Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 790
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Procurorii vor arestarea preventivã a primarului Resmeriþã
Uite pentru ce sunt urmãriþi penal primarul Lupeniului ºi afaceristul Adrian Gãrdean!
E
dilul ºef al localitãþii Lupeni, Cornel Resmeriþã a fost propus, ieri, judecãtorilor de la Înalta Curte de Casaþie pentru arestare preventivã. Resmeriþã este anchetat de DNA pentru fapte de corupþie. Procurorii DNA au considerat cã primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, nu a cooperat pe deplin cu anchetatorii, iar acesta a fost unul din motivele pentru care au cerut arestarea preventivã. Resmeriþã a fost dus în faþa magistraþilor de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, iar la închiderea ediþiei nu se luase încã o decizie cu privire la solicitarea procurorilor. Indiferent de soluþie, sentinþa nu este una definitivã ºi poate fi atacatã de primar ori de procurorii anticorupþie. DNA i-a reþinut, în dosarul „Gala Bute”, pe Rudel Obreja, Cornel Resmeriþã, ªtefan Lungu ºi Gheorghe Nastasia, iar pentru Adrian Gãrdean a dispus control judiciar. Procurorii au cerut arest la domiciliu pentru Lungu ºi Nastasia dat fiind faptul cã au colaborat cu anchetatorii. Maximilian GÂNJU
P
rimarul Lupeniului. Cornel Resmeriþã este cercetat de procurorii anticorupþie pentru abuz în serviciu cu obþinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alþii în Dosarul „Gala Bute”, acelaºi în care sunt cercetaþi penal ºi fraþii Adrian ºi Miron Gãrdean. >>> PAGINA A 3-A
Alocaþie dublatã pentru hrana sãracilor eniu îmbunãtãþit la cantinele de ajutor M social, dupã ce tarifele au crescut. Astfel, în loc de meniul de 6 lei, cât era pânã la finele curând. De precizat cã, la Petroºani, din vara anului trecut beneficiarii cantinei
lui 2014, acum sãracii mãnâncã de 12 lei pe zi. La Petroºani încã se distribuie hranã rece, dar lucrurile se vor reglementa în curând. Sute de sãraci din Valea Jiului mãnâncã mai bine la cantinele sociale, dupã ce tarifele s-au dublat din acest an. La Petroºani, de exemplu, sunt 61 de familii, cu 241 membri care benefici-
azã de serviciile cantinei sociale din cartierul Colonie. Deocamdatã, spun oficialii primãriei, se serveºte doar hranã rece, dar problema mâncãrii gãtite se va rezolva în
de ajutor social trebuie sã efectueze ore de muncã în folosul comunitãþii pentru a
primi hranã. La Petrila s-a aprobat pentru acest an 100 de raþii ce vor fi servite zilnic la cantina de ajutor social, a câte 12 lei fiecare. Aleºii locali au decis sã meargã pe câte 100 de porºþii, dupã ec anul trecut numãrul sãracilor care au apelat la hrana de la cantinã a variat între 52 ºi 98 de beneficiari. Vârfula fost în lunile de iarnã, însã oricum capacitatea este de maximum 100 de persoane. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Bani de la CEH pentru primãria Lupeni
Un an de închisoare pentru Simota
P
etre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele a declarat cã CEH a fãcut plãþi cãtre primãria Lupeni, în condiþiile în care minerii nu aveau bani ºi situaþia economicã era dificilã.
D
upã douã amânãri magistraþii Judecãtoriei Petroºani au dictat sentinþa în cazul fostului vicepreºedinte al PNL Hunedoara, Alin Simota. Controversatul afacerist din Valea Jiului a primit o condamnare de un an de închisoare, dupã ce magistraþii au decis schimbarea încadrãrii juridice din infracþiunea de evaziune fiscalã în infracþiunea de reþinerea ºi nevãrsarea, cu intenþie, în cel mult 30 de zile de la scadenþa, a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã. Pentru aceastã faptã Simota a primit ºi o pedeapsã complementarã de interzicere a unor drepturi timp de un an de zile. Totodatã, judecãtorii de la Petroºani au decis sã admitã în parte acþiunea civilã formulatã de Ministerul Finanþelor Publice prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã- Direcþia Generalã Regionalã a Finanþelor Publice Timiºoara, Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice Hunedoara ºi l-a obligat pe Alin Simota, în solidar cu partea responsabilã civilmente SC
Liderul minerilor din Valea Jiului susþine cã SIMAR SRL Petroºani prin asta se întâmplã din lichidator judiciar Insolvent cauza numirilor politice, Consult SPRL, la plata sumei de care dicteazã pentru plãþi 412. 458,50 lei, la care se preferenþiale. adaugã obligaþiile fiscale „Avem peste 50 de accesorii, calculate de la data adrese transmise, prin scadenþei pânã la data plãþii care solicitãm transefective a prejudiciului. parenþa pentru anumite Judecãtorii au menþinut ºi decizii ºi nu am primit mãsura asiguratorie a sechestru- rãspuns. În cursul anului lui instituit asupra imobilului bloc 2014, directorii numiþi pe de locuinþe, respectiv celebrul criterii politice la CEH au bloc de lux construit de Simota fãcut plãþi ºi un exemplu lângã Spitalul de Urgenþã, dar este cea fãcutã cãtre care a rãmas nevândut din cauza Primãria din Lupeni, preþurilor exorbitante pe care înainte de termenul scaafaceristul le-a cerut pentru un dent, când noi negociam apartament. CCM ºi ni se spunea cã Alin Simota mai are pe rol ºi nu avem bani ºi cã alte dosare penale care se negocierile trebuie sã se judecã la Tribunalul Hunedoara poarte într-un regim de ori care sunt în cercetare la austeritate, dar ei ºi-au DIICOT.Sentinþa de la Petroºani permis sã plãteascã tot nu este definitivã. impozitul datorat de Maximilian GÂNJU CEH, primãriei, care nu
mai avea bani de salarii. Este doar un abuz dintre multe altele”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, al minerilor din Valea Jiului. Nica mai spune cã CEH a împãrþit judeþul conducere al CEH, în douã pãrþi de interes, pentru cã „dacã aceºtia Valea Mureºului ºi Valea rãmân ºi duc în prãpastie Jiului, iar politicienii ce au aceastã activitate, interese fac presiuni problemele sociale ale asupra firmei de stat. judeþului vor rãmâne în „ªefii de la CEH au fost sarcina lor”. implicaþi în veºnicele Pe de altã parte, concampanii electorale, pe ducerea CEH a refuzat sã care au fost nevoiþi sã le rãspundã acuzelor aduse susþinã, atât prin prezenþa de liderul minerilor. pe la mitingurile Diana MITRACHE electorale, umilindu-i pe directorii care au fost purtaþi printre blocurile urbelor ºi au fost obligaþi de parlamentarii de la putere sã împartã pliante, dar ºi sã încheie contracte cu firme, TRADUCÃTOR ca sã asigure fonduri AUTORIZAT pentru campania de Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà anul trecut”, a mai spus Nica. Str. AVRAM IANCU 13/38 Sindicatul Telefon 0728890014 Muntele cere premierului eliminarea implicãrii politicuWebsite: lui din actul de
Aproape 12 pe loc pentru postul de muncitor necalificat
Lipsa locurilor de muncã din Valea Jiului îi determinã pe tineri sã se facã mineri. Încrierile pentru concursul pentru ocuparea celor 65 de posturi de muncitor necalificat de la Mina Livezeni s-au terminat, iar cifra candidaþilor este uluitoare. 752 de persoane s-au înscris pentru cele 65 de locuri de muncã, concurenþa fiind de aproape 12 pentru un post. “ªi-au depus dosarele
www.cronicavj.ro
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
M
uncitorii necalificaþi, concurenþã pe post mai ceva ca la facultãþi. Nici la facultãþile de medicinã din þarã concurenþa pe posturi nu este la fel de mare ca în minerit.
Cronica Vãii Jiului
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
un numãr de 752 de persoane. Cu siguranþã au venit ºi cei care au încercat dãþile trecute, dar au mai venit ºi candidaþi noi. Nu am fãcut restricþie de domiciliu. Au putut sã vinã din orice altã localitate sã se înscrie la concurs. În data de 10 vom avea proba scrisã ºi proba practicã se va întinde pe trei zile”, a
declarat Gabriel Petrescu, directorul general al Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. La concursul din acest an vor fi ºi câteva modificãri. Candidaþii îºi vor porni ºi opri cronometrul astfel încât sã fie eliminatã orice suspiciune de fraudare a concursului.
“Am luat niºte mãsuri prin regulamentul pe care ni l-a aprobat domnul director general ºi sunt mãsuri noi cum ar fi candidatul îºi porneºte ºi opreºte cronometrul singur, am vrea sã corectãm lucrãrile scrise pe loc, sã nu plece candidatul din salã pânã nu are rezultatul”, a mai spus sursa citatã. Oficialii Diviziei Miniere mai promit anul acesta o nouã rundã de angajãri ºi la celelate unitãþi miniere pe care le au în subordine. Monika BACIU
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Uite pentru ce sunt urmãriþi penal primarul Lupeniului ºi afaceristul Adrian Gãrdean! ntrã Lupeniul P I în scenã
rimarul Lupeniului. Cornel Resmeriþã este cercetat de procurorii anticorupþie pentru abuz în serviciu cu obþinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alþii în Dosarul „Gala Bute”, acelaºi în care sunt cercetaþi penal ºi fraþii Adrian ºi Miron Gãrdean.
Dupã 18 percheziþii, urmate de aducerea la audieri a 8 persoane, marþi procurorii DNA au dat publicitãþii faptele pentru care au demarat cercetarea penalã. Un dosar complex cu multiple ramificaþii care, dacã se va dovedi 100% real, demascã o caracatiþã care ºi-a întins tentaculele adânc în interiorul instituþiilor statului pentru a beneficia de banii publici. Potrivit DNA, în acest dosar sunt cercetate 7 persoane printre care primarul Luoeniului, Cornel Resmeriþã – reþinut pentru 24 de ore ºi propus pentru arestare preventivã – dar ºi reprezentanþii Termogaz Company Haþeg, printre care afaceriºtii hunedoreni Adrian ºi Miron Gãrdean. Astfel, pe lângã Rudel Obreja, care la data comiterii faptelor era reprezentant al S.C. Europlus Computers S.R.L ºi preºedintele Federaþiei Române de Box, Gheorghe Nastasia – fost secretar general al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, respectiv ªtefan Lungu, fost consilier personal al Elenei Udrea, procurorii au decis începerea urmãririi penale faþã de primarul Cornel resmeriþã, cu privire la infracþiunea de abuz în serviciu cu obþinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alþii. Miron Gãrdean, acþionar majoritar ºi administrator al S.C. Termogaz Company S.A, societate specializatã în lucrãri de construcþii, este cercetat pentru infracþiunile de cumpãrare de influenþã ºi instigare la abuz în serviciu.Adrian Gãrdean, reprezentant al S.C. Termogaz Company S.A, a fost pus sub urmãrire penalã pentru infracþiunea de cumpãrare de influenþã , în
timp ce Miron Lupulescu, director general al S.C. Termogaz Company S.A, este cercetat cu privire la infracþiunile de cumpãrare de influenþã, instigare la abuz în serviciu, spãlare de bani ºi evaziune fiscalã
C
are sunt faptele
Cercetarea penalã ºi reþinerea unora dintre personajele implicate în afacere vine ca urmare a unor fapte comise în în urmã cu mai bine de 4 ani. Astfel, în 2011 spun procurorii, Nastasia Gheorghe, secretarul general al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (M.D.R.T.), i-a solicitat lui Gãrdean Adrian, reprezentantul în fapt al societãþii Termogaz Company S.A., un procentaj de aproximativ 10% din valoarea plãþilor încasate de aceastã societate, în schimbul promisiunii cã va facilita aprobarea finanþãrilor pentru lucrãrile executate de societate în cadrul programului „Schi pentru România”. DNA aratã cã nastasia i-a idiocat clar lui Gãrdean cã aceastã sumã, de circa 3.000.000 lei, trebuie sã o plãteascã societãþii lui Rudel Obreja, Europlus Computers S.R.L., cu titlu de sponsorizare pentru Gala Bute. S.C. Termogaz Company S.A. este o societate specializatã în lucrãri de construcþii, care a încheiat în perioada 2010 – 2011 mai multe contracte de achiziþie publicã finanþate din fondurile M.D.R.T. prin programul „Schi în România”. Cele mai importante contracte aveau ca obiect amenajarea domeniilor schiabile din zonele turistice Gutâiul Doamnei (gestionat de UAT Cavnic) ºi Straja (gestionat de
UAT Lupeni), precum ºi a unei pârtii de teleschi în oraºul Borsec. În perioada respectivã, veniturile societãþii ar fi fost reprezentate în cea mai mare mãsurã, din plãþile efectuate din fonduri publice. Anchetatorii au mai stabilit cã, un an mai devreme, Lungu ªtefan, care îndeplinea la acel moment funcþia de consilier personal al ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, a primit suma totalã de 695.367,06 lei, în douã tranºe, de la inculpaþii Gardean Adrian, Gardean Miron ºi Lupulescu Miron, reprezentanþi ai S.C. Termogaz Company S.A, în schimbul promisiunii cã va determina funcþionarii din conducerea Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului sã aprobe finanþarea unor contracte de lucrãri încheiate de societatea respectivã cu mai multe unitãþi administrativ teritoriale. „Suma de 695.367,06 lei, primitã de inculpatul Lungu ªtefan, reprezintã 10% din suma finanþatã de minister, iar pentru a ascunde natura acestor plãþi au fost întocmite mai multe contracte fictive de achiziþie, prin care o societate controlatã de Lungu ªtefan, SC Last Time Studio SRL, a fost interpusã în raporturile dintre Termogaz Company ºi furnizorii obiºnuiþi ai acesteia, cu scopul exclusiv de a majora artificial preþul produselor ºi de a transfera diferenþa în patrimoniul inculpatului. De altfel, în urma unui control efectuat de cãtre Direcþia Generalã Antifraudã Fiscalã la societãþile implicate, a reieºit cã SC Last Time Studio SRL a fost o firmã interpusã, care nu a efectuat transport, montaj sau un alt serviciu care sã justifice creºterea de peste 5 ori a preþului”, se asratã în rechizitoriul DNA.
Cât priveºte faptele comise de Cornel Remseriþã, anchetatorii au stabilit cã, la data de 11.11.2011, municipiul Lupeni a atribuit societãþii Termogaz Company un contract în valoare de 10.896.359,11 lei, finanþat cu fonduri ale M.D.R.T., având ca obiect actualizarea proiectului tehnic ºi executarea lucrãrilor de alimentare cu energie electricã a Staþiunii turistice Straja. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, împreunã cu ºeful biroului de achiziþii ºi investiþii al primãriei, a atribuit contractul fãrã licitaþie publicã, cu încãlcarea dispoziþiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziþiile publice ºi au supraevaluat, cu intenþie, valoarea contractului, deºi cunoºteau cã valoarea realã a lucrãrilor era de 8.318.490 lei, aºa cum rezulta din proiectul tehnic pe care Primãria Lupeni îl realizase anterior. Diferenþa de 2.577.869,11 lei reprezintã prejudiciu pentru persoana vãtãmatã municipiul Lupeni. Cea mai mare parte a preþului, respectiv 8.100.000 lei, a fost achitatã la data de 21.12.2011, folosind fonduri alocate de M.D.R.T. în regim de urgenþã, iar 3 milioane lei din aceastã sumã obþinutã a fost transferatã cãtre S.C. Europlus Computers S.R.L., pentru acoperirea unui credit bancar contractat pentru organizarea unei “Galei Bute”. Diferenþa pânã la valoarea integralã a contractului a fost achitatã în mai multe tranºe pânã la data de 19.09.2013. pe de altã parte, aratã DNA, la data de 22.12.2011, între S.C. Termogaz Company S.A., reprezentatã de inculpatul Lupulescu Miron, ºi S.C. Europlus Computers S.R.L., reprezentatã de inculpatul Obreja Rudel, s-a încheiat un contract având ca obiect prestarea de serviciilor de publicitate ºi consultanþã în cadrul galelor sportive, estimate a fi organizate de prestator în luna februarie 2012. În aceeaºi datã, SC Europlus Computers S.R.L. a emis o facturã în valoare de 3.000.000 lei, care a fost achitatã integral de S.C. Termogaz Company S.A. la
data de 28.12.2011. Din probele administrate în cauzã a rezultat cã aceastã operaþiune a avut caracter fictiv, scopul real fiind de a ascunde transferul fondurilor obþinute de la M.D.R.T. prin infracþiunea de abuz în serviciu descrisã anterior. Totodatã, prin înregistrarea operaþiunii în contabilitatea S.C. Termogaz Company S.A. ca o cheltuialã deductibilã, au fost diminuate în mod nelegal obligaþiile datorate de societate cãtre bugetul de stat cu titlu de taxã pe valoare adãugatã ºi impozit pe profit, fiind produs un prejudiciu în valoare totalã de 967.743 lei.
S
e închide cercul pe Rudel Obreja
În perioada octombrie 2011 - august 2012, Obreja Rudel a realizat demersuri pentru a obþine înscrisuri emise de societãþile tip fantomã SC Biovros SRL ºi SC Egeo Pro Market SRL care atestau efectuarea de cheltuieli fictive de publicitate ºi consultanþã, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. Europlus Computers S.R.L. În acest mod, a fost diminuat impactul fiscal al tranzacþiilor fictive încheiate cu Termogaz Company, în urma cãrora acumulase obligaþii semnificative de platã la buget în contul taxei pe valoare adãugatã încasate ºi a profitului obþinut, ºi a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totalã de 737.507 lei (646.838 lei pe relaþia cu Biovros ºi de 90.669 lei pe relaþia cu Egeo Pro Market). Sumele obþinute prin tranzacþiile încheiate cu Biovros S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele fantomã ºi au fost restituite lui Obreja Rudel, fiind astfel ascunsã originea ilicitã a acestora. Ca urmare a acestor fapte, procurorii au dispus punerea în miºcare a acþiunii penale pentru aceºtia. La fel ca ºi Rudel Obreja, primarul Resmeriþã a fost prezentat instanþei de judecatã cu propunere de arestare preventivã, în timp ce pentru Adrian ºi Miron Gãrdea, respectiv Miron Lupulescu s-a dispus mãsura controlului judiciar pentru o perioadã de 60 de zile, cu obligaþia de a nu pãrãsi þara pe perioada mãsurii. Carmen Carmen COSMAN - PREDA
4 Actualitate
C
SUP, acreditat în trimestrul doi
ª
ase spitale din judeþul Hunedoara vor fi acreditate în acest an. Printre cele ºase unitãþi medicale se numãrã ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar ºi Spitalul municipal Lupeni. Acreditarea unitãþii medicale din Petroºani va fi realizatã în al doilea trimestru, în timp ce la Lupeni, inspectorii CoNAS vor ajunge abia în trimestrul patru. Guvernul României a stabilit, sãptãmâna trecutã, înfiinþarea Autoritãþii Naþionale de Management al Calitãþii în Sãnãtate, prin reorganizarea Comisiei
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Naþionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), instituþie care va avea rolul sã supravegheze, prin intermediul unor evaluãri sistematice ºi prin pârghii juridice, respectarea calitãþii actului medical în toate formele sale. Noile reglementãri creeazã cadrul juridic necesar pentru a extinde implementarea managementului calitãþii serviciilor medicale, aplicat în prezent doar pentru spitale, la toate unitãþile sanitare. Acreditarea Spitalului de Urgenþã din Petroºani va costa unitatea medicalã undeva la 150 de mii de lei. “Problema acreditãrii presupune patru variante, una dinte ele dacã în cazul celor 2500 de criterii spitalul îndeplineºte peste 85% se acrediteazã fãrã alte discuþii, pentru cazul în care îndeplineºte între 65 ºi 85% din criterii se acrediteazã cu nivel ridicat de încredere, dar pentru a obþine acreditarea finalã va mai avea parte de o vizitã a comisiei de la CONAS contracost, aºa cum este ºi prima vizitã, cos-
turile unei astfel de vizite fiind de 240 de lei/pat/spital, adicã undeva la 1,5 miliarde de lei vechi, iar în cazul în care se obþine între 45 ºi 65% din criteriile respective se acrediteazã cu nivel mediu de încredere ºi mai are parte de douã vizite de la comsiile CONAS. Intrã în discuþie neacreditarea dacã se obþin sub 45% din criterii. ªi la ora actualã spitalul
redit pentru asfaltarea unor strãzi ºi introducerea gazului metan. Autoritãþile locale de la Petroºani au în vedere accesarea unui credit în valoare de 5 milioane de lei pentru finalizarea unor obiective de investiþii. este mult peste 45%, ca atare nu poate intra în discuþie neacreditarea. Vom plãti din banii spitalului, din aceeaºi pungã comunã din care plãtim ºi salariile ºi
medicamentele ºi toate celelalte. E o procedurã obligatorie impusã de minister”, declara în urmã cu câteva luni, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani,
Mii de alimente rãmase pe stoc
A
u tânjit dupã alimente, iar acum nu au venit sã le ridice. Este vorba de beneficiarii alimentelor comunitare care mai au doar cîteva zile la dispoziþie pentru a-ºi ridica pachetele de la Uniunea Europeanã. În depozitul Direcþiei Locale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani mai sînt încã 2800 de pachete pentru 1400 de beneficiari. “Pînã la aceastã datã mai avem în stoc o cantitate de 2800 de pachete. Data limita de finalizare a programului este 13 februarie, sãptãmîna viitoare vineri
oficial se încheie acest program. Aºteptãm o adresã de la minister prin care sã ne comunice ce se va întîmpla cu aceste pachete aflate în stoc. Cel mai sigur ele vor fi redistribuite categoriilor de beneficiari eligibili. Pînã în data de 13 noi invitam persoanele care se afla în una din categoriile prevãzute de lege, persoanele care în acest an ºi-au depus dosare,
Vremea schimbãtoare îi trimite direct la spital
D
e la o lunã la alta numãrul persoanelor din Valea Jiului, cu afecþiuni cardiace, care ajung la spital este din ce în ce mai mare. Ambulanþa este solicitatã zilnic pentru transportul cardiacilor, fie a celor cronici, ale cãror afecþiuni se acutizeazã, fie a celor la care boala abia se
la ºomaj, persoane cu handicap, persoane care au decizii de pensii ºi se încadreazã în categoriile prevãzute de lege sã vinã la depozitul nostru pentru cã pot beneficia de aceste pachete”, a declarat Loredana Piþ, ºef serviciu SPLAS. Pînã în prezent ºi-au ridicat pachete aproximativ 3800 de beneficiari, iar celelalte persoane care se
instaleazã. “Avem de destul de multe cazuri pe zi, iar insuficienþele cardiace sunt provocate ºi de vremea capricioasã”, susþin medicii. Acestea sunt doar cazurile transportate de ambulanþele de la Petroºani, în Valea Jiului numãrul persoanelor cu boli
medicul Alin Vasilescu. Spitalele care nu vor primi acreditare nu vor fi închise din 2016, având posibilitatea de a primi finanþare privatã. Monika BACIU încadreazã în categoria celor de pot primi alimente sînt aºteptate la depozit pînã în data de 13 februarie. “O mare parte au venit, unii dintre ei au ieºit din drepturi. Nu se mai încadreazã în niciuna dintre categorii. Pînã la aceastã datã au ridicat undeva la 3800 de persoane, însã cantitatea de alimente care a fost distribiuta pentru oraºul nostru a fost mult prea mare faþã de beneficiarii pe care i-am avut pe tabelele nominale iar din aceastã cauzã avem aceste pachete rãmase”, a mai precizat sursa citatã. Urmeazã ca sãptãmîna viitoare sã se ia o decizie în ceea ce priveºte alimentele ce nu vor fi ridicate de beneficiari. Monika BACIU
cardio-vasculare fiind mult mai mare. În cazul acestora orice schimbare de temperaturã este suportatã altfel decât în cazul unui om sãnãtos. Toate acestea, combinate cu scãderea nivelului de trai, cu o alimentaþie proastã condimentatã cu stresul cotidian, duc la înmulþirea bolilor de inimã. De aceeaºi pãrere sunt ºi medicii de urgenþã, care spun ca hipertensivii au de pãtimit în aceastã perioadã, iar vârsta la care oamenii încep sã sufere de boli cardiace este din ce în ce mai scãzutã. Maximilian GÂNJU
Bugetul din acest an nu va permite realizarea acestor lucruri din fonduri proprii. “Lucrãm la buget ºi suntem în discuþie cu serviciile din subordine. În principiu am cam încheiat în linii mari, dupã care trebuie sã consultãm toþi consilierii sã vedem dacã
Primãria Petroºani vrea un credit pentru finalizarea unor investiþii
mai existã alte propuneri sau modificãri. Bugetul de anul acesta este unul care nu va avea o notã preponderentã în ceea ce priveºte investiþiile pentru cã aici vorbim de sume
de bani foarte mari ºi nu ne permitem. Vom încerca sã accesãm un credit pentru a asfalta strãzile unde a fost introdusã canalizarea ºi unde nu existã asfalt, pentru cã
vroiam sã mergem pe acestã investiþie ºi cu introducerea gazului metan în zona Colonie. Valoarea acestui credit va fi în jur de 50 de miliarde de lei vechi, deci va fi o valoare mai micã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dacã la nivelul localitãþilor mici existã probleme în ceea ce priveºte alocãrile de la bugetul de stat, la Petroºani aceastã variantã nici nu se ia în calcul. “Noi nu am avut aceastã problemã pentru cã nu am
Angajaþii CJ Hunedoara, puºi la muncã
S
-a terminat era în care unii munceau iar alþii culegeau roadele muncii lor, dã asigurãri vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Dorin Gligor. Acesta conduce de facto „parlamentul judeþean” dupã plecarea lui Moloþ. Vor trebui sã munceascã ºi nu sã aplaude, iar meritele vor fi ale tuturor ºi nu doar ale unui singur om dornic sã-ºi facã imagine pe spatele celor care trudesc. Aºa urmãreºte actualul ºef al CJ Hunedoara
sã spele imaginea instituþiei, pãtatã de cei doi lideri ai PNL Hunedoara, Mircea Moloþ ºi Tiberiu Balint, odatã cu arestarea lor la domiciliu pentru fapte de corupþie. „Avem un aparat propriu al
16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
Consiliului Judeþean Hunedoara cu profesioniºti ºi cu mare capacitate de lucru, iar pentru a avea investiþii bine realizate trebuie sã-i punem la treabã. Lucrul acesta îl fac, iar chestiile acelea ce le-aþi vãzut, cã vin preºedinþi, vicepreºedinþi alergând dupã imagine, din punctul meu de vedere nu ne aduce soliditate în dezvoltarea judeþului. Degeaba munceºte un om ºi 200 îl aplaudã. Nu, vom munci 201 oameni, spun acest lucru fãrã sã critic pe nimeni. Sunt viziuni diferite de abordare a problemelor, dar trebuie
primit bani nici înainte de la bugetul de stat. Nu ne afecteazã în niciun fel, pentru cã nu am primit bani nici atunci ºi nici acum”, a mai subliniat edilul. Bugetul administraþiei locale este structurat pe baza încasãrilor la serviciul de taxe ºi impozite ºi nu numai. Monika BACIU
UPET, partener al Cehiei
U
niversitatea din Petroºani va participa la o conferinþã internaþionalã care va avea loc în Cehia.
sã le spun pe nume lucrurilor”, a declarat Dorin Gligor, vicepreºedinte CJH, cel care îndeplineºte rol de preºedinte interimar al instituþiei. Gligor a fãcut aceastã declaraþie întrebat fiind dacã va supraveghea îndeaproape investiþiile preconizate a fi fãcute de instituþie, în acest an, pe raza judeþului. Maximilian GÂNJU
Cea de-a 19-a ediþie a acestei conferinþe va avea ca temã tehnologia de prelucrare ºi procesare a mineralelor. Evenimentul va avea loc în perioada 4 - 6 iunie 2015 la Universitatea Tehnicã din Ostrava. Nu este pentru prima datã când reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului iau parte la aceastã conferinþã. Profesori universitari de la Petroºani au publicat lucrãri de cercetare în revistele de acest gen. Universitatea din Petroºani reprezintã o parte integrantã a comunitãþii academice internaþionale, împãrtãºind crezul în aceleaºi valori morale, educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale. În condiþiile fenomenului de globalizare, Universitatea din Petroºani este preocupatã de întãrirea participãrii la schimbul internaþional de valori, iar ca urmare a prestigiului de care se bucurã, actualmente existã programe de colaborare cu peste 18 universitãþi din Europa, America, Asia ºi Africa. Monika BACIU
4 Actualitate
C
SUP, acreditat în trimestrul doi
ª
ase spitale din judeþul Hunedoara vor fi acreditate în acest an. Printre cele ºase unitãþi medicale se numãrã ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar ºi Spitalul municipal Lupeni. Acreditarea unitãþii medicale din Petroºani va fi realizatã în al doilea trimestru, în timp ce la Lupeni, inspectorii CoNAS vor ajunge abia în trimestrul patru. Guvernul României a stabilit, sãptãmâna trecutã, înfiinþarea Autoritãþii Naþionale de Management al Calitãþii în Sãnãtate, prin reorganizarea Comisiei
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Naþionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), instituþie care va avea rolul sã supravegheze, prin intermediul unor evaluãri sistematice ºi prin pârghii juridice, respectarea calitãþii actului medical în toate formele sale. Noile reglementãri creeazã cadrul juridic necesar pentru a extinde implementarea managementului calitãþii serviciilor medicale, aplicat în prezent doar pentru spitale, la toate unitãþile sanitare. Acreditarea Spitalului de Urgenþã din Petroºani va costa unitatea medicalã undeva la 150 de mii de lei. “Problema acreditãrii presupune patru variante, una dinte ele dacã în cazul celor 2500 de criterii spitalul îndeplineºte peste 85% se acrediteazã fãrã alte discuþii, pentru cazul în care îndeplineºte între 65 ºi 85% din criterii se acrediteazã cu nivel ridicat de încredere, dar pentru a obþine acreditarea finalã va mai avea parte de o vizitã a comisiei de la CONAS contracost, aºa cum este ºi prima vizitã, cos-
turile unei astfel de vizite fiind de 240 de lei/pat/spital, adicã undeva la 1,5 miliarde de lei vechi, iar în cazul în care se obþine între 45 ºi 65% din criteriile respective se acrediteazã cu nivel mediu de încredere ºi mai are parte de douã vizite de la comsiile CONAS. Intrã în discuþie neacreditarea dacã se obþin sub 45% din criterii. ªi la ora actualã spitalul
redit pentru asfaltarea unor strãzi ºi introducerea gazului metan. Autoritãþile locale de la Petroºani au în vedere accesarea unui credit în valoare de 5 milioane de lei pentru finalizarea unor obiective de investiþii. este mult peste 45%, ca atare nu poate intra în discuþie neacreditarea. Vom plãti din banii spitalului, din aceeaºi pungã comunã din care plãtim ºi salariile ºi
medicamentele ºi toate celelalte. E o procedurã obligatorie impusã de minister”, declara în urmã cu câteva luni, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani,
Mii de alimente rãmase pe stoc
A
u tânjit dupã alimente, iar acum nu au venit sã le ridice. Este vorba de beneficiarii alimentelor comunitare care mai au doar cîteva zile la dispoziþie pentru a-ºi ridica pachetele de la Uniunea Europeanã. În depozitul Direcþiei Locale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani mai sînt încã 2800 de pachete pentru 1400 de beneficiari. “Pînã la aceastã datã mai avem în stoc o cantitate de 2800 de pachete. Data limita de finalizare a programului este 13 februarie, sãptãmîna viitoare vineri
oficial se încheie acest program. Aºteptãm o adresã de la minister prin care sã ne comunice ce se va întîmpla cu aceste pachete aflate în stoc. Cel mai sigur ele vor fi redistribuite categoriilor de beneficiari eligibili. Pînã în data de 13 noi invitam persoanele care se afla în una din categoriile prevãzute de lege, persoanele care în acest an ºi-au depus dosare,
Vremea schimbãtoare îi trimite direct la spital
D
e la o lunã la alta numãrul persoanelor din Valea Jiului, cu afecþiuni cardiace, care ajung la spital este din ce în ce mai mare. Ambulanþa este solicitatã zilnic pentru transportul cardiacilor, fie a celor cronici, ale cãror afecþiuni se acutizeazã, fie a celor la care boala abia se
la ºomaj, persoane cu handicap, persoane care au decizii de pensii ºi se încadreazã în categoriile prevãzute de lege sã vinã la depozitul nostru pentru cã pot beneficia de aceste pachete”, a declarat Loredana Piþ, ºef serviciu SPLAS. Pînã în prezent ºi-au ridicat pachete aproximativ 3800 de beneficiari, iar celelalte persoane care se
instaleazã. “Avem de destul de multe cazuri pe zi, iar insuficienþele cardiace sunt provocate ºi de vremea capricioasã”, susþin medicii. Acestea sunt doar cazurile transportate de ambulanþele de la Petroºani, în Valea Jiului numãrul persoanelor cu boli
medicul Alin Vasilescu. Spitalele care nu vor primi acreditare nu vor fi închise din 2016, având posibilitatea de a primi finanþare privatã. Monika BACIU încadreazã în categoria celor de pot primi alimente sînt aºteptate la depozit pînã în data de 13 februarie. “O mare parte au venit, unii dintre ei au ieºit din drepturi. Nu se mai încadreazã în niciuna dintre categorii. Pînã la aceastã datã au ridicat undeva la 3800 de persoane, însã cantitatea de alimente care a fost distribiuta pentru oraºul nostru a fost mult prea mare faþã de beneficiarii pe care i-am avut pe tabelele nominale iar din aceastã cauzã avem aceste pachete rãmase”, a mai precizat sursa citatã. Urmeazã ca sãptãmîna viitoare sã se ia o decizie în ceea ce priveºte alimentele ce nu vor fi ridicate de beneficiari. Monika BACIU
cardio-vasculare fiind mult mai mare. În cazul acestora orice schimbare de temperaturã este suportatã altfel decât în cazul unui om sãnãtos. Toate acestea, combinate cu scãderea nivelului de trai, cu o alimentaþie proastã condimentatã cu stresul cotidian, duc la înmulþirea bolilor de inimã. De aceeaºi pãrere sunt ºi medicii de urgenþã, care spun ca hipertensivii au de pãtimit în aceastã perioadã, iar vârsta la care oamenii încep sã sufere de boli cardiace este din ce în ce mai scãzutã. Maximilian GÂNJU
Bugetul din acest an nu va permite realizarea acestor lucruri din fonduri proprii. “Lucrãm la buget ºi suntem în discuþie cu serviciile din subordine. În principiu am cam încheiat în linii mari, dupã care trebuie sã consultãm toþi consilierii sã vedem dacã
Primãria Petroºani vrea un credit pentru finalizarea unor investiþii
mai existã alte propuneri sau modificãri. Bugetul de anul acesta este unul care nu va avea o notã preponderentã în ceea ce priveºte investiþiile pentru cã aici vorbim de sume
de bani foarte mari ºi nu ne permitem. Vom încerca sã accesãm un credit pentru a asfalta strãzile unde a fost introdusã canalizarea ºi unde nu existã asfalt, pentru cã
vroiam sã mergem pe acestã investiþie ºi cu introducerea gazului metan în zona Colonie. Valoarea acestui credit va fi în jur de 50 de miliarde de lei vechi, deci va fi o valoare mai micã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dacã la nivelul localitãþilor mici existã probleme în ceea ce priveºte alocãrile de la bugetul de stat, la Petroºani aceastã variantã nici nu se ia în calcul. “Noi nu am avut aceastã problemã pentru cã nu am
Angajaþii CJ Hunedoara, puºi la muncã
S
-a terminat era în care unii munceau iar alþii culegeau roadele muncii lor, dã asigurãri vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Dorin Gligor. Acesta conduce de facto „parlamentul judeþean” dupã plecarea lui Moloþ. Vor trebui sã munceascã ºi nu sã aplaude, iar meritele vor fi ale tuturor ºi nu doar ale unui singur om dornic sã-ºi facã imagine pe spatele celor care trudesc. Aºa urmãreºte actualul ºef al CJ Hunedoara
sã spele imaginea instituþiei, pãtatã de cei doi lideri ai PNL Hunedoara, Mircea Moloþ ºi Tiberiu Balint, odatã cu arestarea lor la domiciliu pentru fapte de corupþie. „Avem un aparat propriu al
16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
Consiliului Judeþean Hunedoara cu profesioniºti ºi cu mare capacitate de lucru, iar pentru a avea investiþii bine realizate trebuie sã-i punem la treabã. Lucrul acesta îl fac, iar chestiile acelea ce le-aþi vãzut, cã vin preºedinþi, vicepreºedinþi alergând dupã imagine, din punctul meu de vedere nu ne aduce soliditate în dezvoltarea judeþului. Degeaba munceºte un om ºi 200 îl aplaudã. Nu, vom munci 201 oameni, spun acest lucru fãrã sã critic pe nimeni. Sunt viziuni diferite de abordare a problemelor, dar trebuie
primit bani nici înainte de la bugetul de stat. Nu ne afecteazã în niciun fel, pentru cã nu am primit bani nici atunci ºi nici acum”, a mai subliniat edilul. Bugetul administraþiei locale este structurat pe baza încasãrilor la serviciul de taxe ºi impozite ºi nu numai. Monika BACIU
UPET, partener al Cehiei
U
niversitatea din Petroºani va participa la o conferinþã internaþionalã care va avea loc în Cehia.
sã le spun pe nume lucrurilor”, a declarat Dorin Gligor, vicepreºedinte CJH, cel care îndeplineºte rol de preºedinte interimar al instituþiei. Gligor a fãcut aceastã declaraþie întrebat fiind dacã va supraveghea îndeaproape investiþiile preconizate a fi fãcute de instituþie, în acest an, pe raza judeþului. Maximilian GÂNJU
Cea de-a 19-a ediþie a acestei conferinþe va avea ca temã tehnologia de prelucrare ºi procesare a mineralelor. Evenimentul va avea loc în perioada 4 - 6 iunie 2015 la Universitatea Tehnicã din Ostrava. Nu este pentru prima datã când reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului iau parte la aceastã conferinþã. Profesori universitari de la Petroºani au publicat lucrãri de cercetare în revistele de acest gen. Universitatea din Petroºani reprezintã o parte integrantã a comunitãþii academice internaþionale, împãrtãºind crezul în aceleaºi valori morale, educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale. În condiþiile fenomenului de globalizare, Universitatea din Petroºani este preocupatã de întãrirea participãrii la schimbul internaþional de valori, iar ca urmare a prestigiului de care se bucurã, actualmente existã programe de colaborare cu peste 18 universitãþi din Europa, America, Asia ºi Africa. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Lecþii de viaþã cu italienii din Pollicino
I
talienii de la Pollicino ne dau lecþii de viaþã ºi voluntarii au stabilit planuri importante pentru 2015. Copiii cu dizabilitãþi, dar nu numai ei, vor învãþa grãdinãrit, iar vânãtorii de munte italieni vin cu obiective clare în sprijinul comunitãþii din Petroºani. Vânãtorii de munte din Italia au venit din nou la Petroºani în aceastã sãptãmânã ºi, timp de o zi s-au întâlnit cu vânãtorii de munte, în rezervã, de aici. Au stabilit câteva planuri pentru 2015, iar copiii de aici vor învãþa grãdinãrit, în timp ce echipele de fotbal vor disputa un meci chiar în Italia, dupã Paºti. Pe lângã planurile cu vânãtorii de munte omologi de la noi, italienii nu uitã de copiii cu dizabilitãþi. An de an vin periodic la Petroºani ca sã susþinã activitatea acestui centru, fãrã de care micuþii nu ar avea nicio ºansã. La Casa Pollicino, copiii
HOTÃRÂREA NR. 1 / 2015
privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014 pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni Având în vedere Nota de fundamentare a Primarului municipiului Lupeni, Raportul Direcþiei Economice ºi avizul Comisiei de specialitate a Consiliului Local; În conformitate cu prevederile art.58 alin. (1 )lit. a din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale;
Meciul caritabil dintre Old”s Boy Petroºi ºi italieni se disputã pe teren strãin
C
cu dizabilitãþi care vin aici, dar nu numai ei, vor lua lecþii de grãdinãrit, iar o adevãratã serã va deveni funcþionalã în scurt timp. „Partenerii din Italia se gândesc sã construiasã pentru tinerii cu dizabilitãþi ºi nu numai pentru ei, pentru toþi copiii de la noi din centru, sau oricare alt copil care doreºte sã cunoascã ceva din grãdinãrit. Sã construiascã o serã de legume, în care sã lucreze copilaºii noºtri, sub îndrumarea unor specialiºti italieni”, spune Florentina Presecan, manager al Casei Pollicino din Petroºani, care deja îºi pune mari speranþe în
Þinând cont de prevederile Ordinului nr. 1780/ 19.12.2014 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind încheierea exerciþiului bugetar bugetar al anului 2014; În temeiul art. 36 alin. (2) lit.(b) ºi alin. (4) lit. “a” ºi art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Se aprobã utilizarea excedentului bugetar al anului 2014 în sumã de 1.129.845,10 lei pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare. (2) La întocmirea proiectului bugetului local al Municipiului Lupeni pentru anul bugetar 2015 Primarul
realizarea acestui nou proiect practic. Copiii cu dizabilitãþi au acces la acest proiect cu prioritate, dar sera va primi voluntari din toate categoriile sociale. Asta, mai ales cã voluntarii italieni le vor da lecþii gratuite despre cum sã aibã legume sãdite de ei. Diana MITRACHE
Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni vor respecta întocmai prevederile acestei hotãrâri. Art. 2 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 27 ianuarie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
opiii de la Casa Pollicino vor pleca în Italia. Deplasarea va avea loc cu prilejul returului meciului de fotbal care se va disputa între voluntarii de la Petroºani ºi cei din Italia. Turul a avut loc la Petroºani, iar acum italienii au lansat aceastã invitaþie. “Replica partidei de fotbal dintre seniorii din Italia cu cei din Petroºani va avea loc în luna aprilie în Italia, ocazie cu care voluntarii de
la Casa Pollicino au lansat deja invitaþia cãtre Old’s Boy din Petroºani ca partida sã aibã loc în Italia pe cheltuiala fotbaliºtilor italieni”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino. Copiii de la Casa Pollicino nu vor asista doar la meciul de fotbal. Timp de trei zile aceºtia vor vizita ºi cele mai importante obiective turistice din Italia. În cadrul mecilui de fotbal care s-a disputat la Petroºani a fost strânsã din donaþii suma de 1500 de lei. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Hoþii de fier ne aruncã în era rudimentarã
D
e la evoluþie la involuþie. În era în care totul din jur se modernizeazã, autoritãþile locale de la Petrila au fost nevoite sã punã la gurile de canal capace... de lemn. Acest fapt se datoreazã hoþilor de fier care nu contenesc în activitatea lor ilicitã. Pentru cã nu cumva sã se întîmple vreo nenorocire, autoritãþile locale au trebuit sã ia mãsuri rudimentare de înlocuire a capacelor de canal furate. Nu doar fierul vechi face
cu ochiul, ci ºi mobilierul stradal care este deseori distrus. Toate acestea nu fac altceva decît sã sãrãceasca bugetul local, care ºi aºa este la limita de avarie. "În cadrul Direcþiei Tehnice s-au desfãºurat activitãþi de înlocuire a coºurilor de gunoi degradate de pe stîlpi, s-au reparat ºi vopsit mese ºi bãnci de pe domeniul public, mobilierul de joacã a fost reparat ºi am achizionat mobilier nou", a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În ceea ce priveºte
Apãrãtor pentru ApaServ Valea Jiului
C
onsiliul Judeþean Hunedoara va angaja un avocat care sã reprezinte societatea de apã din Valea Jiului în instanþã. ApaServ are mai nmulte procese pe rolul instanþelor de judecatã din România, iar pentru a avea parte de apãrãtor corespunzãtor, instituþia judeþeanã va angaja un avocat. Mai multe dosare în care ApaServ Valea Jiului are diferite calitãþi sunt pe rolul instanþelor. Unul dintre acestea se aflã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi este un recurs formulat împotriva Incheierii nr 20/2014 pronunþatã de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia prin care s-a respins cererea de chemare în garanþie a SC VA TECH WABAG Deutschland ºi respectiv COWI Consulting Engineers Sand (Constructor ºi Inginer) în dosarul având ca obiect anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor, emis de Oficiul de Plãþi ºi Contractare Phare, prin care S.C. APA SERV VALEA JIULUI
capacele de canal, în cursul anului trecut, 60 de astfel de obiecte au dispãrut de pe raza
S.A. Petroºani a fost obligatã la plata sumei de 212.515.72 euro, reprezentând cheltuieli neeligibile la finalizarea mãsurii ISPA 2000/RO/16/P/PE/009 – 1, la Curtea de Apel Alba Iulia Secþia de contencios – administrativ. ApaServ Valea Jiului mai are nevoie de asistenþã ºi reprezentare în eventualitatea exercitãrii recursului împotriva soluþiei care se va pronunþa pe fondul cauzei de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dosar 757/57/2013, având ca obiect anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor, emis de Oficiul de Plãþi ºi Contractare Phare, prin care S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani a fost obligatã la plata sumei de 212.515.72 euro, reprezentând cheltuieli neeligibile la finalizarea mãsurii ISPA 2000/RO/16/P/PE/009 – 1, la Curtea de Apel Alba Iulia Secþia de contencios – administrativ. Pe rolul Judecãtoriei Sector 1 Bucureºti ApaServ are un alt dosar care vizeazã o amenda de 200.000 pentru abateri de la legislaþia achiziþiilor publice. Monika BACIU
localitãþii, iar nimeni nu le-a mai gãsit, deºi au fost sesizate ºi organele de anchetã în
acest caz. Pentru acest an, edilii au prins în bugetul local achiziþionarea de capace de canal confecþionate din materiale ieftine, care sã nu poatã fi valorificate la centrele de colectare a fierului vechi. "S-au montat un numãr de 60 de capace de canal confecþionate din lemn ºi în acest an am prins bani în bugetul local pentru a achiziþiona capace de canal din alt material decît metal pentru a nu mai fi furate de cãtre oamenii certaþi cu legea", a mai subliniat sursa citatã. ªi reprezentanþii societãþii de apã din
Valea Jiului au luat mãsuri pentru a stopa acest fenomen. Ca sã nu îi mai tenteze pe hoþii de fier vechi, noile capace sînt din material compozit, însã problema este cã sunt foarte scumpe. Astfel, în funcþie de greutatea la care rezistã, un asemenea capac costã între 100 ºi 150 de euro. La aceastã sumã se adaugã costurile de montare, care nu sunt deloc mici. Astfel, este nevoie de o placã de beton în care sã fie încastrat acest noi capac, care costã la rîndul ei circa 1.000 de lei. Monika BACIU
Minorii, vizaþi de Poliþie
I
nfractori de mici. ªase tineri din oraºul Petrila care încã nu au ajuns la vîrsta majoratului sunt în vizorul organelor de poliþie. Sãrãcia din zonã, dar ºi lipsa de supraveghere din partea pãrinþilor iau trimis pe ºase minori din Petrila direct la poliþie. Aceºtia sunt acuzaþi de mai multe furturi, ei aflîndu-se sub supravegherea Autoritãþii Tutelare. "În ceea ce priveºte Autoritatea Tutelarã, în evidenþã acesteia se afla 151 de minori, din care opt sunt cu curatele, 24 încredinþaþi unor persoane sau instituþii de ocrotire, avem
0735.183175
ºase minori infractori ºi 113 minori cu educaþie neglijatã", a declarat Toma Vargatu, secretarul Primãriei Petrila. Aceeaºi instituþie a întocmit peste 600 de anchete sociale la cerereea organelor de justiþie ºi nu numai."Autoritatea Tutelarã la cererea organelor de justiþie ºi a diverselor instituii a întocmit 610 anchete sociale", a mai spus sursa citatã. De la începutul anului ºi pînã acum alþi doi tineri minori au intrat în atenþia organelor de Poliþie. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015
Henþ cu mâna a României, SE STINGE echipã Steaua Bucureºti. Numai în epoca ULTIMUL „modernã” – sã-i zicem aºa la perioada de JIULIST dupã 1989 – au Am avut parcã mereu o trecere de ºtafetã de jucãtori ai Jiului care au evoluat la cea mai galonatã
poposit câþiva în curtea echipei care acum se chinuie sã-ºi menþinã brand-ul: Damian Militaru, strãlucitor
coordonator de joc în anii `90, apoi pe la mijlocul anilor 2000 a fost Vali Badea, dupã care a urmat pe bandã rulantã tripleta BicfalviPintilii-Breeveld. Între timp, Eric Bicfalvi ºi Mihai Pintilii ºi-au gãsit o viaþã mai bunã pe alte meleaguri, acum rãmânând „ultimul mohican” jiulist,
Poveºtile sportului
Febra tensiunii, cândva ºi în Valea Jiului...
N
ebunia din ultima vreme, cu implicarea sportivilor români în „regatul” tenisului de câmp – Simona Halep, Irina Begu – ne-a dus cu gândul sã aruncãm o privire spre acest sport în Valea Jiului. Dacã la ora actualã se poate vorbi despre unele performanþe sporadice la nivel de copii ºi juniori, prin secþia de la C.S.S. Petroºani, istoria consemneazã poziþii de frunte la acest sport în urmã cu mai multe decenii...
L
a Lupeni...
...„sportul alb” – tenisul, în epoca sa de glorie, a fost indiscutabil legat de patru nume: Dr. Ing. Eugen Bãdãrãu, director general al Societãþii Carbonifere Petroºani, Ing. Alexandru Cozmovici, directorul Minei Lupeni, Dr. Eugen Constantinescu, directorul Spitalului Lupeni ºi echipierul nr. 1, Jurist Gabor Zoltan, care secondat de Cozmovici în echipa sistem Cupa Davis, a constituit echipa etern ocupantã a locului doi în clasamentul pe echipe în
Cupa României la tenis România, în perioada 1938-1948. Limpezirea situaþiei minelor Vãii Jiului, Urmare a abolirii existenþei lor organizatorice dupã vechile canoane austro-ungare (grupãri de societãþi pe acþiuni a 2-3 mine), a determinat la începutul anilor treizeci, naºterea Societãþii Petroºani. Din Lonea ºi pânã în Uricani, au renãscut multe talente ale Vãii, inclusiv sportul care s-a ºi diversificat. Existenþa la cârma minei Lupeni a Ing. Cozmovici, (cumnat cu Dr. Ing. Bãdãrãu) a fost determinatã în construcþia celor patru terenuri de tennis, în cunoscutul cartier „Colonia Oficiantilor”. Excavatoare umane, minerii, au sãpat în adâncime patru metri, asigurând un sistem de drenare unic, cu pietre gradual
Nicandro Breeveld. Un Breeveld care pâlpâie din ce în ce mai puþin intens, chiar ºi acum într-un grup destul de diminuat din punct de vedere valoric, având o prestaþie modestã în cele 20 de minute folosit în primul amical al Stelei în Antalya, 0-2 cu Sturm Graz (Austria) pe sta-
mãrunþite spre suprafaþã ºi capacitate, constituind cel mai corespunzãtor pat pentru straturile de zgurã depuse pe categorii de fineþe. Cele patru terenuri omologate de Federaþia Românã de Tenis, monitorizate pe durata construcþiei, au fost declarate cele mai bune din þarã, adevãrate mese de biliard! Inaugurarea lor s-a fãcut în 1934, iar faima terenurilor s-a extins rapid, aducând pentru meciuri demonstrative toatã crema tenisului de atunci: Tãnãsescu, Cobzuc, Caralulis, Ivan Ilie, gemenii Gogu ºi Marin Viziru glorii în devenire, (grupa de bucureºteni), Arnulf Schmidt de la Braºov, Willer de la Timiºoara ºi Gabor de la Universitatea Cluj (vicecampion naþional în 1936). Celebrele (doar prin plasarea în Capitalã) terenuri Doherty, Dr. Staicovici, Arsenalul Armatei, erau mereu în umbra celor de la Lupeni. La 1 iunie 1938, la insistenþele delegaþiei trimisã de generalul Bãdãrãu (compusã din Ing. Cozmovici ºi Dr. Constantinescu) la Cluj, deveanul Gabor, ajuns o glorie a tenisului în cadrul C.S. „Universitatea” din Cluj ºi a celui naþional, acceptã o vremelnicã venire la Lupeni pentru „revigorarea” tenisului din Vale, mai ales cã între timp ºi-a terminat studiile universitare. A bãut însã apa de Lupeni, iar rezultatul este cunoscut: a rãmas aici în oraºul în care îºi parcurge începând din 1988 ºi Drumul cel Lung. Echipa Gabor-Cozmovici, mereu pe locuri fruntaºe pe þarã în clasamentul pe echipe, valoarea recunoscutã ºi în plan naþional al primului, calitatea deosebitã a terenurilor, ospitalitatea organizatorilor concursurilor de la Lupeni, superbul decor montan, au determinat o permanentã vizitare a Lupeniului de cãtre elita tenisului româ-
dionul din Belek. S-a complicat mai tot timpul la mijlocul terenului, punând de vreo 3-4 ori adversarul pe contraatac care a ºi marcat un gol, cel din minutul 80, în timpul „mandatului” sãu în teren. A secat izvorul Jiului cãtre Steaua, asta e evident, dar în curând va dispãrea ºi albia...
nesc. Bucureºtenii, îºi asumau chiar ºi neplãcerile cãlãtoriei cu mijloace improvizate pe ruta Filiaºi-Lupeni, magistrala feroviarã Bumbeºti-Livezeni fiind datã în exploatare abia în 1948. Iar ACP-ul, mai târziu URUMP, nu mai prididea cu livrarea eternei lãmpi de miner, nichelatã ºi gravatã cu înscrisuri, atât de admiratã de participanþi. Cu o activitate întreruptã în intervalul 1942-1946 din motive de rãzvoi, echipa Gabor-Cozmovici a mai strãlucit pentru ultima oarã în 1947-48, când dupã naþionalizarea Societãþii Petroºani cumnaþii BãdãrãuCozmovici pãrãsind Valea, pe terenurile celebre a
început sã creascã iarba. Sportul alb, considerat un apanaj al „capitaliºtilor exploatatori” a fost desfiinþat ca secþie din cadrul C.S. Minerul. În intervalul 1958-1965, graþie unui director liberal în gândire, Nicolae Nicorici, în tenisul lupenean s-a mai produs un reviriment. Cu un statut al salarizãrii asemeni fotbaliºtilor, mina a sprijinit secþia de tenis, trãitori în Lupeni în aceastã perioadã ca jucãtori fiind cunoscuþii Ivan Tilden, Alexe Bardan, Nicu Burcescu ºi Titi
Vasilescu, cãrora le adãugãm cu veneraþie pe marele maestru în construcþii ºi întreþinere de terenuri, Petre Alexandru. Nea Sandu „Bucureºteanu”, a bãut ºi el apã de Jiu! S-a stins din viaþã la aproape 90 de ani, vremelnic retras la Deva, rãmas în amintirea lupenenilor ºi pentru minunatele terenuri de hochei ºi patinaj, covorul de gheaþã fiind creat de harnicul nea Sandu în nopþile geroase, peste minunatul cobor de zgurã construit de înaintaºii sãi în 1934! Iar terenurile ºi echipierii mai sus pomeniþi, primeau mereu vizita eºalonului doi bucureºtean (din care începeau sã se distanþeze celebrii NãstaseÞiriac) compus din Eugen Cristea, Ghe. Boaghe ºi Angelica Julieta Nemian (cãpitan nejucãtor Cristea Caralulis) de asemeni a braºovenilor Gunther Bosch ºi Hermina Brener. Dupã disputele de pe teren, în întâlniri cu caracter particular la iarbã verde, tineretul ascultã cu veneraþie amintirile veteranilor, prieteni de o viaþã, Zolti Gabor ºi Tache Caralulis. Astãzi, gloria terenurilor de tennis a României a ajung din pãcate maidan, mostra de trecere de la grandoare la decadenþã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU