Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 806
Cronica Vãii Jiului Joi, 26 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
De Dragobete, liberalii au iubit româneºte
C
u ocazia sãrbãtorii de ”Dragobete” liberalii din Petroºani au ieºit în stradã pentru a marca, într-un mod inedit, ziua iubirii.
Francul le ia salariul ºi îi aduce în Judecãtorii
Mesajul pe care au dorit sã-l transmitã liberalii a fost "De dragobete iubeºte româneºte", iar în cinstea iubirii au fost lansate lampioane pe cer ºi au fost împãrþite steguleþe cu mesaje de iubire.
”Sunt român, iubesc ºi respect tradiþiile, îmi doresc ca generaþia tânãrã sã pãstreze ºi sã promoveze valorile culturii tradiþionale. Mã bucur pentru reuºita acestei acþiuni, dar ºi pentru buna colaborare cu colegii”, ne-a declarat Adrian Rus, prim vicepreºedinte PNL Deva. Câteva zeci de participanþi s-au adunat în centrul civic pentru a marca sãrbãtoarea tradiþionalã româneascã a iubirii. Acþiunea s-a desfãºurat la iniþiativa Organizaþiei Femeilor Liberale din Hunedoara ºi a membrii Organizaþiei Tineretului Liberal, iar pe lângã Petroºani, manifestãri similare au mai avut loc ºi la Deva ºi Orãºtie. Marius MITRACHE
A
u fãcut împrumuturi în franci elveþieni ºi acum bãncile le iau tot venitul lunar. Sunt sute de oameni pe holurile judecãtoriei din Petroºani, care cautã o soluþie în instanþã, iar avocaþii spun cã existã un precedent ce i-ar avantaja pe clienþii lor. Situaþia, însã, este alarmantã pentru multe familii din Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A
Mii de turiºti, sute de accidentaþi, 6 salvamontiºti na dintre cele U mai mari ºi mai populate staþiuni de
munte din România se bazeazã pe munca a 6 salvamontiºti. Munca lor este infernalã în week-end-uri, când au zeci de intervenþii, unele chiar grave, dar oamenii muntelui spun cã s-au obiºnuit ºi sediul Salvamont este prima, nu a doua lor casã. „Aici, Salvamont Straja, cu ce vã putem ajuta?” Aºa începe fiecare intervenþie. Salvamontiºtii ajung cu rãniþii în akie ºi apoi începe consultaþia de specialitate.
Sute de tineri vin sã se distreze, sã schieze, dar se aventureazã cam mult ºi ajung pe mâna salvatorilor montani. ªi nu sunt puþini, dupã cum recunosc chiar cei care îi salveazã. „Datoritã faptului cã Straja este una dintre cele mai mari staþiuni din zonã,
implicit avem ºi cel mai mare numãr de evenimente. Asta deºi desfãºurãm activitãþi de prevenire a accidentelor, numãrul accidentelor faþã de anul trecut este, însã, în creºtere”, a spus Andrei Mureºan, salvamontist din Straja. Vina este a celor cu sania
sau cu placa. Ei sunt principalii vinovaþi de accidentãri ºi unii se accidenteazã chiar grav. Numai la finele sãptãmânii trecute, salvamontiºtii au evacuat o turistã cu fracturã la un picior, dar care fãcuse ºi o crizã de astmã. „Numãrul maxim de accidente pe week-end este undeva la 15, dar acestea sunt accidente în care turiºtii sunt evacuaþi cu salvarea. Avem ºi altele, în care dãm doar primul ajutor, fãrã a fi nevoie de intervenþia salvãrii. Vreau sã vã spun cã cele mai grave accidente le avem cu boburile, iar nu turºtii care vin sã schieze se accidenteazã, ci persoanele
care se dau cu sania ºi nu ascultã sfaturile celor care sunt pe pârtii. Dupã aceea urmeazã cei cu placa ºi accidentele sunt cele mai grave, iar cei care se dau cu schiurile au accidentãri mai multe, dar mai puþin grave”, mai precizeazã Andrei. Oamenii muntelui, însã, salvamontiºtii nu prea mai au casã ºi stau sus în Straja cu sãptãmânile. Ei sunt cei care rãspund la telefon ºi preiau fiecare caz în parte. Schiorii pot fi în siguranþã doar datoritã lor, iar la 6.000 de turiºti cât vin în week-end la Straja, echipa Salvamont are minim 6 persoane. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Judecat pentru delapidare
Ex-prefectul Costel Alic, la un pas de sentinþa din dosarul “Cuarþul de la ªiglãu” r putea fi pentru ultima datã când fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, mai trebuie sã batã drumurile pânã la tribunalul Bucureºti. Joi sunt programate dezbaterile în dosarul în care Alic este judecat pentru delapidare.
A
pentru cuarþul din cariera de al ªiglãu - Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Românã de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenþa, numai ca sã nu aibã nici un fel de probleme. Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanþa de judecatã în dosarul aflat pe rol de aproape 4 ani.
Iniþial, termenul a fost fixat pentru data de 28 ianuarie, dar pãrþile implicate în dosar au solicitat o nouã amânare, dupã atâtea altele din acest dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti încã din 2010. Magistraþii au dispus, în consecinþã, amânarea dezbaterilor pentru data de 26 februarie, la ora 10.00. O etapã complexã a procesului, la care participã toate funcþiile procesuale (acuzare, apãrare, judecatã) ºi în cadrul cãreia se realizeazã o tratare contradictorie a întregului conþinut al procesului penal. S-ar putea sã fie ºi ultima îãnfãþiºare înainte de pronunþarea sentinþei în dosarul cu nu
A
Mai mulþi ºomeri în Hunedoara
D
ebutul de an nu a fost unul fericit pentru hunedoreni, dupã ce câteva sute au rãmas fãrã locuri de muncã. Potrivit datelor oficiale ale Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara rata ºomajului în judeþul
mai puþin de 10 inculpaþi ºi 19 pãrþi civile, printre care ºi o bancã ce i-a aparþinut lui Sorin Ovidiu Vântu, dar ºi Astra Asigurãri, societatea ce îi aparþine miliardarului Dan Adamescu. În aceastã lucrare penalã, lui Costel Alic i se imputã un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmã cã nu s-ar fi folosit niciodatã. Practic este vorba despre un credit luat de la Banca Românã de Scont – parte civilã în acest dosar – cu garanþia societãþii de asigurãri Astra, cea care a fost pânã la urmã primul prejudiciat al afacerii. Romcuarþ, societatea care a deþinut licenþa de exploatare Hunedoara a crescut la 6,64% la sfârºitul lunii ianuarie 2015 “În cursul lunii ianuarie, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.952 de ºomeri, dintre care 392 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii IANUARIE 2015, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 12.897, din care 4.563 ºomeri indemnizaþi ºi 8.334 ºomeri neindemnizaþi. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii IANUARIE 2015, femeile sunt în numãr de 6.135”, declarã Rodica Peter, director executiv AJOFM Hunedoara. Cei mai mulþi ºomeri sunt în zona Brad cu 1891 de ºomeri, Orãºtie, 1579 ºi Petroºani 1469.
facerea trebuia sã fie un succes. A fost un eºec total! Afacerea cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu. Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte În acelaºi timp, în decursul lunii IANUARIE 2015, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.522 de persoane. Totodatã, un numãr de 1.223 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 346 persoane pe duratã determinatã, iar 877 persoane pe duratã nedeterminatã. De asemenea, prin
cel mai pur zãcãmânt de perioada decembrie 2000 cuarþ din Europa ºi al februarie 2001, suma de treilea, din punctul de opt milioane USD - 35% vedere al calitãþii, din lume. cãtre Banca de Investiþii ºi În baza studiilor ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca rapoartelor întocmite, firma Românã de Scont (BRS), susþinea cã zãcãmântul de implicate iniþial în afacerea cuarþ existent în cariera „cuarþul”. Societatea Astra ajunge pentru încã 43 de a garantat cu depozitele de ani, fiind estimat la 40-45 la BID ºi BRS creditul luat milioane de dolari. Calculele de firma fostului prefect pe hârtie erau profitabile, pentru retehnologizarea aºa cã SC “Construct Grup Fabricii de Cuarþ. Internaþional” a obþinut nu În decursul anilor, numai licenþa de exploatare afacerea s-a transferat de pe 20 de ani, ci ºi un credit pe Construct Grup, pe de la Banca Românã de Romcuarþ, dar fosta carierã Scont, controlatã de Sorin a ajuns, între timp, o ruinã Ovidiu Vântu, pentru cã nu ºi asta deºi la ªiglãu – mai existau bani în vederea Uricani se gãseºte cel mai redeschiderii carierei ºi a pur cuarþ din Europa, care fabricii de procesare a înainte de 1989 avea o cuarþului. ªi, cu “garanþia” largã piaþã de desfacere. Car men constituitã de drepturile COSMAN-PREDA obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o sumã de câteva milioane de dolari. În toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dinamitare a zãcãmântului, însã lucrurile s-au oprit TRADUCÃTOR aici. Linia tehnologicã modernã nu a mai venit, AUTORIZAT dar a dispãrut cu totul Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ vechea fabricã, ce a fost Str. AVRAM IANCU 13/38 demolatã de investitorii Telefon 0728890014 în cuarþ. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra, Website: care, conform datelor www.cronicavj.ro vremii, a transferat, în
Cronica Vãii Jiului
programul de mediere s-au ocupat 1.223 de locuri de muncã, dintre acestea 877 locuri de muncã pe perioadã nedeterminatã ºi 340 de locuri de muncã pe perioadã determinatã. În cadrul acestui program au fost angajaþi 353 de ºomeri peste 45 de ani, 19 de ºomeri unici întreþinãtori de familie, 39 de absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt ºi 812 alte categorii de persoane
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Francul le ia salariul ºi îi aduce în Judecãtorii A
u fãcut împrumuturi în franci elveþieni ºi acum bãncile le iau tot venitul lunar. Sunt sute de oameni pe holurile judecãtoriei din Petroºani, care cautã o soluþie în instanþã, iar avocaþii spun cã existã un precedent ce i-ar avantaja pe clienþii lor. Situaþia, însã, este alarmantã pentru multe familii din Valea Jiului. S-au împrumutat într-o vreme în care credeau cã moneda elveþianã este cea mai stabilã ºi acum rata le depãºeºte veniturile. Pe holul judecãtoriei din Petroºani am întâlnit-o pe doamna Adriana Jurj, o profesoarã disperatã cã întreg salariul nu acoperã rata la bancã, iar povara se va termina peste vreo 20 de ani. „În 2008, când am luat credit, situaþia noastrã era destul de bunã. Salariile erau bune ºi ne permiteam, plus cã atunci eram doar eu cu soþul, acum am 3 copii. Salariul este acum mic. Rata atunci era cam 10 milioane, acum a ajuns peste 15 milioane de lei vechi ºi este destul de greu”, ne-a spus Adriana Jurj, clientã a unei bãnci. Profesorii sunt bugetari ºi, dupã ce au rãmas cu salariile
diminuate, rata a crescut exponenþial, iar dacã pânã acum au reuºit sã amâne achitarea unor tranºe, în douã luni va fi jale. „Acum a fost o convenþie cu banca de 3 luni, în care am plãtit francul la 3,80 lei, dar din mai vom plãti la peste 4,5 lei, aproape cât este ºi euro”, mai spune Adriana JURJ femeia, care deja a dat în judecatã banca. prin care s-au cerut, fie constatarea unor cauze Doamna Adriana a abuzive sau nule, dat banca în judecatã privind anumite pentru comisionul de comisioane, precum ºi risc, considerat abuziv, cauze prin care s-a iar acum sperã ca avocaþii sã o scoatã din solicitat schimbarea creditelor din franci în impas. Nu este, însã, lei”, a declarat singura. Ca ea, la Luchiana Tomescu, judecãtorie apeleazã avocat. zilnic oameni disperaþi. Instanþele au mai „La Judecãtoria Petroºani avem înregis- dat câºtig de cauzã oamenilor aflaþi în trate mai multe dosare
Preºedinte nou al Comisiei de Urbanism de la Petroºani
Dupã schimbarea viceprimarului, Consiliul Local al municipiului Petroºani schimbã ºi componenþa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului ºi Urbanism. Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Petroºani, devenit între timp viceprimar, va conduce noua comisie. Practic, componenþa vechii Comisiei Tehnice de
Amenajare a Teritoriului ºi Urbanism rãmâne în linii mari aceeaºi ºiº e modificã doar preºedintele ei. Dorina Niþã a renunþat la funcþia de viceprimar în toamna anului trecut, alegând o carierã universitarã, iar în locul eia fost ales consilierul local Nicolae Florin (PSD), care devine ºi preºedinte al Comisiei. Comisia Tehnicã de Amenajare a teritoriului ºi Urbanism a fost constituitã ca organ consultativ, în scopul îmbunãtãþirii deciziei referitoare la dezvoltarea spaþialã durabilã, în baza Legii 350/ 2001, privind amenajarea teritoriului ºi urbanism ºi are atribuþii de avizare ºi consultanþã în domeniu. Este alcãtuitã din specialiºti în domeniul amenajãrii teritoriale ºi urbanism ºi se întruneºte de câte ori este nevoie, conform prevederilor legale. Car men COSMAN-PREDA
aceste situaþii ºi, spun avocaþii, existã un precedent ce ar putea fi luat în calcul ºi, tocmai de aceea s-au încumetat sã îºi apere clienþii. „Ne bucurãm de jurisprudenþã la nivel naþional. Dacã ne raportãm la dosarele de la Judecãtoria Petroºani, putem sã vã spunem cã, încã de la 1 octombrie, consumatorii pot solicita instanþelor sã elimine clauzele abuzive inserate în contracte. Sunt considerate ca fiind abuzive, acele clauze, prin care banca percepe anumite comisioane care nu sunt în conformitate cu dispoziþiile legale ºi au uneori valoarea unei jumãtãþi din raþã dobânzii”, a mai adãugat Luchiana Tomescu, avocat. Sute de astfel de cereri sunt ºi la Judecãtoria Petroºani, iar oamenii mai au cel puþin câte 10 de ani de plãtit raþe în franci elveþieni, rate ce le depãºesc posibilitãþile lor financiare. Cei care au ajuns în aceastã situaþie se pot adresa instanþelor individual sau colectiv ºi, pentru cã în martie 2014, în cadrul unui proces colectiv în Bucureºti,
Angajãri la Primãria Petroºani
P
rimãria din Petroºani va scoate la concurs mai multe posturi din organigramã administraþiei publice. Sunt vizate serviciul de Administrare a Domeniului Public, cel tehnic-administrativ din cadrul Administraþiei pieþelor ºi Biroul subvenþii ºi facilitãþi sociale. În plus, la Serviciul de Impozite ºi Taxe locale este nevoie de un alt ºef. Joi, 26 februarie, Primãria Petroºani organizeazã proba scrisã a concursului de
580 de persoane fizice au câºtigat definitiv, într-un proces cu clauze abuzive. Cei mai mulþi, însã, vor sã schimbe ratele din franci în lei.
H
unedorenii cheamã societãþile bancare la barã ªi pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un astfel de dosar care are ca obiect “acþiune în constatare -constatarea clauzei abusive”. Încã nu a fost stabilit un termen în acest dosar, însã reclamanþii au toate ºansele sã primeascã o soluþie favorabilã având în vedere precedentele de la nivel naþional. Pe lângã problema cursului, atât de discutatã în ultima vreme, oamenii cu credite în franci elveþieni mai au problema dobânzilor, care li s-au mãrit peste noapte. Zece procese câºtigate irevocabil de clienþi ai unei bãnci comerciale aratã cã au fost introduse clauze abuzive în contractele de credit, iar oamenii ºi-au primit înapoi diverse sume plãtite în plus ca dobândã. ªi reprezentanþii
promovare, pentru ocuparea funcþiei publice de conducere vacante de Director executiv, gr.II în cadrul Serviciului Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani, iar în luna martie va fi interviul. În plus, pentru cã s-a pensionat ºefa Serviciului
OPC au fost sesizaþi în legãturã cu clauzele abuzive din contractele de credit. “Un loc trei este deþinut de creditele bancare, s-au reclamatanumite comisioane introduse în contractele de credit. În primul rând s-au reclamatcontractele de credit întocmite în perioada 2007-2008 fiind tratate în soluþionarea lor prin întocmirea unor procese verbale ºi transmiterea acestora în instanþã pentru ca instanþa sã stabileascã dacã anumite clauze contractuale sunt abuzive ºi sã dispunã scoaterea acestora din conþinutul contractelor”, declara anul trecut Ion Roiu, comisar OPC Petroºani. În ceea ce priveºte contractele abuzive un locuitor al Vãii Jiului a câºtigat la prima instanþã. Astfel, banca este obligatã sã îi returneze acestuia sumele aferente comisioanelor care au fost percepute ilegal. Deocamdatã sentinþa nu este una definitivã. Diana MITRACHE Monika BACIU
de Taxe ºi Impozite Locale, postul va fi ºi el scos la concurs. „Pentru acest serviciu, primãria organizeazã concurs în luna aprilie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot un concurs de promovare, pentru ocuparea funcþiilor publice de conducere vacante de ºef birou, gr. I la Biroul subvenþii ºi facilitãþi sociale ºi ºef birou gr.I la Biroul protecþia persoanelor cu dizabilitãþi, în speþã asistenþi personali, are loc la finele lunii martie. Primãria Petroºani mai scoate în 16 martie la concurs ºi un post de ºef birou tehnic-administrativ, în cadrul Serviciului Administraþia Pieþelor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Mai avem 3 produse „made în Valea Jiului” m rãmas cu mai puþin de 10 produse A pe care sã existe marca Fabricat în Hunedoara. Doar 3 mai sunt în Valea
Valea Jiului, ori cea de cãtinã cu acelaºi nume, sloi de oaie, ori pãstrãv afumat în cetinã de brad, erau doar câteva din produsele specifice zonei de munte a Vãii Jiului. Numai în 2013, Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale omologase trei produse în Valea Jiului. Este vorba de cozonacul Parâng, cozonacul Jiul de est ºi Plãcinta Jieþeanã. Aºteaptau, însã, sã primeascã girul ºi Cârnaþii afumaþi de oaie StrajaLupeni ºi Pãsatul
Jiului, iar pãsatul momârlãnesc, brânza de oi, plãcintele cu cartofi, ori sloiul fabricat în Valea Jiului din vremea dacilor, nu mai pot fi considerateproduse specifice zonei. Asta cel puþin deocamdatã. Ministerul Agriculturii a tãiat în carne vie ºi a de pe listã cele mai multe produse tradiþionale din judeþul Hunedoara. Am rãmas cu foarte puþine ºi doar cârnaþul þãrãnesc de Valea Jiului, cârnãciorul tradiþional afumat Edi Ursu ºi cârnãciorii proaspeþi Edi Ursu. „La nivelul judeþului Hunedoara aveam, în 2013, nu mai puþin de 47 de produse atestate tradiþional, din care în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Valea Jiului aveam 19. Conform Ordinului 724 al Ministerului Agriculturii, a trebuit sã se refacã documentaþia, sã se reexamineze toate produsele, astfel încât s-au întocmit dosare. În urma analizei specialiºtilor de la Direcþia Agricolã, au fost înaintate din Valea Jiului 11 dosare la Ministerul Agriculturii ºi au fost aprobate 3 produse tradiþionale”, a menþionat dr.
Gheorghe Cristea, ºef Circurmscripþia Sanitar eterinarã Vulcan.În judeþul Hunedoara avem 7 produse tradiþionale aprobate, iar alte 40 au rãmas fãrã atestatul care certificã faptul cã sunt marcã înregistratã în zona noastrã. Acum am rãmas fãrã pãsatul tradiþional momârlãnesc, brânza Burebista ori sloiul de oaie. Toate din cauzã cã nu prea respectã tradiþionalismul. „Deocamdatã au fost respinse dosarele, urmând sã refacem documentaþia aºa încât, pânã la urmã, cel puþin brânza Burebista sã fie reatestatã. Trebuie sã respecte tradiþionalitatea, sã respecte materia primã, fãrã aditivi, conservanþi ºi E-uri, precum ºi speci-
ficitatea zonei”, a mai spus dr. Gheorghe Cristea, ºef Circurmscripþia Sanitar Veterinarã Vulcan. Plãcinta de cartofi cu brânzã de oaie, cârnaþii Parângul, brânza Burebista, cozonacul Jiul, pasta de mãceºe
momârlãnesc, dar acum producãtorii trebuie sã fie foarte atenþi la reþete ºi ingrediente ºi sã facã documentaþia exemplar, ca sã nu ne pierdem identitatea.
Aqua gim, cel mai nou sport, la Petroºani
M
iºcare ºi apã. De asta au parte cei care aleg cel mai nou program de fittnes din Petroºani.
Imediat dupã deschiderea bazinului ºcolar de aici, dupã cursurile de înot pentru copii ºi începãtori, o echipã de profesioniºti, antrenaþi în Grecia,
Diana MITRACHE
Sub control judiciar
Licitaþie pentru boxele din piaþa Petroºaniului
Ginerele preºedintelui CJ Hunedoara a scãpat de arestul la domiciliu
G
inerele preºedintelui suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Venter Robertto Patrick, va fi cercetat sub control judiciar.
N
u mai puþin de 19 boxe din hala Pieþei Centrale Petroºani au fost scoase la licitaþie publicã de cãtre administraþia serviciului, însã doar câteva au fost ºi adjudecate. Pentru transparenþã dar ºi un preþ cât mai bun, conducerea Administraþiei Pieþelor Petroºani a decis sã organizeze licitaþie publicã cu strigare pentru spaþiile destinate în special produselor alimentare de origine animalã. Astfel, nu mai puþin de 19 boxe, fiecare cu o suprafaþã de 7,35 metri pãtraþi, au fost scoase la mezat dar producãtorii nu s-au înghesuit. Doar trei boxe au ºi fost adjudecate la licitaþia de ieri-miercuri, însã pretendenþi au fost ºi pentru celelalte dar legislaþia nu era respectatã pentru cã n-a existat concurenþã. „Practic a fost câte un licitator ºi conform procedurii era nevoie de minim doi. Atât pentru a se respecta condiþiile cât ºi pentru a obþine un preþ cât mai mare. Pentru boxele neadjudecate
se va mai organiza o licitaþie ºi dacã nici atunci nu vor fi mai mulþi licitatori, dupã cea de a treia licitaþie vor putea fi adjudecate la preþul de pornire”, a explicat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Licitaþia a fost organizatã pentru închirierea spaþiilor, iar veniturile intrã în bugetul servciului de administrare subordonat municipalitãþii. Fiecare boxã este confectionatã din panouri PVC cu pardosealã mozaicatã, au chiuvete, energie electricã, canalizare ºi apã curentã. Totodatã, în ele se pot comercializa doar produse agro-alimentare ori produse alimentare de origine animalã sau vegetalã. Preþul de pornire al licitaþiei pentru boxa licitatã este de 450 lei/lunã. Maximilian GÂNJU
Este un program Fitness&Wellnes în care au fost introduse conceptele de Fitness, Dansºsi Terapie în apã. Programul l-am creat dupã o experienþã de peste 10 ani în domeniul Fitness&Wellness, în strãinatate ºi în România. Pe parcursul unei sedinþe, care conþine un set de core-
tinuatã, (21 acte materiale), complicitate la luare de mitã, în formã continuatã, (3 acte materiale), spãlare de bani (2 infracþiuni) ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. ªi omul de afaceri Emanoil Milicã Pup are permisiunea de a pãrãsi domiciliul, dupã ce judecãtorii de la Tribunalul Alba i-au acceptat ºi lui cererea de înlocuire a arestului al domiciliu cu cea a controlului judiciar. Administrator al SC Trans Construct Import Export SRL, acesta este cercetat
pentru dare de mitã, în formã continuatã (3 acte materiale), dare de mitã, în formã continuatã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, în formã continuatã (3 acte materiale) ºi spãlare de bani, în forma complicitãþii (2 infracþiuni). În acelaºi dosar este cercetat ºi preºedintele suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, precum ºi Vasile Axinte, administrator al SC Viva Construct SRL ºi SC
Licitaþie pentru linia Subcetate - Haþeg
unde fac enterteiment la hotelurile de lux, au decis sã aducã ºi la noi fittnesul în apã. Daniel ºi Simona Obleagã, cei care au fost ºi pionierii stilului Bokwa în aceastã parte a þãrii, vin acum cu oferta de aqua gim.
Ce este AQUA Fit&Fun?
Magistraþii de la Tribunalul Alba au aprobat cererea formulatã de Robertto Patrick Venter privind înlocuirea mãsurii arestului la domiciliu cu mãsura controlului judiciar pe o perioadã de 60 de zile. Venter a fost pus sub urmãrire penalã de procurorii DNA în acelaºi dosar în care Mircea Ioan Moloþ este cercetat pentru posibile fapte de corupþie. Potrivit DNA, acesta, în calitate de administrator al SC Vivanty Industries SRL ªoimuº, ar fi sãvârºit infracþiunile de complicitate la luare de mitã, în formã con-
C
grafii create special, se activeazã pe fiecare coregrafie ºi muzicã, câte un anumit set de muºchi, iar în pauzã, de obicei pe refrenul melodiilor, avem miºcãri uºoare de dans ºi terapie, acþionând diverse pãrþi ale corpului, astfel încât, probleme precum reumatismul, probleme cervicale, sau ale coloanei ori articulaþi-
ilor, sã fie ameliorate vizibil în timp”, spune Daniel Obleagã, instructorul care þine, alãturi de trupa sa, orele de gimnasticã în apã. Cursurile se þin la bazinul de înot din apropierea ºcolii Spiru Haret, în fiecare dupã-amiazã de marþi, joi ºi sâmbãta. Diana MITRACHE
FR a scos la licitaþie mai multe rute pe care n-a mai trecut un tren de ani de zile. Exemplu este ºi cea dintre Haþeg ºi Subcetate care nu reprezenta importanþã pentru transportul de cãlãtori nici pe vremea lui Ceauºescu. Un segment feroviar din judeþul Hunedoara, pe care nu mai este pe alocuri nici piatrã pe terasament, ca sã nu mai vorbim de bunãstarea ºinelor propriu-zise, a fost scos la licitaþie publicã de CFR SA, în scopul realizãrii
„activitãþii de gestionare a infrastructurii ºi asigurarea serviciilor de transport public de cãlãtori ºi/sau de marfã”. De altfel, CFR a scos la licitaþie circa 900 de kilometri de „linie” pe care nu mai poate intrat în prezent, în condiþii de siguranþã, nici un tren, în speranþa cã vor fi operatori privaþi care sã
le repunã în funcþie ºi sã desfãºoare transport de cãlãtori, transport de marfã sau transport mixt. Astfel, în judeþul nostru „linia” scoasã de Sucursala Regionalã CF Timiºoara este cea dintre Haþeg ºi Subcetate, segment pe care ºi în vremurile de glorie treceau maxim douã
Euro Cons Expert SRL. Reamintim cã, în data de 9 decembrie, Curtea de Apel Alba Iulia a decis mãsura arestului la domiciliu pentru Ioan Mircea Moloþ, Tiberiu Ioan Balint, Robertto Patrick Venter, Emanoil Milicã Pup ºi Vasile Axinte. Asta dupã ce, cu cinci zile mai devreme, Tribunalul Alba a respins propunerea formulatã de D.N.A.Serviciul Teritorial Alba Iulia de arestare preventivã a inculpaþilor ºi a dispus mãsura controlului judiciar pânã la data de 15.02.2015. Cei cinci sunt cercetaþi într-un dosar care vizeazã infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, instrumentat de DNA.
Comisia Europeanã a dat undã verde pentru 5 miliarde de euro
C
omisia Europeanã a adoptat miercuri, 25 februarie 2015, programele operaþionale ale României intitulate "Capital uman" ºi "Capacitatea administrativã". Prin intermediul celor douã programe vor fi realizate investiþii cumulate de aproape 5 miliarde de euro din Fondul Social European în proiecte care vor contribui la ocuparea forþei de muncã ºi combaterea sãrãciei (investiþii nerambursabile de 4,3 miliarde de euro), precum ºi la ameliorarea capacitãþii administrative ºi la dezvoltarea sistemului judiciar (investiþii nerambursabile de 0,553 miliarde de euro).
Car men COSMAN-PREDA trenuri de cãlãtori în 24 de ore, linia fiind utilizatã mai ales pentru fosta fabricã de bere, abator ºi pentru cea de conserve, toate închise astãzi. În plus linia feratã de circa 4 kilometri lungime nu este electrificatã. Un eventual doritor este obligat sã preia ºi personalul CFR existent
pe secþia sau grupul de secþii aferent. CFR a mai scos acest segment la licitaþie publicã ºi în 2014, însã nici atunci nu s-a arãtat nici un investitor gata sã-ºi arunce banii pe un segment de cale feratã falimentar încã din vremurile sale de glorie. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Mai avem 3 produse „made în Valea Jiului” m rãmas cu mai puþin de 10 produse A pe care sã existe marca Fabricat în Hunedoara. Doar 3 mai sunt în Valea
Valea Jiului, ori cea de cãtinã cu acelaºi nume, sloi de oaie, ori pãstrãv afumat în cetinã de brad, erau doar câteva din produsele specifice zonei de munte a Vãii Jiului. Numai în 2013, Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale omologase trei produse în Valea Jiului. Este vorba de cozonacul Parâng, cozonacul Jiul de est ºi Plãcinta Jieþeanã. Aºteaptau, însã, sã primeascã girul ºi Cârnaþii afumaþi de oaie StrajaLupeni ºi Pãsatul
Jiului, iar pãsatul momârlãnesc, brânza de oi, plãcintele cu cartofi, ori sloiul fabricat în Valea Jiului din vremea dacilor, nu mai pot fi considerateproduse specifice zonei. Asta cel puþin deocamdatã. Ministerul Agriculturii a tãiat în carne vie ºi a de pe listã cele mai multe produse tradiþionale din judeþul Hunedoara. Am rãmas cu foarte puþine ºi doar cârnaþul þãrãnesc de Valea Jiului, cârnãciorul tradiþional afumat Edi Ursu ºi cârnãciorii proaspeþi Edi Ursu. „La nivelul judeþului Hunedoara aveam, în 2013, nu mai puþin de 47 de produse atestate tradiþional, din care în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Valea Jiului aveam 19. Conform Ordinului 724 al Ministerului Agriculturii, a trebuit sã se refacã documentaþia, sã se reexamineze toate produsele, astfel încât s-au întocmit dosare. În urma analizei specialiºtilor de la Direcþia Agricolã, au fost înaintate din Valea Jiului 11 dosare la Ministerul Agriculturii ºi au fost aprobate 3 produse tradiþionale”, a menþionat dr.
Gheorghe Cristea, ºef Circurmscripþia Sanitar eterinarã Vulcan.În judeþul Hunedoara avem 7 produse tradiþionale aprobate, iar alte 40 au rãmas fãrã atestatul care certificã faptul cã sunt marcã înregistratã în zona noastrã. Acum am rãmas fãrã pãsatul tradiþional momârlãnesc, brânza Burebista ori sloiul de oaie. Toate din cauzã cã nu prea respectã tradiþionalismul. „Deocamdatã au fost respinse dosarele, urmând sã refacem documentaþia aºa încât, pânã la urmã, cel puþin brânza Burebista sã fie reatestatã. Trebuie sã respecte tradiþionalitatea, sã respecte materia primã, fãrã aditivi, conservanþi ºi E-uri, precum ºi speci-
ficitatea zonei”, a mai spus dr. Gheorghe Cristea, ºef Circurmscripþia Sanitar Veterinarã Vulcan. Plãcinta de cartofi cu brânzã de oaie, cârnaþii Parângul, brânza Burebista, cozonacul Jiul, pasta de mãceºe
momârlãnesc, dar acum producãtorii trebuie sã fie foarte atenþi la reþete ºi ingrediente ºi sã facã documentaþia exemplar, ca sã nu ne pierdem identitatea.
Aqua gim, cel mai nou sport, la Petroºani
M
iºcare ºi apã. De asta au parte cei care aleg cel mai nou program de fittnes din Petroºani.
Imediat dupã deschiderea bazinului ºcolar de aici, dupã cursurile de înot pentru copii ºi începãtori, o echipã de profesioniºti, antrenaþi în Grecia,
Diana MITRACHE
Sub control judiciar
Licitaþie pentru boxele din piaþa Petroºaniului
Ginerele preºedintelui CJ Hunedoara a scãpat de arestul la domiciliu
G
inerele preºedintelui suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Venter Robertto Patrick, va fi cercetat sub control judiciar.
N
u mai puþin de 19 boxe din hala Pieþei Centrale Petroºani au fost scoase la licitaþie publicã de cãtre administraþia serviciului, însã doar câteva au fost ºi adjudecate. Pentru transparenþã dar ºi un preþ cât mai bun, conducerea Administraþiei Pieþelor Petroºani a decis sã organizeze licitaþie publicã cu strigare pentru spaþiile destinate în special produselor alimentare de origine animalã. Astfel, nu mai puþin de 19 boxe, fiecare cu o suprafaþã de 7,35 metri pãtraþi, au fost scoase la mezat dar producãtorii nu s-au înghesuit. Doar trei boxe au ºi fost adjudecate la licitaþia de ieri-miercuri, însã pretendenþi au fost ºi pentru celelalte dar legislaþia nu era respectatã pentru cã n-a existat concurenþã. „Practic a fost câte un licitator ºi conform procedurii era nevoie de minim doi. Atât pentru a se respecta condiþiile cât ºi pentru a obþine un preþ cât mai mare. Pentru boxele neadjudecate
se va mai organiza o licitaþie ºi dacã nici atunci nu vor fi mai mulþi licitatori, dupã cea de a treia licitaþie vor putea fi adjudecate la preþul de pornire”, a explicat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Licitaþia a fost organizatã pentru închirierea spaþiilor, iar veniturile intrã în bugetul servciului de administrare subordonat municipalitãþii. Fiecare boxã este confectionatã din panouri PVC cu pardosealã mozaicatã, au chiuvete, energie electricã, canalizare ºi apã curentã. Totodatã, în ele se pot comercializa doar produse agro-alimentare ori produse alimentare de origine animalã sau vegetalã. Preþul de pornire al licitaþiei pentru boxa licitatã este de 450 lei/lunã. Maximilian GÂNJU
Este un program Fitness&Wellnes în care au fost introduse conceptele de Fitness, Dansºsi Terapie în apã. Programul l-am creat dupã o experienþã de peste 10 ani în domeniul Fitness&Wellness, în strãinatate ºi în România. Pe parcursul unei sedinþe, care conþine un set de core-
tinuatã, (21 acte materiale), complicitate la luare de mitã, în formã continuatã, (3 acte materiale), spãlare de bani (2 infracþiuni) ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. ªi omul de afaceri Emanoil Milicã Pup are permisiunea de a pãrãsi domiciliul, dupã ce judecãtorii de la Tribunalul Alba i-au acceptat ºi lui cererea de înlocuire a arestului al domiciliu cu cea a controlului judiciar. Administrator al SC Trans Construct Import Export SRL, acesta este cercetat
pentru dare de mitã, în formã continuatã (3 acte materiale), dare de mitã, în formã continuatã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, în formã continuatã (3 acte materiale) ºi spãlare de bani, în forma complicitãþii (2 infracþiuni). În acelaºi dosar este cercetat ºi preºedintele suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, precum ºi Vasile Axinte, administrator al SC Viva Construct SRL ºi SC
Licitaþie pentru linia Subcetate - Haþeg
unde fac enterteiment la hotelurile de lux, au decis sã aducã ºi la noi fittnesul în apã. Daniel ºi Simona Obleagã, cei care au fost ºi pionierii stilului Bokwa în aceastã parte a þãrii, vin acum cu oferta de aqua gim.
Ce este AQUA Fit&Fun?
Magistraþii de la Tribunalul Alba au aprobat cererea formulatã de Robertto Patrick Venter privind înlocuirea mãsurii arestului la domiciliu cu mãsura controlului judiciar pe o perioadã de 60 de zile. Venter a fost pus sub urmãrire penalã de procurorii DNA în acelaºi dosar în care Mircea Ioan Moloþ este cercetat pentru posibile fapte de corupþie. Potrivit DNA, acesta, în calitate de administrator al SC Vivanty Industries SRL ªoimuº, ar fi sãvârºit infracþiunile de complicitate la luare de mitã, în formã con-
C
grafii create special, se activeazã pe fiecare coregrafie ºi muzicã, câte un anumit set de muºchi, iar în pauzã, de obicei pe refrenul melodiilor, avem miºcãri uºoare de dans ºi terapie, acþionând diverse pãrþi ale corpului, astfel încât, probleme precum reumatismul, probleme cervicale, sau ale coloanei ori articulaþi-
ilor, sã fie ameliorate vizibil în timp”, spune Daniel Obleagã, instructorul care þine, alãturi de trupa sa, orele de gimnasticã în apã. Cursurile se þin la bazinul de înot din apropierea ºcolii Spiru Haret, în fiecare dupã-amiazã de marþi, joi ºi sâmbãta. Diana MITRACHE
FR a scos la licitaþie mai multe rute pe care n-a mai trecut un tren de ani de zile. Exemplu este ºi cea dintre Haþeg ºi Subcetate care nu reprezenta importanþã pentru transportul de cãlãtori nici pe vremea lui Ceauºescu. Un segment feroviar din judeþul Hunedoara, pe care nu mai este pe alocuri nici piatrã pe terasament, ca sã nu mai vorbim de bunãstarea ºinelor propriu-zise, a fost scos la licitaþie publicã de CFR SA, în scopul realizãrii
„activitãþii de gestionare a infrastructurii ºi asigurarea serviciilor de transport public de cãlãtori ºi/sau de marfã”. De altfel, CFR a scos la licitaþie circa 900 de kilometri de „linie” pe care nu mai poate intrat în prezent, în condiþii de siguranþã, nici un tren, în speranþa cã vor fi operatori privaþi care sã
le repunã în funcþie ºi sã desfãºoare transport de cãlãtori, transport de marfã sau transport mixt. Astfel, în judeþul nostru „linia” scoasã de Sucursala Regionalã CF Timiºoara este cea dintre Haþeg ºi Subcetate, segment pe care ºi în vremurile de glorie treceau maxim douã
Euro Cons Expert SRL. Reamintim cã, în data de 9 decembrie, Curtea de Apel Alba Iulia a decis mãsura arestului la domiciliu pentru Ioan Mircea Moloþ, Tiberiu Ioan Balint, Robertto Patrick Venter, Emanoil Milicã Pup ºi Vasile Axinte. Asta dupã ce, cu cinci zile mai devreme, Tribunalul Alba a respins propunerea formulatã de D.N.A.Serviciul Teritorial Alba Iulia de arestare preventivã a inculpaþilor ºi a dispus mãsura controlului judiciar pânã la data de 15.02.2015. Cei cinci sunt cercetaþi într-un dosar care vizeazã infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, instrumentat de DNA.
Comisia Europeanã a dat undã verde pentru 5 miliarde de euro
C
omisia Europeanã a adoptat miercuri, 25 februarie 2015, programele operaþionale ale României intitulate "Capital uman" ºi "Capacitatea administrativã". Prin intermediul celor douã programe vor fi realizate investiþii cumulate de aproape 5 miliarde de euro din Fondul Social European în proiecte care vor contribui la ocuparea forþei de muncã ºi combaterea sãrãciei (investiþii nerambursabile de 4,3 miliarde de euro), precum ºi la ameliorarea capacitãþii administrative ºi la dezvoltarea sistemului judiciar (investiþii nerambursabile de 0,553 miliarde de euro).
Car men COSMAN-PREDA trenuri de cãlãtori în 24 de ore, linia fiind utilizatã mai ales pentru fosta fabricã de bere, abator ºi pentru cea de conserve, toate închise astãzi. În plus linia feratã de circa 4 kilometri lungime nu este electrificatã. Un eventual doritor este obligat sã preia ºi personalul CFR existent
pe secþia sau grupul de secþii aferent. CFR a mai scos acest segment la licitaþie publicã ºi în 2014, însã nici atunci nu s-a arãtat nici un investitor gata sã-ºi arunce banii pe un segment de cale feratã falimentar încã din vremurile sale de glorie. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Eradicatã în Europa, prezentã în ºcolile româneºti
E
radicatã în Europa, prezentã în România. În timp ce în majoritatea þãrilor Europene, scarlatina a fost eradicatã, în þara noastrã încã este o afecþiune des întâlnitã. Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au întocmit o statisticã în rândul elevilor dupã terminarea vacanþei semestriale. 41 de mii de elevi au fost examinaþi dupã vacanþa intersemestrialã, iar rezultatele au indicat faptul cã aceºtia s-au întors la ºcoalã cu scarlatinã, scabie sau pediculozã. “Dupã vacanþa intersemstrialã au fost identificate 267 de cazuri de anginã, 174 de cazuri de pediculozã dintre care 56 în Valea Jiului, douã
ANUNÞ DE PARTICIPARE
pentru acordarea de finanþare nerambursabilã din fonduri publice pentru activitãþi nonprofit de interes general privind: Sprijinirea Asociaþiilor / Fundaþiilor non-profit din municipiul Vulcan, pe anul 2015. 1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: Consiliul Local al municipiului Vulcan, B-dul M.Viteazu nr.31, cod poºtal 336200, telefon 0254/570340, fax 0254/571910, primvulcan@yahoo.com. 2. Consiliul Local al municipiului Vulcan intenþioneazã sã atribuie contracte de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general pentru: Sprijinirea Asociaþiilor/ Fundaþiilor non-profit 3. Suma alocatã pentru Sprijinirea Asociaþiilor/ Fundaþiilor non-profit este de 60.000 lei. 4. Documentaþia de solicitare a finanþãrii nerambursabile constând în Ghidul solicitantului ºi
ANUNÞ DE PARTICIPARE
pentru acordarea de finanþare nerambursabilã din fonduri publice pentru activitãþi nonprofit de interes general privind: Sprijinirea cultelor religioase din municipiul Vulcan, pe anul 2015
cazuri de scabie în Valea Jiului ºi un caz de scarlatinã în Hunedoara”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. An de an, dupã vacanþele elevilor, medicii de familie realizeazã triajul epidemiologic în rândul elevilor. An de an, aceºtia se întorc la ºcoalã cu diferite afecþiuni. Monika BACIU
Formulare, poate fi accesatã pe site-ul Primãriei municipiului Vulcan, www.e-vulcan.ro, începând cu data de 25.02.2015. 5. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã de Ghidul solicitantului într-un exemplar la Registratura Primãriei municipiului Vulcan, bd. Mihai Viteazu, nr.31. 6. Data limitã pentru depunerea propunerilor: 25.03.2015 ora 10. 7. Data selecþiei ºi evaluãrii propunerilor de proiecte este 26.03.2015; ora 1500. 8. Scopul urmãrit de autoritatea finanþatoare: implicarea asociaþiilor ºi fundaþiilor în activitãþi non-profit. 9. Alte informaþii: fiecare solicitant are dreptul de a participa cu un singur proiect la fiecare sesiune de selecþie. 10. Informaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254/570340, interior 227. 11. Programul anual privind acordarea finanþãrilor nerambursabile pe anul 2015 în conformitate cu prevederile Legii nr.350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi non profit de interes general a fost publicat în Monitorul Oficial nr.36 din 24.02.2015.
1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: Consiliul Local al municipiului Vulcan, strada M.Viteazu nr.31, cod poºtal 336.200, telefon 0254/570.340, fax 0254/571.910, primvulcan@yahoo.com 2. Consiliul Local al municipiului Vulcan intenþioneazã sã atribuie contracte de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru: Sprijinirea Cultelor Religioase. 3. Suma alocatã pentru Sprijinirea Cultelor Religioase este de 60.000 lei. 4. Documentaþia de solicitare a finanþãrii nerambursabile constând în Ghidul solicitantului ºi Formulare, poate fi accesatã pe
ANUNÞ DE PARTICIPARE
pentru acordarea de finanþare nerambursabilã, din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene, din municipiul Vulcan care iniþiazã ºi organizeazã programe sportive de utilitate publicã, pe anul 2015. 1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: Consiliul Local al municipiului Vulcan, B-dul Mihai Viteazu nr.31, cod poºtal 336.200, telefon 0254/570.340, fax 0254/571.910, primvulcan@yahoo.com . 2. Consiliul Local al municipiului Vulcan intenþioneazã sã atribuie contracte de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general pentru: structuri sportive de drept privat. 3. Suma alocatã proiectelor: 400.000 lei. 4. Documentaþia de solicitare a finanþãrii nerambursabile constând în Ghidul solicitantului ºi Formulare, poate fi accesatã pe site-ul Primãriei
site-ul Primãriei municipiului Vulcan, www.e-vulcan.ro , începând cu data de 25.02.2015. 5. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã de Ghidul solicitantului într-un exemplar la Registratura Primãriei municipiului Vulcan, bd. Mihai Viteazu, nr.31. 6. Data limitã pentru depunerea propunerilor: 25.03.2015, ora 10. 7. Data selecþiei ºi evaluãrii propunerilor de proiecte este 26.03.2015; ora 1400. 8. Scopul urmãrit de autoritatea finanþatoare: sprijinirea cultelor religioase. 9. Alte informaþii: fiecare solicitant are dreptul de a participa cu un singur proiect la fiecare sesiune de selecþie. 10. Informaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254/570340, interior 227. 11. Programul anual privind acordarea finanþãrilor nerambursabile pe anul 2015 în conformitate cu prevederile Legii nr.350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi non profit de interes general a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 36 din 24.02.2015
municipiului Vulcan, www.e-vulcan.ro , începând cu data de 25.02.2015. 5. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã de Ghidul solicitantului într-un exemplar la Registratura Primãriei municipiului Vulcan, bd. Mihai Viteazu, nr.31. 6. Data limitã pentru depunerea propunerilor: 25.03.2015, ora 10. 7. Data selecþiei ºi evaluãrii propunerilor de proiecte este 25.03.2015, ora 1200. 8. Categorii de solicitanþi : pot participa structuri sportive de drept privat (cluburi ºi asociaþii), altele decât federaþiile sportive naþionale, cu personalitate juridicã românã din municipiul Vulcan, care iniþiazã ºi organizeazã programe ºi acþiuni sportive de utilitate publicã. 9. Alte informaþii: fiecare solicitant are dreptul de a participa cu un singur proiect la fiecare sesiune de selecþie. 10. Informaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254/570.340, interior 227. 11. Programul anual privind acordarea finanþãrilor nerambursabile pe anul 2015 în conformitate cu prevederile Legii nr.350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi non profit de interes general a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 36 din 24.02.2015.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Trei ceasuri bune în metoda “accidentul”
T
rei persoane din municipiul Hunedoara au sesizat Poliþia cu privire la tentativa unor suspecþi de a-i înºela prin metoda „accidentul”. Persoanele au fost vigilente ºi nu au oferit suspecþilor sumele solicitate, ci s-au adresat poliþiºtilor, care au întocmit dosare de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de tentativã de înºelãciune. Primul caz este cel al unei femei în vârstã de 76 de ani, care, marþi, a sesizat Poliþia Municipiului Hunedoara despre faptul cã a fost contactatã telefonic pe telefonul fix de la domiciliu de o persoanã care s-a recomandat a fi reprezentant al Poliþiei Deva, ºi care i-a solicitat suma de 28.000
euro, motivând faptul cã fiica acesteia, în timp ce conducea autoturismul proprietate personalã pe raza municipiului Deva, ar fi lovit doi copii, care sunt gravi rãniþi ºi internaþi în spital. Hunedoreanca a luat legãtura cu fiica sa, care i-a comunicat cã nu a fost implicatã în niciun accident, fapt
ªi bãut ºi cu permisul suspendat
U
n un bãrbat în vârstã de 36 de ani, din oraºul Petrila s-a ales cu dosar penal dupã ce poliþiºtii l-au depistat joi dimineaþa în trafic în timp ce se deplasa de la Petrila spre Lonea, conducând sub influenþa bãuturilor alcoolice. La intersecþia dintre strada Republicii cu strada Tãia, vãzând echipajul de poliþie rutierã, bãrbatul a virat la stânga, spre strada Tãia, iar poliþiºtii au pornit în urmãrirea autoturis-
mului, reuºind sã-l opreascã. Bãrbatul a refuzat testarea cu aparatul alcooltest, precum ºi recoltarea de probe biologice, motiv pentru care pe numele sãu a fost întocmit un nou dosar
pentru care aceasta a sesizat poliþia. Tot în aceeaºi zi, o altã femeie în vârstã de 77 de ani a sesizat Poliþia Municipiului Hunedoara dupã ce a fost contactatã pe telefonul fix de la domiciliul sãu, de o persoanã necunoscutã de sex masculin, care s-a recomandat a fi avocat, din Slobozia, ºi care i-a povestit cã nepoata ei a provocat un accident rutier, pe raza municipiului Slobozia, soldat cu douã victime ºi cã trebuie sã plãteascã 40.000 lei pentru a o de cercetare penalã. ªi poliþiºtii din Haþeg au oprit în trafic un bãrbat în vârstã de 62 ani, din comunã Baru, în timp ce conducea un moped pe DN 66, pe raza localitãþii Petros, deºi consumase bãuturi alcoolice.În urma testãrii bãrbatului cu aparatul etilotest, rezultatul a indicat o concentraþie de 0,74 mg/l, alcool pur în aerul expirat ªi în acest caz bãrbatul s-a ales cu un dosar penalã. Marius MITRACHE
scãpa de închisoare. Femeia a închis telefonul ºi l-a sunat pe ginerele sãu, care i-a spus cã cele relatate nu sunt adevãrate ºi sã nu trimitã bani nimãnui. ªi tot marþi, la Poliþia Municipiului Hunedoara s-a mai prezentat o femeie în vârstã de 38 de ani, din Hunedoara, care a sesizat faptul cã a fost apelatã pe telefonul mobil de o persoanã necunoscutã, de sex masculin, care s-a recomandat a fi poliþist ºi care i-a spus cã soþul ei a fost implicat întrun accident rutier,
rãnind grav un minor în vârstã de 12 ani. Apelantul i-ar fi solicitat suma de 20.000 euro pentru operaþia presupusului minor accidentat. De asemenea, legãtura telefonicã a fost preluatã la un moment dat de un alt bãrbat, care plângea ºi care i-a solicitat banii, recomandându-se drept soþul acesteia. În acel moment, femeia l-a apelat pe soþul ei, în Franþa, ºi a aflat cã acesta nu a fost implicat în nici un accident rutier. La scurt timp, pentru a se asigura cã nu sunt probleme, reclamanta l-a apelat ºi pe fiul sãu minor, care i-a relatat cã ºi el, la rândul sãu, a fost apelat de o persoanã de sex masculin, care i-a spus acelaºi lucru despre tatãl sãu ºi care i-a solicitat sã ia toate bijuteriile din casã ºi sã le ducã la poºtã, cerându-i totodatã ºi numãrul de telefon al mamei sale. Minorul, având asupra sa douã lãnþiºoare, un inel ºi douã perechi de cercei, toate din aur, a
fost oprit, din fericire, de mama acestuia din drumul sãu spre poºtã. Pentru a nu deveni victime ale infracþiunii de înºelãciune, poliþiºtii recomandã sã verificaþi telefonic dacã ruda respectivã este întradevãr rãnitã sau a fost implicat într-un accident. Trebuie reþinut cã nici poliþiºtii, nici procurorii, nu reþin telefoanele mobile ale celor implicaþi într-un accident rutier. De asemenea, cereþi date despre unitatea medicalã, de poliþie sau parchet unde s-ar afla ruda implicatã ºi sunaþi pentru confirmare. Pentru a împiedica "documentarea" suspecþilor despre familia dumneavoastrã, poliþiºtii recomandãm sã fiþi atenþi la persoanele cu care intraþi în contact, aparent întâmplãtor, inclusiv pe reþelele de socializare. Este posibil ca acestea sã încerce sã se “împrieteneascã” cu dumneavoastrã ºi sã afle detalii despre familie sau vecini. Marius MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015
Henþ cu mâna
HOÞ LA HOÞ TRAGE... Laurenþiu Reghecampf a fost dintotdeauna o fãcãturã ordinarã. Un fel de aluat, dospit în mâinile jucãuºe ale Anei Maria Prodan, cea cu care s-a potrivit cel mai bine, tusea ºi junghiul.
Când a avut sub bagheta sa orice fotbalist ºi-a dorit pixul lui la Steaua, s-a dat mare sculã pe basculã, cum au apãrut probleme, þuºti la arabii cei cu bani. Care iatã, i-au dat un picior în fund, din pãcate, prin
ricoºeu luându-l dragul nostru fost jiulist, Mihai Pintilii. Acum marele Reghe stã la pândã sã vadã încã un eºec douã la Steaua, dupã care sã vinã în chip de salvator. Steaua o va mai lua pe cocoaºã, are, se vede cu ochiul liber, cea mai slabã echipã din ultimii 40 de ani ºi ceva... Mira-m-aº sã-l vãd
Fotbal. Pregãtiri.
JIUL E PE BUTUCI!
Î
n weekend-ul trecut au avut loc câteva jocuri amicale, soldate cu mai multe goluri.
Astfel, Retezatul Haþeg (antrenori Sorin Gheju – Nelu Gavriluþi) a remizat acasã, 4-4 cu Aurul Certej, golurile haþeganilor fiind marcate de S. Nicolescu, Damian, Bg. ªtefan ºi Apachiþei, urmãtorul amical fiind
Curtean, R. Moldovan ºi M. Dumitrescu, un trio pentru un retur de foc al Lupeniului
însã pe Reghecampf din nou în Ghencea, dupã ce madam Prodan a declarat public cã îºi bagã picioarele în ea de România – auzi treabã la ea, sã crape lubeniþele din satul ei ºi nu alta! –, cã vrea sã plece acolo, unde vorba cântecului „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bine-n þara mea/
programat pe 28 februarie, cu Victoria Cãlan. Hercules Lupeni (antrenor Dan Voicu) a evoluat în deplasare la divizionara de Liga a III-a Metalul Cugir, în faþa cãreia a cedat cu 0-4. „Am contat doar 20 de minute, apoi ne-au fãcut praf...” spunea antrenorul Dan Voicu. „Chiar ºi aºa, îi remarc pe Adi Farcaº în poartã ºi pe fundaºii centrali M. Dumitrescu – Curtea”, a precizat antrenorul lupenean. Sâmbãtã, 28 februarie, lupenenii vor juca un amical la Minerul Uricani. Inter Petrila (antr. Avram
Þara mea, America!”. Ducã-se pe pustii, cu infatuatul ei cu tot. Oricum, zilele lui Gâlcã la Steaua sunt numãrate, ar putea reveni chiar Mihai Stoichiþã, cel care a mai avut trei mandate reuºite în Ghencea, în 2004-2005, 20092010 ºi 2012. Sã vedem ce strategie are familia de Dãbuleni...
Antrenorul Avram Moldovan (Inter Petrila) priveºte cu încredere spre retur
clauze de regulament, nu l-a putut legitima pe Iosif Kalai, care a mai jucat în tur la echipele din Cugir ºi Turda. Dinspre Jiul Petroºani nu se mai aude nimic. „Navem echipã, n-avem bani, n-avem apã, n-avem nimic. Echipa e de izbeliºte, au plecat toþi jucãtorii seniori, nu facem cu nimeni antrenament, cã nu avem cu cine... Vom aborda returul cu bãieþi de 16-17 ani, rezervele primei echipe de juniori.” spunea dezamãgit antrenorul Sorin Ghiþan.
„Vuþã” Moldovan) s-a pregãtit acasã, dar din pãcate, din cauza unei
Acum 30 de ani (1985) douã mari succese pentru acelaºi club
Jiul la retrogradare, Drãgoescu la alergare!
A
nul 1985 a fost unul de graþie pentru sporturile de la Jiul Petroºani, în speþã, fotbalul ºi atletismul. La atletism, Petre Drãgoescu – avea pe atunci 23 de ani – avusese un mare succes pe 23 februarie 1985, când la Cupa „Tricotex”, competiþie desfãºuratã la Budapesta, la proba de 1.500 m a bãtut recordul naþional, cu 3`41``2```, record care a rãmas nedoborât
pânã în 2014, adicã 29 de ani! La nici o lunã de la acest moment, pe 2 martie 1985, Petre Drãgoescu participã la cursa de 800 m plat de la Atena, în cadrul Campionatului European. Va ocupa Iosif Cavai, unul din cei mai buni portari care au evoluat la Jiul
Petre Drãgoescu la vremea marilor performanþe 2, medalia de argint, dar va stabili un alt record naþional (1`47``21```), cate stã în picioare ºi azi. Seria de succese continuã în acelaºi an 1985, pe 4 septembrie, când la Jocurile Mondiale Universitare de la Kobe (Japonia), în aer liber, Petre Drãgoescu ocupã locul 4 la 800 m plat, cu timpul de 1`45``41```. Au fost trei performanþe uriaºe
a celui care se apucaserã de atletism doar de cinci ani, în 1980, reuºind dupã numai un an, în 1981, sã obþinã titlul naþional la Campionatele Naþionale, cu cea mai bunã performanþã la 800 metri. Petre Drãgoescu ºi-a abandonat activitatea la numai 28 de ani, în 1990, datoritã unei accidentãri grave la
tendon, la un Grand Prix desfãºurat la Nisa (Franþa). Se poate spune cã, pentru Petre Drãgoescu, anul 1985, cu cele trei mari realizãri – Budapesta, Atena, Kobe – a fost cel mai prodigios din cariera sa, stabilind recorduri care au rezistat trei decenii. Tot în „curtea” Jiului, se pregãteau alte performanþe.
Paginã realizatã de Genu TUÞU Echipa de fotbal Jiul fusese preluatã în februarie 1985 de Viorel Mateianu într-o situaþie la limita retrogradãrii. O echipã cu destule valori – Cavai, Mircea Popa, Szekely, I. Varga, Lasconi, Bãluþã, Henzel, Benone Popescu, Grigore Petre, Gãman, Doru Stanca –, dar care va dezamãgi în retur, în ciuda unei revitalizãri în primãvarã, reuºitã de Viorel Mateianu. Practic, echipa a pierdut trena în penultima etapã, când Jiul a încheiat la egalitate pe teren propriu, 1-1, cu Chimia Rm. Vâlcea, pierzând apoi jocul decisiv, 0-2 la F.C. Argeº Piteºti. În timp ce atletul Petre Drãgoescu se încununa de succese la Budapesta ºi Atena, fotbaliºtii jiuliºti gâfâiau din greu sã lupte pentru menþinerea în Divizia „A”. Nu vor reuºi, retrogradând dupã 19 ani.