Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 804
Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Vestul Vãii Jiului, rãmâne fãrã apã potabilã
L
ocalitãþile din vestul Vãii Jiului, respective oraºele Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa vor rãmâne fãrã apã potabilã timp de douã zile, din cauza lucrãrilor de reabilitare a staþiei de tratare a apei potabile Valea de Peºti ºi a captãrii Lazaru. Potrivit reprezentanþilor Apa Serv distribuþia apei potabile va fi restricþionatã în cele patru oraºe pentru implementarea proiectului major de investiþii “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã din judeþul Hunedoara (Valea Jiului)”. Distribuþia apei potabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program: în data de 25.02.2015, în oraºele Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa între orele
10-20; respectiv în data de 26.02.2015, în oraºele Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa între orele 0.00 - 05.00. Programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuþie în funcþie de disponibilul de apã potabilã din sursele locale ale oraºelor respective.
Dupã 11 ore de ºedinþã a CA, noua coducere a CEH a anunþat ministrul de resort cã se retrage...
a prima ºedinþã a noului Consiliu de Administraþie a Complexului Energetic Hunedoara, informaþiile prezentate ºi analizate, L în circa 11 ore, au arãtat dezastrul din acest colos economic. Datele ºi modul de lucru, pe lângã lege, au bulversat noua conducere a Complexului. >>> PAGINA A 3-A
Experþii audiaþi în Dosarul Uricani
D
epoziþiile celor care au ajuns, prin intermediul unor noi expertize, la un raport diferit faþã de cel al INSEMEX ºi ITM, sunt extrem de importante în dosarul exploziei de la Mina Uricani. Experþii vor fi audiaþi marþi ºi abia apoi instanþa va continua audierea martorilor. Ilie Matei, Eugen Cosma ºi Ilie Onica sunt cei trei experþi judiciari care au refãcut firul evenimentului în urma cãruia 5 electricieni au pierit pe galeria principalã. Cei trei vor fi audi-
aþi marþi începând cu ora 11,30, când la Petroºani ajunge ºi Paula Iacob sau asistentul sãu Daniel Ionaºcu, cei care au ºi cerut aceastã contraexpertizã. „Parchetul de pe lângã Judecãtoria
Petroºani a formulat obiecþiuni la raportul de expertizã. Instanþa la cererea pãrþilor a dispus cã experþii care au efectuat raportul de expertizã sã fie audiaþi în
ºedinþã publicã, unde vor oferi explicaþiile necesare pentru a se lãmuri care au fost motivele care au dus la producerea tragediei”, a declarat Daniel Tomescu,
avocat al apãrãrii în acest dosar. Dosarul Uricani este încã un exemplu de judecatã al celor gãsiþi vinovaþi pentru ucidere din culpã la minele din Valea Jiului, dupã Petrila. Foºtii ºefi din acea vreme sunt acuzaþi cã au trimis angajaþii sã lucreze, iar avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu vor sã demonstreze cã astfel de evenimente se produc din alte cauze. Depoziþia celor care au fãcut noi cercetãri este, în opinia tuturor,
extrem de importantã. „Este foarte importantã, pentru cã aceastã expertizã este o probã puternicã la dosarul cauzei”, a mai precizat avocatul Tomescu. În data de 5 februarie 2011, 5 electricieni au pierit în explozia de pe galeria principalã, iar Aurelian Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
Dosarul „Gala Bute” nu vizeazã Primãria Petroºani
rimarul municipiului P Petroºani, Tiberiu
Iacob Ridzi, infirmã speculaþiile potrivit cãrora ar fi cercetat în dosarul „Gala Bute”, instrumentat de procurorii DNÃ, în care edilul ºef din Lupeni a fost arestat preventiv. Mai mulþi suspecþi sunt cercetaþi sub control judiciar ori arest la domiciliu în ancheta care o are în prim-plan pe Elena Udrea. „Nu am legãturã cu acest dosar, nu sunt cercetat, noi nu am fãcut ilegalitãþi ºi este eronatã asocierea
Primãriei Petroºani în acest caz”, explicã primarul Iacob Ridzi. Ancheta procurorilor a fost asociatã ºi cu municipalitatea Petroºani, procurorii susþinând cã în cursul anului 2011, Udrea Elena Gabriela a cerut ºi a primit de la inculpatul Gãrdean Adrian, pentru sine ºi pentru
Veºti bune pentru arcaºi
C
onsilier local în Aninoasa: „Am cerut ºi au finanþat toate amendamentele aduse la noul proiect de buget”. Dupã ieºirea din impasul financiar, edilii din Aninoasa s-au uitat ºi spre secþia care devenise un simbol al oraºului, respectiv cea de tir cu arcul, iar în acest an au alocat circa 20 de mii de lei pentru achiziþionarea de echipament, dar ºi atragerea tinerilor cãtre acest sport. Fostul primar al localitãþii Aninoasa, Ilie Botgros, actualmente
altul, foloase materiale în valoare de 10% din plãþile efectuate de minister pentru contractele de lucrãri încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanþiei cã finanþãrile vor fi aprobate la timp. S.C. Kranz Eurocenter
consilier local din partea noului PNL, susþine cã edilul Nicolae Dunca a finanþat toate amendamentele sale cu privire la bugetul localitãþii pe anul 2015, semn cã toþi factorii locali au înþeles importanþa sportului simbol pentru Aninoasa. „Am cerut 20 de mii de lei pentru secþia de tir cu arcul, sã cumpãrãm echipament, sã continuãm acest sport care face cinste Aninoasei. Am cerut bani pentru reabilitãri de strãzi, pentru o serie de proiecte ºi mã bucur cã au fost toate acceptate ºi bugetate de cãtre actualul primar”, a declarat consilierul liberal. Aninoasa a ieºit la finele anului 2014 din insolvenþã dupã ce timp de trei ani de zile s-a aflat în impas financiar, iar toate proiectele de dezvoltare au fost stopate. Maximilian GÂNJU
S.R.L este societatea care lucreazã ºi la domeniul schiabil din Parâng. „În data de 06.10.2011 Gãrdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasãrilor care urmau sã fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi de S.C. Kranz
Casã mistuitã de flãcãri la Lupeni
O
gospodãrie aflatã într-o zonã izolatã a municipiului Lupeni a fost mistuitã de un incendiu, iar pompierii s-au chinuit mai multe ore pentru a stinge focul. Casa cuprinsã de flãcãri era nelocuitã de mai mulþi ani, proprietarul fiind din zona Aradului ºi mai
Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Cu acelaºi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gãrdean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, cã suma remisã nu acoperea procentul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totalã a plãþilor care urmau sã fie efectuate cãtre cele douã societãþi, iar pentru diferenþã i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societãþi controlate de Obreja Rudel. Suma de 900.000 euro a fost predatã
venea vara, pentru câteva zile, în vacanþã. Din acest motiv se crede cã focul fie a fost pus intenþionat de un rãu voitor, fie în locuinþã s-au adãpostit oameni ai strãzii care i-au dat foc accidental. Cert este cã în momentul izbucnirii incendiului nimeni nu era în interior, iar militarii din cadrul Gãrzii de Intervenþie Lupeni s-au chinuit ore în ºir pentru a stinge flãcãrile. Intervenþia a fost îngreunatã ºi de faptul cã locuinþa este situatã într-o zonã greu accesibilã. Maximilian GÂNJU
de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenþa de 3.000.000 lei a fost transferatã de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate”, aratã DNA. În acest dosar primarul de la Lupeni, Cornel Resmeriþã, a fost sãltat de procurorii DNA ºi trimis în arest preventiv pentru abuz în serviciu. Maximilian GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
Dupã 11 ore de ºedinþã a CA, noua coducere a CEH a anunþat ministrul de resort cã se retrage...
L
a prima ºedinþã a noului Consiliu de Administraþie a Complexului Energetic Hunedoara, informaþiile prezentate ºi analizate, în circa 11 ore, au arãtat dezastrul din acest colos economic. Datele ºi modul de lucru, pe lângã lege, au bulversat noua conducere a Complexului. Preºedintele CA, Alexandru Blaj, ºi directorul general, Constantin Jujan, au intrat în panicã ºi au avut un moment de renunþare la funcþiile pe ale cãror documente de numire nici nu se uscase cerneala ministerialã. Ca urmare, l-au informat pe ministrul Economiei, Andrei Gerea, cã intenþioneazã sã se retragã... Noua conducere a tate în urmã cu opt Complexului Energetic ani, care nu se mai Hunedoara are la pliazã pe realitãþile de dispoziþie doar o lunã acum... ªi multe altele pentru a gândi ºi la fel de grave. Eu ºi întocmai un plan de directorul Jujan am redresare a producãavut un moment de torului de cãrbune ºi renunþare. La ora energie aflat într-o 6,00 seara am fost acutã crizã economicã. prezenþi la ministrul Doar cã la momentul Gerea pentru a-l acceptãrii funcþiilor, anunþa cã, în aceste directorul general, condiþii, noi renunþãm. Constantin Jujan, ºi preºedintele Consiliului Ministrul de Administraþie, Gerea: ”ªi mie îmi Alexandru Blaj, este fricã, nu aveau toate dar ce vreþi sã informaþiile privind facem? Sã ne modul de lucru ºi nerespectarea luãm de mânã ºi procedurilor în sã plecãm toþi încheierea conacasã? Nu tractelor comerputem face ciale. Preºedintele aºa ceva!” Consiliului de Administraþie a declarat cã dimensiunea problemelor de la Atitudinea domnului CEH a fost aflatã în ministru m-a surprins ºedinþa CA, de marþea prin sinceritate. Ne-a trecutã, ºedinþã de spus: ”ªi mie îmi este informare, care a fricã, dar ce vreþi sã durat circa 11 ore. facem? Sã ne luãm de mânã ºi sã plecãm toþi m intrat în acasã? Nu putem face aºa ceva!” Vom panicã...” încerca sã facem un scenariu, un program ”Vreau sã vã spun pe termen foarte scurt cã am intrat în panicã pe care sã-l prezentãm când primit aceste tripletei FMI-BM-UE, informaþii. De cu care sã convingem exemplu, era vorba de cã se poate. Va fi contracte cu o singurã foarte greu. Sigur cã semnãturã fãrã a se simþim ºi presiunea respecta toate procedurile legale, fãrã avize extraordinarã a Vãii Jiului, care ºi-a pus ale compartimentelor speranþele în noi” – a de specialitate, apoi declarat Alexandru echipamente contrac-
”A
ce nu a fost Constatin Jujan prima opþiune a lui Blaj? ”ªtiam cã Jujan este membru PDL ºi mã temeam de o respingere. Când l-am propus, ministrul a ieºit, a verificat ºi mi-a spus cã Jujan nu mai este mebru PDL, lucru pe care nu l-am ºtiut, ºi l-a acceptat imediat” – a precizat Alexandru Blaj.
B
laj nu se dezice de Hrebenciuc ºi Gãrdean
Blaj, preºedinte CA a CEH.
B
laj a fost numit pentru a convinge tripleta FMI-BM-UE cã se poate? Am insistat sã aflãm care au fost raþiuni-
le pentru care Alexadru Blaj a fost numit preºedinte al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic având în vedere cã a ieºit de multã vreme din sistem. De precizat cã Alexandru Blaj a fost director general al Regiei Autonome a Huilei în perioada 1993-1996, perioadã în care altele erau condiþiile din minerit. Dupã ce a ieºit din aceastã zonã economicã s-a specializat pe consiliere pe mai multe paliere, fondând ºi activând la diverse asociaþii ºi fundaþii de
profil, cu relaþii ºi prietenii la vârfurile politice din toate guvernele, agreat în mod special de PSD al cãrui membru a fost o perioadã, s-a bucurat de încrederea fostului preºedinte al României, Ion Iliescu, a colaborat ani mulþi cu Banca Mondialã, dar a fost ºi apropiat cu oameni de afaceri controversaþi precum Adrian Gãrdean. ”Ministrul Gerea m-a cucerit prin felul cum a vorbit de Valea Jiului arãtând cã ºtie ce se întâmplã aici. I-am trimis o scrisoare
cu ce s-ar putea face, ce ar trebui fãcut etc. M-a invitat la Bucureºti... Vreau sã vã spun cã ºtia exact ce scria în CV-ul meu, era chiar verificat. Probabil acei 9 ani cât am lucrat cu Banca Mondialã au contat”- a declarat Alexandru Blaj. Acesta a precizat cã n-ar fi acceptat aceastã funcþie dacã n-ar fi fãcut echipã, ca director general al CEH, cu Constatin Jujan. Blaj a mai spus cã Jujan a fost a treia sau a patra propunere a sa în aceastã funcþie, celelalte fiind refuzate de ministrul Gerea. De
Cu privire la prieteniile sale cu oameni implicaþi acum în scandalul corupþilor, Blaj nu s-a dezis de prietenia cu aceºtia, prietenie care nu are leguturã cu ceea ce se petrece acum, spune acesta. ”Da, am lucrat la Fundaþia CREDO, de unde am plecat datoritã nemulþumirilor cu privire la plata salariului. Nu mã dezic de prietenia cu Hrebenciuc, cu Gãrdean sau cu alþii, pentru cã aºa a fost. Nu are nici o legãturã cu ceea ce se întâmplã acum cu afacerile lor. Da, am avut parte ºi de aprecierea preºedintelui Ion Iliescu” – a precizat Alexandru Blaj. Ileana FIRÞULESCU
CEH- important ºi falimentar pentru stat
Î
n ciuda importanþei strategice, Complexul Energetic Hunedoara este cu un picior în groapã, foarte aproape de faliment, iar ministrul de resort sperã ca noua conducere sã aducã societatea pe linia de plutire. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a anunþat cã statul încearcã sã salveze de la faliment cele douã companii energetice, aflate într-o situaþie dificilã. „Putem identifica
unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua mãsuri radicale fãrã o analizã serioasã privind posibilitãþi de salvare. Este simplu sã spui hai sã le închidem, dar ce pui în loc?" spus ministrul Andrei Gerea. M. GÂNJU
4 Actualitate
Pentru strãini muzeu, pentru noi doar ruinã M
ai multe obiective industriale care odinioarã erau mândria acestei zone se doresc a fi transformate în muzeu. Nu puþini sunt cei care spun cã Valea Jiului este o zonã moartã, un muzeu pentru unii, iar pentru noi cei de aici locul unde ne ducem traiul. Castelul de apã sau turnul de apã este unul dintre obiectivele pentru care s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare.
Turnul de apã din Petroºani a fost ridicat acum 102 ani. Deºi acesta este funcþional, clãdirea aratã ca o ruinã. Nu de puþine ori s-a dorit punerea acestuia în valoare. Cei care au lucrat aici îºi aduc aminte cât de prosperã era zona acum câþiva zeci de ani. “M-am angajat în anii 1970, aveam 98 de locomotive cu aburi, predominante de 150 de mii pe tracþiune, restul locomite germane e 2,30 care fãceau trenurile accelerate ºi personale. Turnul de apã a fost construit în anii 1910-1912, are un rezervor de 360 de metri cubi de apã ºi alimenta locomotivele cu apã, plus hidranþii care erau construiþi în incinta depoului pentru a stinge eventualele
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
incendii”, a declarat Ioan Lucian Criºan, fost angajat al depoului. Peste 500 de angajaþi au lucrat la depoul din Petroºani. Acum mai sunt doar ºase. Cândva aceastã unitate era mândria zonei, acum ajunge o ruinã mãcinatã de nepãsare. “Oamenii erau împãrþiþi în depoul de locomotive în atelierul de complex unde se fãceau reparaþii la locomotivele de aburi, erau 117 oameni, 500 erau mecanici ºi ajutoare, 33 atelier ºi piese speciale unde intrau frânele ºi alte instalaþii speciale de pe locomotivã, parcul rece avea patru oameni care vopseau ºi întreþineau locomotivele, la strungãrie erau 10 persoane, mecanicul ºef 33 de persoane, eram destui, erau ºi cei care fãceau reparaþiile
la locomotive care erau în jur de 30”, mai spune fostul maistru mecanic ºef. Pentru pomparea apei ºi depozitarea acesteia s-a construit casa de pompe ºi castelul de apã, cunoscut astãzi sub numele de turnul de apã. Toate operaþiunile erau executate cu repeziciune pentru a nu exista întârzieri. „Acest turn de apã e alimentat de douã pompe de 30 KWh ºi de o pompã cu motor diesel. Când nu era curent, era pornitã ºi alimenta turnul. O locomotivã era alimentatã în cinci minute, era o capacitate foarte mare la alimentarea locomotivelor, ca sã iese
locomotiva repede la program”, ne mai povesteºte Ioan Lucian Criºan. Oamenii observã cu tristeþe cum pe zi ce trece acest obiectiv se degradeazã ºi nimeni nu face nimic. Ba mai mult, foºtii angajaþi ai depoului îºi aduc aminte cum au petrecut momente vesele în casa de pompe a castelului. „S-a distrus tot, ºi unitatea ºi turnul, practic tot s-a distrus. Din lipsã de fonduri nu mai existã interes, nu mai existã personal, nu mai e nimic. Practic nu se mai poate valorifica, e funcþional ºi e o piesã de muzeu. S-ar putea doar întreþine, sã i se dea faþa turnului cam cum a fost înainte.
E o bucatã din istoria depoului, e pãcat pentru cã atunci când lucram aici toatã unitatea era de sãrbãtorile care erau atunci (1 Mai, 23 August) împrãºtiam în unitate zgurã roºie, bordurile erau vopsite cu vãr, erau pomi fructiferi plantaþi, arãta extraordinar. Am fost unitate fruntaºã pe þarã trei ani consecutiv”, mai spune Ioan Lucian Criºan, fost maistru mecanic ºef la depou. Turnul era alimentat cu apã din pâraiele de munte din zonã, iar cel care se ocupa de instalaþiile din interior ne spune cã s-a mers pe câteva încercãri, pânã ce s-a gãsit varianta optimã. Un alt turn de apã
pus în valoare este la Caraº-Serverin. Construcþia este una care atrage atât localnicii cât ºi pe turiºti. Castelul de Apã din Severin este o clãdire emblematicã a municipiului Drobeta Turnu Severin. Acesta a fost introdus în circuitul turistic, dupã ce a fost reabilitat cu 1 milion de euro, bani proveniþi din fonduri europene. Clãdirea cu funcþiuni multiple este conceputã ca o succesiune de spaþii pe verticalã, care sã adãposteascã un centru de informare turisticã, un spaþiu de expoziþie ºi galerie de artã, un muzeu „Istoria alimentãrii cu apã a municipiului Drobeta Turnu Severin, o expoziþie de fotografii ºi sculpturã, o cafenea literarã ºi spaþiu de belvedere. Fata de acest edificiu care în vremuri de mult apuse era un simbol pentru municipiul Petroºani mai sunt multe alte clãdiri care ar putea fi puse în valoare ºi care poate ar atrage un numãr important de vizitatori poate chiar ºi de la noi din Valea Jiului dacã nu chiar turiºti din strãinãtate. Monika BACIU
Palatul din Lupeni, amânat cu 3 luni
AJOFM cu ochii pe angajatori
N
u anunþi locurile de muncã vacanþe, iei amendã. Angajatorii din judeþul Hunedoara sunt obligaþi sã comunice Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara locurile de muncã vacante în termen de cinci zile lucrãtoare de la vacantarea acestora. Mai mult decât atât la ocuparea ulterioarã a acestor locuri de muncã vacanþe, comunicarea trebuie fãcutã în termen de o zi de la data ocupãrii acestora. Comunicarea de cãtre angajatori a locurilor de muncã vacante se
va face pe suport de hârtie sau e-mail. Reprezentanþii Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã mai spun cã necomunicarea lunarã a locurilor de muncã vacante constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 3.000 de lei la 5.000 de lei. De asemenea, amenzile contravenþionale pot fi aplicate ºi persoanelor juridice. Pe de altã parte, agenþii economici care anunþã la AJOFM locurile vacante beneficiazã gratuit de serviciile de mediere a muncii, respectiv preselecþia candidaþilor corespunzãtor cerinþelor locurilor de muncã oferite ºi în concordanþã cu pregãtirea, aptitudinile, experienþa ºi cu interesele acestora. Monika BACIU
Doina, le-a cântat a jale absolvenþilor imularea naþionalã la limba românã a S început aºa cum era stabilitã ºi, la Petroºani, într-o singurã ºcoalã, 7 tineri absolvenþi nu au ajuns, ori au venit prea târziu. Doina popularã a fost un subiect ce i-a fãcut sã roadã capãtul creionului, chiar dacã ar fi trebuit sã fie mai pregãtiþi faþã de prima simulare, unde nici jumãtate nu au trecut de 5,00.
Primul subiect de la simularea la Limba Românã a fost o doinã popularã, "Foaie verde de mohor", iar elevii au avut scris câte un antonim pentru cuvinte precum "uºor", "searã" ºi "sã umblu". Din pãcate, însã, nu toþi au reuºit sã ajungã la timp, deºi ºtiau cã nu mai pot intra în sãli, dupã împãrþirea subiectelor. „Sunt prezenþi aproape toþi elevii. Avem un numãr de 7 elevi absenþi, din pãcate, din care 2 sunt întârziaþi ºi nu au mai putut fi primiþi la examen, deºi cunoºteau
foarte bine ora limitã ºi au mai trecut printr-o simulare acum o lunã. Ar fi trebuit sã ºtie ce sã facã”, a spus Robert Humel, directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani. Cei care au ajuns în salã au scris tot ce au ºtiut. Nu le-a fost uºor ºi miza este una mare, mai ales cã, acum o lunã, la simularea ce a avut loc cu subiecte elaborate la nivelul fiecãrui judeþ în parte, nu au stat prea bine. „Deºi subiectele au fost elaborate la nivel judeþean, nu au fost niºte rezultate deosebite
pe ansamblul ºcolilor din Valea Jiului ºi nici la noi nu a fost altfel. Promovabilitatea a fost undeva la 40%, ceea ce este foarte nesatisfãcãtor, dar noi aºteptãm un progres”, a mai spus directorul Robert Humel.
Marþi, 24 februarie, va fi simularea la matematicã, iar miercuri, vor susþine proba, elevii care dau la limba maternã. În 6 martie va avea loc afiºarea rezultatelor. Diana MITRACHE
ucrãrile la L Palatul Cultural din Lupeni nu pot fi finalizate din cauza firmei care a câºtigat licitaþia.
pânã atunci este nevoie de încã o amânare. Asta dupã ce iniþial, proiectul trebuia finalizat ºi era încurcat doar de firma constructoare. Acum, viceprimarul Cornel Lungan spune cã s-a amânat totul cu 3 luni. „Palatul Cultural este amenajat pe proiect european. Acum facem licitaþia pentru scaune, cã a uitat cineva când a fãcut proiectul, cã
Mai trebuie mobilierul ºi Palatul poate fi inaugurat, însã, firma constructoare este parte în dosarul lui Ioan Mircea Moloþ, iar autoritãþile locale au obþinut aviz de amânare cu încã 3 luni. Palatul Cultural din Lupeni va fi finalizat ºi inaugurat în varã, dar
trebuie ºi scaunele. Anul acesta vrem sã facem inaugurarea. Noi am vrea în varã, ca sã putem scoate ºi bani”, a spus Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Investiþia trebuia inauguratã iniþial, în luna mai, dar mai este de aºteptat ca firma care va câºtiga licitaþia pentru amplasarea scaunelor din sala de spectacole, sã poatã finaliza interiorul. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor, însã, acum avem parte de o nouã amânare. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii
miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi moder-nizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale. Diana MITRACHE
Nuca la preþ de trufã
P
rãjiturile copilãriei pe cale de dispariþie. Multe din gospodinele din Valea Jiului vor renunþa la prãjiturile nucã sau cu mac. Asta deoarece acestea au ajuns o adevãratã delicatesã dacã este sã ne uitãm la preþ. Pe piaþã, un kilogram de mac se vinde în piaþa centralã din Petroºani cu 40 de lei. Un prêt mai mic îl are miezul de nucã. Vânzãtorii pun preþul pe seama dificultãþii cu care se recolteazã macul. ”E foarte greu sã aduni un kilogram de mac. Toatã lumea ºtie cum aratã floarea ºi cât de puþine seminþe de mac se scot. Ca sã ajungi la un kilogram de mac ai nevoie de extrem de multe plante ºi de rãbdare”, spune un comerciant. Un alt comerciant
spune cã umblã toatã vara dupã maci pentru a le culege seminþele. ”Toatã vara cãutãm maci. Deja ºtim cam pe unde cresc ºi mergem sã le adunãm. Mulþi nu ºtiu cât de puþine seminþe ºi cât de multe trebuie sã culegem pentru un kilogram”, spune un alt vânzãtor. Gospodinele însã apreciazã munca acestor culegãtori, dar spun cã vor renunþa la cozonacii cu mac. ”Mi se pare foarte scump kilogramul de mac. Este mult prea mult pentru bugetul nostru. Decât sã fac acasã cozonac cu mac mai bine cumpãr unul ºi e mai ieftin”, spune o cumpãrãtoare. Dacã preþul macului a fost ºi va rãmâne unul destul de ridicat, preþul miezului de nucã este puþin mai accesibil pentru cetãþenii Petrosaniului dar doar dacã îl achiziþioneazã din piaþa pentru ca în supermarket-uri
lucrurile se schimba. Astfel un kilogram de miez de nucã într-un supermarket din localitate se vinde ºi cu 65 de lei ceea ce pentru marea majoritate a gospodinelor din Petroºani este foarte
mult. Dacã preþurile se vor menþine ºi în perioada urmãtoare putem sã uitãm de prãjiturile bune pe care le mâncãm în copilãrie atunci când totul era mult mai accesibil. Monika BACIU
4 Actualitate
Pentru strãini muzeu, pentru noi doar ruinã M
ai multe obiective industriale care odinioarã erau mândria acestei zone se doresc a fi transformate în muzeu. Nu puþini sunt cei care spun cã Valea Jiului este o zonã moartã, un muzeu pentru unii, iar pentru noi cei de aici locul unde ne ducem traiul. Castelul de apã sau turnul de apã este unul dintre obiectivele pentru care s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare.
Turnul de apã din Petroºani a fost ridicat acum 102 ani. Deºi acesta este funcþional, clãdirea aratã ca o ruinã. Nu de puþine ori s-a dorit punerea acestuia în valoare. Cei care au lucrat aici îºi aduc aminte cât de prosperã era zona acum câþiva zeci de ani. “M-am angajat în anii 1970, aveam 98 de locomotive cu aburi, predominante de 150 de mii pe tracþiune, restul locomite germane e 2,30 care fãceau trenurile accelerate ºi personale. Turnul de apã a fost construit în anii 1910-1912, are un rezervor de 360 de metri cubi de apã ºi alimenta locomotivele cu apã, plus hidranþii care erau construiþi în incinta depoului pentru a stinge eventualele
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
incendii”, a declarat Ioan Lucian Criºan, fost angajat al depoului. Peste 500 de angajaþi au lucrat la depoul din Petroºani. Acum mai sunt doar ºase. Cândva aceastã unitate era mândria zonei, acum ajunge o ruinã mãcinatã de nepãsare. “Oamenii erau împãrþiþi în depoul de locomotive în atelierul de complex unde se fãceau reparaþii la locomotivele de aburi, erau 117 oameni, 500 erau mecanici ºi ajutoare, 33 atelier ºi piese speciale unde intrau frânele ºi alte instalaþii speciale de pe locomotivã, parcul rece avea patru oameni care vopseau ºi întreþineau locomotivele, la strungãrie erau 10 persoane, mecanicul ºef 33 de persoane, eram destui, erau ºi cei care fãceau reparaþiile
la locomotive care erau în jur de 30”, mai spune fostul maistru mecanic ºef. Pentru pomparea apei ºi depozitarea acesteia s-a construit casa de pompe ºi castelul de apã, cunoscut astãzi sub numele de turnul de apã. Toate operaþiunile erau executate cu repeziciune pentru a nu exista întârzieri. „Acest turn de apã e alimentat de douã pompe de 30 KWh ºi de o pompã cu motor diesel. Când nu era curent, era pornitã ºi alimenta turnul. O locomotivã era alimentatã în cinci minute, era o capacitate foarte mare la alimentarea locomotivelor, ca sã iese
locomotiva repede la program”, ne mai povesteºte Ioan Lucian Criºan. Oamenii observã cu tristeþe cum pe zi ce trece acest obiectiv se degradeazã ºi nimeni nu face nimic. Ba mai mult, foºtii angajaþi ai depoului îºi aduc aminte cum au petrecut momente vesele în casa de pompe a castelului. „S-a distrus tot, ºi unitatea ºi turnul, practic tot s-a distrus. Din lipsã de fonduri nu mai existã interes, nu mai existã personal, nu mai e nimic. Practic nu se mai poate valorifica, e funcþional ºi e o piesã de muzeu. S-ar putea doar întreþine, sã i se dea faþa turnului cam cum a fost înainte.
E o bucatã din istoria depoului, e pãcat pentru cã atunci când lucram aici toatã unitatea era de sãrbãtorile care erau atunci (1 Mai, 23 August) împrãºtiam în unitate zgurã roºie, bordurile erau vopsite cu vãr, erau pomi fructiferi plantaþi, arãta extraordinar. Am fost unitate fruntaºã pe þarã trei ani consecutiv”, mai spune Ioan Lucian Criºan, fost maistru mecanic ºef la depou. Turnul era alimentat cu apã din pâraiele de munte din zonã, iar cel care se ocupa de instalaþiile din interior ne spune cã s-a mers pe câteva încercãri, pânã ce s-a gãsit varianta optimã. Un alt turn de apã
pus în valoare este la Caraº-Serverin. Construcþia este una care atrage atât localnicii cât ºi pe turiºti. Castelul de Apã din Severin este o clãdire emblematicã a municipiului Drobeta Turnu Severin. Acesta a fost introdus în circuitul turistic, dupã ce a fost reabilitat cu 1 milion de euro, bani proveniþi din fonduri europene. Clãdirea cu funcþiuni multiple este conceputã ca o succesiune de spaþii pe verticalã, care sã adãposteascã un centru de informare turisticã, un spaþiu de expoziþie ºi galerie de artã, un muzeu „Istoria alimentãrii cu apã a municipiului Drobeta Turnu Severin, o expoziþie de fotografii ºi sculpturã, o cafenea literarã ºi spaþiu de belvedere. Fata de acest edificiu care în vremuri de mult apuse era un simbol pentru municipiul Petroºani mai sunt multe alte clãdiri care ar putea fi puse în valoare ºi care poate ar atrage un numãr important de vizitatori poate chiar ºi de la noi din Valea Jiului dacã nu chiar turiºti din strãinãtate. Monika BACIU
Palatul din Lupeni, amânat cu 3 luni
AJOFM cu ochii pe angajatori
N
u anunþi locurile de muncã vacanþe, iei amendã. Angajatorii din judeþul Hunedoara sunt obligaþi sã comunice Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara locurile de muncã vacante în termen de cinci zile lucrãtoare de la vacantarea acestora. Mai mult decât atât la ocuparea ulterioarã a acestor locuri de muncã vacanþe, comunicarea trebuie fãcutã în termen de o zi de la data ocupãrii acestora. Comunicarea de cãtre angajatori a locurilor de muncã vacante se
va face pe suport de hârtie sau e-mail. Reprezentanþii Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã mai spun cã necomunicarea lunarã a locurilor de muncã vacante constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 3.000 de lei la 5.000 de lei. De asemenea, amenzile contravenþionale pot fi aplicate ºi persoanelor juridice. Pe de altã parte, agenþii economici care anunþã la AJOFM locurile vacante beneficiazã gratuit de serviciile de mediere a muncii, respectiv preselecþia candidaþilor corespunzãtor cerinþelor locurilor de muncã oferite ºi în concordanþã cu pregãtirea, aptitudinile, experienþa ºi cu interesele acestora. Monika BACIU
Doina, le-a cântat a jale absolvenþilor imularea naþionalã la limba românã a S început aºa cum era stabilitã ºi, la Petroºani, într-o singurã ºcoalã, 7 tineri absolvenþi nu au ajuns, ori au venit prea târziu. Doina popularã a fost un subiect ce i-a fãcut sã roadã capãtul creionului, chiar dacã ar fi trebuit sã fie mai pregãtiþi faþã de prima simulare, unde nici jumãtate nu au trecut de 5,00.
Primul subiect de la simularea la Limba Românã a fost o doinã popularã, "Foaie verde de mohor", iar elevii au avut scris câte un antonim pentru cuvinte precum "uºor", "searã" ºi "sã umblu". Din pãcate, însã, nu toþi au reuºit sã ajungã la timp, deºi ºtiau cã nu mai pot intra în sãli, dupã împãrþirea subiectelor. „Sunt prezenþi aproape toþi elevii. Avem un numãr de 7 elevi absenþi, din pãcate, din care 2 sunt întârziaþi ºi nu au mai putut fi primiþi la examen, deºi cunoºteau
foarte bine ora limitã ºi au mai trecut printr-o simulare acum o lunã. Ar fi trebuit sã ºtie ce sã facã”, a spus Robert Humel, directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani. Cei care au ajuns în salã au scris tot ce au ºtiut. Nu le-a fost uºor ºi miza este una mare, mai ales cã, acum o lunã, la simularea ce a avut loc cu subiecte elaborate la nivelul fiecãrui judeþ în parte, nu au stat prea bine. „Deºi subiectele au fost elaborate la nivel judeþean, nu au fost niºte rezultate deosebite
pe ansamblul ºcolilor din Valea Jiului ºi nici la noi nu a fost altfel. Promovabilitatea a fost undeva la 40%, ceea ce este foarte nesatisfãcãtor, dar noi aºteptãm un progres”, a mai spus directorul Robert Humel.
Marþi, 24 februarie, va fi simularea la matematicã, iar miercuri, vor susþine proba, elevii care dau la limba maternã. În 6 martie va avea loc afiºarea rezultatelor. Diana MITRACHE
ucrãrile la L Palatul Cultural din Lupeni nu pot fi finalizate din cauza firmei care a câºtigat licitaþia.
pânã atunci este nevoie de încã o amânare. Asta dupã ce iniþial, proiectul trebuia finalizat ºi era încurcat doar de firma constructoare. Acum, viceprimarul Cornel Lungan spune cã s-a amânat totul cu 3 luni. „Palatul Cultural este amenajat pe proiect european. Acum facem licitaþia pentru scaune, cã a uitat cineva când a fãcut proiectul, cã
Mai trebuie mobilierul ºi Palatul poate fi inaugurat, însã, firma constructoare este parte în dosarul lui Ioan Mircea Moloþ, iar autoritãþile locale au obþinut aviz de amânare cu încã 3 luni. Palatul Cultural din Lupeni va fi finalizat ºi inaugurat în varã, dar
trebuie ºi scaunele. Anul acesta vrem sã facem inaugurarea. Noi am vrea în varã, ca sã putem scoate ºi bani”, a spus Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Investiþia trebuia inauguratã iniþial, în luna mai, dar mai este de aºteptat ca firma care va câºtiga licitaþia pentru amplasarea scaunelor din sala de spectacole, sã poatã finaliza interiorul. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor, însã, acum avem parte de o nouã amânare. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii
miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi moder-nizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale. Diana MITRACHE
Nuca la preþ de trufã
P
rãjiturile copilãriei pe cale de dispariþie. Multe din gospodinele din Valea Jiului vor renunþa la prãjiturile nucã sau cu mac. Asta deoarece acestea au ajuns o adevãratã delicatesã dacã este sã ne uitãm la preþ. Pe piaþã, un kilogram de mac se vinde în piaþa centralã din Petroºani cu 40 de lei. Un prêt mai mic îl are miezul de nucã. Vânzãtorii pun preþul pe seama dificultãþii cu care se recolteazã macul. ”E foarte greu sã aduni un kilogram de mac. Toatã lumea ºtie cum aratã floarea ºi cât de puþine seminþe de mac se scot. Ca sã ajungi la un kilogram de mac ai nevoie de extrem de multe plante ºi de rãbdare”, spune un comerciant. Un alt comerciant
spune cã umblã toatã vara dupã maci pentru a le culege seminþele. ”Toatã vara cãutãm maci. Deja ºtim cam pe unde cresc ºi mergem sã le adunãm. Mulþi nu ºtiu cât de puþine seminþe ºi cât de multe trebuie sã culegem pentru un kilogram”, spune un alt vânzãtor. Gospodinele însã apreciazã munca acestor culegãtori, dar spun cã vor renunþa la cozonacii cu mac. ”Mi se pare foarte scump kilogramul de mac. Este mult prea mult pentru bugetul nostru. Decât sã fac acasã cozonac cu mac mai bine cumpãr unul ºi e mai ieftin”, spune o cumpãrãtoare. Dacã preþul macului a fost ºi va rãmâne unul destul de ridicat, preþul miezului de nucã este puþin mai accesibil pentru cetãþenii Petrosaniului dar doar dacã îl achiziþioneazã din piaþa pentru ca în supermarket-uri
lucrurile se schimba. Astfel un kilogram de miez de nucã într-un supermarket din localitate se vinde ºi cu 65 de lei ceea ce pentru marea majoritate a gospodinelor din Petroºani este foarte
mult. Dacã preþurile se vor menþine ºi în perioada urmãtoare putem sã uitãm de prãjiturile bune pe care le mâncãm în copilãrie atunci când totul era mult mai accesibil. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
Cornel Lungan eternul (vice)primar din Lupeni
U
nii nu-l cunosc, deºi e viceprimar de pe vremea lui Ioan Nãpãu, cel care a ocupat postul de primar prin anii 90. Alþii nu îl vor, ori l-ar dori pe Gheorghe Ile ºi la Lupeni.
Vorbim despre Cornel Lungan, viceprimarul din Lupeni, care ar urma sã facã treaba primarului, dupã ce Prefectura va notifica administraþia din Lupeni despre suspendarea lui Cornel Resmeriþã. Eternul viceprimar din Lupeni aºteaptã decizia, dar pânã atunci recunoaºte cã face ºi treaba primarului, nefiind pentru prima datã pus în aceastã ipostazã. A fost viceprimar de când se ºtie ºi, de pe vremea lui Ioan Nãpãu, a fost numãrul 2 în Primãria Lupeni. Cornel Lungan, însã, nu este o figurã prea cunoscutã în municipiul sãu, iar cei mai mulþi poate cã îl ºtiu din Straja ºi mai puþin din administraþia localã. Dovadã, ne-o aratã chiar oamenii obiºnuiþi, care când au auzit cã Lungan ar prelua prerogativele primarului Resmeriþã, au fost nedumeriþi. „Nu îl ºtiu pe Cornel Lungan. Din vedere aºa,…, dar habar nu am dacã e
priceput. Probabil ar trebui alte alegeri, eu aºa consider”, ne-a spus un localnic din Lupeni. ªi dacã unii nu-l cunosc, alþii cred cã doar Lungan e potrivit. „Dupã pãrerea mea, dl Lungan e potrivit la primãrie, cã e mai bun la inimã”, a spus un alt locuitor al municipiului Lupeni.. Existã, însã, oameni care îl ºtiu mai bine pe Gheorghe Ile ºi chiar l-ar vrea la Lupeni. „ Sã vinã ºi la noi Ile, pentru cã e om, care se gândeºte la popor. Domnul Ile, de la Vulcan ar fi bun aici”, a precizat o doamnã. Cornel Resmeriþã a fost suspendat din funcþie, imediat ce instanþa a dispus arestarea sa, iar Prefectura a luat act la finele sãptãmânii trecute de acest aspect. Prerogativele sunt acum preluate de viceprimar. „Mandatul domnului primar este suspendat de drept, aºa cum prevede legea. În cursul week-end-ului care a trecut, la instituþia noastrã s-a primit comunicarea din partea Curþii de Apel Alba Iulia, urmeazã ca în termenul legal, Prefectul sã emitã un ordin, prin care sã constate aceastã suspendare a mandatului. Într-o asemenea situaþie, prerogativele primarului sunt preluate de cãtre viceprimar”, a precizat Dan Terteci, direc-
PNL, pe primul loc în preferinþele electoratului
44,2%
tor al Cancelariei Prefectului Hunedoara. La Lupeni, însã, nu a ajuns un astfel de ordin, dar, chiar ºi fãrã hârtia scrisã, Cornel Lungan spune cã se ocupã de primãrie, cã este oarecum obiºnuit. „Dacã primesc hârtie, le iau. Dar nu e o problemã, cã ºi când a fost dânsul bolnav tot eu am primit. Primãria merge mai departe”, a spus ºi cel vizat, Cornel Lungan, viceprimar al municipiului Lupeni. Cornel Lungan spune cã îºi vede în continuare de programul de audienþe ºi audienþele primarului Cornel Resmeriþã vor fi þinute de secretarul primãriei. Cornel Resmeriþã a fost arestat pentru 29 de zile în dosarul Gala Bute. Diana MITRACHE
Sondajul mai aratã cã Uniunea Democratã a Maghiarilor din România ar obþine 5% (faþã de 5,1% în decembrie 2014), Partidul Miºcarea Popularã - 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator — 3,3% (3,3% în decembrie 2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu — 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare — 1,1% (1,2% în decembrie), iar PNÞCD — 0,9% (0,6% în decembrie). Potrivit sondajului, 2,7% dintre subiecþi au
Datoriile i-au lãsat fãrã apã
Maria Balos – o viaþã în slujba Apa Serv
A devenit deja o pe cât de ineditã, pe atât de frumoasã practicã a conducerii SC Apa Serv Valea Jiului ca, la despãrþirea de oamenii care ºi-au dedicat o bunã parte din viaþã ºi din activitatea lor operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului, oameni care au ajuns la vârsta de pensionare, aceºtia sã aibã parte de o micã festivitate de mulþumire pentru aportul lor adus la evoluþia acestei firme. La fel s-a întâmplat ºi ieri, când directorul general Costel Avram a avut-o ca oaspete în biroul sãu de la Apa Serv pe doamna Maria Balos în chiar ultima zi de lucru a acesteia înaintea pensionãrii la limitã de vârstã, dupã 20 de ani de muncã în cadrul acestei societãþi. “Cu prilejul pensionãrii, dupã o viaþã dãruitã muncii, conducerea
dintre români ar vota pentru noul PNL, dacã duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în timp ce pentru Alianþa PSD-UNPR-PC ar opta 37,4%, aratã datele unui sondaj INSCOP realizat în perioada 5-10 februarie 2015 pe un eºantion de 1065 persoane.
D
ouã apartamente din municipiul Vulcan au rãmas fãrã apã potabilã din cauza datoriilor foarte mari pe care le-au acumulat cãtre societatea.
societãþii Apa Serv vã mulþumeºte pentru întreaga activitate ºi vã doreºte, atât dumneavoastrã cât ºi celor pe care îi îndrãgiþi, multã sãnãtate, fericire ºi sã aveþi parte de cât mai mulþi ani de pensie, insoþiþi de satisfacþii ºi bucurii”, i-a spus Costel Avram doamnei Maria Balos. În ultimii ani, doamna Balos a fost operator hidraulic la staþia de epurare a apelor uzate de la Dãnuþoni-Aninoasa.
Iniþial reprezentanþii SC Apa Serv intenþionau sã debranºeze întreaga scarã de bloc, dar cu ajutorul celoralati locatari ai scãrii care sunt buni platnici s-a reuºit blindarea individualã a celor douã apartamente. “De ce nu sunt capabili sã îºi plãteascã datoriile ºi ne pun pe noi ceilalþi locatari ai scãrii inntr-o situaþie nefavorabilã de a rãmâne fãrã apã potabilã.Despre operativitatea celor de la ape , nota 100 pentru acþiunea de astãzi”, declarã Rasol Nicoleta . “Sunt extrem de nemulþumitã de ceilalati locatari
optat pentru opþiunea "alt partid", faþã de 1,4% la sondajul din 2014. Raportat la totalul populaþiei investigate, 15,5% dintre respondenþi au declarat cã nu sunt hotãrâþi cu cine sã voteze, 6,9% au indicat cã nu merg la vot, iar 4,3% fie nu ºtiu sau au ales sã nu rãspundã la aceastã întrebare. La întrebarea dacã ar fi dispuºi sã voteze un partid nou înfiinþat, 38,4% dintre respondenþi au declarat cã nu, 25,9% cã ar fi dispuºi sã voteze o asemenea formaþiune, 24% s-au declarat hotãrâþi, iar 11,7% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. Legat de subiectul finanþãrii partidelor politice, 69,8% apreciazã cã acestea trebuie finanþate atât de la buget cât ºi din surse private, 12,4% sunt de pãrere cã finanþarea ar trebui se facã doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opþiune. Pe de altã parte, sondajul aratã cã 54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listã, 23,5% sunt pentru rãmânerea la uninominal, iar 22,4% reprezintã nu ºtiu sau nu rãspund.
care au datorii ºi nu îºi respectã contractul.Cei de la Apa Serv îºi fac treaba ºi sunt prezenþi la orice solicitare venitã din partea noastrã”, spune ºi Doghi Gabriela. Directorul general al APA Serv, Costel Avram susþine cã debranºarea este ultima soluþie în urma tuturor demersurilor întreprinse pentru recuperarea debitelor restante de la beneficiarii rãu platnici.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
Membru PC, în ograda PSD, sau PDL, apãrãtor al unor PNL-iºti candideazã ”oficial” pentru funcþia de primar al Petrilei
D
orin Curtean, controversat politician al Petrilei, fost city-manager, acum fãrã nici o funcþie, apropiat de toate partidele ºi respins în aceeaºi mãsurã, ºi-a anunþat ”oficial” candidatura la alegerile locale din 2016 pentru funcþia de primar al oraºului Petrila. Curtean a recunoscut cã a negociat cu PSD... Aflat într-o emisiune TV, Dorin Curtean, politicianul cu acte în PC, dar care ”figureazã” ca independent... al tuturor partidelor, a declarat, duminicã, 22 februarie 2015, cã va candida pentru fotoliul de primar al oraºului Petrila, fãrã sã precizeze ce partid va avea în spate. Curtean
a fãcut turul partidelor din oraº prin alianþe, propuneri, alãturãri etc., dupã care s-au declanºat certuri, reclamaþii, scandaluri în toatã regula. ”Nu pot spune deocamdatã din partea cãrui partid voi candida. O voi face la momentul potrivit” – a declarat fostul citymanager, Dorin
Curtean. Dupã alianþa recentã fãcutã de PC cu PSD pentru a forma o majoritate în Consiliul Local Petrila - cu sco-
Alarmant! Sute de abateri de la regulile de circulaþie
A
proape 500 de abateri de la regulile de circulaþie au constatat, în decurs de doar douã zile, poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara, care au efectuat o acþiune cu efective mãrite pe linia nerespectãrii regimului legal de vitezã. La sfârºitul sãptãmânii trecute, poliþiºtii au aplicat sancþiuni contravenþionale în valoare de peste 69.170 lei. Astfel, în data de 21.02.2015, poliþiºtii au depistat în trafic un conducãtor auto în vârstã de 41 de ani, din municipiul Bucureºti, care conducea un autoturism cu viteza de 110 km/h pe DN7, pe raza localitãþii Mintia. În acest caz, poliþiºtii rutieri au dispus reþinerea permisul de conducere al bãrbatului în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule ºi au aplicat o sancþiune contravenþionalã în valoare de 877,5 lei. Tot în cadrul acþiunii, în data de 20.02.2015, poliþiºtii rutieri au depistat în trafic un bãrbat în vârstã de 42 de ani, din judeþul Timiº, care conducea un autoturism cu viteza de 103 km/h pe DN 68A, în localitatea Abucea. ªi în acest caz, poliþiºtii au luat mãsura reþinerii permisului de
conducere ºi i-au aplicat conducãtorului auto aplicat o sancþiune contravenþionalã în valoare de 877,5 lei. Pe lângã depãºirea vitezei legale, poliþiºtii rutieri au depistat mai multe abateri grave privind circulaþia pe drumurile publice, fapte ce constituie infracþiuni ºi pentru care au întocmit dosare de cercetare penalã. Pentru a preîntâmpina evenimentele neplãcute în trafic, poliþiºtii rutieri le recomandã conducãtorilor auto, sã adapteze permanent viteza de rulare la condiþiile de drum ºi de trafic ºi, chiar dacã se aflã în localitãþi sau în afara lor, iar partea carosabila este umedã ori acoperitã cu polei, gheaþã, zãpadã, mâzgã, sau drumul este din piatrã cubicã, trebuie sã circule cu viteza redusã. Poliþiºtii rutieri recomandã ca luminile de întâlnire sã fie aprinse ziua pe toate categoriile de drumuri, în cazul în care vizibilitatea este redusã. Atenþie deosebitã necesitã ºi sistemul de ventilaþie-dezaburire a parbrizului ºi luneta maºinii care trebuie sã funcþioneze foarte bine.
pul de a-l þine în frâu pe primarul Ilie Pãducel, dar fãrã a fi acuzat direct PSD - , sãptãmâna trecutã s-a vehiculat o altã întâlnire a PSD cu nãstruºnicul Curtean. Mai precis, se vorbea de o negociere, pe care Dorin Curtean a confirmat-o. ”Da, am avut o, hai sã-i spunem, negociere. Cei de la PSD Petrila mi-au propus sã nu candidez la funcþia de primar. Dacã nu voi candida,
mã puteþi acuza cã am fost cumpãrat, dar pânã atunci nu”- a precizat Curtean. Acesta a continuat sã arate cã actualul PNL nu este mai presus ca atunci când îl conducea fostul viceprimar Constantin Ramaºcanu, cel numit în funcþia de preºedinte al PNL de Mircea Ioan Moloþ, ºi care a trecut la PDL. Procentele date de Curtean, rezultate la diverse alegeri, sunt total eronate, iar despre faptul cã PNL Petrila nu a fost o organizaþie, ci un vehicul pentru un grup de interese, nu a dorit sã comenteze. PNL Petrila nu a avut niciodatã un preºedinte ales ºi nici organizaþia nu a fost coagulatã pânã la venirea lui Costel Avram ºi a echipei formate, care, dupã un an de interimat ºi de ”scoatere în lume”, au organizat alegeri generale pentru structurile de conducere intrând
cu acte în regulã în lumea politicã. Am aflat de la Dorin Curtean de ce a sãrit ”la gâtul PNL”, aparent fãrã motiv. ”Cum sã spunã Costel Avram cã dacã aº candida eu ºi Pãducel, dintre noi doi l-ar alege pe Pãducel? Înseamnã cã face opoziþie aºa, de formã” – a spus Curtean fãcând referire la o emisiune televizatã cu preºedintele PNL Petrila, Costel Avram. În Petrila, Dorin Curtean este numit un politician alunecos în care este greu sã ai încredere, lucru ºtiut de fostul city-manager. Acesta a precizat cã a arãtat de prea multe ori neregulile din Primãria Petrila, dar nimeni nu l-a ascultat, ºi ca urmare a fost catalogat în fel ºi chip de cei implicaþi. Ileana FIRÞULESCU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015
Henþ cu mâna
ARABIA, TUR-RETUR ªI ALL INCLUSIVE
Mirajul dolarilor veniþi din Orientul Mijlociu – Arabia Sauditã, Bahrein, Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite etc. – a înnebunit pe
toatã lumea. Pe undeva e de înþeles, într-o þarã în care doar hoþii, ºnapanii din politicã ºi ºantajiºtii dintr-o presã din ce în ce mai
coruptã, trãiesc cu-adevãrat bine. Iatã cã în timp ce Mihai Pintilii vine neaºteptat de repede – rãutãcioºii ar zice, cu coada-ntre picioare... – din nou pe plaiurile mioritice, optând last-minute pentru Pandurii Tg. Jiu, Gigi Mulþescu pleacã el spre tãrâmul
fãgãduinþei, în Arabia Sauditã. Experimentatul antrenor ex-jiulisit a prins un contract bun în Divizia „B”, la Al Fattiaq, o echipã de pe locul 3, care vrea cu orice chip sã ajungã în prima divizie. Gigi are la dispoziþie un retur sã-i facã pe arabi fericiþi ºi
poate va avea mai mult noroc decât Laurenþiu Reghecampf ºi a sa Mãrie, ºtiþi, aia care a zis cã se piºã pe România. Iatã cã feþele Arabiei Saudite pot fi de mai multe feluri. Acum, cum le-o fi norocul, la unii mai mult, la alþii mai puþin. Sallam-aleicum!
Când unii omoarã sportul în Valea Jiului
C.S. Fujin Vulcan aratã cã alþii pot...
Artele marþiale japoneze s-au dezvoltat pe la mijlocul secolului al XX-lea, pornite din arta de luptã a cãlugãrilor chinezi Shaolin (Kung-Fu), dar adoptarea pe scarã largã interculturalã în aceastã comunitate de luptãtori a dus la mai multe definiþii divergente de-a lungul vremii. Însãºi subdiviziunile din artele marþiale au „prins” mai multe nuanþe – Chinese kempo karate, American Kempo, Shaolin Kempo –, dar pânã la urmã s-a gãsit un numitor comun, începând cu 1974 americanii - iniþiator Mike Anderson – iniþiind cele mai spectaculoase întreceri prin termenul generic de „all style full contact”.
Revoluþia aduce... soluþia! Odatã cu dezgheþul politico-economic-cultural de dupã Revoluþia din 1989, în România artele marþiale îºi intrã
voltat permanent, preluând influenþe locale prin zonele de trecere, devenind un sport atractiv ºi complex, prin tehnicile mixte pe care le posedã. Un sport care la început de an 2015 a prins ºi în Valea Jiului.
în drepturi, odatã cu fondarea Federaþiei Române de Arte Marþiale, ea suferind diferite modificãri în 1993 ºi 1996. Argentina Boldea, Eva Kerekes, Pavel Vancea, Daniela Stamate sau Csaba Gombos se aflã printre primii sportivi români care au cucerit laurii de campioni mondiali la începutul anilor `90.
Ce este Kempo? În tabloul de probe de luptã în artele marþiale, sportul denumit „kempo” este recunoscut ca prima formã de luptã atestatã documentar la nivel mondial care a introdus în procesul de pregãtire al luptãtorilor principii de antrenament elaborate ºtiinþi-
fic. Un sport complex, în care se folosesc atât metode de autoapãrare, cât ºi de antrenament spiritual, plecat din China ºi Japonia, ajungând în America ºi apoi în Europa. De-a lungul timpului, toþi marii maeºtri ai
C.S. Fujin Vulcan aruncã mãnuºa Un tandem de iniþiativã, profesorii Daniel Brânzãu ºi Florin Mârza, având pregãtirea necesarã – Mârza deþine 3 DAN s-au decis sã punã bazele
Amatto Zaharia, echipa României fiind de opt ori campioanã mondialã la acest sport. C.S. Fujin Vulcan a avut momentul inaugural demonstrativ într-o salã cochetã de activitãþi sportive la ªcolii Generalã „Avram Stanca” (fostã nr. 4) Petroºani unde un numãr de 12 sportivi ºi-au arãtat abilitãþile în probele kempo, în faþa unui public interesat. Un grup de sportivi bine închegat, care a mai activat sub conducerea antrenorului Florin Mârza la diferite
PTÃ obe 6 STILURI DE LU împarte în ºase pr tiþional, kempo se
re compe semi-kempo, Din punct de vede alitãþile de luptã: od m te eº iv pr ce grappling. concurs în ceea knockdown, K1 ºi , do a uk , po em categorii, motiv full-kempo, mix-k tr-una din aceste în l si gã re e at po arte mare, la nive Orice sportiv se resaþi este una fo te in r lo t. ce or sp þa i en tu lu pentru care ºi af practicanþi ai aces ste 15 milioane de pe d ân ist ex al di mon pentru ridicarea la rang de perforartelor marþiale au manþã a artelor practicat la început marþiale mixte (MMA), acest sport, printre prin înfiinþarea „pãrinþii” disciplinei Clubului Sportiv Fujin amintindu-i pe Ghicin Vulcan, afiliat dupã Funakoshi, William toate regulile la Chow sau Ed. Parker. Federaþia Românã de Kempo („Calea Kempo, acesta fiind Pumnului”) s-a dezsportul care îmbinã toate formele de luptã. Clubul din Vulcan a intrat astfel în grupul celor peste 50 de cluburi afiliate în þara noastrã, el având grupãri din Vulcan, a dorinþa de a fi printre fãcut o serie de cele care sã dea commomente demonstraponenþi lotului naþiotive. I-am vãzut la lucru nal, un lot cu rezultate pe Cosmin Pîrva (17 remarcabile prin ani), dublu vicecampiimplicarea antrenorului on mondial, la full con-
tact european la knockdown, medalii de argint europene la grappling, elevul liceului „Eliade” din Lupeni, fiind unul dintre cei mai titraþi sportivi din judeþul Hunedoara. Apoi, un alt vicecampion european, la Wushu, Dragoº Doroftei ºi ceilalþi sportivi, Vlad Buzzi, Iosif Calu, Adrian Stanci, Bogdan Farcaº, Raul Moldovan, Alex Popa, Cristian ªoproni, Robert Dan, Darius Farcaº ºi... Daniel Brânzãu, decanul de vârstã al celor de vârstã adolescentinã, cu toþii perfect integraþi în lupta de pe saltea. „Ne propunem sã ne îmbunãtãþim performanþele, sã atragem cât mai mulþi tineri la clubul nostru, care vrem sã intre în elita kempo-ului românesc”, a spus antrenorul Florin Mârza.
Sã fie un început bun pentru sportivii marca C.S. Fujin Vulcan.
Paginã realizatã de Genu TUÞU