Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 789
Cronica Vãii Jiului Marti, 3 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Liber sau închisoare?
Sentinþã în dosarul lui Alin Simota mul de afaceri Alin Simota O aflã marþi dacã va fi
condamnat din nou de magistraþi, în dosarul de evaziune fiscalã care se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani. La termenul din 27 ianuarie, judecãtorii au amânat pronunþarea sentinþei pentru data de 3 februarie, dupã ce mai amânaserã încã o datã pronunþarea. Dosarul este de aproape doi ani pe rolul instanþei de judecatã, iar prejudiciul calculat de anchetatori este de 440.000 de lei. Alin Simota a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa Simota a cerut ºi o expertizã financiar – cotabilã, care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Costurile expertizei au fost suportate
chiar de inculpat, care a achitat 5.400 de lei. Pe de altã parte, anchetatorii au calculat prejudiciul în aceastã cauzã la suma de 440.972 de lei. De precizat cã Alin Simota se aflã la ora actualã în arest, la Penitenciarul Aiud, ºi mai este judecat într-un dosar ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. De asemenea, procurorii de Crimã Organizatã mai instrumenteazã încã o cauzã pe numele acestuia pentru posibile fapte de evaziune fiscalã ºi delapidare. În plus, judecãtorii de la Deva l-au condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, în data de 23 decembrie, pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. Dosarul se aflã la Curtea de Apel Alba Iulia, în faza de contestaþie. Car men COSMAN-PREDA
CORNEL RESMERIÞÃ, KNOCKOUT ÎN “GALA BUTE”
„V
ã spun când mã întorc acasã”, au fost cuvintele lui Cornel Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni, imediat dupã ce mascaþii l-au sãltat luni dimineaþã din casa în care locuieºte. Procurorii DNA au descins într-un dosar ºi au fãcut percheziþii la casa alesului local, de unde au luat mai multe documente ºi au plecat cu primarul în dubã. >>> PAGINILE 4-5
Mãsuri antimarginalizare socialã doar pe hârtie
P
roiecte pentru combaterea marginalizãrii sociale „beton” în teorie, dar imposibil de transpus în practicã. Sãracii au dreptul la o locuinþã socialã, iar pentru persoanele cu handicap existã chiar prevederi speciale. Din pãcate în realitate lucrurile sunt departe de a se întâmpla aºa cum scrie la lege. De exemplu, la Petrila aleºii locali au adoptat programul anual al mãsurilor pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale. Cu puncte clare, distincte, totul pentru a face viaþa mai uºoarã celor aflaþi în dificul-
tate. „Obiectivul acestui proiect este acela de a garanta accesul efectiv la drepturi fundamentale ºi elementare cum ar fi dreptul la un loc de muncã, accesul la o locuinþã sau la serviciile publice de strictã necesitate cum sunt energia electricã, apã, etc, prin instituirea unor mãsuri de prevenire ºi
combatere a marginalizãrii sociale”, a precizat primarul Ilie Pãducel. Dincolo de locuinþele cu chirie de la stat, cum se spune, planul de mãsuri prevede, pentru persoanele cu handicap, condiþii speciale ºi chiar o camerã de locuit suplimentar faþã de normele prezentate de lege sau prioritate la acordarea unei locuinþe din fondul locativ de stat pentru persoanele care urmeazã sã pãrãseascã instituþiile de ocrotire de tip rezidenþial. În realitate, însã, lucruruile stau cu totul altfel decât pe
hârtie. Edilul recunoaºte cã nu existã nicio locuinþã liberã, cu atât mai puþin care sã aibã ºi camere suplimentare pentru persoane cu handicap. „Acum la aceastã orã, nu avem nicio locuinþã proprietate de stat liberã”, recunoaºte primarul Petrilei, Ilie Pãducel, care a propus amenajarea încã unui bloc care sã aibã destinaþie de locuinþe pentru persoanele cu venituri mici. Dar asta când vor fi bani. La Petroºani situaþia este identicã. Nu existã decât un bloc cu destinaþia de locuinþe sociale ocupat la capacitate maximã, iar restul sunt
proiecte. „Toate locuinþele sunt ocupate. Avem unele dosare în instanþã, acolo unde sunt restanþe la chirie, alte cazuri sunt câºtigate de cãtre noi, iar instanþa i-a obligat sã achite chiria restantã, dar locuinþe disponibile nu avem”, a precizat primarul din petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. ªi la Petroºani existã un proiect de amenajare a încã unui bloc de locuinþe sociale, pe amplasamentul fostei garnizoane din Colonie, care trebuia finanþat de ANL, însã deocamdatã lucrurile stagneazã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
Burse pentru studenþii din Petroºani istemul de subvenþionare a cheltuielilor cu ºcolarizarea S studenþilor eminenþi s-ar putea aplica
din nou la Universitatea din Petroºani, dupã ce conducerea a discutat cu unele companii aceastã posibilitate. Companiile de stat sau private interesate de specialiºti bine pregãtiþi ar putea acoperi cheltuielile studenþilor pe perioada cât se specializeazã la Universitatea din
Petroºani, dacã un proiect al acestei instituþii de învãþãmânt se va concretiza. Specializãri cu tradiþie cum ar fi cele din industria minierã, de care este iarãºi nevoie,
Excedent pentru dezvoltare
D
ar putea fi finanþate de companii cum este Complexul Energetic Oltenia ori chiar CE Hunedoara. „Dorim pe viitor sã
cãutãm posibilitãþi de repartizare a unor absolvenþi ai noºtri în cadrul Complexului Energetic Oltenia, vrem sã cãutãm ca ei (n.r. CEO) sã ia în
Religia, opþionalã în ºcoli, din septembrie
upã un an 2014 greu din punct de vedere financiar, administraþia localã din Lupeni, are excedent bugetar.
eligia a devenit o simplã materie opþionalã în ºcolile româneºti.
Datoriile administraþiei au fost ºterse de alocãrile Guvernamentale, iar consilierii locali au aprobat utilizarea excedentului bugetar în valoare de 1,1 milioane de lei. “La sfârºitul anului bugetar 2014 avem un excedent al bugetului local în sumã de 1,129,845 lei provenit atât din secþiunea de funcþionare cât ºi din secþiunea de dezvoltare, avem obligaþia sã aprobãm preluarea acestei sume în bugetul local al anului 2015 ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare”, se aratã în nota de fundamentare. Banii urmeazã sã fie utilizaþi pentru proiectele de dezvoltare din cadrul localitãþii. Monika BACIU
Asta, dupã ce Curtea Constituþionalã a României a decis ca fiind neconstituþionalã obligaþia de a face o cerere pentru ca elevii sã nu participe la ora de religie. „Eu cred foarte mult cã au fost înregistrate greºeli ºi de o parte ºi de alta. Pãrerea mea personalã este cã vor exista ore de religie în viaþa copiilor ortodocºi pentru cã ºi biserica romano-catolicã se ocupã de educaþia religioasã. Cred cã ºi profesorii de religie ar trebui sã colaboreze puþin cu preoþii ºi
R
Dupã eºecul de la “simulãri”, profesorii “adopteazã” elevi
S
imulãrile examenelor de “capacitate” respectiv bacalaureat s-au soldat cu rezultate dezastruoase. Peste 70% dintre elevii hunedoreni din clasele a 8-a, respectiv a 12-a, nu au reuºit sã obþinã o notã de trecere. La ªcoala Generalã Nr. 2 din cartierul petroºenean Colonie, de exemplu, cea mai mare notã obþinutã la simularea capacitãþii a fost 1,80 la matematicã. Nici elevii de liceu, de la unele
unitãþi ºcolare din localitate, nu au obþinut prea multe note de trecere. “Examenul de bacalaureat a decurs în condiþii normale dar, din pãcate, rezultatele obþinute de cãtre elevi nu ne onoreazã pentru cã niciunul dintre ei nu a obþinut o notã de trecere. Situaþia este valabilã ºi pentru copiii de la
ºcoala din Colonie care se aflã în subordinea noastrã. Dupã acest eºec, colegii mei mai tineri au venit cu o iniþiativã care i-a uimit ºi pe cei de la inspectoratul ºcolar. Ei au decis sã adopteze, în ghilimele fie spus, câte 2 – 3 elevi pe care îi vor asculta la disciplinele de bacalaureat. Deci, pe lângã faptul cã
practicã studenþi, sau cum am mai fãcut ºi cu CNH pe vremuri, ei sã le ofere ceva burse. Am discutat cu directorul Complexului Energetic Oltenia, sã
sã mai schimbe un pic programul din punct de predare al religiei în ºcoli. Atunci, consider eu, cã nu vor mai fi niciun fel de probleme. Sã mai lase din excesul de zel, sã mai treacã ºi pe la Sfânta Bisericã ºi atunci, cu siguranþã, lucrurile nu vor mai fi aºa cum sunt în prezent”, a declarat preotul Gabriel Bulf. În prezent religia, încã, este studiatã de cãtre toþi elevii. Mai puþin de cãtre cei ai cãror pãrinþi au cerut excluderea ei din orar... Decizia Curþii
deschidem ºi aceste pârtii de colaborare. Aºa vor redeveni specializãrile noastre cu tradiþie foarte atractive pentru zona Olteniei”, a declarat directorul IMIT din cadrul Universitãþii Petroºani, prof. Radu Sorin. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului este singura din þarã care are specializãri în inginerie minierã. Maximilian GÂNJU
Constituþionale, care eliminã obligativitatea orelor de religie din ºcoli, va intra în vigoare cu începere din anul ºcolar 2015 – 2016. Mir cea NISTOR
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
profesorii de specialitate la românã, matematicã, biologie, geografie sau chimie fac ore de pregãtire suplimentarã, aceºti colegi voluntari îi vor asculta pe elevi din ceea ce se predã la aceste ore de pregãtire. Asta în ideea ca, la viitoarele simulãri, sã înregistrãm o îmbunãtãþire a notelor ºi rezultatelor”, a precizat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. În perioada 23 – 25 februarie sunt programate noi simulãri ale examenelor de capacitate ºi de bacalaureat, de aceastã datã la nivel naþional. Mir cea NISTOR
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
Turã continuã la minele viabile din Valea Jiului roducþie de huilã mai mare ºi salarii P net superioare pentru mineri. La asta se va ajunge dacã oficialii
sâmbete lucrate compensaþia constã în zile de repaus, conform Codului muncii ºi Contractului Colectiv de Muncã. Pe fiºa de platã, diferenþele s-au vãzut, aºa cã, din datele de pânã acum, minerii nu ar avea nimic împotrivã sã lucreze în sistem de turã continuã pentru cã asta înseamnã aproape dublarea salariului.
Complexului Energetic Hunedoara vor reuºi sã implementeze tura continuã la unitãþile miniere înglobate în structura energeticã. Rezultatele acestei mãsuri ce urmeazã a fi luate sunt notabile, spun oficialii Complexului Energetic Hunedoara. „Se doreºte implementarea turei continue, ceea ce duce atât la creºterea producþiei,c ât ºi a veniturilor. Producþia creºte ci circa 300.000 de tone”, a declarat direc-
torul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi. Anul trecut, producþia totalã a fost de 1,2 milioane de tone de huilã, însã necesarul pentru cele douã termocentrale este mai mare. Ca sã acopere stocurile, minerii au venit la lucru ºi sâmbãta ºi duminica în ultima parte a anului 2014,
iar rezultatele s-au vãzut pe fiºele de platã, în condiþiile în care posturile prestate în week-end se plãtesc suplimentar. Astfel, minerii au coborât în
Disponibilizãrile CEH, nerecunoscute de sindicaliºti
S
indicaliºtii din minerit nu recunosc nici un plan de disponibilizare de la minele viabile. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele a fãcut declaraþii luni dimineaþã, în care a recunoscut cã nu a fost deloc consultat cu privire la posibilele disponibilizãri ºi nici nu se pune problema sã fie de acord cu ele. „Este vorba despre 540 de disponibilizãri, care nu au nicio fundamentare serioasã. Este doar o prezentare a acestui numãr, de cãtre directorii de sucursale. Nici nu ºtiu dacã nu cumva a fost impus acest numãr. Este un plan pe care noi nu îl recunoaºtem. Am fost invitaþi pentru consultare doar la partea tehnicã, unde am vorbit doar de investiþiile CEH, pentru partea în care se vorbeºte de concedieri ºi tãieri de drepturi ºi diminuãri, noi am primit doar o informare pe un format greu lizibil”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din Valea Jiului.
Mai mult, sindicaliºtii din huilã vor sã participe la mitingul anunþat pe final de sãptãmânã de cei de la Gorj. „Joi este acþiunea mare a FNME. Aºteptãm ca sindicaliºtii sã primeascã aprobãrile de la primãria Târgu Jiu ºi, în mãsura în care se confirmã, vom fi peste 20 de sindicaliºti de la Muntele la acel protest”, a mai spus Nica. Sindicaliºtii din huilã, lignit, dar ºi cei de la Cernavodã s-au întâlnit, la finele sãptãmânii trecute, la Lupeni, iar acolo au pus bazele unor noi idei sindicale. Aºa au decis ºi sã se alãture protestelor care vor veni, dar spun cã sunt o forþã pentru cã reprezintã producãtorii strategici de energie din þara noastrã. „Sâmbãta trecutã la Lupeni a avut loc Consiliul de Coordonare al FNME, care a adunat (metaforic vorbind ) peste 6.500 de MWh, în ideea în care, am fost alãturi cei de la CEO, CEH, dar ºi Cernavodã. Dacã luãm în calcul cã în România se consumã între 6 ºi 7.000 de MWh zilnic, putem spune cã sâmbãtã la Lupeni puteam sã þinem tot consumul de energie din România ºi spun asta tocmai pentru a încerca sã dau greutatea pe care o avem noi, cei 3 producãtori de energie electricã”, a mai spus Nica. Sindicaliºtii s-au arãtat nemulþumiþi de felul în care administraþia, fie ea de la CEO, sau de la CEH, refuzã dialogul social ºi au promis miºcãri de protest în minerit. Diana MITRACHE
subteran în toate sâmbetele din lunile noiembrie ºi decembrie. Pentru douã zile de sâmbãtã au fost plãtiþi cu spor de 100%, iar pentru celelalte douã
U
rmeazã disponibilizãrile
Pe de altã parte, indicatorii tehnico – economici ai CEH obligã entitatea
Primarul Pãducel cere angajãri în minerit
P
rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, solicitã angajarea de tineri la mina Lonea. Mina Lonea va rãmâne singura unitate minierã funcþionalã de pe raza localitãþii, iar edilul petrilean solicitã imperios angajarea unor tineri la aceastã subunitate a Complexului Energetic Hunedoara. Acesta a apelat atât la sprijin administrativ cât ºi la sprijin politic. “Am fost la începutului anului la domnul ministru Gerea, la Bucureºti, am fost în audienþã la directorul general, am fost în audienþã ºi am ridicat problema domnului preºedinte Nistor ºi voi insista în continuare ºi am trimis memorii scrise pentru angajarea tinerilor la mina Lonea pentru cã este singura unitate minierã care mai rãmâne în oraºul Petrila din cele cinci
Bãtut mãr dupã ce s-au luat la harþã
U
n bãrbat de 58 de ani din Petroºani a ajuns pe patul de spital, bãtut bine ºi tâlhãrit, dupã ce s-a certat într-un bar cu un tânãr. Angajaþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani au fost cei care i-au anunþat pe poliþiºti, dupã ce au vãzut loviturile de pe trupul victimei. „Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de un asistent medical la Unitatea de Primiri Urgenþe
eneregticã sã aplice un program de restructurare ºi eficientizare, care implicã reducerea cheltuielilor ºi reduceri de personal. Sunt 540 de persoane care ar urma sã pãrãseascã anul acesta sistemul, dintre care 160 de la Divizia Minierã – personal TESA ºi suprafaþã – iar restul de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Ca sã poatã fi aplicat, însã, programul propus de conducerea Complexului trebuie sã primeascã avizul Ministerului Energiei, dar ºi pe cel al Fondului Monetar Internaþional. Car men COSMAN-PREDA
unitãþi miniere care funcþionau acum câþiva ani. ªi aceastã unitate a rãmas cu efectivul la un sfert din efectivul care era la mina Lonea odatã, când producea 4200 de tone de cãrbune pe zi, are sub 1000 de angajaþi. Este foarte necesarã angajarea tinerilor la mina Lonea pentru cã este minã pe program de dezvoltare ºi trebuie sã se reînfiinþeze inclusiv sectorul de pregãtiri la mina Lonea, sã se aprovizioneze cu cele necesare pentru protecþia ºi siguranþa a salariaþilor ºi a zãcãmântului. Este necesar sã se angajeze. Nu noi facem angajãri, dar nu îmi este indiferent dacã se fac sau nu angajãri pentru cã copiii minerilor de la mina Lonea trebuie sã lucreze în activitatea minierã ºi sã fie întineritã forþa de muncã ºi dacã se angajeazã tineri, conducerea Complexului trebuie sã fie conºtientã cã cheltuielile cu salarizarea vor fi mai mici decât cele de acum”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Nu este pentru prima datã cãnd Ilie Pãducel bate pe la uºile miniºtrilor pentru a le cere locuri de muncã. În aceastã perioadã vor avea loc 65 de angajãri la Mina Livezeni. Monika BACIU Petroºani, cu privire la faptul cã la sediul unitãþii s-a prezentat un bãrbat, care se pare cã a fost victima unei agresiuni. Poliþiºtii s-au deplasat la faþa locului ºi au stabilit cã este vorba de un bãrbat în vârstã de 58 de ani, din municipiul Petroºani, care a declarat cã, pe fondul unor discuþii în contradictoriu, a fost agresat un bãrbat în vârstã de 37 de ani, în timp ce se afla la un bar din localitate, fiindu-i totodatã sustras ºi telefonul mobil”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie ºi l-au reþinut pe bãtãuº. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
„V
CORNEL RESMERIÞÃ, KNOCKOUT ÎN “GALA BUTE”
ã spun când mã întorc acasã”, au fost cuvintele lui Cornel Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni, imediat dupã ce mascaþii l-au sãltat luni dimineaþã din casa în care locuieºte. Procurorii DNA au descins într-un dosar ºi au fãcut percheziþii la casa alesului local, de unde au luat mai multe documente ºi au plecat cu primarul în dubã. Luni dimineaþã, strada pe care locuieºte primarul Cornel Resmeriþã a fost alertatã de girofarele mascaþilor care au descins la locuinþa sa, aflatã într-un cartier de blocuri. Mascaþii au ieºit cu mai multe documente ºi, la final, dupã ce ºi-a îmbrãþiºat soþia, Cornel Resmeriþã a plecat, cel mai probabil la audieri. „Vã spun când mã întorc acasã!”, a fost singura declaraþie a primarului Cornel Resmeriþã în momentul în care s-a urcat în duba jandarmilor, dupã ce ºi-a îmbrãþiºat în curtea casei sale, soþia. Luni au fost fãcute 18 percheziþii într-un dosar ce vizeazã o fraudã la Gala Bute. Procurorii DNA au descins ºi la Adrian Gãrdean suspectat ºi el de complicitate în acest dosar. Încrengãtura ar fi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
pornit de la societatea Termogaz, controlatã de Gãrdean, care ar fi primit bani, prin primãria Lupeni. Adrian Gãrdean controleazã S.C. Termogaz Company S.A. (administrator este Lupulescu Miron, dar acesta doar semneazã) care este o societate specializatã în lucrãri de construcþii, care a încheiat în perioada 2010-2011 mai multe contracte de achiziþie publicã finanþate din fondurile M.D.R.T., veniturile societãþii în aceastã perioadã fiind reprezentate aproape exclusiv din plãþile efectuate în baza acestor contracte – aproximativ 45 milioane RON. S.C. Termogaz Company SA a transferat în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. sumele de 900.000 RON la 28.12.2011 ºi
2.100.000 RON la 29.12.2011. Pentru a justifica aceste plãþi, între cele douã societãþi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau sã fie organizate de Obreja Rudel. Suma astfel obþinutã de S.C. Europlus Computers S.R.L. (luând în considerare impozitele aferente tranzacþiei) a fost folositã pentru achitarea integralã a creditului bancar la 29.12.2011 ºi 8.02.2012. Caracterul fictiv al tranzacþiei dintre S.C. Termogaz Company S.A. ºi S.C. Europlus Computers S.R.L. a fost constatat ºi de reprezentanþii organelor fiscale, care au omis însã sesizarea organelor de urmãrire penalã, existând indicii cã decizia a fost luatã de cãtre Vasile Rusan, funcþionar cu atribuþii de conducere în cadrul Administraþiei finanþelor Publice Hunedoara, în schimbul unor beneficii materiale
primite de la Adrian Gârdean. Având în vedere relaþiile pe care Adrian Gârdean le avea cu ªtefan Lungu, consilierul personal al ministrului Elena Udrea, existã indicii cã aceºtia au intermediat legãtura dintre administratorii societãþii comerciale ºi reprezentanþii MDRT. Pentru a diminua impactul fiscal al tranzacþiei, S.C. Europlus Computers S.R.L. a înregistrat la rândul sãu în contabilitate cheltuieli fictive în baza unor documente emise de societãþi de tip fantomã.
I
mplicarea primarului din Lupeni
Pentru a obþine fondurile din care a plãtit ulterior suma de 3.000.000 de lei cãtre S.C. Europlus Computers S.R.L., S.C. Termogaz Company S.A. a beneficiat de un contract de achiziþie publicã finanþat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi
Transporturilor atribuit cu încãlcarea dispoziþiilor legale de cãtre reprezentanþii MDRT, municipiului Lupeni. Valoarea contractului a fost în mod vãdit supraevaluatã, iar plata s-a realizat în baza unor înscrisuri falsificate, cu ajutorul unei finanþãri alocate de cãtre MDRT în regim de urgenþã. În cursul anului 2009, Municipiul Lupeni achiziþionase de la S.C. Elmera S.R.L. Lupeni servicii de proiectare având ca obiect realizarea reþelei de alimentare electricã a staþiunii Straja. Conform devizului general din proiectul tehnic întocmit de S.C. Elmera S.R.L., valoarea estimatã a lucrãrilor era de peste 8 milioane de lei inclusiv TVA. La 26.09.2011 S.C. Termogaz Company S.A. a întocmit o notã de fundamentare, semnatã de directorul general Miron Lupulescu, prin care susþinea cã este necesarã achiziþia
unor lucrãri suplimentare la un contract deja încheiat cu Municipiul Lupeni, pentru a realiza alimentarea cu energie electricã a staþiunii Straja. În motivarea notei au fost invocate circumstanþe imprevizibile, susþinându-se cã în contractul iniþial nu a fost cuprinsã alimentarea cu energie electricã a staþiunii, deºi aceste lucrãri au fost luate în calcul în structura devizului general. Totodatã, a fost întocmit un memoriu tehnic de cãtre proiectantul SC CPPC S.A. ºi un memoriu justificativ de cãtre dirigintele de
ºantier înscrisuri cu conþinut identic notei de fundamentare. Memoriul tehnic a fost aprobat de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La 27.10.2011, ºeful biroului de achiziþii ºi investiþii al municipiului Lupeni, a întocmit o notã justificativã prin care susþinea necesitatea realizãrii lucrãrilor ºi propunea atribuirea contractului cãtre Termogaz Company prin procedura negocierii fãrã publicarea unui anunþ de participare. Valoarea estimatã a contractului a fost de peste 11 milioane de lei inclusiv TVA ºi a fost stabilitã pe baza datelor comunicate de Termogaz Company, deºi primãria deþinea deja un proiect tehnic pentru aceeaºi
lucrare care prevedea o valoare mult mai scãzutã, iar legea prevede cã valoarea estimatã trebuie stabilitã de autoritatea contractantã în mod independent, fãrã participarea operatorului economic, pentru a garanta o utilizare eficientã a fondurilor publice. Alegerea procedurii de atribuire directã a fost justificatã prin faptul cã operatorului S.C. Termogaz Company S.A. deþine o exclusivitate din motive tehnice datoritã lucrãrilor pe care le efectua deja în zonã. În realitate, aºa cum rezultã din nota de control întocmitã de Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea
ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice, împrejurarea invocatã nu poate fi consideratã o exclusivitate tehnicã. Lucrãrile puteau fi realizate de orice alt operator economic autorizat, împrejurare confirmatã de faptul cã în realitate Termogaz Company a subcontractat execuþia contractului cãtre societãþile Centrum Lux ºi Vis Instal pentru valori mult mai mici decât cele achitate de primãria Lupeni. Totodatã, unitatea administrativ teritorialã achiziþionase deja serviciile de proiectare a lucrãrii. Potrivit legii, pentru atribuirea contractului de execuþie a lucrãrilor ar fi trebuit sã fie organizatã o licitaþie, pornind de la valoarea estimatã prin proiectul
tehnic deja întocmit. Nota justificativã a fost aprobatã de primarul Cornel Resmeriþã, iar la 11.11.2011 s-a încheiat contractul de lucrãri între Primãria Municipiului Lupeni, reprezentatã de primar, ºi Termogaz Company, reprezentatã de directorul Miron Lupulescu, având ca obiect actualizarea proiectului tehnic ºi executarea lucrãrilor de alimentare cu energie electricã a Staþiunii turistice Straja. Preþul negociat de pãrþi a fost de aproape 11 milioane de lei inclusiv TVA, iar durata prevãzutã a fost de 12 luni. Potrivit contractului, plãþile parþiale puteau fi
fãcute numai la valoarea lucrãrilor executate, dovedite prin situaþii de lucrãri provizorii confirmate în 5 zile de la prezentare. Contractul a fost semnat de cãtre primarul Cornel Resmeriþã ºi de directorul general Lupulescu Miron. La data de 14.11.2011 a fost emis ordinul de începere a lucrãrilor, semnat de primarul Cornel Resmeriþã. La 14.11.2011 s-a realizat recepþia proiectului tehnic, iar 29.11.2012 s-a realizat recepþia lucrãrilor de alimentare cu energie electricã. La 13.12.2011 s-a încheiat un proces verbal care atesta primirea de cãtre Municipiul Lupeni a 6 posturi de transformare, bunurile fiind predate scriptic cãtre Municipiul Lupeni.
Cine o fi fost cu votu`mpotrivã?
D
e curând, de când a fost ales în funcþia de viceprimar fostul comandant Nicolae Florin, umblã vorba prin târg cã unul a trãdat. 18 voturi pentru ºi unul împotrivã.
Probele administrate au demonstrat cã toate aceste înscrisuri au un conþinut nereal, iar în realitate lucrãrile nu fuseserã efectuate la momentul recepþiei. Din înscrisurile depuse la dosar rezultã cã lucrãrile de executare a liniei electrice au fost în realitate finalizate în cursul anului 2013. La 13.12.2011 s-a încheiat un act adiþional la contractul de finanþare încheiat anterior între MDRT ºi UAT Municipiul Lupeni care avea ca obiect lucrãrile de dezvoltare a staþiunii Straja. Prin actul adiþional s-a alocat suplimentar din bugetul MDRT suma de 12 milioane lei. La 14.12.2011 Municipiul Lupeni a transmis documentele justificative ºi a solicitat efectuarea plãþii, iar MDRT a efectuat plata în contul de trezorerie al Municipiului Lupeni dupã doar douã zile. Asta deºi, potrivit datelor comunicate de Agenþia Naþionalã pentru Turism, în cursul anului 2011 intervalul mediu de la data solicitãrii formulate de UAT pânã la
data efectuãrii plãþii corespunzãtoare era de 28 de zile calendaristice. La 21.12.2011 Municipiul Lupeni a transferat suma de 12 milioane RON în contul trezorerie al Termogaz, din care 8.100.000 lei conform contractului având ca obiect actualizarea proiectului tehnic ºi executarea lucrãrilor de alimentare cu energie electricã a Staþiunii turistice Straja. La 27.12.2011, Termogaz a transferat aceste sume din contul de trezorerie în conturile curente, iar în zile de 28 ºi 29.12.2011 a realizat douã plãþi în valoare totalã de 3.000.000 RON cãtre S.C. Europlus Computers S.R.L. În dosar ar fi implicat ºi Cristian Condoiu, ºef achiziþii în Primãria Lupeni, care în luna octombrie 2011 a întocmit o notã justificativã prin care a atribuit imperios lucrãrile cãtre Termogaz Company, prin procedura negocierii fãrã publicarea unui anunþ de participare. Diana MITRACHE
Sã ne gândim un pic. Nicolae Florin, Ioan Rus ºi Postolache s-au întâlnit într-o searã (sau mai multe) la un club organizat de pe strada lu` Iancu… Club Femina. UNPR-ul este în alianþã cu PSD, deci, unii dintre ei, s-au pus de acord cu alegerea viceprimarului. Pentru PD-L, PNL ºi PP-DD nici nu se pune problema deoarece toþi la un loc nu au majoritate ºi nu au propus, din partea lor, un consilier care sã ocupe funcþia de viceprimar.
Tindem sã credem cã tot careva din grupul PSD-UNPR a trãdat. Dar sã facem niºte excluderi prin nominalizãri. Excludem din start cã împotrivã ar fi fost preºedintele Rus, Costel Postolache ºi Lavinia având în vedere întâlnirea de la clubul amintit. Lui Lucia Muntean, Marius Rad ºi Constantin Lupu (proaspãt trecuþi la UNPR) ºi Nicolae Iliaº nu le stã în fire actul de trãdare, Nicolae Florin nu a avut voie sã voteze (fiind propus) ºi, astfel, au mai rãmas Leodor ªipeþan ºi Viorel Pascu. Leodor, cãruia i s-a auzit ºi citit des numele în presa scrisã ºi cea vizualã, deci, reclamã destulã, ºi nea` Viorel care a rãmas... „omul-macara”. Suspiciunile, rãmân totuºi pe cineva care a luat iniþiativa de a scãpa Petroºaniul de Victor Ponta. Ne-au spus niºte pãsãrele rãtãcite prin colonie. În consiliul local procentul este de 10 (PSD-UNPR) la 9 (restul). Viceprimarul a fost ales cu 18 voturi pentru ºi unul împotrivã. Am zis!
4 Actualitate
„V
CORNEL RESMERIÞÃ, KNOCKOUT ÎN “GALA BUTE”
ã spun când mã întorc acasã”, au fost cuvintele lui Cornel Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni, imediat dupã ce mascaþii l-au sãltat luni dimineaþã din casa în care locuieºte. Procurorii DNA au descins într-un dosar ºi au fãcut percheziþii la casa alesului local, de unde au luat mai multe documente ºi au plecat cu primarul în dubã. Luni dimineaþã, strada pe care locuieºte primarul Cornel Resmeriþã a fost alertatã de girofarele mascaþilor care au descins la locuinþa sa, aflatã într-un cartier de blocuri. Mascaþii au ieºit cu mai multe documente ºi, la final, dupã ce ºi-a îmbrãþiºat soþia, Cornel Resmeriþã a plecat, cel mai probabil la audieri. „Vã spun când mã întorc acasã!”, a fost singura declaraþie a primarului Cornel Resmeriþã în momentul în care s-a urcat în duba jandarmilor, dupã ce ºi-a îmbrãþiºat în curtea casei sale, soþia. Luni au fost fãcute 18 percheziþii într-un dosar ce vizeazã o fraudã la Gala Bute. Procurorii DNA au descins ºi la Adrian Gãrdean suspectat ºi el de complicitate în acest dosar. Încrengãtura ar fi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
pornit de la societatea Termogaz, controlatã de Gãrdean, care ar fi primit bani, prin primãria Lupeni. Adrian Gãrdean controleazã S.C. Termogaz Company S.A. (administrator este Lupulescu Miron, dar acesta doar semneazã) care este o societate specializatã în lucrãri de construcþii, care a încheiat în perioada 2010-2011 mai multe contracte de achiziþie publicã finanþate din fondurile M.D.R.T., veniturile societãþii în aceastã perioadã fiind reprezentate aproape exclusiv din plãþile efectuate în baza acestor contracte – aproximativ 45 milioane RON. S.C. Termogaz Company SA a transferat în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. sumele de 900.000 RON la 28.12.2011 ºi
2.100.000 RON la 29.12.2011. Pentru a justifica aceste plãþi, între cele douã societãþi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau sã fie organizate de Obreja Rudel. Suma astfel obþinutã de S.C. Europlus Computers S.R.L. (luând în considerare impozitele aferente tranzacþiei) a fost folositã pentru achitarea integralã a creditului bancar la 29.12.2011 ºi 8.02.2012. Caracterul fictiv al tranzacþiei dintre S.C. Termogaz Company S.A. ºi S.C. Europlus Computers S.R.L. a fost constatat ºi de reprezentanþii organelor fiscale, care au omis însã sesizarea organelor de urmãrire penalã, existând indicii cã decizia a fost luatã de cãtre Vasile Rusan, funcþionar cu atribuþii de conducere în cadrul Administraþiei finanþelor Publice Hunedoara, în schimbul unor beneficii materiale
primite de la Adrian Gârdean. Având în vedere relaþiile pe care Adrian Gârdean le avea cu ªtefan Lungu, consilierul personal al ministrului Elena Udrea, existã indicii cã aceºtia au intermediat legãtura dintre administratorii societãþii comerciale ºi reprezentanþii MDRT. Pentru a diminua impactul fiscal al tranzacþiei, S.C. Europlus Computers S.R.L. a înregistrat la rândul sãu în contabilitate cheltuieli fictive în baza unor documente emise de societãþi de tip fantomã.
I
mplicarea primarului din Lupeni
Pentru a obþine fondurile din care a plãtit ulterior suma de 3.000.000 de lei cãtre S.C. Europlus Computers S.R.L., S.C. Termogaz Company S.A. a beneficiat de un contract de achiziþie publicã finanþat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi
Transporturilor atribuit cu încãlcarea dispoziþiilor legale de cãtre reprezentanþii MDRT, municipiului Lupeni. Valoarea contractului a fost în mod vãdit supraevaluatã, iar plata s-a realizat în baza unor înscrisuri falsificate, cu ajutorul unei finanþãri alocate de cãtre MDRT în regim de urgenþã. În cursul anului 2009, Municipiul Lupeni achiziþionase de la S.C. Elmera S.R.L. Lupeni servicii de proiectare având ca obiect realizarea reþelei de alimentare electricã a staþiunii Straja. Conform devizului general din proiectul tehnic întocmit de S.C. Elmera S.R.L., valoarea estimatã a lucrãrilor era de peste 8 milioane de lei inclusiv TVA. La 26.09.2011 S.C. Termogaz Company S.A. a întocmit o notã de fundamentare, semnatã de directorul general Miron Lupulescu, prin care susþinea cã este necesarã achiziþia
unor lucrãri suplimentare la un contract deja încheiat cu Municipiul Lupeni, pentru a realiza alimentarea cu energie electricã a staþiunii Straja. În motivarea notei au fost invocate circumstanþe imprevizibile, susþinându-se cã în contractul iniþial nu a fost cuprinsã alimentarea cu energie electricã a staþiunii, deºi aceste lucrãri au fost luate în calcul în structura devizului general. Totodatã, a fost întocmit un memoriu tehnic de cãtre proiectantul SC CPPC S.A. ºi un memoriu justificativ de cãtre dirigintele de
ºantier înscrisuri cu conþinut identic notei de fundamentare. Memoriul tehnic a fost aprobat de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La 27.10.2011, ºeful biroului de achiziþii ºi investiþii al municipiului Lupeni, a întocmit o notã justificativã prin care susþinea necesitatea realizãrii lucrãrilor ºi propunea atribuirea contractului cãtre Termogaz Company prin procedura negocierii fãrã publicarea unui anunþ de participare. Valoarea estimatã a contractului a fost de peste 11 milioane de lei inclusiv TVA ºi a fost stabilitã pe baza datelor comunicate de Termogaz Company, deºi primãria deþinea deja un proiect tehnic pentru aceeaºi
lucrare care prevedea o valoare mult mai scãzutã, iar legea prevede cã valoarea estimatã trebuie stabilitã de autoritatea contractantã în mod independent, fãrã participarea operatorului economic, pentru a garanta o utilizare eficientã a fondurilor publice. Alegerea procedurii de atribuire directã a fost justificatã prin faptul cã operatorului S.C. Termogaz Company S.A. deþine o exclusivitate din motive tehnice datoritã lucrãrilor pe care le efectua deja în zonã. În realitate, aºa cum rezultã din nota de control întocmitã de Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea
ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice, împrejurarea invocatã nu poate fi consideratã o exclusivitate tehnicã. Lucrãrile puteau fi realizate de orice alt operator economic autorizat, împrejurare confirmatã de faptul cã în realitate Termogaz Company a subcontractat execuþia contractului cãtre societãþile Centrum Lux ºi Vis Instal pentru valori mult mai mici decât cele achitate de primãria Lupeni. Totodatã, unitatea administrativ teritorialã achiziþionase deja serviciile de proiectare a lucrãrii. Potrivit legii, pentru atribuirea contractului de execuþie a lucrãrilor ar fi trebuit sã fie organizatã o licitaþie, pornind de la valoarea estimatã prin proiectul
tehnic deja întocmit. Nota justificativã a fost aprobatã de primarul Cornel Resmeriþã, iar la 11.11.2011 s-a încheiat contractul de lucrãri între Primãria Municipiului Lupeni, reprezentatã de primar, ºi Termogaz Company, reprezentatã de directorul Miron Lupulescu, având ca obiect actualizarea proiectului tehnic ºi executarea lucrãrilor de alimentare cu energie electricã a Staþiunii turistice Straja. Preþul negociat de pãrþi a fost de aproape 11 milioane de lei inclusiv TVA, iar durata prevãzutã a fost de 12 luni. Potrivit contractului, plãþile parþiale puteau fi
fãcute numai la valoarea lucrãrilor executate, dovedite prin situaþii de lucrãri provizorii confirmate în 5 zile de la prezentare. Contractul a fost semnat de cãtre primarul Cornel Resmeriþã ºi de directorul general Lupulescu Miron. La data de 14.11.2011 a fost emis ordinul de începere a lucrãrilor, semnat de primarul Cornel Resmeriþã. La 14.11.2011 s-a realizat recepþia proiectului tehnic, iar 29.11.2012 s-a realizat recepþia lucrãrilor de alimentare cu energie electricã. La 13.12.2011 s-a încheiat un proces verbal care atesta primirea de cãtre Municipiul Lupeni a 6 posturi de transformare, bunurile fiind predate scriptic cãtre Municipiul Lupeni.
Cine o fi fost cu votu`mpotrivã?
D
e curând, de când a fost ales în funcþia de viceprimar fostul comandant Nicolae Florin, umblã vorba prin târg cã unul a trãdat. 18 voturi pentru ºi unul împotrivã.
Probele administrate au demonstrat cã toate aceste înscrisuri au un conþinut nereal, iar în realitate lucrãrile nu fuseserã efectuate la momentul recepþiei. Din înscrisurile depuse la dosar rezultã cã lucrãrile de executare a liniei electrice au fost în realitate finalizate în cursul anului 2013. La 13.12.2011 s-a încheiat un act adiþional la contractul de finanþare încheiat anterior între MDRT ºi UAT Municipiul Lupeni care avea ca obiect lucrãrile de dezvoltare a staþiunii Straja. Prin actul adiþional s-a alocat suplimentar din bugetul MDRT suma de 12 milioane lei. La 14.12.2011 Municipiul Lupeni a transmis documentele justificative ºi a solicitat efectuarea plãþii, iar MDRT a efectuat plata în contul de trezorerie al Municipiului Lupeni dupã doar douã zile. Asta deºi, potrivit datelor comunicate de Agenþia Naþionalã pentru Turism, în cursul anului 2011 intervalul mediu de la data solicitãrii formulate de UAT pânã la
data efectuãrii plãþii corespunzãtoare era de 28 de zile calendaristice. La 21.12.2011 Municipiul Lupeni a transferat suma de 12 milioane RON în contul trezorerie al Termogaz, din care 8.100.000 lei conform contractului având ca obiect actualizarea proiectului tehnic ºi executarea lucrãrilor de alimentare cu energie electricã a Staþiunii turistice Straja. La 27.12.2011, Termogaz a transferat aceste sume din contul de trezorerie în conturile curente, iar în zile de 28 ºi 29.12.2011 a realizat douã plãþi în valoare totalã de 3.000.000 RON cãtre S.C. Europlus Computers S.R.L. În dosar ar fi implicat ºi Cristian Condoiu, ºef achiziþii în Primãria Lupeni, care în luna octombrie 2011 a întocmit o notã justificativã prin care a atribuit imperios lucrãrile cãtre Termogaz Company, prin procedura negocierii fãrã publicarea unui anunþ de participare. Diana MITRACHE
Sã ne gândim un pic. Nicolae Florin, Ioan Rus ºi Postolache s-au întâlnit într-o searã (sau mai multe) la un club organizat de pe strada lu` Iancu… Club Femina. UNPR-ul este în alianþã cu PSD, deci, unii dintre ei, s-au pus de acord cu alegerea viceprimarului. Pentru PD-L, PNL ºi PP-DD nici nu se pune problema deoarece toþi la un loc nu au majoritate ºi nu au propus, din partea lor, un consilier care sã ocupe funcþia de viceprimar.
Tindem sã credem cã tot careva din grupul PSD-UNPR a trãdat. Dar sã facem niºte excluderi prin nominalizãri. Excludem din start cã împotrivã ar fi fost preºedintele Rus, Costel Postolache ºi Lavinia având în vedere întâlnirea de la clubul amintit. Lui Lucia Muntean, Marius Rad ºi Constantin Lupu (proaspãt trecuþi la UNPR) ºi Nicolae Iliaº nu le stã în fire actul de trãdare, Nicolae Florin nu a avut voie sã voteze (fiind propus) ºi, astfel, au mai rãmas Leodor ªipeþan ºi Viorel Pascu. Leodor, cãruia i s-a auzit ºi citit des numele în presa scrisã ºi cea vizualã, deci, reclamã destulã, ºi nea` Viorel care a rãmas... „omul-macara”. Suspiciunile, rãmân totuºi pe cineva care a luat iniþiativa de a scãpa Petroºaniul de Victor Ponta. Ne-au spus niºte pãsãrele rãtãcite prin colonie. În consiliul local procentul este de 10 (PSD-UNPR) la 9 (restul). Viceprimarul a fost ales cu 18 voturi pentru ºi unul împotrivã. Am zis!
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
Poluarea, planuri de limitare
importantã” dar ºi sã rãspundã unui chestionar privind elaborarea proiectului Planului de Management al bazinului hidrografic Jiu La nivelul Administraþiei Bazinale de Apã Jiu se vor organiza întâlniri cu factorii interesaþi pentru fiecare problematicã, în scopul consultãrii acestora pe probleme specifice. Se va avea în vedere prezentarea aspectelor relevante din bazinul hidrografic Jiu, presiunile semnificative, aºa
A
vem apele poluate ºi asta se vede pe cursul Jiului, oriunde priveºti. Tone de deºeuri se regãsesc spre Târgu Jiu, prin Defileul Jiului, iar administraþia bazinalã Ape Jiu a elaborat un plan pentru reducerea poluãrii. Cei interesaþi sunt aºteptaþi sã îl consulte, sã vinã cu propuneri ºi sã-l promoveze zi de zi. Administraþia Bazinalã de Apã Jiu a finalizat ºi publicat pe site-ul oficial www.rowater.ro/dajiu draft-ul Planului de Management al bazinului hidrografic Jiu începând cu data de 22 decembrie
2014, pe care îl supune procesului de consultare a publicului pânã în data de 30 iunie 2015. Procesul de consultare publicã rãspunde cerinþelor din Directiva Cadru a Uniunii Europene, care
specificã faptul cã ,, Statele membre trebuie sã încurajeze toate pãrþile interesate în implementarea Directivei ºi în elaborarea Planurilor de Management Bazinale”. Pe site sunt publicate ºi supuse consultãrii publice documentele legate de planul de management al bazinului hidrografic Jiu 2016 – 2021; calendarul planului de management, problemele de gospodãrire a apelor din bazinul Jiului, dar ºi alte docunceperea lucrãrilor mente de interes. Cei interesaþi sunt aºteptaþi la dezvoltarea la secþiunea denumitã domeniului schiabil ,,Pãrerea ta e foarte
O hotãrâre de Guvern este necesarã pentru domeniul de schi ªureanu
Î
ªureanu, la o distanþã de hotãrâre de Guvern.
HOTÃRÂREA NR.10/2015
privind avizarea planurilor de ºcolarizare pentru anul ºcolar 2015- 2016 ale Unitãþilor de Învãþãmânt de pe raza Municipiului Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere proiectele Planurilor de ºcolarizare ale Liceului Tehnologic Lupeni, Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni ºi al ªcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni pentru anul ºcolar 2015 – 2016 ºi în conformitate cu prevederile Legii nr. 1 / 2011 a educaþiei naþionale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Ordinului nr. 4894/10.11.2014 privind Metodologia pentru fundamentarea
cifrei de ºcolarizare ºi stabilirea reþelei unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar pentru anul ºcolar 2015-2016; Analizând Raportul compartimentului de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. ”a”, alin. (3) lit. „b”, alin. (9) precum ºi al art. 45 alin. (1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art. 1 – Se avizeazã Planul de ºcolarizare pentru anul ºcolar 2015 – 2016 al Liceului Tehnologic Lupeni, prevãzut în anexa nr. 1 la prezenþa hotãrâre.. Art. 2 – Se avizeazã Planul de ºcolarizare pentru anul ºcolar 2015 – 2016 al Liceului
Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, prevãzut în anexa nr. 2 la prezenþa hotãrâre. Art. 3 - Se avizeazã Planul de ºcolarizare pentru anul ºcolar 2015 – 2016 al ªcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni, prevãzut în anexa nr. 3 la prezenþa hotãrâre. Art. 4 – Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, Liceului Tehnologic Lupeni, Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni ºi ªcolii Gimnaziale Nr. 3 Lupeni, fiind adusã la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Primãriei Municipiului Lupeni. Lupeni, 27 ianuarie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Autoritãþile locale de la Petrila au finalizat epopeea terenurilor pentru dezvoltarea domeniului schiabil. A fost identificat terenul ce urmeazã a fi dat la schimb, iar acum totul depinde de o hotãrâre de Guvern. “Am finalizat documentaþia pentru scoaterea din fond forestier ºi sãptãmâna trecutã am depus-o la Direcþia Silvicã. Am gãsit un teren care este acceptat de cei de la Direcþia Silvicã pentru a fi predat în schimbul terenurilor pe care urmeazã sã le scoatem din fondul forestier. Eu sper ca în maxim 4 luni de zile sã avem hotãrârea de Guvern ºi în acest an sã putem sã începem lucrãrile la domeniul schiabil”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Edilii locali au în vedere ºi modernizarea drumului care face legãtura dintre oraº ºi domeniul schiabil.
cum au fost ele identificate în cel de-al doilea ciclu de elaborare a planului de management, rezultatele evaluãrii stãrii / potenþialului ecologic ºi al stãrii chimice ale corpurilor de apã. La final, vor fi identificate problemele legate de riscul de neatingere a obiectivelor de mediu, mãsurile de bazã ºi posibilele mãsuri suplimentare prevãzute pentru atingerea stãrii bune. Diana MITRACHE “Tot pentru acea zonã am fãcut demersurile cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor pentru a prelua drumul forestier Taia-Auºelu, avem aprobat în hotãrârea consiliului de administraþie a Regiei Naþionale a Pãdurilor ca drumul sã ne fie transferat cãtre Primãria oraºului Petrila, lucrãm la ridicãrile topografice pentru acest drum ºi urmeazã sã depunem la Prefecturã pentru a solicita hotãrâre de Guvern pentru ca drumul sã ne fie transferat. Poate reuºim în acest an, vom vedea când vor apãrea ghidurile de finanþare pentru axa 20142020, vom încerca sã scriem un proiect pentru a asfalta drumul spre domeniul schiabil ªureanu”, a mai precizat sursa citatã. Domeniul schiabil ªureanu este situat în munÞii ªureanu, într-un cadru natural montan magnific de altitudine mare, între vârful ªureanu de 2.059 metri altitudine ºi vârful Pãtru de 2130 metri altitudine, incluzând vârful Auºel de 2.009 metri altitudine ºi vârful Curmãtura de 1809 metri altitudine. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
Aniversare. „Mascota” din Straja – ursul Baloo împlineºte 15 ani ascota vie a M staþiunii Straja, ursul Baloo,
împlineºte 15 ani ºi, ca în fiecare an, va fi sãrbãtorit ca la carte, cu tort ºi o mulþime de bunãtãþi. Baloo este unul dintre cei mai bãtrâni urºi carpatini crescuþi în captivitate în Europa. Mai ales copiii sunt cei care aºteaptã cu mare nerãbdare ziua lui Baloo sã îl rãsfeþe cu fructe, prãjituri ºi sã-i cânte „La mulþi ani!”, aºa cum se întâmplã în fiecare an. Ursul este unul dintre punctele de atracþie ale staþiunii hunedorene ºi puþini sunt turiºtii care
urcîã în Straja ºi nu se opresc ºi la þarcul unde acesta este îngrijit. Când a ajuns în staþiunea montanã era doar un mic ghemotoc cu blanã cu o poveste tristã. A fost gãsit în pãdure de un angajat al Ocolului Silvic Petroºani, lângã o stâncã, mai mult mort decât viu ºi a fost repede adoptat. A fost salvat de medici, dupã
ce a fost þinut cu perfuzii ºi o bunã perioadã de timp a fost hrãnit cu biberonul. A rãmas la Cabana Montana, a lui Emil Pãrãu, care are ºi acum grijã de el, iar oamenii de aici s-au ataºat de el. O perioadã a umblat liber prin staþiune, dar a crescut ºi, chiar dacã era blând, unii turiºti s-ar fi putut speria de
el, mai ales cã fãcea numai pozne. Ursul s-a întâlnit ºi cu fostul ambasador al SUA în România, James Rosapepe, care s-a jucat cu el ºi apoi le-a spus americanilor, în glumã, cã s-a luptat cu un urs adevãrat în Straja. Acum Baloo trãieºte într-un þarc de câteva sute de metri pãtraþi, amenajat dupã toate normativele, în care are spaþii de refugiu ºi copaci. Proprietarul animalului, omul de afaceri Emil Pãrãu, a îndeplinit toate cerinþele impuse de normele europene în ceea ce priveºte creºterea animalelor sãlbatice în captivitate,
Blocaþi pentru indolenþã
A
venit vacanþa, dar „bizonii de trafic”, mai ales maºini înmatriculate în Gorj sau Dolj, dupã cum spun cei din Straja, blocheazã traficul la munte. Sunt dintre cei care vin cu maºinile pânã sus ºi apoi nici cã le mai pasã dacã au ceilalþi ºoferi loc de maºinile lor. În condiþiile în care la munte a nins ºi numãrul turiºtilor care au sosit a crescut simþitor, majori-
tatea tinerilor fiind în vacanþã, poliþiºtii abia fac faþã. „Avem ºi 10 pe zi. Le blocãm roþile. Cel pe care îl blochez acum a venit, cel mai probabil, noaptea pe la 3,00 ºi a blocat ieºirea din parcare. Practic, a parcat fix pe calea de ieºire din parcare ºi acum ºoferii stau blocaþi ºi nu mai pot coborî cu maºinile”, a spus un poliþist local, care cãuta sã facã ordine în parcarea de sus din Straja. Administraþia localã a instituit reguli, a pus o barierã, iar poliþiºtii
Emoþii pentru Mariana Mateescu
F
ostul manager al Spitalului Municipal Lupeni ar urma sã primeascã sentinþa în dosarul penal în care a fost judecatã pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani ar fi trebuit, ieri, sã pronunþe sentinþa, însã au amânat
locali dau amenzi. ªi ca sã fie siguri cã ºoferii plãtesc cele 400 de lei ca sã îºi ia maºina din parcare, roþile rãmân blocate, pânã ce aceºtia achitã amenda. Zeci de amenzi au cusr în Straja în ultimul week-end ºi acum, cã sunt sute de
pronunþarea pentru ziua de miercuri. Indiferent dacã va fi achitatã sau condamnatã la închisoare, atât Mariana Mateescu cât ºi Parchetul, pot ataca decizia. Tot în aceastã sãptãmânã, mai exact astãzi, Alin Simota ar urma sã afle dacã este condamnat pentru evaziune fiscalã. Simota a fost judecat de magistraþii Judecãtoriei Petroºani pentru un prejudiciu adus bugetului statului de peste 400 de mii de lei. Pronunþarea soluþiei s-a amânat ºi în cazul lui în douã rânduri, iar indiferent de decizia magistraþilor petroºãneni, soluþia poate fi atacatã la instanþa superioarã. M. GÂNJU
copii în tabere, poliþiºtii spun cã au de lucru neîntrerupt. Diana MITRACHE
0735.183175
ca sã nu fie nevoit sã îl dea, mai ales cã s-a ataºat foarte mult de acest urs. Este cu adevãrat un rãsfãþat, obiºnuit cu prezenþa
omului ºi nu a mâncat niciodatã carne crudã. Meniul lui zilnic include doar mâncare gãtitã, lapte ºi multã miere. O organizaþie de protecþie a animalelor încearcã de câþiva ani sã-l ducã într-o rezervaþie din Zãrneºti, însã cei care au grijã de el s-au opus ºi sunt de pãrere cã diferenþa de spaþiu dintre þarcul unde este îngrijit în Straja ºi cel din Zãrneºti este compensatã prin grijã ºi afecþiune. Car men COSMAN-PREDA
60 de familii de aur
C
uplurile de aur vor fi premiate la Lupeni. Consiliul Local Lupeni a alocat suma 30.000 de lei pentru premierea cuplurilor care aniverseazã 50 de ani de cãsnicie. Câte 500 de lei va primi fiecare familie care a ajuns la aceastã performanþã de a convieþui jumãtate de secol. 60 de familii de aur vor fi premiate anul acesta de cãtre autoritãþile locale, ca semn de respect pentru instituþia familiei. Nu de puþine ori, cuplurile care au ajuns la jumãtate de secol de cãsnicie au spus cã au trecut prin bune ºi prin rele împreunã, dar cu respect ºi înþelegere au trecut peste toate greutãþile. (M.B.)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Februarie 2015
Henþ cu mâna
Simota, ultima strigare:
CLUBUL JIUL EXECUTAT!
eea ce ºtiam cã se numeºte C Clubul Sportiv
(C.S.) Jiul Petroºani, din fostul imperiu Alin Simota, a bãgat-o pe mânecã.
Aflat cu datorii de aproape 600 de milioane de lei vechi la stat (din care numai 200 milioane penalizãri!), Clubul Sportiv Jiul este executat silit.
Acum nu prea ºtim dacã acest club executat silit are sau nu ceva, sau nu are nici „în clin, nici în mânecã” legat de anul înfiinþãrii, 1919, cã atunci ar fi un dezastru, ceva gen defuncta Corvinul Hunedoara. Deocamdatã brandul Jiul este sub aripa Clubului Sportiv Municipal (C.S.M.) ºi
Fotbal. Transferuri.
Legiunea de la Jiul întãreºte Hunedoara...
se pare cã n-ar fi probleme prea mari pe aceastã temã. Dar cum rãmâne cu clubul executat de statul român, care n-o iartã nici pe mã-sa când e vorba de bani? Oricum, rãmâne ca o încurcãturã tipicã Alin Simota, care e bine-merci în „hotelul” de la Aiud ºi cine ºtie dacã palmaresul ºi tot ce mai e legat de
nonagenarul club petroºenean nu sunt în pericol. Practic, în ideea recuperãrii celor 600 de milioane de lei vechi – mai exact, 5.991 ron –, se poate întâmpla orice. Asta îi mai trebuia Jiului, cã în rest le avea pe toate.
hunedorean pe diferite perioade de timp, declarând cã pãrãsesc echipa Jiul cu pãrere de rãu, dar fãrã perspectiva unei siguranþe financiare, nu se mai putea continua. Echipa hunedoreanã îºi doreºte pentru retur ocuparea unui loc în primele trei locuri ale
pânã vineri, sub bagheta antrenorului Dan Voicu. Acesta are la antrenament 15 jucãtori ºi echipa de juniori A1, acolo unde se ocupã Remus Baraghin. De la echipã au plecat D. Moraru, M. Filip (ambii la muncã în Germania) ºi Adr. Soare (la muncã în
manifestã poftã de joc ºi disciplinã la antrenamente. Veteranul echipei, Rere Moldovan (35 ani) ºi-a intrat în parametri, aºtept sã dea randamentul din ediþia trecutã de campionat” a precizat Dan Voicu, antrenorul echipei Hercules Lupeni.
Pe stadionul “Minerul” din Lupeni, echipa Hercules a reuºit numeroase victorii
I
atã cã dragoste cu foamea-n gât nu se mai poate face. Încet, dar sigur, Jiul Petroºani ºi-a pierdut aproape toatã echipa. Un grup numeros de ex-jiuliºti au întãrit modesta echipã de Liga a III-a F.C. Hunedoara, gãsind acolo pe malurile Cernei o viaþã mai bunã. Preºedintele hunedorenilor, Alin Bârnã, a prezentat presei noile achiziþii pentru retur, la care au fost prezenþi ºi patru foºti jucãtori de la Jiul Petroºani: portarul Anton Ilie (34 ani), fundaºul Horaþiu Popa (32 ani), mijlocaºul Remus Sandu (21 ani) ºi atacantul Rãzvan Drãgoescu (22 ani). Ei au semnat cu clubul
Trioul jiulist ADI FARCAª, D. SAVU ºi D. URSACHI a întãrit din retur Hercules Lupeni Seriei a 4-a a Ligii a II-a.
...ªi Hercules Lupeni! FC Hunedoara, 0-1 cu Cetate Deva, în primul amical al anului
Hercules Lupeni se pregãteºte intens, cu antrenamente de luni
Ungaria), în schimb echipa din Lupeni s-a întãrit cu achiziþionarea a trei jucãtori de la Jiul Petroºani, Alin Fãrcaº (portar), Daniel Savu ºi Daniel Ursachi (atacanþi). „Mã bucur cã jucãtorii
Istorie
ALÞI JIULIªTI LA HUNEDOARA
D
e-a lungul timpului au mai fost jucãtori de la Jiul Petroºani care au optat pentru Corvinul Hunedoara, cei mai cunoscuþi dintre aceºtia fiind fundaºul Gogu Tonca ºi atacantul Florea Dumitrache. FLOREA DUMITRACHE a avut o perioadã de glorie sub culorile Corvinului Hunedoara
Gogu Tonca a plecat de la Jiul în ultimul sãu an de
activitate, 1975-76, iar Florea Dumitrache, dupã
Echipa lupeneanã ºi-a programat ºi douã jocuri amicale, pe 11 februarie la Haþeg cu Retezatul ºi pe 21 februarie tot în deplasare, la Cugir.
patru sezoane la Jiul, a optat la începutul anilor `80 pentru formaþia hunedoreanã, unde sub conducerea antrenorului Mircea Lucescu a trãit o... a treia tinereþe, contribuind serios la intrarea echipei în fotbalul de performanþã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU