Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 807
Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Gaz metan pentru încã câteva zeci de apartamente din Lupeni limentarea cu gaz a A municipiului
Lupeni este unul dintre proiectele pe care administraþia localã ºi l-a dorit implementat în întregime, cât mai curând. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã chiar anunþa la începutul anului faptul cã aceastã investiþie este o rioritate iar în perioada imediat urmãtoare mai multe blocuri turn vor fi racordate la reþeaua de gaz metan. ªi, cu toate cã mulþi locuitori din Lupeni nu credeau cã vor avea gaz în apartamente, primarul Cornel Resmeriþã s-a þinut de cuvânt, iar zilele trecute s-a realizat branºarea la reþeaua de gaz ºi introducerea gazului la blocul 200, scara 1, de pe strada Gheorghe ªincai. Deputatul Cristian Resmeriþã a supravegheat îndeaproape toate demersurile care s-au fãcut pentru introducerea gazului metan în
aceastã zonã, ºi a fost prezent la recepþia conductei de gaz. Mai mult pe tot parcursul derulãrii lucrãrilor, deputatul Cristian Resmeriþã a fost aproape de cetãþeni în permanenþã cu informaþii necesare pentru întocmirea documentaþei necesare realizãrii branºãrii blocurilor la reþea. “Introducerea gazului metan în zona strãzilor Gheorghe ªincaiParângului este un proiect de mare importanþã pentru cetãþenii de aici, aceasta fiind o zonã cu blocuri cu zece etaje, iar alimentarea cu butelii este o mare problemã. Prin introducerea gazului se rezolvã ºi problema încãlzirii locuinþelor, cea mai mare parte a cetãþenilor îºi achiziþionaserã deja centralele de apartament ºi aºteptau introducerea gazului ”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã. Autoritãþile locale fac apel la cetãþenii din aceastã zonã sã-ºi depunã documentele pentru întocmirea proiectelor ºi realizarea branºãrii individuale în cel mai scurt timp. De menþionat cã în cursul acestui an autoritãþile locale sperã cã undeva la 2.000 de apartamente sã fie racordate la reþeaua de alimentare cu gaz metan. Marius MITRACHE
Senatorul Vochiþoiu cercetat de DNA pentru fraude cu fonduri europene
P
rocurorii anticorupþie efectueazã acte de urmãrire penalã împotriva senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, care este suspectat de fraude cu fonduri europene. >>> PAGINA A 3-A
Ce se va alege de Valea Jiului?
N
eputincioºi, betegi, sãraci, deznãdãjduiþi, din ce în ce mai cãrunþi, lipsiþi de vlagã, cu griji, nevoi, rate, facturi, neamuri plecate sã îºi câºtige pita în alte zãri ºi lipsa unui capãt de speranþã de care sã se agaþe, omul din Valea Jiului priveºte “dârdâind” spre viitor.
Cum va arãta Valea Jiului peste 15-20 de ani? Este o întrebare simplã, rãspunsul, însã, e greu... Un subiect acru, precum merele pãdureþe, nu se vorbeºte niciodatã despre asta. Mineritul este privegheat, turismului încã nu i-am tãiat buricul. Tinerii pleacã, puþini rãmân. Oameni cu douã facultãþi “burduºesc Normandia”, pleacã peste hotare sã spele bãtrânii la cur prin Italia, Spania ori
Germania, pleacã sã îºi rupã cârca în construcþii dupã ce ºi-au petrecut tinereaþea pe bãncile unor instituþii de învãþãmânt superior de prestigiu... Degeaba, ºcoala, astãzi, în România nu mai garanteazã nimic. În Valea Jiului, cu excepþia acestor hale numite supermarketuri, nu s-a mai deschis nimic dupã 1989. Statul nu a gãsit nici o soluþie pentru Valea Jiului. În aceastã zonã s-a furat ca în codru. În Vale
existã douã clase sociale, unii sãraci lipiþi pãmântului, alþii putrezi de bogaþi. Clasa de mijloc este nesemnificativã. Puþinii investitori care ºi-au clãdit afacerile pe altceva decât pe “bagabonþeli” sunt neputincioºi. Nu pot sã absoarbã forþa de muncã rãmasã în drum dupã genocidul social care a urmat “celebrelor” disponibilizãri. În 1990, doar în minerit lucrau aproape 55.000, acum sub 10.000... Trei exploatãri miniere “trag sã moarã”, pânã în 2018 vor fi închise
(Petrila, Paroºeni, Uricani), celelalte sunt cu un picior în insolvenþã... Turismul nu poate fi, nu acum, “locomotivã” care sã tragã Valea Jiului. Va mai trece o vreme pânã când minerii de ieri vor deveni operatori într-un turism rentabil din care sã trãim cu toþii. În aceste condiþii, dupã ce pensionarii din minerit (cei care în fapt susþin economia Vãii Jiului ) se vor muta de acasã în cimitir, în Valea Jiului lupii vor urla a pustiu... Sã Ajute Dumnezu sã nu am dreptate... Ionuþ DRÃGOTESC
2 Actualitate
Zbiarã când sunt debranºaþi pentru neplatã
C
ostel Avram: “Apa Serv Valea Jiului nu taie apa necãjiþilor, noi îi debranºãm pe cei care au de unde da, însã trãiesc ca niºte cãpuºe pe spatele oamenilor care plãtesc”. Aproape zilnic la operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului sunt zeci de oameni care cer audienþã la conducere, pentru a gãsi o soluþie la facturile restante, iar cei mai mulþi sunt de bunã credinþã. Din cauza unor greutãþi au rãmas restanþi ºi vor sã-ºi achite ceea ce au consumat, iar pentru aceºtia se gãsesc
întotdeauna soluþii astfel încât sã nu rãmânã fãrã apã dar sã aibã ºi ce pune pe masã. Directorul general al societãþii spune cã are sute de exemple, de oameni de bunã credinþã care au plecat mulþumiþi dupã discuþiile cu angajaþii care se ocupã de recuperarea datoriilor. „De la bun început vreau sã fac precizarea cã oamenii de rând au conºtiinþã, plãtesc, ºtiu
cã beneficiazã de un serviciu. Cei cu mulþi bani ºi afaceri de miliarde au tupeu ºi cred cã li se cuvine sã primeascã apã gratis. Ei fac scandal, iar printre ei sunt politicieni prinºi cã furau apã, afaceriºti, oameni cu funcþii care se cred importanþi ºi care au fost obiºnuiþi sã ia fãrã sã plãteascã. De când am venit la conducerea societãþii, aceste cãpuºe au fost în
vizorul nostru ºi am gãsit situaþii în care nu plãtiserã apa de ani de zile însã consumau fãrã griji. Plãteau pentru ei consumatorii de bunã credinþã, dar acest lucru s-a terminat. Au fãcut presiuni, au apelat la relaþii, m-au fãcut cu ou ºi cu oþet profitând de statutul lor de politicieni sau oameni potenþi. Cu un tupeu de neimaginat ºi populism ieftin au
Prime de zeci de mii de lei mascate în „acþiuni” de 8 Martie
ª
i-au umflat muºchii în ºedinþa de consiliu, cu riscul de a trece peste prevederile legale, în susþinerea unui proiect pe care chiar ei l-au iniþiat. Este vorba despre consilierii PSD din Petrila, ajutaþi de încã vreo doi independenþi, care au decis sã aloce peste 20.000 de lei de Ziua Femeii, deºi li s-a explicat cã nu sunt bani ºi, în plus, acordarea de prime nu este legalã. Consilierii locali PSD din Petrila, ajutaþi de încã vreo doi aleºi ce se declarã independenþi (Florin Turcaº ºi Doru Ghiura) au suplimentat ordinea de zi a ultimei ºedinþe de consiliu cu un proiect iniþiat chiar de ei privind alocarea sumei de 24.300 de lei pentru organizarea unelor manifesãtori de 8 Martie. Manifestãri ce nu erau detaliate dar care ar fi mascat, în realitate, acordarea de prime cãtre angajatele din administraþia publicã. Cã au grijã de colegele lor nu este nimic rãu, problema însã constã în faptul cã bugetul este sãrac, iar plata unor adaosuri salariale, fie ele ºi de Ziua Femeii, nu este legalã. Acest lucru a încercat sã-l explice aleºilor de al PSD atât secretarul Primãriei, Toma Vãrgatu, dar ºi reprezentantul serviciului Impozite ºi Taxe, prezent de asemenea la
ºedinþã, care le-au spus aleºilor cã nu sunt bani prinºi în buget. Degeaba, însã, pentru cã a urmat o demonstraþie a „muºchilor”, a demonstrãrii majoritãþii din Consiliul Local, iar proiectul a trecut, chiar dacã nu avea avizele absolut necesare din partea comisiilor de specialitate ºi nu îndeplinea condiþiile de legalitate. Iar iniþiatorii proiectului au gãsit, dintr-un condei, ºi fondurile necesare plãþii mascate a primelor ºi au decis sã ia bani de la Capitolul Culturã – religie, de la cabinetele medicale ºi de la Asisistenþã socialã.
Î
i doare în cot de sãrmani ºi bãtrâni
Unde oricum sunt nevoi mult mai mari decât poate bugetul sãrac al Petrilei sã asigure. De fapt, în aceeaºi ºedinþã de consiliu, s-a vorbit despre faptul cã
banii ce pot fi asiguraþi unor ONG-uri care se ocupã de asistenþa socialã sunt extrem de puþini. Astfel, au fost alocaþi fix 10.000 de lei pentru trei organizaþii care ºi-au fãcut un scop din a ajuta sãrmanii ºi bãtrânii. Astfel, pentru Casa Pollicino, care are în îngrijire 6 copii, s-a alocat suma de 2.500 de lei, la fel ºi pentru Organizaþia Caritas – care îngrijeºte 6 bãtrâni, în timp ce „Salvaþi Copiii” a
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015 reuºit sã-i convingã pe unii cã ei le vor binele. Nu le-au spus ºi cã au vrut sã cãpuºeze firma aceasta ºi eu nu le-am permis. Cât voi fi la aceastã societate ei nu vor avea câºtig, pentru cã ei vor lua dar de plãtit tot acei oameni pãcãliþi de ei vor plãti”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Întrebat cum pot fi pãsuiþi datornicii de bunã credinþã, Avram spune cã nu a fost situaþie în care oamenilor sã nu li se fi oferit o soluþie avantajoasã ºi pentru ei. „A venit un individ în audienþã, cu gura mare, cã el face ºi drege. Avea restanþe de trei ani de zile ºi nici n-a vrut sã discute
primit doar 5.000 de lei în condiþiile în care zilnic voluntarii de aici se ocupã de 180 de copii. Promisiunea a fost cã la rectificarea bugetarã din vara acestui an se vor mai cãuta fonduri pentru suplimentarea acestor sume, numai cã, între timp, aleºii de la PSD au decis sã mai ºi ia din bruma de bani de la Capitolul Asistenþã Socialã, oricum neîndestulãtoare. De precizat cã proiectul ar putea sã aibã efect de bumerang pentru consilierii care l-au iniþiat ºi susþinut, mai ales cã nu ar fi pentru prima datã când Prefectura Hunedoara denunþã problemele de legalitate ale unor hotãrâri adoptate de CL Petrila. Car men COSMAN-PREDA
cu noi, când am mers sã vedem cum gãsim o soluþie. I-am tãiat apa! În faþa lui, la audienþã, o bãtrânicã avea datorie 180 de lei. Cu cuponul de pensie în mânã ne-a arãtat cã nu poate plãti totul o datã, cã n-ar mai avea ce mânca. Colegii mei i-au fãcut imediat reeºalonare, a achitat o pãrticicã ºi lunar dã puþin câte puþin. Pentru aceºti oameni gãsim soluþii, dar pentru cei care vor sã trãiascã pe spatele amãrâþilor nu vom avea niciodatã înþelegere”, mai spune Costel Avram. Maximilian GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015
Senatorul Vochiþoiu cercetat de DNA pentru fraude cu fonduri europene
P
rocurorii anticorupþie efectueazã acte de urmãrire penalã împotriva senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, care este suspectat de fraude cu fonduri europene. Potrivit informaþiilor oficiale ale DNA, în ceea ce-l priveºte pe Haralambie Vochiþoiu senator de Valea Jiului ales pe listele PP-DD, dar migrat între timp la UNPR - „se efectueazã acte de urmãrire penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de folosire ori
prezentare de documente ori declaraþii false având ca rezultat obþinerea pe nedrept de fonduri europene ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. Facem precizarea cã efectuarea urmãririi penale este o etapã a proce-
Ministrul Gerea ºi-a amânat vizita la CEH
A
ºteptat la finalul acestei sãptãmâni în Valea Jiului, Ministrul Energiei, Andrei Gerea ºi-a amânat deocamdatã vizita la Complexul Energetic Hunedoara. Gerea a fost la Bruxeles ºi, cel mai probabil va pune pe agenda sã ºi o vizitã în Vale, în zilele ce vor urma. Ministrul Andrei Gerea era aºteptat la Petroºani, la sediul CEH, iar responsabilii de aici au aflat cã acesta ºi-a amânat vizita, imediat dupã sosirea de la Bruxelles. Potrivit sindicaliºtilor, care urmeazã sã participe la întâlnirea cu ministrul energiei, acesta va veni, dar deocamdatã a dat echipei manageriale rãgaz. „Domnul ministru va ajunge într-o perioadã extrem de scurtã în Valea Jiului, aici unde CEH îºi are sediul social. Trebuia sã ajungã în cursul acestei sãptãmâni, dar, din pãcate, probabil cã agendã nu i-a permis sã facã aceastã vizitã.
Atunci când va ajunge, trebuie sã aibã ca parteneri de dialog, o conducere nou-constituitã, care deja ºi-a trasat niºte linii generale pentru reorganizarea CEH”, a declarat Petre Nica, preºdintele sindicatului Munte, sindicat reprezentativ la nivel de CEH. Nouã echipã managerialã are ca misiune realizarea unui plan de
sului penal reglementatã de Codul de procedurã penalã, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaþie, sã înfrângã principiul prezumþiei de nevinovãþie”. redresare, cât mai urgent, plan pe care i-l va prezenta ministrului Gerea la prima întâlnire ºi cu care sã se poatã prezenta la întâlnirea din aprilie cu FMI. Pânã atunci, Constantin Jujan, directorul general al CEH îºi face echipã nouã. „Directorul economic a fost înlocuit la CEH, respectiv doamna Maria Cobanu a fost înlocuitã cu doamna Popescu, directorul comercial, este domnul Stoicescu, urmeazã la conducerea Diviziei Miniere sã vinã domnul Stancu, director la EM Paroºeni acum, iar pe parcurs probabil cã se vor mai face modificãri”, a mai spus Nica. Diana MITRACHE
Faptele ar fi fost comise prin intermediul uneia dintre societãþile conduse de Vochiþoiu, Euro Jobs Petroºani În acest dosar stufos, aflat pe masa de lucru al procurorilor anticorupþie, zeci de persoane au fost audiate, majoritatea având calitatea de beneficiari ai unor cursuri de reconversie profesionalã derulate cu fonduri europene. Haralambie Vochiþoiu spune, însã, cã este
convins cã la finalul anchetei adevãrul va ieºi la ivealã ºi susþine cã s-a lucrat „curat”. „Existã o cercetare în urma unei autosesizãri, care treneazã de trei ani. Am toatã încrederea ºi sunt convins cã la finalul anchetei se va afla adevãrul. Colectivul de la Euro Jobs este un colectiv de pionieri în atragerea fondurilor europene ºi un colectiv de profesioniºti. Firma a fost datã ac exemplu de bune practici în domeniu”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. De precizat cã senatorul Haralambie Vochiþoiu, care este ºi vicelider la grupului senatorial PSD + UNPR, a condus direct societatea pânã dupã alegerile din 2012, când, prin redistribuire, a ajuns în Parlament. De precizat cã firmele coordonate de Haralambie
Vochiþoiu au derulat proiecte cu fonduri europene, atât ca solicitanþi cât ºi ca parteneri în valoare de câteva milioane de euro. ªi totuºi, în ciuda fondurilor generoase atrase prin programul sectorial operaþional pentru dezvoltarea resurselor umane, Euro Jobs SRL a avut serioase probleme financiare, firma fiind acþionatã în judecatã de mai multe societãþi comerciale partenere pentru diverse datorii ºi a fost obligatã de instanþã sã-ºi achite sumele restante. În plus, din cauza datoriilor acumulate, Finanþele Publice au demarat procedura executãrii silite, iar diverºi creditori au cerut în instanþã falimentul firmei.
nu se identifice, în urma analizelor, germeni patogeni. De asemenea, cei care valorificã lapte, sau produc la stâne lapte, trebuie obligatoriu sã efectueze analiza laptelui”, a precizat dr. Gheorghe Cristea, ºef DSVSA Vulcan. Mai mult, producãtorii au obligaþia de a duce periodic probe la laborator. „Conform normelor, trebuie sã facã 4 analize la interval de douã sãptãmâni, în care se identificã numãrul total de germeni, care nu trebuie sã depãºeascã 100.000/ ml. Timp de 3 luni de zile, trebuie sã se examineze numãrul de celule somatice. Toþi producãtorii particulari, care comercializeazã
lapte în pieþe, trebuie sã efectueze aceste analize”, a mai spus dr. Gheorghe Cristea. Deja, dupã primele controale, au fost depistaþi agenþi care, în urma analizelor de laborator, nu au ieºit foarte bine. Inspectorii sanitari spun cã totul s-a întâmplat din vina condiþiilor în care produc marfa, condiþii ce nu sunt tocmai igienice, ori pentru cã nu respectã temperaturile de rãcire ºi depozitare a laptelui. Laptele care a fost neconform a fost retras de la consum, iar animalele la care analizele nu au ieºit bune, au fost trimise la medicii curanþi. Controalele, însã, continuã ºi în zilele urmãtoare. Diana MITRACHE
Car men COSMAN-PREDA
Controale la lapte în pieþe
I
nspectorii sanitari au demarat acþiunea de verificare a unitãþilor în care se fac produsele din lapte. Proprietarii acestora, printre care se numãrã ºi stânele de unde se recolteazã laptele, trebuie sã facã dovada curãþeniei, dar ºi sã ducã probe pentru analiza produselor. Controalele se fac la lapte ºi produse din lapte, iar cei care le produc, chiar ºi la stâne, vor fi verificaþi. Inspectorii iau probe de pe aparatura cu care se fac produsele, dar ºi din produse. „Comercianþii trebuie sã demonstreze cã s-au fãcut igienizãri, s-au respectat normele de curãþenie, în interiorul unitãþilor, dar ºi pe utilaje. Trebuie sã
4 Actualitate
SCRISOAREA ANUALÃ A PRIMARULUI TIBERIU IACOB RIDZI Stimaþi cetãþeni, Permiteþi-mi ca, la început de an, sã vã readuc în atenþie câteva din lucrurile pe care am reuºit sã le ducem împreunã la bun sfârºit, în anul 2014. Într-un an dificil, cu foarte multe constrângeri, am reuºit sã continuãm programul de modernizare ºi dezvoltare al municipiului Petroºani, conform angajamentelor pe care le-am asumat în faþa cetãþenilor. Pentru reuºita acestui proiect m-am bucurat de susþinerea Consiliului local ºi a echipei din administraþia publicã localã, fapt pentru care doresc sã le mulþumesc. Mulþumirile mele se îndreaptã însã, în primul rând, spre toþi cetãþenii municipiului Petroºani, pentru suportul lor constant ºi pentru implicarea activã în viaþa comunitãþii noastre. Iatã, în doar câteva fraze, cele mai importante realizãri ale administraþiei publice locale din municipiul Petroºani în anul 2014:
Investiþii în cadrul administrãrii domeniului public ºi privat z Am realizat lucrãri de reabilitare a strãzilor: Maleia, Luncã, Saºa, Mãgurii, Uzinei, 1 Mai, Cãprioarei, Pomilor, Muncii, Slãtinioara, ªtefan cel Mare, Pârãieni, ªoimilor, Piscului, 1 Decembrie 1918, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Nicolae Bãlcescu, 9 Mai, Independenþei, Oituz, Unirii, Aleea Poporului ºi strãzi din cartierele Colonie ºi Aeroport z Am executat lucrãri de reabilitare termicã a urmãtoarelor blocuri de locuit: 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20 strada Pãcii ºi 63 str. 1 Decembrie 1918 contract în derulare z Am finalizat construcþia telescaunului TS3 în masivul Parâng z Am reabilitat reþelele termice ºi aparaturã aferentã de mãsurã ºi control la SUP z Am modernizat reþelele termice aferente PT 10 ºi reþelele secundare aferente PT 1A z Am reabilitat instalaþiile de încãlzire la ªcoala Dâlja Mare ºi Piaþa Centralã (grup sanitar ºi birouri) z Am amenajat sensuri giratorii în intersecþiile str. 1 Decembrie 1918 cu str. Nicolae Titulescu ºi str. Mihai Viteazul cu str. Carol Schreter z Am întreþinut sistemul de iluminat public iar pentru sãrbãtorile de iarnã am instalat echipamente electrice noi pentru iluminatul festiv z Am
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015
înlocuit coloana de canalizare pe str. Muncii, 1 Mai, 6 August ºi Bazinului z Am achiziþionat ºi montat un ceas stradal în Piaþa Victoriei z Am achiziþionat ºi montat 7 filigorii pentru zona de agrement Brãdet z Am executat lucrãri de reparaþii la scãrile de acces, în municipiul Petroºani, în urmãtoarele locaþii: Colonie, str. Nicolae Bãlcescu, ªcoala generalã nr. 1, str. 1 Decembrie 1918, bl. 67-69, 61-63, 69-71 ºi 122-124, zona Târgului sãptãmânal z Am reparat ºi întreþinut fântânile arteziene din oraº ºi am efectuat reparaþii curente la coloanele de alimentare cu apã potabilã z Am amenajat 18 puncte de colectare selectivã a deºeurilor cu pubele tip clopot z Am reparat, întreþinut ºi completat locurile de joacã pentru copii, am achiziþionat mobilier urban ºi rastele pentru biciclete pentru dotarea parcurilor ºi a centrului civic z Am întreþinut zona verde din oraº, am plantat pomi ornamentali, tuia ºi material dendrologic, am cosmetizat peste 600 arbori
Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale z Am realizat monitorizarea ºi raportarea postimplementare pentru proiectele finanþate din fonduri europene finalizate în anul 2013 z Am dat în folosinþã bazinul de înot din zona Aeroport z Am început
lucrãrile de realizare a investiþiilor în cadrul proiectului ,,Centrul Naþional de Informare ºi Promovare turisticã în municipiul Petroºani,, ºi ,,Atelierele Hermes Petroºani-ºanse reale în formarea profesionalã,, z Am pregãtit documentaþii tehnico-economice în vederea accesãrii de fonduri nerambursabile de la U.E. în perioada urmãtoare
Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt local z Am executat, ca în fiecare an, lucrãri de reparaþii curente ºi de igienizare la toate instituþiile de învãþãmânt din municipiul Petroºani z S-au efectuat lucrãri de reparaþii la acoperiº la Colegiul Naþional ,,Mihai Eminescu,, ªcoala Gimnazialã ,,I. G. Ducã,, ªcoala Gimnazialã nr. 2, PP3, iar la Sala de Sport a Colegiului Tehnic ,,Dimitrie Leonida,, s-a schimbat tarchetul ºi s-a zugrãvit z La PN2 s-a reparat tavanul, la PP2 ºi PN2 s-au amenajat sãli de sport iar la PN2 s-au montat mãºti la calorifere din pal melaminat
Fonduri pentru culturã, culte, sport z Am derulat constant diferite evenimente cultural-artistice ºi sportive pentru comunitatea localã ºi pentru turiºtii care viziteazã aceastã zonã z Am organizat cea de-a XIII-a ediþie a
Zilelor municipiului Petroºani, Ziua Internaþionalã a Copilului, Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, Ziua Educatorului, Târgul de Produse Tradiþionale - ediþia a IVa, Festivalul Berii, Festivalul Colindelor ediþia a V-a, Revelionul Pensionarilor 2015 ºi Revelionul 2015 în aer liber z Am organizat evenimente dedicate sãrbãtoririi unor zile cu semnificaþii deosebite: Unirea Principatelor Române, Ziua Eroilor, Ziua Europei ºi a Independenþei României, Ziua Minerului, Ziua Naþionalã a României, Ziua Familiei, Ziua Verde, Ziua Mondialã a Mediului z Am acordat 11 titluri de ,,Cetãþean de Onoare,, ºi 9 medalii ,,Pro Urbe,, z Am premiat elevii ºi sportivii merituoºi din municipiul Petroºani z Am premiat 48 cupluri cu mariaj de peste 50 de ani de cãsnicie z Am început derularea proiectului ,,Tineri în Europa,,-proiect de prevenire a consumului de droguri în parteneriat cu Centrul Islandez pentru Cercetãri ºi analize z Am sprijinit instituþiile de culturã, organizaþiile non-guvernamentale, instituþiile de învãþãmânt, Universitatea din Petroºani în organizarea unor evenimente z Am sprijinit cultele ºi asociaþiile sportive care au solicitat finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii 350/2005
z Am acordat o atenþie deosebitã promovãrii ºi pãstrãrii tradiþiilor locale
Fonduri în domeniul social z Am acordat 193 ajutoare de urgenþã, în medie 135 porþii/lunã la cantina de ajutor social ºi 305 familii sau persoane singure au beneficiat de ajutor social pânã la finele anului 2014 z Am acordat 197 ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu combustibil solid (lemne ºi cãrbuni) ºi am preluat 457 de cereri pentru încãlirea locuinþei cu energie termicã, gaze naturale ºi energie electricã z Am plãtit în medie pe lunã un numãr de 470 asistenþi personali ºi însoþitori ai persoanelor cu handicap grav z Am acordat un numãr de 20000 de tichete sociale în valoare de 10 lei/tichet pentru anumite persoane defavorizate, pentru combaterea ºi prevenirea marginalizãrii sociale z Am alocat fonduri pentru prevenirea marginalizãrii sociale ºi un numãr de 11 burse sociale z Am sprijinit asociaþii ºi organizaþii neguvernamentale care desfãºoarã activitãþi de asistenþã socialã dupã cum urmeazã: Asociaþia de Voluntariat ,,Casa Pollicino,,; Organizaþia ,,Caritas,,-Centrul de Îngrijire Medicalã ºi Asistenþã Socialã la Domiciliu CIMAS; Organizaþia ,,Caritas,,Centrul de Zi pentru Copii ºi Tineri ,,Maria Stein,, ; Asociaþia Umanitarã ºi Etnograficã ,,Sfânta Varvara,, ; Asociaþia Bunicii Vãii JiuluiCentrul de Îngrijire
Vârstnici Sfântul Pantelimon ºi Nectarie; Fundaþia Sfântul Francisc –Centrul de Zi Cor Jesu Tuturor celor care ºi-au dat concursul la obþinerea acestor performanþe ºi la derularea cu succes a activitãþilor administraþiei locale, le adresez sincerele mele mulþumiri. Este evident faptul cã o condiþie esenþialã pentru toate aceste realizãri o constituie responsabilitatea cetãþenilor ºi a agenþilor economici din oraºul nostru, care au înþeles sã-ºi achite cu conºtiinciozitate obligaþiile faþã de bugetul local. În final, doresc sã vã asigur cã ºi în anul 2015, activitatea mea ºi a administraþiei publice locale de la Petroºani se va concentra pe continuarea proiectelor de dezvoltare localã care sã aducã un mod de viaþã la nivel european pentru cetãþeni, dar ºi pe abordarea de noi proiecte care sã conducã la transformarea municipiului nostru într-o localitate de inters turistic naþional ºi internaþional.
Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Cu deosebit respect ºi consideraþie, Primarul dumneavoastrã, Tiberiu Iacob-Ridzi
Mircea. Mircea Nistor... Nimic nu e mai sfâºietor pentru un pãrinte decât sã-ºi conducã fiul pe ultimul drum. Mã consider un fel de pãrinte al bunului meu prieten Mircea Nistor, pentru cã, sub ochii mei, a devenit ziarist. Un ziarist onest, dupã pãrerea mea cel mai bun redactor de ºtiri dintre toþi tinerii care ºi-au încercat norocul în presa Vãii Jiului, dupã 1990. Îmi amintesc ca acum! Era prin 1996 – 97, când, la fosta televiziune DAGS – TV
– unde eu eram ceva director de programe – s-a organizat un concurs pentru ocuparea unor posturi de reporteri. S-au înscris vreo 25 de concurenþi, toþi dornici sã „spargã norii” în presa din Valea Jiului. I-am trimis pe toþi, care – încotro, sã meargã unde vor ei în Valea Jiului, de la Cimpa pânã la Câmpu lui Neag ºi sã aducã un text scris, pe orice temã, despre oricine, indiferent
Mircea cel bãtrân a plecat la Zamolxe Pe Mircea Nistor l-am gãsit în prima mea zi de presã la DAGS TV. Îl angajaserã Gigi Duþã ºi Mircea Bujorescu, deºi el venise sã lucreze cu bãieþii de la cablu. Mi-a zis cã stã puþin, cã ºi aºa voia sã se facã într-o zi barman, un vis cu care a ºi plecat la Cer. Mircea mi-a fost frate, sprijin, coleg ºi, poate cel mai important, omul cu care mã sfãtuiam când credeam cã am nevoie de încurajãri. L-am încurajat, la rându-mi, sã fie tare, dupã ce a aflat de boala soþiei sale, Adina, dar marþi m-a sunat cã vrea un numãr de telefon de la cineva de la Urgenþã. Se simþea rãu... I-am zis sã se ducã, dar am aflat cã nu a ajuns sã îl vadã un medic. Când a venit salvarea... era prea târziu. Mircea plecase, lãsându-ne mai sãraci, deºi cu maxim 3 ore înainte ne spusese cã ne vedem luni. Acum ºtiu sigur cã se va duce la Zamolxe. La ºedinþa de sumar, dimineaþa, va lipsi mereu… Drum liniºtit, bãtrâne dac! Diana MITRACHE
Noapte de vinil cu Mircea Pe Mircea l-am cunoscut – la fel ca majoritatea covârºitoare a jurnaliºtilor din Valea Jiului – încã din primele zile în care habar n-aveam ce e meseria asta. Noi abia atunci o descopeream, dar el era deja acolo. Fãrã aere de superioritate, fãrã sã parã cã le ºtie pe toate, Mircea m-a luat pe teren ºi aºa am ajuns sã cunosc mai bine omul de sub mustaþa care îi devenise brand. Am descoperit repede cã ne plac aceleaºi cãrþi ºi aceleaºi muzici ºi asta a fost de-ajuns ca sã ne facã prieteni. Pe vremea aia se lucra zi luminã în televiziune. Cea mai frumoasã amintire pe care o am cu Mircea e cea de la sfârºitul unei asemenea zile epuizante, când am urcat pânã la el sã ascultãm niºte muzicã. Nu ºtiu ce ne venise, eram obosiþi ºi morþi de foame, dar când Mircea a scos vinilurile am uitat de toate. Avea o
ce gen publicistic (ºtire, interviu, reportaj, anchetã, eseu etc). N-a fost uºor. Dintre toþi cei 25, am selectat (ºi n-am greºit, timpul a dovedit-o!) doi... copii: Mircea Nistor ºi Diana Mitrache. Diana avea un stil mai „bãþos”, mai „obraznic”, mai penetrant. Se vedea pe ea cã are „vânã”. Mircea Nistor, tizul meu, era meticulos, avea un scris atât de frumos, atât de îngrijit, stãpânea bine grama-
tica, avea un stil foarte exact, concis, la obiect. ªtia ce vrea sã transmitã! Au fost imediat angajaþi, ºi Mircea ºi Diana, ºi, iatã, au rãmas în presã, vreme de aproape 20 de ani. Cum s-ar spune, am avut mânã bunã, aºa cum s-a întâmplat cu o pleiadã de alþi tineri din presa Vãii Jiului... Onestitate. Cu o mânã pe inimã ºi cu alta pe Biblie, aº putea sã jur cã, dacã m-ar fi întrebat cineva cine este ziaristul cel mai onest, aº fi rãspuns fãrã ezitare: Mircea Nistor. În toþi aceºti ani, am colaborat cu Mircea al meu pe la mai toate publicaþiile pe unde ne-a aruncat soarta.
Drum bun, prieten drag
Pe Mircea Nistor l-am cunoscut prima datã acum aproape 15 de ani. La DAGS TV. Se angajase sã facã colecþie impresionantã de muzicã reportaje. Despre viaþã, rock ºi o bibliotecã ticsitã cu bunãtãþi, despre oameni, despre întâmplãrile unora si altoaºa cã se anunþa o noapte lungã. ra. Se simþea bine, prin Am ascultat niºte discuri rare cu lumea cuvântului scris. Ritchie Blackmore, am povestit o A pus suflet, iar stilul sau groazã despre SF, am dat gata o rãmâne unul inconfundasticã de coniac ºi ne-am despãrþit bil. Nu avea nevoie de târziu în noapte, pentru ca a doua semnatura la finalul unui zi sã o luãm de la capãt cu articol pentru a fi identifibanalitãþile cotidiene. cat drept autorul acestuia. Nici nu mai ºtiu de câte ori ne-am Recunosc. Am avut ce propus sã repetãm seara aceea, în învãþa de la el. Mircea s-a care l-am simþit ca pe un frate mai prãpãdit fulgerãtor mare, de la care învãþam cu aviditate miercuri dupa-amiaza. o mulþime de chestii noi ºi intereInima i-a cedat. Este sante. Am tot amânat, crezând cã ºocant. Cu doar câteva ore mai avem timp, dar uite cã timpul lui mai devreme îl sunasem s-a sfârºit. Ne vedeam din ce în ce sã vãd ce mai face ºi sã-l mai rar, din ce în ce mai grãbiþi, chem pânã la redacþie. mereu crezând cã mai avem timp. Mi-a spus cã nu se simte Tot nu pot sã cred cã Mircea nu bine ºi cã ne vom întâlni mai e, oricât de mult mi-aþi spune luni. A rãmas cã vom bea asta. Tot mai cred cã o sã-l întâlnesc un pahar împreunã. Este undeva, cu zâmbetul de sub mustaþã pentru prima datã când ºi vesta gri, cu multe buzunare. Mircea mã minte. Mi se Drum bun, prieten drag! O sã pun pare ciudat faptul cã nu o un disc cu Blackmore pentru tine în sã-l mai vãd. seara asta... Dumnezeu sa-l ierte! Ilie PINTEA Marius MITRACHE
Mircea a rãmas acelaºi om, modest, onest, calm, cald, prietenos... Zilele trecute eram gata sã-l sun pe Mircea, copilul meu! Aveam o datorie de suflet la el. De câte ori ne întâlneam, îi ziceam „Mircea tu când dai berea aia pe care þi-am promis-o?” El zâmbea ºugubãþ, de sub mustaþa lui inconfundabilã, ºi-mi zicea „Când ieºi la pensie, nea Mircea, ºi-þi iau locul!”. Of, Doamne, Mircea Nistor, cât de repede te-ai dus... Mergi, Mircea, în Împãrãþia Cerului ºi scrie un reportaj despre cât de frumoasã, dar ºi de grea e viaþa pe Pãmânt! Adio, prieten drag! Mir cea BUJORESCU
E tristã viaþa, iar sufletul îmi plânge neîncetat. Recunosc, vestea trecerii la cele veºnice a lui Mircea Nistor m-a ºocat, m-a zguduit, m-a tras pe linie moartã ºi lacrimile fãrã zãgaz mi-au inundat ore în ºir obrajii. ªtiu cã niciodatã nu suntem pregãtiþi pentru Moarte, dar parcã trecerea în nefiinþã a unui OM cu adevãrat admirabil este cu atât mai dureroasã, mai neaºteptatã. Mircea Nistor este, a fost unul dintre cei mai faini oameni pe care i-am cunoscut, un om care nu îmi amintesc sã fi jignit vreodatã pe cineva, cu un calm englezesc ºi un umor la fel, cu siguranþã neapreciat atât cât ar fi trebuit în timpul vieþii. Miercuri seara s-a stins. Discret, aºa cum a ºi trãit, lãsând doar o imensã durere în urmã.
Odihneºte-te în pace, Mircea Nistor!
Vei rãmâne mereu acelaºi om minunat pe care l-am cunoscut ºi cu care am lucrat! Veºnice regrete, iar timpul nu va ºterge amintirea ta! Car men COSMAN-PREDA
Drum bun, Mircea Nistor Pe Mircea l-am cunoscut acum ºase ani când mi-am început cariera în mass-media. Prima zi la lucru fãrã Mircea a fost cea mai grea. ªtiu cã nu îl voi mai vedea niciodatã. Nu am avut pe cine sã mai sun sã stabilim sumarul pentru ºtiri… A fost precum un membru al familiei mele. Pe Mircea nu l-am considerat un simplu coleg. A fost mai mult decât atât… A fost un OM pe care mã puteam baza ori de câte ori aveam nevoie, a fost un OM cãruia puteam sã îi cer un sfat. În preajma lui Mircea nu aveai cum sã stai supãrat. Mereu avea câte o vorbã bunã pentru toatã lumea. În ultima perioadã avea el nevoie de o vorbã bunã ºi de încurajãri cã totul va fi bine. L-am încurajat ºi l-am susþinut atunci când am aflat cã soþia sa, Adina, este bolnavã. Dar era bolnav ºi el. Dimineaþa nu voi mai avea pe cine sã sun sã stabilim ºtirile pe care le vom face… Dumnezeu sã te odihneascã! Monika BACIU
4 Actualitate
SCRISOAREA ANUALÃ A PRIMARULUI TIBERIU IACOB RIDZI Stimaþi cetãþeni, Permiteþi-mi ca, la început de an, sã vã readuc în atenþie câteva din lucrurile pe care am reuºit sã le ducem împreunã la bun sfârºit, în anul 2014. Într-un an dificil, cu foarte multe constrângeri, am reuºit sã continuãm programul de modernizare ºi dezvoltare al municipiului Petroºani, conform angajamentelor pe care le-am asumat în faþa cetãþenilor. Pentru reuºita acestui proiect m-am bucurat de susþinerea Consiliului local ºi a echipei din administraþia publicã localã, fapt pentru care doresc sã le mulþumesc. Mulþumirile mele se îndreaptã însã, în primul rând, spre toþi cetãþenii municipiului Petroºani, pentru suportul lor constant ºi pentru implicarea activã în viaþa comunitãþii noastre. Iatã, în doar câteva fraze, cele mai importante realizãri ale administraþiei publice locale din municipiul Petroºani în anul 2014:
Investiþii în cadrul administrãrii domeniului public ºi privat z Am realizat lucrãri de reabilitare a strãzilor: Maleia, Luncã, Saºa, Mãgurii, Uzinei, 1 Mai, Cãprioarei, Pomilor, Muncii, Slãtinioara, ªtefan cel Mare, Pârãieni, ªoimilor, Piscului, 1 Decembrie 1918, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Nicolae Bãlcescu, 9 Mai, Independenþei, Oituz, Unirii, Aleea Poporului ºi strãzi din cartierele Colonie ºi Aeroport z Am executat lucrãri de reabilitare termicã a urmãtoarelor blocuri de locuit: 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20 strada Pãcii ºi 63 str. 1 Decembrie 1918 contract în derulare z Am finalizat construcþia telescaunului TS3 în masivul Parâng z Am reabilitat reþelele termice ºi aparaturã aferentã de mãsurã ºi control la SUP z Am modernizat reþelele termice aferente PT 10 ºi reþelele secundare aferente PT 1A z Am reabilitat instalaþiile de încãlzire la ªcoala Dâlja Mare ºi Piaþa Centralã (grup sanitar ºi birouri) z Am amenajat sensuri giratorii în intersecþiile str. 1 Decembrie 1918 cu str. Nicolae Titulescu ºi str. Mihai Viteazul cu str. Carol Schreter z Am întreþinut sistemul de iluminat public iar pentru sãrbãtorile de iarnã am instalat echipamente electrice noi pentru iluminatul festiv z Am
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015
înlocuit coloana de canalizare pe str. Muncii, 1 Mai, 6 August ºi Bazinului z Am achiziþionat ºi montat un ceas stradal în Piaþa Victoriei z Am achiziþionat ºi montat 7 filigorii pentru zona de agrement Brãdet z Am executat lucrãri de reparaþii la scãrile de acces, în municipiul Petroºani, în urmãtoarele locaþii: Colonie, str. Nicolae Bãlcescu, ªcoala generalã nr. 1, str. 1 Decembrie 1918, bl. 67-69, 61-63, 69-71 ºi 122-124, zona Târgului sãptãmânal z Am reparat ºi întreþinut fântânile arteziene din oraº ºi am efectuat reparaþii curente la coloanele de alimentare cu apã potabilã z Am amenajat 18 puncte de colectare selectivã a deºeurilor cu pubele tip clopot z Am reparat, întreþinut ºi completat locurile de joacã pentru copii, am achiziþionat mobilier urban ºi rastele pentru biciclete pentru dotarea parcurilor ºi a centrului civic z Am întreþinut zona verde din oraº, am plantat pomi ornamentali, tuia ºi material dendrologic, am cosmetizat peste 600 arbori
Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale z Am realizat monitorizarea ºi raportarea postimplementare pentru proiectele finanþate din fonduri europene finalizate în anul 2013 z Am dat în folosinþã bazinul de înot din zona Aeroport z Am început
lucrãrile de realizare a investiþiilor în cadrul proiectului ,,Centrul Naþional de Informare ºi Promovare turisticã în municipiul Petroºani,, ºi ,,Atelierele Hermes Petroºani-ºanse reale în formarea profesionalã,, z Am pregãtit documentaþii tehnico-economice în vederea accesãrii de fonduri nerambursabile de la U.E. în perioada urmãtoare
Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt local z Am executat, ca în fiecare an, lucrãri de reparaþii curente ºi de igienizare la toate instituþiile de învãþãmânt din municipiul Petroºani z S-au efectuat lucrãri de reparaþii la acoperiº la Colegiul Naþional ,,Mihai Eminescu,, ªcoala Gimnazialã ,,I. G. Ducã,, ªcoala Gimnazialã nr. 2, PP3, iar la Sala de Sport a Colegiului Tehnic ,,Dimitrie Leonida,, s-a schimbat tarchetul ºi s-a zugrãvit z La PN2 s-a reparat tavanul, la PP2 ºi PN2 s-au amenajat sãli de sport iar la PN2 s-au montat mãºti la calorifere din pal melaminat
Fonduri pentru culturã, culte, sport z Am derulat constant diferite evenimente cultural-artistice ºi sportive pentru comunitatea localã ºi pentru turiºtii care viziteazã aceastã zonã z Am organizat cea de-a XIII-a ediþie a
Zilelor municipiului Petroºani, Ziua Internaþionalã a Copilului, Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, Ziua Educatorului, Târgul de Produse Tradiþionale - ediþia a IVa, Festivalul Berii, Festivalul Colindelor ediþia a V-a, Revelionul Pensionarilor 2015 ºi Revelionul 2015 în aer liber z Am organizat evenimente dedicate sãrbãtoririi unor zile cu semnificaþii deosebite: Unirea Principatelor Române, Ziua Eroilor, Ziua Europei ºi a Independenþei României, Ziua Minerului, Ziua Naþionalã a României, Ziua Familiei, Ziua Verde, Ziua Mondialã a Mediului z Am acordat 11 titluri de ,,Cetãþean de Onoare,, ºi 9 medalii ,,Pro Urbe,, z Am premiat elevii ºi sportivii merituoºi din municipiul Petroºani z Am premiat 48 cupluri cu mariaj de peste 50 de ani de cãsnicie z Am început derularea proiectului ,,Tineri în Europa,,-proiect de prevenire a consumului de droguri în parteneriat cu Centrul Islandez pentru Cercetãri ºi analize z Am sprijinit instituþiile de culturã, organizaþiile non-guvernamentale, instituþiile de învãþãmânt, Universitatea din Petroºani în organizarea unor evenimente z Am sprijinit cultele ºi asociaþiile sportive care au solicitat finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii 350/2005
z Am acordat o atenþie deosebitã promovãrii ºi pãstrãrii tradiþiilor locale
Fonduri în domeniul social z Am acordat 193 ajutoare de urgenþã, în medie 135 porþii/lunã la cantina de ajutor social ºi 305 familii sau persoane singure au beneficiat de ajutor social pânã la finele anului 2014 z Am acordat 197 ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu combustibil solid (lemne ºi cãrbuni) ºi am preluat 457 de cereri pentru încãlirea locuinþei cu energie termicã, gaze naturale ºi energie electricã z Am plãtit în medie pe lunã un numãr de 470 asistenþi personali ºi însoþitori ai persoanelor cu handicap grav z Am acordat un numãr de 20000 de tichete sociale în valoare de 10 lei/tichet pentru anumite persoane defavorizate, pentru combaterea ºi prevenirea marginalizãrii sociale z Am alocat fonduri pentru prevenirea marginalizãrii sociale ºi un numãr de 11 burse sociale z Am sprijinit asociaþii ºi organizaþii neguvernamentale care desfãºoarã activitãþi de asistenþã socialã dupã cum urmeazã: Asociaþia de Voluntariat ,,Casa Pollicino,,; Organizaþia ,,Caritas,,-Centrul de Îngrijire Medicalã ºi Asistenþã Socialã la Domiciliu CIMAS; Organizaþia ,,Caritas,,Centrul de Zi pentru Copii ºi Tineri ,,Maria Stein,, ; Asociaþia Umanitarã ºi Etnograficã ,,Sfânta Varvara,, ; Asociaþia Bunicii Vãii JiuluiCentrul de Îngrijire
Vârstnici Sfântul Pantelimon ºi Nectarie; Fundaþia Sfântul Francisc –Centrul de Zi Cor Jesu Tuturor celor care ºi-au dat concursul la obþinerea acestor performanþe ºi la derularea cu succes a activitãþilor administraþiei locale, le adresez sincerele mele mulþumiri. Este evident faptul cã o condiþie esenþialã pentru toate aceste realizãri o constituie responsabilitatea cetãþenilor ºi a agenþilor economici din oraºul nostru, care au înþeles sã-ºi achite cu conºtiinciozitate obligaþiile faþã de bugetul local. În final, doresc sã vã asigur cã ºi în anul 2015, activitatea mea ºi a administraþiei publice locale de la Petroºani se va concentra pe continuarea proiectelor de dezvoltare localã care sã aducã un mod de viaþã la nivel european pentru cetãþeni, dar ºi pe abordarea de noi proiecte care sã conducã la transformarea municipiului nostru într-o localitate de inters turistic naþional ºi internaþional.
Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Cu deosebit respect ºi consideraþie, Primarul dumneavoastrã, Tiberiu Iacob-Ridzi
Mircea. Mircea Nistor... Nimic nu e mai sfâºietor pentru un pãrinte decât sã-ºi conducã fiul pe ultimul drum. Mã consider un fel de pãrinte al bunului meu prieten Mircea Nistor, pentru cã, sub ochii mei, a devenit ziarist. Un ziarist onest, dupã pãrerea mea cel mai bun redactor de ºtiri dintre toþi tinerii care ºi-au încercat norocul în presa Vãii Jiului, dupã 1990. Îmi amintesc ca acum! Era prin 1996 – 97, când, la fosta televiziune DAGS – TV
– unde eu eram ceva director de programe – s-a organizat un concurs pentru ocuparea unor posturi de reporteri. S-au înscris vreo 25 de concurenþi, toþi dornici sã „spargã norii” în presa din Valea Jiului. I-am trimis pe toþi, care – încotro, sã meargã unde vor ei în Valea Jiului, de la Cimpa pânã la Câmpu lui Neag ºi sã aducã un text scris, pe orice temã, despre oricine, indiferent
Mircea cel bãtrân a plecat la Zamolxe Pe Mircea Nistor l-am gãsit în prima mea zi de presã la DAGS TV. Îl angajaserã Gigi Duþã ºi Mircea Bujorescu, deºi el venise sã lucreze cu bãieþii de la cablu. Mi-a zis cã stã puþin, cã ºi aºa voia sã se facã într-o zi barman, un vis cu care a ºi plecat la Cer. Mircea mi-a fost frate, sprijin, coleg ºi, poate cel mai important, omul cu care mã sfãtuiam când credeam cã am nevoie de încurajãri. L-am încurajat, la rându-mi, sã fie tare, dupã ce a aflat de boala soþiei sale, Adina, dar marþi m-a sunat cã vrea un numãr de telefon de la cineva de la Urgenþã. Se simþea rãu... I-am zis sã se ducã, dar am aflat cã nu a ajuns sã îl vadã un medic. Când a venit salvarea... era prea târziu. Mircea plecase, lãsându-ne mai sãraci, deºi cu maxim 3 ore înainte ne spusese cã ne vedem luni. Acum ºtiu sigur cã se va duce la Zamolxe. La ºedinþa de sumar, dimineaþa, va lipsi mereu… Drum liniºtit, bãtrâne dac! Diana MITRACHE
Noapte de vinil cu Mircea Pe Mircea l-am cunoscut – la fel ca majoritatea covârºitoare a jurnaliºtilor din Valea Jiului – încã din primele zile în care habar n-aveam ce e meseria asta. Noi abia atunci o descopeream, dar el era deja acolo. Fãrã aere de superioritate, fãrã sã parã cã le ºtie pe toate, Mircea m-a luat pe teren ºi aºa am ajuns sã cunosc mai bine omul de sub mustaþa care îi devenise brand. Am descoperit repede cã ne plac aceleaºi cãrþi ºi aceleaºi muzici ºi asta a fost de-ajuns ca sã ne facã prieteni. Pe vremea aia se lucra zi luminã în televiziune. Cea mai frumoasã amintire pe care o am cu Mircea e cea de la sfârºitul unei asemenea zile epuizante, când am urcat pânã la el sã ascultãm niºte muzicã. Nu ºtiu ce ne venise, eram obosiþi ºi morþi de foame, dar când Mircea a scos vinilurile am uitat de toate. Avea o
ce gen publicistic (ºtire, interviu, reportaj, anchetã, eseu etc). N-a fost uºor. Dintre toþi cei 25, am selectat (ºi n-am greºit, timpul a dovedit-o!) doi... copii: Mircea Nistor ºi Diana Mitrache. Diana avea un stil mai „bãþos”, mai „obraznic”, mai penetrant. Se vedea pe ea cã are „vânã”. Mircea Nistor, tizul meu, era meticulos, avea un scris atât de frumos, atât de îngrijit, stãpânea bine grama-
tica, avea un stil foarte exact, concis, la obiect. ªtia ce vrea sã transmitã! Au fost imediat angajaþi, ºi Mircea ºi Diana, ºi, iatã, au rãmas în presã, vreme de aproape 20 de ani. Cum s-ar spune, am avut mânã bunã, aºa cum s-a întâmplat cu o pleiadã de alþi tineri din presa Vãii Jiului... Onestitate. Cu o mânã pe inimã ºi cu alta pe Biblie, aº putea sã jur cã, dacã m-ar fi întrebat cineva cine este ziaristul cel mai onest, aº fi rãspuns fãrã ezitare: Mircea Nistor. În toþi aceºti ani, am colaborat cu Mircea al meu pe la mai toate publicaþiile pe unde ne-a aruncat soarta.
Drum bun, prieten drag
Pe Mircea Nistor l-am cunoscut prima datã acum aproape 15 de ani. La DAGS TV. Se angajase sã facã colecþie impresionantã de muzicã reportaje. Despre viaþã, rock ºi o bibliotecã ticsitã cu bunãtãþi, despre oameni, despre întâmplãrile unora si altoaºa cã se anunþa o noapte lungã. ra. Se simþea bine, prin Am ascultat niºte discuri rare cu lumea cuvântului scris. Ritchie Blackmore, am povestit o A pus suflet, iar stilul sau groazã despre SF, am dat gata o rãmâne unul inconfundasticã de coniac ºi ne-am despãrþit bil. Nu avea nevoie de târziu în noapte, pentru ca a doua semnatura la finalul unui zi sã o luãm de la capãt cu articol pentru a fi identifibanalitãþile cotidiene. cat drept autorul acestuia. Nici nu mai ºtiu de câte ori ne-am Recunosc. Am avut ce propus sã repetãm seara aceea, în învãþa de la el. Mircea s-a care l-am simþit ca pe un frate mai prãpãdit fulgerãtor mare, de la care învãþam cu aviditate miercuri dupa-amiaza. o mulþime de chestii noi ºi intereInima i-a cedat. Este sante. Am tot amânat, crezând cã ºocant. Cu doar câteva ore mai avem timp, dar uite cã timpul lui mai devreme îl sunasem s-a sfârºit. Ne vedeam din ce în ce sã vãd ce mai face ºi sã-l mai rar, din ce în ce mai grãbiþi, chem pânã la redacþie. mereu crezând cã mai avem timp. Mi-a spus cã nu se simte Tot nu pot sã cred cã Mircea nu bine ºi cã ne vom întâlni mai e, oricât de mult mi-aþi spune luni. A rãmas cã vom bea asta. Tot mai cred cã o sã-l întâlnesc un pahar împreunã. Este undeva, cu zâmbetul de sub mustaþã pentru prima datã când ºi vesta gri, cu multe buzunare. Mircea mã minte. Mi se Drum bun, prieten drag! O sã pun pare ciudat faptul cã nu o un disc cu Blackmore pentru tine în sã-l mai vãd. seara asta... Dumnezeu sa-l ierte! Ilie PINTEA Marius MITRACHE
Mircea a rãmas acelaºi om, modest, onest, calm, cald, prietenos... Zilele trecute eram gata sã-l sun pe Mircea, copilul meu! Aveam o datorie de suflet la el. De câte ori ne întâlneam, îi ziceam „Mircea tu când dai berea aia pe care þi-am promis-o?” El zâmbea ºugubãþ, de sub mustaþa lui inconfundabilã, ºi-mi zicea „Când ieºi la pensie, nea Mircea, ºi-þi iau locul!”. Of, Doamne, Mircea Nistor, cât de repede te-ai dus... Mergi, Mircea, în Împãrãþia Cerului ºi scrie un reportaj despre cât de frumoasã, dar ºi de grea e viaþa pe Pãmânt! Adio, prieten drag! Mir cea BUJORESCU
E tristã viaþa, iar sufletul îmi plânge neîncetat. Recunosc, vestea trecerii la cele veºnice a lui Mircea Nistor m-a ºocat, m-a zguduit, m-a tras pe linie moartã ºi lacrimile fãrã zãgaz mi-au inundat ore în ºir obrajii. ªtiu cã niciodatã nu suntem pregãtiþi pentru Moarte, dar parcã trecerea în nefiinþã a unui OM cu adevãrat admirabil este cu atât mai dureroasã, mai neaºteptatã. Mircea Nistor este, a fost unul dintre cei mai faini oameni pe care i-am cunoscut, un om care nu îmi amintesc sã fi jignit vreodatã pe cineva, cu un calm englezesc ºi un umor la fel, cu siguranþã neapreciat atât cât ar fi trebuit în timpul vieþii. Miercuri seara s-a stins. Discret, aºa cum a ºi trãit, lãsând doar o imensã durere în urmã.
Odihneºte-te în pace, Mircea Nistor!
Vei rãmâne mereu acelaºi om minunat pe care l-am cunoscut ºi cu care am lucrat! Veºnice regrete, iar timpul nu va ºterge amintirea ta! Car men COSMAN-PREDA
Drum bun, Mircea Nistor Pe Mircea l-am cunoscut acum ºase ani când mi-am început cariera în mass-media. Prima zi la lucru fãrã Mircea a fost cea mai grea. ªtiu cã nu îl voi mai vedea niciodatã. Nu am avut pe cine sã mai sun sã stabilim sumarul pentru ºtiri… A fost precum un membru al familiei mele. Pe Mircea nu l-am considerat un simplu coleg. A fost mai mult decât atât… A fost un OM pe care mã puteam baza ori de câte ori aveam nevoie, a fost un OM cãruia puteam sã îi cer un sfat. În preajma lui Mircea nu aveai cum sã stai supãrat. Mereu avea câte o vorbã bunã pentru toatã lumea. În ultima perioadã avea el nevoie de o vorbã bunã ºi de încurajãri cã totul va fi bine. L-am încurajat ºi l-am susþinut atunci când am aflat cã soþia sa, Adina, este bolnavã. Dar era bolnav ºi el. Dimineaþa nu voi mai avea pe cine sã sun sã stabilim ºtirile pe care le vom face… Dumnezeu sã te odihneascã! Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015
Se înfrãþesc ºi liceele 16
ani de înfrãþire. La fel ca de 16 ani încoace, ºi anul acesta cele douã pãrþi ale programului de înfrãþire dintre municipiul Petroºani ºi localitatea Varpalota din Ungaria în data de 15 martie va avea loc semnarea programului de colaborare. Evenimentul va avea loc la primãria municipiului Petroºani. Noutatea din cadrul programului este cã începând din acest an se leagã o relaþie de colaborare ºi între unitãþile de învãþãmânt dintre cei doi parteneri. “În comisia comunã Varpalota – Petroºani a consiliilor locale, prin corespondenþã, s-a stabilit programul celor douã oraºe pentru anul 2015. acest program este asemãnãtor cu cel de anul trecut. Toate acele activitãþi ale copiilor, ale sportivilor care au fost anul trecut sunt trecute ºi anul acesta în plan. O noutate este colaborarea dintre douã licee din cele douã oraºe, între Liceul Mihai Eminescu ºi Liceul Thuri din Varpalota. Aceastã
colaborare deja a pornit, cele douã instituþii au luat legãtura ºi se pare cã anul acesta pânã se încheie anul ºcolar 2014-2015 aceastã colaborare sã fie parafatã ºi semnatã. Este o colabo-
Elevii cu nevoi speciale se pierd în educaþia de masã
S
-au nãscut cu dizabilitãþi, însã nu este vina lor. La fel ca oricare dintre noi ºi aceºti copii au aceleaºi drepturi. Au dreptul la educaþie, dar ei par sã nu conteze.
rare între elevi ºi profesori ºi va da o altã dimensiune a colaborãrii dintre cele douã oraºe”, a declarat Eduard Wersanski, consilierul primarului Tiberiu Iacob Ridzi.
La nivelul municipiului Petroºani, elevii cu nevoi speciale urmeazã cursurile ºcolii speciale pânã în clasa a VIII-a, apoi se pierd. Pânã la nivelul ºcolii gimnaziale aceºtia studiazã dupã un program adaptat nevoilor lor, iar apoi din lipsa unitãþilor de învãþãmânt care sã ofere acces la educaþie specializatã aceºtia se pierd printre elevii ºcolii profesionale. “Elevii noºtri care fac cursurile la învãþãmântul special sunt mai departe elevii care merg la ºcolile profesionale din cadrul liceelor, dar din aceastã toamnã s-au fãcut demersuri pentru a se crea clase cu program specializat pentru aceºti copii. Inclusiv Inspectoratul ªcolar cât ºi Consiliul Judeþean sunt alãturi de aceste licee care vor sã înfiinþeze clasele pentru aceºti copii ºi probabil se va finaliza în favoarea copiilor”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Generale IG
Liceul din Varpalota are o lungã tradiþie în ceea ce priveºte colaborarea cu alte unitãþi de învãþãmânt din Europa, iar în ceea ce priveºte parteneriatul cu Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani acesta va cuprinde mai multe direcþii. “Liceul Thuri are colaborãri cu licee din Italia ºi Austria prin programe ºi au dorit sã dezvolte aceastã colaborare ºi cu liceul din Petroºani. Va fi o colaborare chiar ºi pe programe europene, ERASMUS ºi programe proprii ale celor douã licee”, a mai precizat sursa citatã. Tot în cadrul programului de înfrãþire se are în vedere ºi încheierea unui parteneriat cu ªcoala Generalã IG Duca. Aceastã colaborare ar urma sã aibã loc pe linie artisticã, având în vedere cã aici funcþioneazã ºi secþia de arte. Monika BACIU
Duca din Petroºani, unde funcþioneazã ºi o secþie pentru copiii cu nevoi speciale. Dupã terminarea celor opt clase, majoritatea acestor elevi ajung la învãþãmântul profesional, de masã, acolo unde programa ºcolarã este la fel pentru toþi. Aici, majoritatea elevilor abandoneazã. “La noi studiazã pânã în clasa a VIII-a, având un program diferenþiat, pentru cã este o curriculã diferenþiatã care nu mai este corespunzãtoare mai departe. Tocmai de aceea se fac demersuri pentru a merge o curriculã adaptatã nevoilor lor ºi în cadrul ºcolilor profesionale din licee”, a mai precizat sursa citatã. La nivelul municipiului Petroºani se doreºte înfiinþarea unei secþii pentru învãþãmânt special în cadrul unuia dintre licee. Deºi demersurile au început, încã acest proces nu a fost finalizat. Monika BACIU
Comercianþii de mãrþiºoare, contribuabili la bugetul local
ª
apte comercianþi au venit la Petroºani pentru a-ºi vinde mãrþiºoarele, florile, dar ºi celelalte obiecte care pot fi oferite de 1 sau 8 martie. Pentru cã ocupã spaþiu public, aceºtia au de achitat cãtre municipalitate o anumitã sumã de bani. “Pânã în acest moment în municipiul Petroºani avem ºapte comercianþi de mãrtiºoare. Preþurile sunt la fel ca ºi anul trecut adicã 25 de lei pe masã pe zi. Se aºteaptã o afluenþã mai mare de comercianþi de mãrtiºoare ºi
alte produse de sezon dupã ce vremea se vã îmbunãtãþi”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Comercianþii se plâng de încasãrile reduse, însã aceºtia se aºteaptã sã aibã cumpãrãtori în preajma zilelor care celebreazã primãvara ºi femeia. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015
Concursuri la Straja
V
ine primãvara, dar la munte încã sunt aºteptate concursurile de schi. Cea mai importantã competiþie este cea a veteranilor, ajunsã în acest an la ediþia cu numãrul 44. Mii de turiºti ajung în fiecare sãptãmânã la Straja, iar competiþiile se þin lanþ, semn cã zãpada este numai bunã. Salvamontiºtii ºi jandarmii montani sunt gata sã asigure liniºtea ºi bunã dispoziþie a celor ce iubesc iarna muntele. Cea mai aºteptatã întrecere, dupã
Festivalul Oamenilor de Zãpadã, este cea dedicatã seniorilor ºi denumitã Cupa Veteranilor.
30% în douã luni
A
rãmas doar o lunã în care contribuabilii îºi pot achita dãrile locale pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente. La nivelul municipiului Petroºani, în primele douã luni ale acestui an au trecut prgaul casieriilor Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale 30% dintre contribuabili. În ceea ce le priveºte pe persoanele juridice, numãrul celor care au plãtit taxele ºi impozitele este redus. “Pânã în acest moment aproximativ 30% din persoanele fizice din
Plouã în piaþã
C
omercianþii din Piaþa de la Dacia au acoperiº în hala nou construitã, dar înãuntru, plouã cã afarã în unele locuri. Ca sã se fereascã de apã, au montat prelate, iar administratorul pieþei spune cã îi va cere constructorului sã remedieze problema. Nici nu a expirat perioada de garanþie, recepþia lucrãrii nu a fost finalizatã, dar în Petroºani, în hala de la piaþa Dacia, plouã. ªi plouã pe la îmbinãrile acoperiºului, care se pare cã s-au deteriorat mai repede decât s-ar fi crezut. Precupeþii ºi-au montat prelate, feþe de masã ºi
„În acest sezon mai avem programate încã 3 concursuri, iar aici mã refer la Cupa Energeticianului, Cupa Comexim ºi Cupa Veteranilor, ultima, dupã cum ºtiþi fiind un concurs cu o tradiþie de foarte mult timp”, a spus Andrei Mureºan, salvamontist din Straja, care se pregãteºte pentru buna desfãºurare a acestor evenimente tradiþionale la noi. An de an competiþiile din Straja atrag mii de turiºti ºi Strajã a ajuns una dintre cele mai importante staþiuni de iarnã din þarã. Întrecerile de schi sunt doar un pretext pentru cei care aleg aici sã îºi petreacã week-endul. Diana MITRACHE
Proiect inedit.
acesta constã în realizarea unei sere. Aceasta va fi realizatã din policarbonat la mansarda unui imobil. Proiectul este realizat de Colonia Veselã din Petroºani ºi îºi propune sã ofere de mâncare locatarilor imobilului. În serã vor fi plantate legume care apoi vor ajunge la locatari”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Asociaþia a câºtigat o finanþare de 10 mii de euro, iar beneficiarii vor fi chiar locatarii imobilului. Monika BACIU
Serã pe acoperiº Hrana de pe acoperiº. Aºa se numeºte proiectul care va fi demarat de Colonia Veselã din Petroºani în Aninoasa. Proiectul, unul inedit, constã în realizarea unei sere pe acoperiºul unui bloc din localitate. Astfel mansarda unui imobil din zona coloniei Aninoasa va deveni serã care va oferi hranã locatarilor. “Proiectul se numeºte hrana de pe acoperiº, iar
municipiul Petroºani ºi-au achitat impozitele pe clãdiri ºi pe terenuri ºi de asemenea 6% dintre persoanele juridice au achitat pânã în acest moment. La persoanele juridice existã o procedurã mai laborioasã pentru cã undeva în luna martie se încheie evaluãrile ºi tot ceea ce înseamnã aceastã chestiune. La persoanele fizice cei care achita pânã la data de 31 martie beneficiazã de o bonificaþie de 10%. Aceastã bonificaþie este valabilã din acest an ºi pentru persoanele juridice ºi este foarte important ca cei care deþin firme sã ºtie acest lucru”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.
Cei care nu ºi-au achitat dãrile de ani de zile sunt executaþi silit. Lista acestora a fost publicatã ºi pe site-ul primãriei. “Sunt ºi contribuabili care au acesta problemã. Dacã vorbim de persoanele juridice aici marea majoritate a persoanelor sunt în faliment însã la persoanele juridice numãrul acestora nu este foarte mare”, a mai precizat sursa citatã. Pânã la data de 31 martie, contribuabilii care îºi plãtesc taxele ºi impozitele locale beneficiazã de o reducere de 10 procente. Bonificaþia este valabilã ºi pentru persoanele juridice.
umbrele ca sã nu le plouã marfa ºi sã se fereascã, la rândul lor de ploaie. Acum, cã vremea s-a înrãutãþit, administratorul spune cã a constatat cã e mai grav ºi promite cã îi va cere constructorului sã remedieze. „Am observat cã acum, dupã perioadele de îngheþ, cã în Piaþa Dacia, în câteva locuri, au apãrut câteva fisuri prin acoperiº ºi zilele urmãtoare vom contacta constructorul, pentru cã, dupã câte ºtiu eu, lucrarea se aflã încã în garanþei”, a spus Sorin Creþu, administratorul Pieþelor din Petroºani. Mai mult, administratorii spun cã au fost nevoiþi sã înlocuiascã o parte de perete de poliester, dupã ce un hoþ a tãiat o parte ca sã fure din piaþã bani sau produse alimentare.
Hala a fost construitã în 2012, valoarea investiþiei din Piaþa Dacia fiind de 4 miliarde de lei vechi, iar fondurile au fost asigurate din Bugetul local al Primãriei Petroºani. Diana MITRACHE
Monika BACIU
0735.183175
<
Familia Ion Opriº regretã pierderea irecuperabilã a celui care a fost ziaristul
NISTOR MIRCEA Dumnezeu sã îl primeascã la Cer! * * * Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului este ºocat de vestea dispariþiei celui care a fost colegul ºi bunul nostru prieten
<
MIRCEA NISTOR, care s-a stins fulgerãtor în dupã-amiaza zilei de miercuri, 25 februarie. DUMNEZEU SÃ ÎL ODIHNEASCÃ ÎN PACE!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015
Henþ cu mâna
LIGA INSOLVENÞEI ªI LIGA FALIMENT
A
sistãm la comicãreala cea mai tare din istoria fotbalului românesc.
Banii mulþi au nenorocit acest fotbal, care cândva era bucuria ºi savoarea începutului de toamnã ºi primãvarã. Adicã
turul ºi returul de campionat. Iatã cã acum, în Liga I, au mai rãmas vreo 5-6 echipe viabile, în rest, celelalte se pregãtesc sã tragã oblonul. C.F.R. Cluj este cea mai apropiatã de moarte dar nici pe la Ploieºti ori Dinamo lucrurile nu stau chiar bine. În Liga a II-a,
faliment total. Nu se ºtie exact mâine cine ia startul la retur. ªandramaua se surpã la Târlungeni, Câmpina, Slobozia, Oradea, Reºiþa, Rm. Vâlcea. Fotbaliºti neplãtiþi, impozite neachitate, ªoimii Pâncota nu mai are autocar, bate vântu`, frunza-n dungã
prin liga secundã! O sã vedeþi, în 2-3 ani, o Liga I cu 12 echipe ºi o Liga a II-a cu vreo zece de toate. Pãi nu-i mai fin prin Liga a IV-a, unde nimeni nu-i nici insolvent, nici falit? Haideþi la meci la Lonea, Uricani, în „Dealul Institutului” ori pe la Orlea!
Poveºtile sportului
Au trecut ºase decenii (1954) de când s-a înfiinþat o echipã dispãrutã azi, cea de navomodelism
Î
n plinã efervescenþã comunistã, în anul 1954, la nivel naþional se înfiinþeazã o serie de sporturi tehnico-aplicative, subvenþionate de armatã, în scopul pregãtirii tineretului în domeniul tehnic de aviaþie, marinã, automoto, cãlãrie, etc.
În acest context apar în România primele cluburi de navomodelism, printre acestea fiind ºi unul din Petroºani. În anul 1962, AVSAP (Asociaþia Voluntarã pentru Sprijinirea Apãrãrii Patriei), cea care patrona navomodelismul, se desfiinþeazã, secþia fiind transferatã la A.S. Preparatorul Petrila, acolo unde inimoºii Gheorghe Miricã sau Ion Rãdescu dau un imbold acestui sport, amenajând ºi un lac la Jieþ, astfel cã în acelaºi an, 1962, echipa devine campioanã naþionalã la seniori. An de an performanþele echipei cresc, impunându-se câþiva sportivi prin rezultatele lor: Frederic Csaszar, Ion Nagy, Ion Kiss, Aurel
Neniscu, Elena Gaspar etc.
Navo trece la Jiul Dupã cinci ani de rezultate excelente, cu titluri naþionale, se decide trecerea la Clubul Sportiv Jiul Petroºani în anul 1967, începând practic, o nouã etapã de dezvoltare a acestui sport. Dupã o serie de demersuri, cu sprijinul factorilor locali de decizie se amenajeazã o bazã nauticã pentru navomodele, în zona Casei Pionierilor. O bazã cu dotãri, apreciatã ºi de Federaþia Românã de Modelism, care va organiza aici o serie de concursuri naþionale ºi internaþionale. Conducerea Jiului din acea vreme – Ioan Karpinecz, Otto Abraham, Mircea Pascu – s-au implicat în sprijinirea dotãrii bazei, un rol deosebit avându-l Alexandru Pal, cel care va deveni în deceniile urmãtoare preºedinte de onoare al secþiei.
Sute de titluri ºi recorduri De-a lungul a peste cinci decenii de activitate,
Leontin Ciortan pregãtind hidroglisamul pentru lansarea de pe lacul Jieþ, în 1961
sportivii secþiei au câºtigat peste 300 de titluri de campioni naþionali ºi circa 100 recorduri naþionale, 11 dintre sportivi devenind maeºtrii ai sportului. Trebuie amintiþi la categoria marilor sportivi, Vasile
Baza de navomodelism de la Petroºani, în anii 1990
decenii va fi „amiralul” flotei de modele ale acestei secþii. ªi-a început activitatea la Petroºani din anul 1955, apoi a investit pasiune ºi timp în navomodelism, creând un fief al campionilor sub stindardul Preparatorului Petrila ºi din 1967, la Jiul Petroºani. În anii 1968-1969 a început momentul de vârf, prin amenajarea lacului de la Casa Pionierilor (actualul Complex Keops), contribuind la închegarea unor generaþii de sportivi La Campionatul European de la Stara care au cucerit peste 40 de titluri Zagora (Bulgaria), în 1982 naþionale, sute de ºi Ionicã Mocanu, Ilie medalii individuale, cucerite Gaspar, Ioan Prodan, de zeci de sportivi. Ar fi Ernest Romanciuc, ªtefan greu de enumerat atâtea Pop, Dan Enculescu, nume reprezentative, dar îi Gheorghe Szücs, Mihai amintim pe Tiberiu Kiss, Popescu, Petru Abraham, Francisc Mesaroº, Iosif Doru Negrescu, Daniela Han, Doru Tamaº, Tiberiu Ciortan, Alin Bereº, Emil Konyar, Francisc ªomcherechi, Teodor Tutunaru, Claudiu Garaliu ºi mulþi alþii, chiar Gogolaºu, Constantin ºi dacã nu toþi au atins mari Marian Vasile, Marcel performanþe, au reuºit sã-ºi Stratulat. însuºeascã multe cunoºtiinþe tehnice, care le-au folosit „Amiralul” ulterior în viaþã. Leontin Ciortan Jiul Petroºani, secþia navomodelism, a fost ani Palmaresul de excepþie al de-a rândul ºi dupã anul navomodelismului 2000 pe primul loc în petroºenean nu ar fi putut clasamentul F.R. Modelism. cuprinde un tablou atât de Construind atâtea modele vast de succese, dacã nu ar ºi ambarcaþiuni, aceºti fi existat o personalitate sportivi, care au contribuit remarcabilã de peste cinci de nenumãrate ori cu bani
din bugetul propriu, ºi-au demonstrat mãestria, fiind extrem de ordonaþi ºi disciplinaþi. Leontin Ciortan a fost cel care a fãcut împreunã cu sportivii sãi, o a doua familie, renunþând pentru navomodelism la o serie de avataruri ale vieþii cotidiene.
Declinul ºi finalul Din pãcate, conducerea privatã a Jiului de dupã anul 2002, nu a mai agreat finanþarea secþiei de navomodelism, astfel cã dupã o perioadã de trei ani (19992002), tot cu numeroase succese, sub „pãlãria” firmei General Com Trust, echipa trece de la 1 ianuarie 2002 sub sigla celor de la Minerul Aninoasa. Vor fi ani din ce în ce mai grei, momentul cel mai trist fiind anul 2006, când baza a intrat în administrare privatã, practic echipa nemaiavând locul de desfãºurare a antrenamentelor ºi competiþiilor. Odatã ºi cu schimbarea administraþiei locale de la Aninoasa, în anul 2012, practic echipa a ieºit din graþiile tuturor, rãmânând doar cu o istorie de aproape ºase decenii în analele sportului românesc. Ca în orice alt domeniu, ºi navomodelismul a fost aruncat la lada de gunoi a sportului din Valea Jiului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU