CVJ NR. 805, MIERCURI 25 FEBRUARIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 805

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 25 Februarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Conducere nouã la Mina Petrila

M

ina Petrila are de marþi o nouã echipã managerialã. Totul s-a întâmplat dupã ce Constantin Jujan, fostul director al EM Petrila a plecat la Complexul Energetic Hunedoara ca director general. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului a luat marþi dimineaþã decizia de a numi o nouã echipã managerialã. Era necesarã numirea unui nou director, pentru cã postul a rãmas vacant, dupã plecarea lui Constantin Jujan la conducerea CEH. Aurel Anghel, ne-a explicat cum a decis sã facã noile numiri. “Atât conducerea minei Petrila, cât ºi

noi, conducerea executivã a societãþii, am optat pentru o persoanã de la mina Petrila, care ºtie foarte bine mina, mai ales cã ne îndreptãm spre un program de închidere destul de dificil, atât pe partea de subteran, cât ºi de suprafaþã”, a declarat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ, de care aparþine Mina Petrila, minã ce intrã în procesul de închidere ºi conservare. Noul director al minei Petrila este Ion Simion, cel care a ocupat funcþia de inginer ºef electromecanic. Locul sãu a fost luat de Nicolae Rãdescu, care pânã luni a ocupat funcþia de ºef serviciu electromecanic, la aceeaºi unitate minierã. Diana MITRACHE

Încã o lunã

Primãria Petroºani a prelungit asocierea cu firma lui Gãrdean cercetatã în Dosarul “ªpagã la MDRT”

D

upã ce au afirmat cã, indiferent de context, nu mai prelungesc contractul de asociere cu Kranz Eurocenter, edilii din Petroºani s-au rãzgândit ºi au mai pus o lunã în plus la înþelegerea parafatã cu firma controlatã de Adrian Gãrdean, implicatã în dosarul “ºpagã la Ministerul Dezvoltãrii”. >>> PAGINA A 6-A

Doi rãniþi în urma unui accident la Aninoasa

D

ouã persoane au ajuns la Unitatea Primiri Urgenþe din Petroºani dupã ce au fost rãnite în urma unui accident rutier pe DN 66 A, în localitatea Aninoasa. Circulaþia rutierã pe drumul naþional s-a desfãºurat restricþionat mai bine de o orã. În timp ce fãceau anchetã la faþa locului, un alt ºofer prea grãbit era sã-i loveascã, deºi întreaga zonã era semnalizatã corespunzãtor. Din primele cercetãri

accidentul a fost provocat de un angajat de 53 de ani al EON Gaz, dupã ce ºoferul unei autoutilitare a ieºit din curtea punctului de lucru din Aninoasa, fãrã sã se asigure corespunzãtor ºi

a fost izbit în plin de un alt ºofer de 40 de ani, din Lupeni, care circula ºi el cu vitezã. În urma impactului cele douã autoturisme s-au fãcut zob, iar ambii ºoferi au fost rãniþi, însã, din feri-

cire, în urma investigaþiilor medicilor a reieºit cã nici unul dintre ei nu are rãni care sã le punã viaþa în pericol. „Ne-am deplasat la faþa locului cu o echipã de cercetare ºi s-au acordat primele îngrijiri medicale conducãtorilor auto, ambii fiind transportaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru continuarea investigaþiilor medicale. S-a întocmit dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã ºi vom stabili împreunã cu reprezentanþii Parchetului toate detaliile ºi împrejurãrile cu privire la producerea evenimentului. Se pare cã autoturismul ce aparþine

EON Gaz a ieºit de lângã sediul societãþii, s-a asigurat mai mult sau mai puþin ºi a intrat în DN 66A, fiind izbit de un alt autoturism care venea dinspre Vulcan”, a declarat comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. În timp ce poliþiºtii fãceau mãsurãtorile iar zona era semnalizatã, inclusiv cu o autospecialã a poliþiei care avea luminile de avertizare pornite, un ºofer extrem de grãbit era cât pe ce sã-i accidenteze pe criminaliºti. Acesta le-a spus cã nu a vãzut la timp cã zona este restricþionatã, însã scuzã nu l-a ajutat prea mult. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Februarie 2015

Salariile minerilor din SNIM, în pericol

S

alariile minerilor de la minele considerate neviabile sunt în pericol. Managerul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, Aurel Anghel cautã soluþia pentru cã vineri sã dea banii, iar sumele necesare trebuie sã fie alocate de la CEH. Situaþia este deosebit de dificilã, iar Constantin Jujan, cel care a fost pânã acum la mina Petrila ºi conduce acum CEH, are prima misiune dificilã.

Minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani depind de încasãrile de la Complexul Energetic Hunedoara. Vineri este zi de salariu, iar ortacii aºteaptã sã vadã dacã le intrã

Datoriile CEH la bugetul de stat: peste 30 de milioane de euro

sumele pe card. Conducerea Societãþii de Închideri de Mine spune cã va avea mai multe runde de negocieri, pentru cã singura ºansã ca ortacii sã îºi ia banii este ca CEH sã

Energetic Hunedoara S.A. este de a realiza obiectul de activitate în condiþii de siguranþã, disponibilitate ºi eficienþã cu urmãrirea urmãtoarelor scopuri: asigurarea profitabilitãþii Societãþii, (…) asigurarea sistemului

S

-a ales praful de strategia Complexului Energetic Hunedoara. Pe site-ul societãþii este publicatã misiunea entitãþii. Printre obiectivele publicate se numãrã sã asigurarea profitabilitãþii societãþii. De profit nici nu poate fi vorba în condiþiile în care societatea este în colaps financiar. “Misiunea Societãþii Complexul

plãteascã pentru cãrbunele deja livrat. „Se ºtie foarte bine cã avem o creanþã mare la CEH, iar pânã acum nu ne-au fost puse în pericol salariile ºi stopajul la sursã. Sper eu cã, pânã la apariþia ajutorului de stat, care se preconizeazã undeva pe finele lunii martie, vom reuºi sã asigurãm salariile ºi stopajul la sursã, chiar ºi o micã parte cãtre furnizori. Sumã se cifreazã în jurul a 4 milioane de lei, pentru a acoperi atât chenzina, cât ºi stopajul la sursã”, a spus Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. În cel mult o sãptãmânã, va ajunge la Guvern o Hotãrâre de Guvern, care

calitãþii pentru satisfacerea cerinþelor consumatorilor, astfel încât sã opereze integrat ºi sã devinã un actor principal în plan regional prin valorificarea cu maximã eficienþã a potenþialului de care dispune România în domeniu”, se aratã pe site-ul societãþii. Datele financiare de la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã aratã cã la data de 30 ianuarie, Complexul TRADUCÃTOR Energetic Hunedoara are restanþe AUTORIZAT la bugetul de stat în valoare totalã de 123,315,393, adicã Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ 34,345,833.95 de euro. Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014 Din totalul sumei datorate bugetului de stat 34,132,234 sunt alte taxe ºi impozite, iar 89,183,159 reprezintã dobânzile ºi penalitãþile.

Cronica Vãii Jiului

Monika BACIU

Þapinari controlaþi de inspectorii de muncã din Hunedoara

O

acþiune de control la firmele din domeniul forestier, derulatã de ITM Gorj, la care au participat ºi specialiºti din structuri similare din judeþele învecinate, s-a soldat cu amenzi de peste 11 mii de lei. În acþiune au fost cooptaþi ºi Inspectorii de muncã hunedoreni.

Mai mulþi inspectori din cadrul ITM Hunedoara au derulat acþiuni de control în judeþul Gorj, în cadrul unei acþiuni a Inspectoratului Teritorial de Muncã din judeþul învecinat. Verificãrile au vizat respectarea prevederilor legale de securitate ºi sãnãtate în muncã în domeniul silviculturã ºi exploatãri forestiere în unitãþi de profil din judeþul Gorj. Controalele au fost

pânã în martie la final sã fie aprobatã, pentru cã Societatea de Închideri de Mine sã poatã accesa ajutorul de stat. Este vorba de aproximativ 15 milioane de lei pentru primele douã luni ale anului. Doar atunci minele neviabile vor putea sã-ºi achita datoriile la stat ºi cãtre furnizori. Diana MITRACHE

motivate în principal de faptul cã la nivel naþional, în evidenþele Inspecþiei Muncii, sectorul forestier ºi de exploatare forestierã este unul din domeniile în care se înregistreazã un numãr mare de accidente mortale ºi cu invaliditate. La verificãrile efectuate au participat ºi inspectori de muncã din judeþele Timiº, Caraº-Severin, Mehedinþi, Dolj ºi Hunedoara. În urma

acþiunilor au fost efectuate controale la 9 unitãþi ce desfãºoarã activitãþi de exploatare forestierã cu un numãr total de 110 angajaþi. Totodatã, au fost constatate 16 neconformitãþi pentru care s-au stabilit mãsuri de remediere, fiind acordate 16 sancþiuni contravenþionale din care 3 amenzi, în valoare de 11.500 lei. Maximilian GÂNJU

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Februarie 2015

Trei mineri au ”construit” al 13-lea Amfiteatru, la UP n miner, un topograf U minier ºi un inginer minier au înfiinþat ”Amfiteatrul 13”, trupã care ”a spart” hotarele judeþului ºi a cucerit þara. De curând li s-a lãturat un militar, fost la Vânãtori de Munte, acum la Casa Armatei din Craiova.

Se ºtie cã Universitatea Petroºani are 12 amfiteatre în care se defãºoarã cursurile ºi examenele pentru studenþi. Prin 1991-1992, trei ”cutezãtori”, plini de optimism ºi iubitori de muzicã, s-au gândit sã înfiinþeze încã unul – ”Amfiteatrul 13”, sus printre brazii ce strãjuiesc Universitatea ºi unde studenþii se refugiau, la ”Brãdet”. A fost începutul unei trupe de mineri, care

timp de 25 de ani a evoluat încât, acum, nu mai face faþã cererilor. Celor trei mineri, li s-a alãturat de curând ºi un militar, iar dinamismul, talentul de a ridica sãli în picioare ºi muzica de calitate, au ”spart” hotarele judeþului ºi acum þara îi vrea. Cel care a avut ideea înfiinþãrii trupei ”Amfiteatrul 13” a fost Murã – Cãtãlin Dumitru Murãraºu -, solistul trupei, fost angajat al Minei Lonea, care a fãcut de toate. I s-au alãturat Coco, Constatin Giangã, la clape, topograf tot la

Mina Lonea, ºi chitaristul Mircea Dinuþã, inginer minier la Mina Vulcan. De curând, ”Amfiteatrul 13” mai are un component, colaborator, pe Mãdãlin, la saxofon, care are vechime în muzicã militarã activând la Clubul Vânãtorilor de Munte Valea Jiului, iar dupã desfiinþare, l-a luat Craiova. De loc este tot din Vale, respectiv din Petroºani. ”Am colaborat de-a lungul anilor cu trupe de talie naþionalã, cu compozitori ºi inter-

Alarmant. Mii de hunedoreni afectaþi de virozele respiratorii

M

ii de cazuri de viroze respiratorii. Fluctuaþiile de temperaturã din ultima perioadã au dus la îmbolnãviri. Numãrul îmbolnãvirilor creºte alarmant de la o sãptãmânã la alta, iar medicii atrag atenþia celor ce prezintã simptomele bolii sã se prezinte la medicii de familie. Doar la nivelul judeþului

Hunedoara în cursul sãptãmânii 15-23 februarie s-au înregistrat un numãr de 1743 de infecþii acute respiratorii, cu peste 600 în plus faþã de sãptãmâna 8-15 februarie. “În sãptãmâna 15-13 februarie s-au înregistrat 1743 de infecþii respeitatorii acute, dintre care 672 de pneumonii ºi 2013 cazuri în care s-a necesitat internare. În sãptãmâna 8-15 februarie s-au înregistrat 1152 de cazuri de

infecþii respiratorii, dintre care 457 de pneumonii”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Anul trecut în aceeaºi perioadã s-au înregistrat un numãr de 1137 de infecþii respiratorii. La nivelul judeþului la începutul sezonului de iarnã au fost distribuite un numãr de 9.310 de doze de vaccine antigripal. Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, toate aceste doze au fost epuizate. Medicii ne sfãtuiesc sã nu ne tratãm acasã, dupã ureche, pentru cã este vorba despre un virus periculos care poate da complicaþii, poate duce chiar la pneumonii. Monika BACIU

preþi cunoscuþi. Sunt ceva ani de când fac muzicã – 25 de ani. Am gustat din plãcerea lucrului bine fãcut, de calitatea muzicii. Îmi place sã nu ne batem joc de calitate ºi asta cred cã þine de respectul de sine ºi respectul faþã de spectatori, care te simt ºi ºtiu exact pe cine au în faþã” – a spus Murã, solistul trupei. ”Cântãm de toate ºi trebuie sã ºtim de toate, pe lângã ceea ce compunem noi. Mi-ar fi ruºine, de exemplu, sã ne cearã cineva, din Banat sau Maramureº, o piesã ºi sã n-o ºtim. Muncim mult, facem repetiþii ºi ne pregãtim temeinic. A face spectacol, în general,

înseamnã muncã. De exemplu, am avut de curând un spectacol de caritate, pentru strângere de fonduri pentru o tânãrã de 22 de ani cu leucemie, în Tg. Jiu, în centrul oraºului. Ne-a crescut inima când am vãzut toatã lumea aceea în picioare strigând bis... Nu refuzãm pe nimeni. Facem de toate, cântãm la spectacole, nunþi, botezuri ºi instalãm ºi windows dacã este nevoie” – a spus râzând cel numit ”duracell” datoritã optimismului, bunei dispoziþii ºi energiei debordante, Coco Giangã. Ultima datã, am întâlnit ”Amfiteatrul 13”, sus, în Parâng, pe scena Cabanei ”La

Mario”, de Ziua Îndrãgostiþilor. Seara, nu aveai unde arunca un ac, pentru cã turiºtii cazaþi la cabanele din zonã, tinerii schiori de la ªcoala sportivã, antrenori ºi iubitori ai muntelui au venit sã-i asculte, sã danseze ºi sã participe la concursul ”Cea mai frumoasã declaraþie de dragoste”. Cel cunoscut ca un suþinãtor constant al culturii în Valea Jiului, Zanet Stelian, îi þine aproape pe componenþii trupei ºi i-a determinat sã compunã Imnul Parângului, o piesã antrenantã bine cunoscutã cunoscutã ºi fredonatã de iubitorii muntelui. Ileana FIRÞULESCU

Judecat pentru cã a vrut sã-ºi violeze cumnata

T

ânãrul de 28 de ani din Petroºani aflat în arest, dupã ce ºi-a bãtut fosta cumnatã ºi a încercat sã o violeze, a fost trimis în judecatã pentru infracþiunea de viol. Viºinel Toader State (28 de ani) a acostat-o pe o stradã din Petroºani, pe sora fostei sale soþii, în vârstã de 30 de ani ºi dupã ce a bãtut-o, a tras-o de pãr pânã într-o grãdinã de pe marginea râului Jiul de Est ºi a încercat sã întreþinã relaþii sexuale cu ea. Individul n-a reuºit sã o violeze pe tânãrã din cauzã cã era prea beat, iar victima a reuºit sã fugã ºi odatã scãpatã din mâinile agresorului, a anunþat poliþia. Recidivistul a fugit de acasã ºi poliþiºtii au dat de urma lui tocmai la Petrila, dupã cinci zile de cãutãri, într-un apartament al unui apropiat

cãruia i-a spus sã-l lase câteva zile, cã nu are unde locui. Individul a fost arestat preventiv ºi a încercat sã-i convingã atât pe magistraþii de la Petroºani cât ºi pe cei de la Tribunalul Hunedoara, cã nu este un pericol ºi poate fi cercetat în libertate. N-a fost prea convingãtor iar procurorii l-au trimis în judecatã pentru viol aºa cum apare pe portalul instanþelor de judecatã. Viºinel Toader State a mai fost condamnat pentru furt, el fiind o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor din cadrul Postului TF Livezeni, unde acþiona la componentele de cale feratã. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Ce fac momârlanii în post?

S

-a lãsat Postul Paºtelui, cel mai lung de peste an ºi primãvara parcã a venit mai frumoasã în aceste zile. Momârlanii noºtri, însã, acum încep lucrul, se roagã lui Dumnezeu ºi îºi fac straie noi, cã altfel nu ai ce cãuta în ziua de Paºti afarã. Ce a mai rãmas din tradiþii, ne spun chiar crescãtorii de oi din Petroºani. Dorel Cãlina este unul dintre cei mai cunoscuþi momârlani din Petroºani ºi unul dintre puþinii pãstrãtori ai tradiþiilor lãsate de vechii daci, care îºi pãstoreau aici turmele. De luni a început postul ºi mãcar acum se abþin de la mâncare, au gânduri bune ºi bãrbaþii încep lucrul în gospodãrie, cã tot e cald afarã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Februarie 2015

„Momârlanii, cã vine ºi primãvara, se ocupã cu curãþatul pomilor, cu scosul bãlegarului pe terenuri, cu curãþatul holdelor, reparatul gardului, cu întreþinerea animalelor, vaci, oi, cai, fatã oile ºi suntem atenþi la asta”, a spus Dorel Cãlina,

momârlan din Valea Jiului, un fel de cãpetenie a momârlanilor tradiþionaliºti din zona noastrã. Gospodãria se înmulþeºte cu mieluþii proaspãt fãtaþi ºi, dacã bãrbaþii au menirea sã îi aducã pe lume ºi sã îi îngri-

jeascã, atunci femeile fac ºezãtori. Tot în postul Paºtelui, cine nu îºi face o straiþã nouã, nu are ce ieºi la Paºti afarã. Aºa cã femeile le cos acum. „Femeile dau tare acum, mai puþin ca înainte, cã tineretul nostru a cam lãsat tradiþia, dar se ocupã de rãzboi, de þesut ºi fac strãiþile, desagii, cu care plecãm la sãrbãtori pe dealuri ºi pe munþi, sau la mãsuratul oilor. Se adunã seara ºi vin ºi bãrbaþii ºi copiii, þes ºi torc, fac o cãmaºã nouã, ori un ciupeag, cum îi zicem noi”, mai spune starostele

Vremea se încãlzeºte, iar cantitãþile de precipitaþii vor fi excedentare în urmãtoarele trei luni remea din urmãtoarele V trei luni va fi caracteri-

zatã prin precipitaþii, în general, excedentare în majoritatea regiunilor. Temperaturile vor creºte de la o zi la alta, ajungând în luna mai la valori termice de 18 grade Celsius, cu aproape trei grade

momârlanilor. Postul îl þine cine mai poate, dar momârlanii recunosc cã le este greu ºi cu munca ºi cu postul. Fac ºi ei ce pot sã respecte tradiþia, dar nu uitã de Dumnezeu nicicând. „Ca sã þinem post, e foarte greu, cã trebe sã ºi muncim ºi cu mâncare de post, cam greu muncim. Dar þinem mãcar prima sãptãmânã, apoi miercurea ºi vinerea ºi ultima sãptãmânã, încercãm sã fim mai buni ºi sufleteºte, cu vecini cu oamenii ºi e bun ºi pentru organism. Încercãm sã ne mai spovedim la preot ºi sã ne împãrtãºim ºi atunci mâncãm de post”, mãrturiseºte Dorel Cãlina ºi el, la rândul sãu, un bãtrân care le dã poveþe celor tineri. Postul Paºtelui þine 40 de sãptãmâni ºi în toatã aceastã perioadã tradþia spune cã ar fi bine sã lãsãm deoparte rãutãþile, sã fim mai buni ºi sã mâncãm mai cumpãtat. Momârlanii þin cont de sfaturile celor bãtrâni ºi atât cât pot, le ºi respectã. Diana MITRACHE

peste media multianualã a perioadei, se menþioneazã în prognoza meteorologicã valabilã pentru intervalul martie - mai 2015, publicatã, luni, de Administraþia Naþionalã de Meteorologie /ANM/. Potrivit estimãrilor de specialitate, în prima lunã de primãvarã din acest an, temperatura aerului va avea, în general, valori apropiate de mediile multianuale în regiunile sud-estice ºi sudice ºi sub normalul perioadei în restul teritoriului. Temperaturile medii lunare se vor încadra între—1 grad Celsius, în Moldova, ºi 7 grade Celsius, în Banat ºi Oltenia. Media multianualã a lunii martie, raportatã la perioada de referinþã 1981 - 2010, este de 3,5 grade Celsius. În aprilie, valorile termice vor fi apropiate de mediile

Poveste fãrã de sfârºit

Programul „Sãli de cinema”

Cinematograful Victoria din Petroºani, reabilitat prin Compania Naþionalã de Investiþii inematograful Victoria C din Petroºani se pregãteºte sã capete o nouã

N

imeni nu a vrut pânã acum sã gestioneze potenþialul sistem unic de termoficare din Valea Jiului, dar Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã ”Termoficare” încã mai sperã. Aºa cã, dupã mai multe licitaþii eºuate, neadjudecate nici mãcar prin intenþia de atribuire directã, se mai organizeazã o selecþie de oferte.

faþã ºi sã gãzduiascã, din nou, proiecþii de filme, aºa cum se întâmpla odinioarã. Potriovit calculelor, ar fi nevoie de peste 4 milioane de lei, bani care ar urma sã fie atraºi prin Compania Naþionalã de Investiþii. Clãdirea, situatã în „buricul târgului”, cum se spune, se aflã într-o avansatã stare de degradare dupã ec a fost abandonat ani de zile. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, un om de afaceri din Petroºani a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food. Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene. climatologice în zona de sud-est a þãrii ºi se vor situa sub normalul perioadei în restul regiunilor. Astfel, în Moldova ºi Transilvania, mediile pornesc de la 5 — 6 grade Celsius ºi se opresc la 11 — 12 grade Celsius, în Criºana, Maramureº, Transilvania, Dobrogea, Banat, Moldova, Oltenia ºi Muntenia. Media multianualã a lunii aprilie este consemnatã la 9,3 grade Celsius. Conform ANM, în luna mai, temperatura aerului va fi apropiatã de normalul climatologic în sud-est ºi local în sudul ºi vestul þãrii, iar în celelalte regiuni va avea valori sub mediile multianuale ale perioadei. Valorile medii lunare pornesc de la 10 grade Celsius, în Moldova, însã pot ajunge ºi la 18 grade Celsius, în Banat, Oltenia ºi Muntenia, peste media multianualã a perioadei, de 14,9 grade Celsius.

Încã o licitaþie pentru sistemul unic de termoficare al Vãii Jiului

C e obligaþii are primãria Practic, primãria vrea sã aplice, în cadrul subprogramului „Sãli de Cinema”, derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii, un subprogram nou care ar putea sã redea strãlucirea Cinematografului „Victoria” din Petroºani. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit. Documentaþia este finalizatã ºi urmeazã sã fie aprobatã de consilierii locali, astfel încât proiectul în valoare de peste 4 milioane de lei noi sã poatã fi depus penrtu finanþare. Oficialii Primãriei Petroºani spun cã docu-

mentaþia tehnico – economicã elaboratã pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani”, care va fi supusã Consiliului Local pentru avizare, are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în programul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani. Car men COSMAN-PREDA

ADI Termoficare din Valea Jiului mai încearcã o datã sã atribuie spre gestionare sistemul unic de termoficare ce ar urma sã fie constituit în Valea Jiului. Un sistem gândit special pentru Complexul Energetic Hunedoara, care ar fi rumat sã-l gestioneze, sub forma unui punct de lucru, dar pe care CEH nu l-a vrut ºi, ca atare nu s-a prezentat la licitaþie. La finele lunii ianuarie reprezentanþii ADI Termoficare puteau, legal, sã meargã pe negocierea directã cu CEH, mai ales cã pentru aceastã procedurã s-a calificat, oricum, doar Termocentrala Paroºeni, singura care ar îndeplini toate criteriile cerute. Numai cã nici oficialii CEH ºi nici cei ai Consiliului de Administraþie al entitãþii energetice nu l-au vrut în lipsa unui studiu de oportunitate ºi nu s-au prezen-

De Dragobete, spectacol cu actori în devenire ãrã dragoste, „F respiraþia e doar un ceas care ticãie”. Asta au vrut sã arate liceenii talentaþi din Trupã de teatru Theatron din Vulcan.

Spectacolul lor, unul de excepþie, i-a adus pe scenã pe tinerii care anul trecut au fost premiaþi la un festival important dedicat trupelor tinere de teatru din România. Tinerii actori, coordonaþi de actorul Mihai Sima ºi soþia sa

Gabriela, au încercat sã refacã poveºti de dragoste, iar strãduinþa lor a fost aplaudatã la scenã deschisã de publicul spectator, adunat în sala Cinematografului Luceafãrul din Vulcan. Anul trecut, la Alexandria, trupã din Vulcan, care venise pentru prima datã la festivalul de teatru Ideo Ideis, a reuºit sã atragã atenþia juriului, care i-a ºi premiat. Sunt o mânã de

copii, care mai cred în artã ºi în plãcerea publicului de a-i privi pe scenã. Piesa Utopium pusã în scenã la Vulcan a atras atenþia asupra iubirii, a luptei dintre bine ºi rãu, iar tinerii actori au vrut astfel sã dea colegilor lor o lecþie despre viaþã, în ziua de Dragobete. Salã a fost plinã de spectatori, iar la final, tinerii actori au fost felicitaþi. Diana MITRACHE

tat la niciuna dintre etapele licitãrii serviciului. “În ceea ce priveºte sistemul de termoficare, nu s-a luat încã nicio decizie, dare ste foarte probabil sã se organizeze o nouã licitaþie”, a declarat purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani, Nicu Taºcã.

A

u rãmas cu asocierea

Valea Jiului ar trebui sã se uneascã sub un singur serviciu de termoficare, drept pentru care s-a constituit o Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã, la care au aderat reprezentanþii administraþiilor publice locale. Iar serviciul urma sã fie concesionat cãtre o societate care sã se ocupe

de distribuþia energiei termice. Practic, dupã cum spuneau edilii, scopul era ca populaþia sã beneficieze de cãldurã ºi apã caldã în sistem centralizat, dar cu costuri mai reduse decât cele de pânã acum. Pânã acum, în fiecare localitate exista câte o societate de sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, au intrat pe rând în insolvenþã sau în faliment. Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, dar ºi aici SC Termoficare SA are mari probleme financiare ºi este, de asemenea, în insolvenþã. De vinã pentru aceastã situaþie sunt datoriile acumulate la furnizorul de agent termic de cãtre consumatori. Car men COSMAN-PREDA