va duce scorul la 2-1 pentru Jiul, va egala Munteanu II (min. 73), dar Hagi nu-ºi va putea face numãrul, deoarece acelaºi Gr. Petre din sezonul trecut îi va face zile negre. Dupã un contact mai dur cu portarul Cavai (min. 78), Hagi va pãrãsi terenul (înlocuit cu Bucurescu) ºi înainte cu patru minute de final, „piticul” Bãluþã puncteazã pentru 3-2. Hagi plângea la marginea terenului...
Hagi n-a miºcat în faþa lui Ben! Ultimul sezon al lui Hagi la Sportul Studenþesc a însemnat al treilea insucces la Petroºani. În faþa unui Jiul disperat (ultimul loc dupã zece etape), Sportul Studenþesc (cu „mister” Cornel Dinu
antrenor principal), vine la Petroºani la victorie. Piesa forte, Gicã Hagi, alãturi de el fiind M. Popa, Þicleanu, Coraº, Cazan, Gino Iorgulescu. La Jiul, piese grele, Gigi Mulþescu, D. Timofte, Vancea, Lasconi. ªi, mai puþin titratul Benone Popescu, fundaº dreapta, care-l va anihila pe Hagi pe tot parcursul meciului, fãrã ca acesta sã poatã sã-ºi ajute în vreun fel coechipierii. Daniel Timofte va marca golul victoriei, cu un ºut de la 25 m la vinclu! Gicã Hagi va pãrãsi din nou, învins, stadionul din Petroºani, iar Ben. Popescu va rãmâne cu cea mai frumoasã amintire a sa.
Un singur gol împotriva Jiului De-a lungul anilor, Gicã Hagi a reuºit sã înscrie un singur gol în poarta Jiului. Se întâmpla în sezonul 1986-87, întrun meci disputat pe
12 aprilie 1987. Era etapa a 23-a, Steaua era neînvinsã, venea la Petroºani cu antrenorul Puiu Iordãnescu, cu Bumbescu, Belodedici, Bölöni, Balint ºi un atac de 24 karate, Lãcãtuº-Piþurcã-Hagi. Jiul, (cu Bojtor, Dianu, Fl. Neagu, Ben. Popescu, Rico Cristea, D. Timofte, Mulþescu, Bãluþã sau Henzel) deschide scorul prin Gigi Mulþescu, care înscrie cu capul în min. 15. Steliºtii revin, egaleazã în min. 30 tot printr-un gol cu capul, marcat de Piþurcã, apoi vor lua conducerea cu 2-1 în min. 42: Bölöni executã un corner, din spate vine Hagi ºi înscrie cu capul printre picioarele lui Bojtor, jiuliºtii egalând, 2-2, prin Ben. Popescu în min. 80, spre bucuria celor 20.000 de spectatori.
Paginã realizatã de Genu TUÞU