Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 803
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nicolae Drãgoi, inginer SSM la CEH
F
ostul director adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi rãmâne în cadrul complexului pe funcþia de inginer SSM, dupã ce ar fi refuzat sã se transfere în cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine ºi sã preia funcþia de director al minei Petrila. La sfârºitul sãptãmânii trecute Drãgoi a avut discuþii, atât cu administraþia SNIMVJ cât ºi cu liderii de sindicat de aici, în urma cãrora ar fi refuzat funcþia pe motiv cã este în prag de pensionare ºi, la fel ca ºi în cazul câtorva zeci de angajaþi din minerit, în toamnã va ieºi la pensie. De la mijlocul sãptãmânii trecute la CEH au avut loc schimbãri la vârf, noul director general fiind numit Constantin Jujan, director adjunct Aurel Niculescu, iar preºedinte al Consiliului de Administraþie, Alexandru Blaj.
Cioara Bãiatu’, „animal” de companie
Foto Ilie Pintea
S
unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-au invadat, dar sunt foarte deºtepte. Ciorile din Petroºani, însã, nu sunt doar o povarã, ci adevãraþi camarazi. Excepþia o face cioara Bãiatu’ – un exemplar domesticit de artistul Constantin Nicu Câmpeanu, care ne spune povestea noului sãu partener. >>> PAGINILE 4-5
Bursa ºpãgii în judeþul Hunedoara: între 100 de lei în învãþãmânt ºi mii de euro la instituþiile publice
ª
paga în judeþul Hunedoara merge de la 100 de lei la câteva zeci de mii de lei. Cel puþin aºa aratã „Piaþa de ºpagã”, un portal unde orcine poate reclama mita pe care a fost nevoit sã o dea, sub protecþia anonimatului. Piaþa de ºpagã este un portal al cãrui scop este de a reduce nivelul ºpãgilor date în România, atât în mediul public, cât ºi în mediul privat. „Orice persoanã poate raporta simplu ºi anonim pe www.piatadespaga.ro ce mitã a dat, când, cui ºi unde, respectiv chiar ºi unde a mers fãrã ºpagã, deºi la început credea cã
altfel nu se poate. Este momentul sã lãsãm ipocrizia la o parte ºi sã admitem cã, în România, mulþi oameni iau ºi dau ºpagã pentru rezolvarea problemelor personale sau ale familiilor lor,” a declarat Codru Vrabie,
preºedintele Asociaþiei EPAS ºi iniþiatorul proiectului. Acesta mai precizeazã cã România încã traverseazã o perioadã grea, iar iniþiatorii proiectului – Asociaþia EPAS – sunt de pãrere cã atât firmele, cât ºi persoanele fizice pot face economii serioase din bugetul companiei sau al familiei, doar consultând acest site. „Proiectul este gândit sã arate harta celor mai mici ºpãgi din România ºi sã funcþioneze în aºa fel încât cei care cer cele mai mari ºpãgi sã fie scoºi de pe piaþã, dacã nu-ºi reduc pretenþiile,” a adãugat Codru Vrabie. Orice român poate intra ºi raporta pe piatadespaga.ro unde a dat ºi unde nu a
fost nevoit sã dea mitã, contribuind la transparentizarea pieþei ºpãgilor din România. Astfel, proiectul poate deveni un instrument de informare pentru toþi cetãþenii din orice judeþ al þãrii, putând fi accesat la orice orã pentru a afla care este „preþul corect” de pe piaþa ºpãgilor.
U
nde e cea mai micã ºpagã
Pe harta ºpãgilor din România, în mai multe puncte apare ºi judeþul Hunedoara, acolo unde diverse persoane au raportat cã au fost nevoite sã dea mitã. Cea mai nouã raportare este la Petroºani, zilele trecute, unde o persoanã susþine cã la Liceul de Informaticã
din Petroºani se plãteºte circa 100 de lei cu destinaþia “fondul ºcolii, anual fondul clasei, anual bani pentru ziua fiecãrui profesor (...) banii de 1 martie, 8 martie etc. Suma este aproximativã, per total”. Altcineva susþine cã a dat 100 de euro unui funcþionar de la Primãria Lupeni pentru repartiþia unei locuinþe, dar se declarã satisfãcut. ªpãgi s-au mai raportat la Deva, la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi o instituþie subordonatã, la Hunedoara (în învãþãmânt), la Cãlan, dar ºi la Brãniºca sau Veþel. Bursa mitei în judeþ ar merge de la câteva sute de lei, la mii de euro, sau cel puþin aºa susþin denunþãtorii anonimi. De precizat cã niciunul dintre denunþuri nu este verificat pentru a i se stabili veridicitatea! Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015
Ani de aºteptãri, zeci de amânãri, nicio soluþie
P
atru ani de la tragedie, 30 de termene, zeci de amânãri ºi tergiversãri. Rudele minerilor decedaþi la Mina Uricani în urma exploziei din anul 2011 îºi plâng tragedia, însã nici pânã acum nu au aflat cine este cu adevãrat vinovat pentru moartea taþilor sau a soþilor lor. În cei patru ani de la tragedie, avocaþii au încercat tot soiul de tertipuri. Au spus cã inculpaþii nu sunt vinovaþi, au cerut noi expertize dupã ani de la producerea accidentului, iar finalul pare sã fie departe. Vor mai trece probabil tot atâtea termene pânã când instanþa va da o soluþie în acest dosar, una care cel mai probabil va fi atacatã cu recurs. Experþii din dosarul Uricani vor fi audiaþi de instanþã. Marþi, la Judecãtoria Petroºani se va mai derula un
Prea puþini angajaþi la Primãria Petroºani
L
a limita funcþionãrii. Ar mai fi nevoie de personal specializat la Primãria Petroºani, însã angajãrile sunt limitate. termen în procesul în care patru foºti ºefi ai minei Uricani sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. Avocaþii au contestat expertiza INSEMEX ºi au solicitat o altã nouã. Aceasta s-a realizat, iar acum experþii vor fi aduºi în faþa instanþei. “Încuviinþeazã cererea privind audierea în cauzã a d-lui expert Matei Ilie precum ºi a experþilor parte Cosma Eugen ºi Onica Ilie, astfel cã dispune citarea acestora. Amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de 24.02.2015, ora 11,30”, se aratã în
soluþia instanþei. Nu mai puþin de 30 de termene au avut loc în acest proces. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani la data de 10 aprilie 2012, la un an de la producerea tragediei în care ºi-au pierdut viaþa cinci angajaþi ai exploatãrii miniere. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Monika BACIU
Anul trecut a fost aprobatã legea 1-1, adicã la o persoanã plecatã se putea angaja alta. “Legea se poate aplica din cauza unei greºeli a Guvernului de acum doi ani când o ordonanþã ne-a pus sã desfiinþãm posturile vacanþe, le-am desfiinþat ºi dupã aceea anul trecut în februarie a venit Curtea Constituþionalã ºi a spus cã ordonanþa nu este legalã. Nimeni nu a luat nicio mãsurã, astfel cã posturile au dispãrut”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Tot aceºti oameni,
PRM strânge rândurile
P
RM-iºtii strâng rândurile în Hunedoara. Sâmbãtã, la Petroºani au avut loc alegeri în judeþul nostru, iar evenimentul s-a þinut la Petroºani. Cei 82 de delegaþi au votat în unananimitate preºedintele PRM Hunedoara.
Sâmbãtã, la Petroºani a avut loc Conferinþa Judeþeanã a PRM Hunedoara. 82 de delegaþi au participat ºi fiecare a venit cu câte o idee cu care sã revigoreze partidul Tribunului Vadim Tudor în Hunedoara. Cel care va reprezenta PRM-iºtii, Emanoil Andronache a
fost ales în unanimitate, aºa cum le stã bine celor din România Mare. „Simbolic, aºa cum astãzi am intrat în Primãria Petroºani, promit cã la alegerile locale din 2016 vom intra ºi în consiliul local Petroºani, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi în alte primãrii ºi consilii locale din judeþ”, a fost prima declaraþie a preºedintelui PRM Hunedoara, Emanoil Andronache. Preºedinte de onoare al PRM Hunedoara este Vasile Siminie, Mircea Mincea va fi primvicepreºedinte, Ionuþ
Nãsãlean, vicepreºedinte organizatoric, Gheorghe Bereº, vicepreºedintele responsabil cu propaganda, organizaþia de femei va fi condusã de Ana Mermezan, cea care are ºi
puþini la numãr scriu proiecte ºi fac tot ce este posibil pentru ca localitatea sã se dezvolte. În slujba cetãþenilor din municipiul petroºsani se afla angajaþii primãriei care sunt limitaþi ca numãr. Dacã pot fi ocupate prefectului în baza posturile ne spun unei ordonanþe din oficialii administraþiei 2010 ºi noi suntem la publice locale “Pe noi ne-a afectat limitã. Nu putem angaja peste acel pentru cã suntem numãr. Ar trebui nevoiþi sã renunþãm la oameni la poliþia niºte funcþii publice de localã, la bazin, e funcþionari unde era nevoie ºi sã îi transfor- nevoie de femeie de serviciu. Nu putem mãm în funcþii conînfiinþa posturi. Noi tractuale. Datoritã suntem la limitã acelei ordonanþe s-a acum”, a mai subliniat creat un vid legislativ astel încât începând cu sursa citatã. Monika BACIU 1 martie 2014 au putut fi scoase posturi la concurs. Suntem la limitã, numãrul de angajaþi dintr-o Primãrie se staTRADUCÃTOR bileºte în baza AUTORIZAT unei ordonanþe date de domnul Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Boc care a Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014 limitat numãrul de angajaþi, iar numãrul de angajaþi este stabilit Website: prin ordin al www.cronicavj.ro
funcþia de vicepreºedinte economic, Mircea Zdrîncu este vicepreºedinte al comandamentului electoral, Ioan Florean – vicepreºedinte comandament electoral, împreunã cu Sorin Bar. PRM Hunedoara are ºi doi secretari, unul responsabil cu organizarea, respectiv Daniel Ivaºcu ºi unul cu propagandã în persoana lui Ioan Lazea. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015
Grevã la primãria Petrila
P
este 90 de angajaþi ai Primãriei Petrila au oprit vineri dimineaþã lucrul. A fost o grevã de avertisment de o jumãtate de orã, dar care va fi contabilizatã la bani o orã întreagã.
Angajaþii la stat au stat fãrã sã serveascã eventualii contribuabili care au avut treabã la primãrie, pentru cã, spun ei, au salariile foarte mici ºi vor ºi alte facilitãþi. De la 10,00 la 11,00, în afara poliþiei locale, sau a pompierilor ºi paramedicilor,
aproape toþi funcþionarii publici din primãria oraºului Petrila au stat în birouri ºi nu au avut program de lucru cu publicul. „Ne-am dori ca ºi noi, salariaþii din administraþia publicã localã, sã beneficiem de tichete de hranã, în limita bugetelor locale, precum ºi de acele vaucere de vacanþã ºi de mãririle salariale de care nu am mai avut parte de mulþi ani. Un angajat al primãriei câºtigã salariul minim pe economie. Timp de o jumãtate de orã am
P
Incidentul a avut loc în localitatea ªoimuº, în noaptea de sâmbãtã spre duminicã. Începutul de incendiu a fost stins ºi nu a fost rãnit nimeni în incident. “În data de 21.02.2015, în jurul orei 23:50, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre un bãrbat în vârstã de 33 de ani cu privire la faptul cã persoane neidentificate au spart cu o piatrã unul dintre geamurile ferestrei locuinþei mamei sale, din comuna ªoimuº, ºi au aruncat în interior substanþe inflamabile. În urma sesizãrii, la faþa locului s-a deplasat de urgenþã o echipã operativã care a stabilit faptul cã a fost distrusã prin incendiere perdeaua ºi o parte
ªcurhan, dublu antrenor
G
heorghe ªcurhan, coordonator ºi la CSM Jiul Petroºani ºi la CS Vulcan. Antrenorul de ºah din Valea Jiului, specializat în pregãtirea copiilor, sperã ca astfel sã descopere noi talente, mãcar de
centre din þarã. Viceprimarul primãriei Petrila, Vasilicã Jurca a spus cã înþelege doleanþele angajaþilor din instituþia pe care o reprezintã, dar, din pãcate, cerinþele lor nu sunt legale. „Nu existã legislaþie pentru doleanþele lor. Noi, primãria, le-am asigurat toate drepturile salariale pe care le pot
Rodica Peter renunþã
Disputã, teribilism sau rãzbunare de tip mafiot? oliþiºtii hunedoreni sunt în alertã dupã ce o proprietate a fost atacatã de indivizi necunoscuþi cu o sticlã incendiarã.
oprit lucrul, dar nu toþi salariaþii, suntem numai 99 din 133”, a declarat Mihaela Lang, ºefa Serviciului Achiziþii din Primãria Petrila. Funcþionarii publici din Petrila sunt singurii care s-au raliat, la finele sãptãmânii trecute, grevei din administraþie, care a avut loc în mai multe
A
unei canapele, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 3.000 de lei. Din fericire, deºi erau în imobil, proprietarii nu se aflau în momentul respectiv în camera afectatã, astfel încât nu au rezultat victime în urma comiterii faptei, ci doar pagube materiale minore. Poliþiºtii efectuat cercetarea la locul faptei ºi au ridicat mai multe probe materiale ce urmeazã a fi expertizate. În cauzã, poliþiºtii au întocmit un cerc de suspecþi ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii prezumtivului autor ºi a tragerii acestuia la rãspundere penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de distrugere prin incendiere”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. Proprietarul casei crede cã un fost lider al lumii interlope din Deva, zis „Pera” încearcã sã se rãzbune. Maximilian GÂNJU
genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara urmeazã a avea un nou director.
Examenul pentru ocuparea postului se va derula, la Bucureºti, în data de 24 februarie. Rodica Peter, cea care conduce în prezent instituþia hunedoreanã a precizat cã nu mai doreºte sã rãmânã la conducerea acesteia. Din acest motiv vulcãneanca, numitã în postul de director în urmã cu 7 luni, nu s-a înscris la concurs. Fotoliul de director este disputat de doar 2 candidaþi: Iulius Bedea din Simeria ºi Nicolae Rova din Vulcan. Mir cea NISTOR
talia Dariei Viºãnescu, sportivã pe care a pregãtit-o timp de 5 ani. În Petroºani, Gheorghe ªcurhan pregãteºte 20 de tineri ºahiºti iar în Vulcan, alþi 10. Coordonatorul de ºah al celor douã cluburi din Valea Jiului considerã cã va face faþã provocãrii de a fi antrenor la douã echipe. “Þinând cont de faptul cã sportul minþii este principala mea pasiune iar lucrul cu copiii reprezintã, pentru mine, o adevãratã bucurie consider cã voi face faþã ºi acestei noi provocãri.
Respectiv cea de a fi coordonator la douã cluburi de ºah din douã localitãþi diferite”, a declarat Gheorghe ªcurhan. În perioada imediat urmãtoare, în Valea Jiului, se vor derula douã competiþii ºahiste destinate copiilor. Prima dintre acestea s-a desfãºurat week-end-ul trecut la Vulcan – “Dragobetele copiilor”, urmãtoarea fiind programatã (sâmbãtã, 28 februarie) la Petroºani – “Ghiocelul ºahist”. Mir cea NISTOR
primi. Bineînþeles, ei cer ºi majorarea salariilor, care ºtim toþi cã sunt mici ºi au fost diminuate în 2009, dar nu avem bani”, a spus Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila, care s-a sigurat pe parcursul grevei, cã oamenii care au avut treabã la primãrie, au fost luaþi în seamã de cãtre cei care nu au stat în grevã. Nicio altã primãrie nu a mai participat la grevã, deºi, la nivel naþional, angajaþii din administraþiile publice au oprit lucrul ºi chiar au þinut oamenii afarã, timp de o jumãtate de orã. Diana MITRACHE
Pedeapsã mai micã pentru violatorul de la non stop
I
ndividul care are la activ douã violuri, în ambele cazuri victime fiind tinere angajate la magazine non stop din Petroºani, a primit o pedeapsã mai micã la judecarea apelului. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au constatat gravitatea faptelor comise de violator precum ºi faptul cã este recidivist ºi l-au condamnat pe individ la ºase ani ºi jumãtate de închisoare. Ionuþ Vânãtoru a violat o tânãrã de la un magazin non stop din Petroºani, în toiul nopþii, dupã ce a gãsit un gemuleþ deschis ºi a intrat peste ea. Individul a ameninþat-o ºi dupã ce a abuzat de ea a fugit. De precizat ar fi ºi cã violatorul abia se eliberase din închisoare unde a stat tot pentru o faptã asemãnãtoare. La scurt timp a fost prins ºi trimis înapoi în penitenciar, însã a atacat sentinþa primei instanþe iar magistraþii de la Curtea de Apel Alba i-au arãtat clemenþã. Astfel, pedeapsa aplicatã de Judecãtoria Petroºani de 6 ani ºi 6 luni închisoare a fost redusã la de 4 ani ºi jumãtate. Lui Vânãtoru i se adaugã ºi un rest de pedeapsã de 724 zile de închisoare de la prima condamnare pentru viol, atunci când a primit opt ani dar a fost eliberat mai devreme din penitenciar. Individul îºi va executa sentinþa în regim de detenþie ºi dupã eliberare nu are voie sã comunice cu persoana vãtãmatã, membrii de familie ai acesteia, atât direct cât ºi prin mijloace de comunicare la distanþã, - sã se apropie de locuinþa, locul de muncã al pãrþii vãtãmate sau de orice alt loc în care se aflã persoana vãtãmatã la mai puþin de 200 de metri. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cioara Bãiatu’, „animal” de companie
S
unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-au invadat, dar sunt foarte deºtepte. Ciorile din Petroºani, însã, nu sunt doar o povarã, ci adevãraþi camarazi. Excepþia o face cioara Bãiatu’ – un exemplar domesticit de artistul Constantin Nicu Câmpeanu, care ne spune povestea noului sãu partener. Nu ºtie dacã e femelã, ori mascul, dar de cum intri în „împãrãþia” lui, Constantin Câmpeanu te întâmpinã cu Bãiatu’ pe umãr. Un exemplar negru lucios, deºtept ºi prietenos. Este un pui ieºit din ou în primãvara trecutã, când i-a picat lui bãdia Câmpeanu fix din cer, pentru cã era „copt”. „De obicei primãvara, prin martie, aprilie, zic cã au început sã se coacã ciorile, mã duc sã vãd. Pãi fac pui, iar dupã un timp, mai cade câte unul, înseamnã cã s-a copt ºi, într-o zi, cãlãtorind spre
Aeroport, prin dreptul Poºtei vechi din Petroºani, aud odatã bum! Poc! Mã uit! Pe umãrul meu, un pui de cioarã mã lovea în scãfârlie ºi aºa auzeam eu bubuiturile alea. Bã ce faci? L-am prins repede ºi l-am luat ºi i-am dat sã mãnânce dintr-o pungã de pufuleþi. I-am dat din gurã ºi l-am pus pe umãr ºi am zis cã dacã zboarã pânã acasã sã se ducã, dacã nu, e bãiatul meu, iar aºa i-am zis Bãiatu’”, spune Constantin Câmpeanu, artistul care acum are ca pasãre de
companie, o cioarã neagrã. De altfel, pe uºa locuinþei sale stã o etichetã pe care scrie Împãrãþia, strãjuitã de douã siluete de ciori, pentru cã, spune stãpânul casei, în mitologie cioara era sfântã. Bãiatu’ n-ar pleca în ruptul capului ºi îi place acasã la bãdia Câmpeanu. Are masã ºi casã ºi nu îl plouã, dar e pretenþios rãu la mâncare. Asta chiar dacã stãpânul ei, împãratul din împãrãþia lor micuþã, îi dã carne, ca sã se facã mare ºi sã-l poarte Bãiatu’ pe umeri în zbor. „Las’ cã îþi dau eu carne sã te faci mare ºi sã mã duci tu în spinare, mã! Cã am vrut sã o duc cu parapanta, dar a zis fiul meu, care este instructor, cã e periculos
ºi atunci zic cã las’ cã creºte Bãiatu’ mare ºi mã duce el în spinare. Mãnâncã orice îi dau eu, orice, dar nu prea îi place carnea, doar de peºte”, ne spune, mândru de Bãiatu’, tatãl sãu adoptiv, care în curând îi sãrbãtoreºte un an de viaþã. Câmpeanu spune cã e cea mai deºteaptã cioarã, doar e bãiatul lui ºi îl laudã chiar dacã dimineaþa la crãpatul zorilor, e prima care îi dã deºteptarea mai ceva
Vacanþe mai ieftine prin “înscrieri timpurii”
P
rin programul intitulat “early booking” turiºtii beneficiazã de o serie de reduceri la vacanþele din acest an. Asta, numai în cazul în care îºi achiziþioneazã biletele încã de pe acum. Reducerile ar fi în valoare de 20 - 30% atât la biletele pentru staþiunile din þarã cât ºi pentru cele din strãinãtate. “Programul de înscrieri timpurii continuã ºi în acest an. Mai
ca un ceas. „Dimineaþa la 5,00, aaaaaaaaaaaa! Musai sã mã scol, dupã ce mã duc la el nu îi mai aud gura. Nu te-am avut eu când eram la serviciu ºi puneam 3, 4 ceasuri sã sune în farfurie ºi abia mã trezeam, dar asta mã trezea ºi din morþi. Ce pãcat cã nu o aveam atunci!”, spune bãtrânul artist. Câmpeanu o dezmiardã ca pe copilul lui bun, îl plimbã în oraº ºi îl þine aproape pe Bãiatu’, care nu prea mai vrea sã plece la stolul de ciori, pentru cã se teme de ele. ªi dacã la Bucureºti este o cucoanã cu un cocoº, aici, în oraºul mineresc Petroºani, noi îl avem pe Câmpeanu, cu cioara lui. Ciorile nu sunt chiar urâte, iar mitoligia ne spune cã acestea chiar erau venerate. În China ºi Japonia, corbul este simbol al recunoºtinþei filiale, iar faptul cã pasãrea îºi hrãneºte pãrinþii când aceºtia sunt bãtrâni, este
avem încã locuri pentru vacanþe în toate staþiunile din România iar reducerile merg pânã la 30%”, a declarat Ioan Toacã, administratorul unei firme de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015 considerat semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale. Tot în Japonia, corbul este mesager divin ºi pasãre de bun augur, vestitor al victoriei ºi semn al virtuþii rãzbonice. ªi în Grecia Anticã, corbul era considerat un simbol solar, în ciuda penajului sãu negru. Dupã Strabon, corbii au fost cei care au ales amplasarea locului unde a fost construit oracolul din Delphi. Tot în Grecia Anticã, cioara era consacratã zeiþei Atena, iar corbul era pasãrea mesager a zeului Apollo. În legendele celtice, corbii au adeseori un rol profetic. Corbul ºi cioara sunt pãsãrile-simbol ale lui Badb ºi Morrigan, temutele Zeiþe ale Rãzboiului, care aveau puterea sã se transforme în ciori ºi sã survoleze astfel câmpurile unde urmau sã se desfãºoare bãtãlii. La vechii mayaºi, corbul era mesager al Zeului Tunetului ºi al Trãsnetelor. Cel care a dat tonul "demonizãrii" corbilor în Europa a fost însuºi William Shakespeare, care în operele sale "Macbeth", "Julius Caesar" ºi "Othello", i-a portretizat pe corbi drept mesageri ºi exponenþi ai râului. În Coran, corbii sunt prezentaþi drept fãpturile care i-au învãþat pe oameni sã îºi îngroape morþii. Diana MITRACHE
turism din Petroºani. Pânã în prezent, deºi este abia luna februarie, numãrul celor interesaþi de aceastã ofertã este destul de mare. “Pe lângã cei care îºi doresc petrecerea unui concediu în zonele calde (litoral, de exemplu) sunt ºi turiºti care îºi rezervã bilete pentru vacanþe în întreaga lume, cu reduceri substanþiale, de pânã la 25%”, a mai spus Ioan Toacã. Pe de altã parte, în acest an, vacanþele vor fi mai ieftine ºi datoritã faptului cã Guvernul a decis sã reducã TVA-ul de la 24% la 9% pentru orice pachet turistic care conþine masã ºi cazare. În aceste condiþii, hotelierii au promis cã vor scãdea tarifele cu 10%. Mir cea NISTOR
Bani mai puþini pentru teatrul din Petroºani
eatrul T Dramatic I.D Sârbu din Petroºani are un buget mai mic, dar suma alocatã de Consiliul Judeþean este suficientã actorilor de aici.
Banii au fost alocaþi în ºedinþa de consiliu de astãzi ºi este mai micã, pentru cã instituþia judeþeanã are de achitat sume importante pentru finalizarea altor proiecte pentru toate oraºele. Bugetul alocat
Teatrului Dramatic I. D. Sârbu din Petroºani este mai mic, faþã de cel de anul trecut, dar suma acoperã cheltuielile. Din pãcate, spune vicepreºedinte CJ
Muzeul Mineritului, 5 vizitatori pe zi
Î
n medie, în fiecare zi a unui an, pragul Muzeului Mineritului din Petroºani este trecut de 5 vizitatori.
Porþi deschise la ºcoalã
A
u numai câþiva ani, dar din toamnã lasã jucãriile pentru cãrþi ºi caiete. Cei mai mici preºcolari au fãcut o vizitã colegilor lor din ºcoalã ºi au fost primiþi cum nu se aºteptau mai bine, cu dulciuri ºi felicitãri. Au venit la ºcoalã ºi nimic nu pãrea, la finele sãptãmânii trecute, mai frumos. De la grãdiniþã s-au organizat în grupuri ºi au plecat spre ºcoala unde din toamnã vor merge sin-
Astfel, în 2014, numãrul celor care au dorit sã viziteze unicul muzeu cu acest profil din România a fost de 1.918. “În general, în fiecare an, avem 2.000
guri. La Petroºani, copiii s-au încurajat unii pe alþii ºi cei mari le-au oferit daruri ºi sfaturi. „Ne-au primit în clasã cã aºa a vrut doamna învãþãtoare. Este frumos ºi am primit o felicitare de la un bãiat mai mare. Mi-a scris un an nou fericit ºi succes la ºcoalã!”, ne-a spus
Hunedoara, Adrian David, bugetul a fost direcþionat cãtre proiecte de interes pentru noi toþi cei care locuim în judeþul Hunedoara. „Anul aces-
ta, deºi ºtiu cã oamenii sunt obiºnuiþi sã audã de bugete de austeritate, chiar ne confruntãm cu o problemã deosebitã, pentru cã este un an în care închi-
– 2.500 de vizitatori. Anul trecut, numãrul acestora a fost ceva mai scãzut dar, sperãm ca în 2015 sã ridicãm din nou numãrul de vizitatori. Asta, ºi cu ajutorul unor expoziþii ºcolare, tematice sau alte activitãþi”, a
declarat Erika Musa, administrator Muzeul Mineritului Petroºani. Dintre cei aproape 2.000 de vizitatori de anul trecut doar jumãtate dintre ei au plãtit contravaloarea unui bilet de intrare, fie el cu preþ integral, fie cu reducere. “De regulã, atunci când avem o expoziþie sau o manifestare culturalã, se intrã ºi fãrã bilet. De exemplu, atunci când sunt organizate o serie de activitãþi componente ale sãptãmânii ºcolare “altfel”, sau în cazul unor parteneriate
un bobocel, care îi dicta colegului sãu mai mare numele pe litere, semn cã nu e tocmai nepregãtit pentru ºcoalã. Cel din clasa a IV-a, însã ne-a spus cã e mândru sã predea ºtafeta. „Sunt foarte fericit. I-am zis sã înveþe bine ºi sã asculte de doamna”.
Au cântat ºi au dansat ºi parcã le-a plãcut o primã zi la ºcoalã ºi celor mici. Din toamnã vor veni în bãnci, fãrã jucãrii ºi mult mai serioºi, iar ºcoala le-a pregãtit o serie de programe noi ºi atractive. „Pentru cei mici, din toamnã, chiar avem o ofertã educaþionalã complexã ºi completã, deoarece din aceastã toamnã vom avea ºi opþional de limba germanã la clasele pregãtitoare ºi, dacã vom reuºi, vom avea opþionale chiar de dans modern, pentru cã ne dorim sã mai atenuãm din energia celor mici ºi sã le completãm ºi cu acest tip de educaþie, formarea lor”, a declarat Nicoleta Demeter, director
dem câteva probleme europene foarte mari, cel mai mare de pânã acum, fiind cel pentru gestionarea integratã a deºeurilor, unde suntem obligaþi sã acordãm o cofinanþare de 22 milioane de lei, dintr-un buget total de 96 de milioane ”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Totuºi, instituþia de culturã de la Petroºani nu iese pe minus, iar cei de la judeþ au acordat sume care sã acopere toate cheltuielile. „Dacã anul trecut teatrul s-a bucurat de un buget generos de peste
încheiate cu unitãþile ºcolare. Dacã elevii nu plãtesc, atunci plãtesc pãrinþii lor care vin sã viziteze expoziþiile organizate la noi, la ªcoala I.G. Duca Petroºani De azi încep înscrierile la clase ºi fiecare pãrinte va veni la ºcoalã ca sã completeze actele necesare. Astãzi, însã, cei mici s-au delectat cu dulciuri ºi ºi-au fãcut prieteni noi. Diana MITRACHE
4 milioane de lei, anul acesta suntem nevoiþi sã reducem la 3,5 milioane de lei. Dar aici ne referim doar la contribuþia CJ Hunedoara. Pentru cã teatrul a prognozat încasãri de 150.000 de lei”, a mai adãugat vicepreºedintele CJ Hunedoara. Cei care au gândit bugetul spun cã au fost nevoiþi sã taie de la toate instituþiile publice din subordinea Consiliului Judeþean, pentru cã o parte a banilor se duc la deponeul ecologic ºi selectarea deºeurilor. Diana MITRACHE muzeu”, a mai spus Erika Musa. Pe de altã parte, ºi anul trecut, Muzeul Mineritului a avut parte de vizitatori veniþi din strãinãtate. Mai exact, din Germania, Italia, Austria sau Spania. Preþul unui bilet pentru adulþi este de 3 lei, iar pentru copii de 1,5 lei. În parantezã fie spus, anul trecut cu ocazia “Nopþii Muzeelor” instituþia de culturã din Petroºani a fost vizitatã de 78 de persoane. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
Cioara Bãiatu’, „animal” de companie
S
unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-au invadat, dar sunt foarte deºtepte. Ciorile din Petroºani, însã, nu sunt doar o povarã, ci adevãraþi camarazi. Excepþia o face cioara Bãiatu’ – un exemplar domesticit de artistul Constantin Nicu Câmpeanu, care ne spune povestea noului sãu partener. Nu ºtie dacã e femelã, ori mascul, dar de cum intri în „împãrãþia” lui, Constantin Câmpeanu te întâmpinã cu Bãiatu’ pe umãr. Un exemplar negru lucios, deºtept ºi prietenos. Este un pui ieºit din ou în primãvara trecutã, când i-a picat lui bãdia Câmpeanu fix din cer, pentru cã era „copt”. „De obicei primãvara, prin martie, aprilie, zic cã au început sã se coacã ciorile, mã duc sã vãd. Pãi fac pui, iar dupã un timp, mai cade câte unul, înseamnã cã s-a copt ºi, într-o zi, cãlãtorind spre
Aeroport, prin dreptul Poºtei vechi din Petroºani, aud odatã bum! Poc! Mã uit! Pe umãrul meu, un pui de cioarã mã lovea în scãfârlie ºi aºa auzeam eu bubuiturile alea. Bã ce faci? L-am prins repede ºi l-am luat ºi i-am dat sã mãnânce dintr-o pungã de pufuleþi. I-am dat din gurã ºi l-am pus pe umãr ºi am zis cã dacã zboarã pânã acasã sã se ducã, dacã nu, e bãiatul meu, iar aºa i-am zis Bãiatu’”, spune Constantin Câmpeanu, artistul care acum are ca pasãre de
companie, o cioarã neagrã. De altfel, pe uºa locuinþei sale stã o etichetã pe care scrie Împãrãþia, strãjuitã de douã siluete de ciori, pentru cã, spune stãpânul casei, în mitologie cioara era sfântã. Bãiatu’ n-ar pleca în ruptul capului ºi îi place acasã la bãdia Câmpeanu. Are masã ºi casã ºi nu îl plouã, dar e pretenþios rãu la mâncare. Asta chiar dacã stãpânul ei, împãratul din împãrãþia lor micuþã, îi dã carne, ca sã se facã mare ºi sã-l poarte Bãiatu’ pe umeri în zbor. „Las’ cã îþi dau eu carne sã te faci mare ºi sã mã duci tu în spinare, mã! Cã am vrut sã o duc cu parapanta, dar a zis fiul meu, care este instructor, cã e periculos
ºi atunci zic cã las’ cã creºte Bãiatu’ mare ºi mã duce el în spinare. Mãnâncã orice îi dau eu, orice, dar nu prea îi place carnea, doar de peºte”, ne spune, mândru de Bãiatu’, tatãl sãu adoptiv, care în curând îi sãrbãtoreºte un an de viaþã. Câmpeanu spune cã e cea mai deºteaptã cioarã, doar e bãiatul lui ºi îl laudã chiar dacã dimineaþa la crãpatul zorilor, e prima care îi dã deºteptarea mai ceva
Vacanþe mai ieftine prin “înscrieri timpurii”
P
rin programul intitulat “early booking” turiºtii beneficiazã de o serie de reduceri la vacanþele din acest an. Asta, numai în cazul în care îºi achiziþioneazã biletele încã de pe acum. Reducerile ar fi în valoare de 20 - 30% atât la biletele pentru staþiunile din þarã cât ºi pentru cele din strãinãtate. “Programul de înscrieri timpurii continuã ºi în acest an. Mai
ca un ceas. „Dimineaþa la 5,00, aaaaaaaaaaaa! Musai sã mã scol, dupã ce mã duc la el nu îi mai aud gura. Nu te-am avut eu când eram la serviciu ºi puneam 3, 4 ceasuri sã sune în farfurie ºi abia mã trezeam, dar asta mã trezea ºi din morþi. Ce pãcat cã nu o aveam atunci!”, spune bãtrânul artist. Câmpeanu o dezmiardã ca pe copilul lui bun, îl plimbã în oraº ºi îl þine aproape pe Bãiatu’, care nu prea mai vrea sã plece la stolul de ciori, pentru cã se teme de ele. ªi dacã la Bucureºti este o cucoanã cu un cocoº, aici, în oraºul mineresc Petroºani, noi îl avem pe Câmpeanu, cu cioara lui. Ciorile nu sunt chiar urâte, iar mitoligia ne spune cã acestea chiar erau venerate. În China ºi Japonia, corbul este simbol al recunoºtinþei filiale, iar faptul cã pasãrea îºi hrãneºte pãrinþii când aceºtia sunt bãtrâni, este
avem încã locuri pentru vacanþe în toate staþiunile din România iar reducerile merg pânã la 30%”, a declarat Ioan Toacã, administratorul unei firme de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015 considerat semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale. Tot în Japonia, corbul este mesager divin ºi pasãre de bun augur, vestitor al victoriei ºi semn al virtuþii rãzbonice. ªi în Grecia Anticã, corbul era considerat un simbol solar, în ciuda penajului sãu negru. Dupã Strabon, corbii au fost cei care au ales amplasarea locului unde a fost construit oracolul din Delphi. Tot în Grecia Anticã, cioara era consacratã zeiþei Atena, iar corbul era pasãrea mesager a zeului Apollo. În legendele celtice, corbii au adeseori un rol profetic. Corbul ºi cioara sunt pãsãrile-simbol ale lui Badb ºi Morrigan, temutele Zeiþe ale Rãzboiului, care aveau puterea sã se transforme în ciori ºi sã survoleze astfel câmpurile unde urmau sã se desfãºoare bãtãlii. La vechii mayaºi, corbul era mesager al Zeului Tunetului ºi al Trãsnetelor. Cel care a dat tonul "demonizãrii" corbilor în Europa a fost însuºi William Shakespeare, care în operele sale "Macbeth", "Julius Caesar" ºi "Othello", i-a portretizat pe corbi drept mesageri ºi exponenþi ai râului. În Coran, corbii sunt prezentaþi drept fãpturile care i-au învãþat pe oameni sã îºi îngroape morþii. Diana MITRACHE
turism din Petroºani. Pânã în prezent, deºi este abia luna februarie, numãrul celor interesaþi de aceastã ofertã este destul de mare. “Pe lângã cei care îºi doresc petrecerea unui concediu în zonele calde (litoral, de exemplu) sunt ºi turiºti care îºi rezervã bilete pentru vacanþe în întreaga lume, cu reduceri substanþiale, de pânã la 25%”, a mai spus Ioan Toacã. Pe de altã parte, în acest an, vacanþele vor fi mai ieftine ºi datoritã faptului cã Guvernul a decis sã reducã TVA-ul de la 24% la 9% pentru orice pachet turistic care conþine masã ºi cazare. În aceste condiþii, hotelierii au promis cã vor scãdea tarifele cu 10%. Mir cea NISTOR
Bani mai puþini pentru teatrul din Petroºani
eatrul T Dramatic I.D Sârbu din Petroºani are un buget mai mic, dar suma alocatã de Consiliul Judeþean este suficientã actorilor de aici.
Banii au fost alocaþi în ºedinþa de consiliu de astãzi ºi este mai micã, pentru cã instituþia judeþeanã are de achitat sume importante pentru finalizarea altor proiecte pentru toate oraºele. Bugetul alocat
Teatrului Dramatic I. D. Sârbu din Petroºani este mai mic, faþã de cel de anul trecut, dar suma acoperã cheltuielile. Din pãcate, spune vicepreºedinte CJ
Muzeul Mineritului, 5 vizitatori pe zi
Î
n medie, în fiecare zi a unui an, pragul Muzeului Mineritului din Petroºani este trecut de 5 vizitatori.
Porþi deschise la ºcoalã
A
u numai câþiva ani, dar din toamnã lasã jucãriile pentru cãrþi ºi caiete. Cei mai mici preºcolari au fãcut o vizitã colegilor lor din ºcoalã ºi au fost primiþi cum nu se aºteptau mai bine, cu dulciuri ºi felicitãri. Au venit la ºcoalã ºi nimic nu pãrea, la finele sãptãmânii trecute, mai frumos. De la grãdiniþã s-au organizat în grupuri ºi au plecat spre ºcoala unde din toamnã vor merge sin-
Astfel, în 2014, numãrul celor care au dorit sã viziteze unicul muzeu cu acest profil din România a fost de 1.918. “În general, în fiecare an, avem 2.000
guri. La Petroºani, copiii s-au încurajat unii pe alþii ºi cei mari le-au oferit daruri ºi sfaturi. „Ne-au primit în clasã cã aºa a vrut doamna învãþãtoare. Este frumos ºi am primit o felicitare de la un bãiat mai mare. Mi-a scris un an nou fericit ºi succes la ºcoalã!”, ne-a spus
Hunedoara, Adrian David, bugetul a fost direcþionat cãtre proiecte de interes pentru noi toþi cei care locuim în judeþul Hunedoara. „Anul aces-
ta, deºi ºtiu cã oamenii sunt obiºnuiþi sã audã de bugete de austeritate, chiar ne confruntãm cu o problemã deosebitã, pentru cã este un an în care închi-
– 2.500 de vizitatori. Anul trecut, numãrul acestora a fost ceva mai scãzut dar, sperãm ca în 2015 sã ridicãm din nou numãrul de vizitatori. Asta, ºi cu ajutorul unor expoziþii ºcolare, tematice sau alte activitãþi”, a
declarat Erika Musa, administrator Muzeul Mineritului Petroºani. Dintre cei aproape 2.000 de vizitatori de anul trecut doar jumãtate dintre ei au plãtit contravaloarea unui bilet de intrare, fie el cu preþ integral, fie cu reducere. “De regulã, atunci când avem o expoziþie sau o manifestare culturalã, se intrã ºi fãrã bilet. De exemplu, atunci când sunt organizate o serie de activitãþi componente ale sãptãmânii ºcolare “altfel”, sau în cazul unor parteneriate
un bobocel, care îi dicta colegului sãu mai mare numele pe litere, semn cã nu e tocmai nepregãtit pentru ºcoalã. Cel din clasa a IV-a, însã ne-a spus cã e mândru sã predea ºtafeta. „Sunt foarte fericit. I-am zis sã înveþe bine ºi sã asculte de doamna”.
Au cântat ºi au dansat ºi parcã le-a plãcut o primã zi la ºcoalã ºi celor mici. Din toamnã vor veni în bãnci, fãrã jucãrii ºi mult mai serioºi, iar ºcoala le-a pregãtit o serie de programe noi ºi atractive. „Pentru cei mici, din toamnã, chiar avem o ofertã educaþionalã complexã ºi completã, deoarece din aceastã toamnã vom avea ºi opþional de limba germanã la clasele pregãtitoare ºi, dacã vom reuºi, vom avea opþionale chiar de dans modern, pentru cã ne dorim sã mai atenuãm din energia celor mici ºi sã le completãm ºi cu acest tip de educaþie, formarea lor”, a declarat Nicoleta Demeter, director
dem câteva probleme europene foarte mari, cel mai mare de pânã acum, fiind cel pentru gestionarea integratã a deºeurilor, unde suntem obligaþi sã acordãm o cofinanþare de 22 milioane de lei, dintr-un buget total de 96 de milioane ”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Totuºi, instituþia de culturã de la Petroºani nu iese pe minus, iar cei de la judeþ au acordat sume care sã acopere toate cheltuielile. „Dacã anul trecut teatrul s-a bucurat de un buget generos de peste
încheiate cu unitãþile ºcolare. Dacã elevii nu plãtesc, atunci plãtesc pãrinþii lor care vin sã viziteze expoziþiile organizate la noi, la ªcoala I.G. Duca Petroºani De azi încep înscrierile la clase ºi fiecare pãrinte va veni la ºcoalã ca sã completeze actele necesare. Astãzi, însã, cei mici s-au delectat cu dulciuri ºi ºi-au fãcut prieteni noi. Diana MITRACHE
4 milioane de lei, anul acesta suntem nevoiþi sã reducem la 3,5 milioane de lei. Dar aici ne referim doar la contribuþia CJ Hunedoara. Pentru cã teatrul a prognozat încasãri de 150.000 de lei”, a mai adãugat vicepreºedintele CJ Hunedoara. Cei care au gândit bugetul spun cã au fost nevoiþi sã taie de la toate instituþiile publice din subordinea Consiliului Judeþean, pentru cã o parte a banilor se duc la deponeul ecologic ºi selectarea deºeurilor. Diana MITRACHE muzeu”, a mai spus Erika Musa. Pe de altã parte, ºi anul trecut, Muzeul Mineritului a avut parte de vizitatori veniþi din strãinãtate. Mai exact, din Germania, Italia, Austria sau Spania. Preþul unui bilet pentru adulþi este de 3 lei, iar pentru copii de 1,5 lei. În parantezã fie spus, anul trecut cu ocazia “Nopþii Muzeelor” instituþia de culturã din Petroºani a fost vizitatã de 78 de persoane. Mir cea NISTOR
6 Actualitate
Alimentele europene, spre o nouã redistribuire
iua de vineri, 13 Z februarie, a fost
ultima zi în care au mai fost acordate alimente oferite ca ajutor de cãtre Uniunea Europeanã. Pânã în prezent, numai în Petroºani, 3.700 de persoane au beneficiat de acest ajutor. În stoc, însã, mai sunt alimente pentru 1.200 de persoane. Ce se va întâmpla cu acestea rãmâne de vãzut. “Urmeazã sã primim noi precizãri referitoare la o eventualã redistribuire sau la compensãri între primãrii. Asta, în cazul în care o primãrie nu a primit cantitãþi suficiente, iar altã a primit prea multe. În aceastã situaþie urmeazã sã fim
ªomeri da, job-uri ba
umãrul N ºomerilor din Valea Jiului se menþine la cote destul de ridicate.
anunþaþi ºi sã vinã sã le ridice pentru a le repartiza altor localitãþi. În cazul în care nu va exista o astfel de situaþie vom face o redistribuire, în Petroºani, tot cãtre persoanele din grupul þintã. Rãmâne însã de
vãzut ce va preciza hotãrârea de guvern ce urmeazã a fi aprobatã în acest sens ºi ce directive noi vom primi”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. De ajutorul alimentar european au beneficiat cei care au venitul minim garantat, persoanele cu dizabilitãþi, ºomerii ºi pensionarii cu venituri mici. Mir cea NISTOR
DREPT LA REPLICÃ
AVERTISMENT UTILIZATORILOR DE FACEBOOK ! NU MAI DAÞI “LIKE” LA ORICE POSTARE PENTRU CÃ VÃ TREZIÞI CARACTERIZAÞI ÎNTR-UN MOD JOSNIC ÎN ZIARE ! Acest lucru s-a întâmplat cu persoana mea. Am dat “like” deloc rãu intenþionat, la o postare, la un pamflet ºi numele meu este împroºcat cu noroi în ziar. Nu am avut intenþia sã jignesc pe cineva indiferent de culoarea pãrului, mai ales pe o DOAMNÃ A TEATRULUI ROMÂNESC, LUCIA NICOLETA BOLCÃ, pe care o admir, o susþin ºi o iubesc ca pe un mare om de culturã. Nu am avut intenþia sã supãr pe nimeni. ªtiþi ce fel de om sunt, care tot timpul a sprijinit pe oricine,dacã a avut ocazia. Nu am distribuit mai departe postarea, chiar am luat-o ca pe o glumã. Dar de aici ºi pânã la ce s-a întâmplat este josnic. Nu înþeleg aceastã atitudine a autoarei articolului, pe care de altfel o respect. Nu este corect ce s-a întâmplat, mi-am rezervat dreptul la replicã, sau voi apela la justiþie. Probabil sunt în "mocirla PSD "dar culmea, nu sunt murdar ºi o afirm cu tãrie! Pãcat cã o DOAMNÃ a presei de la noi, pe care o respect, a coborât ºtacheta atât de mult, îndemnatã de o altã persoanã. Am crezut în presã ºi încã mai cred în libera exprimare, dar nu sunt de acord cu atacuri la persoane, fãrã motiv. Pãcat, se stricã niºte relaþii bazate pe respect ºi admiraþie. Faptul cã vreau sã fiu primar nu ar trebui sã deranjeze, pentru cã sunt de bunã credinþã ºi pot sã fac ceva pentru aceastã comunitate. De 3 sãptãmâni apar comentarii rãutãcioase la adresa mea ºi a altora din PSD. Nu le-am pus la suflet pt cã sunt pline de greºeli gramaticale ºi se ºtie de unde provin. Pãcat! Cu respect Francisc Gerschner
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015
Dintre cei 6.276 de oameni aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, jumãtate locuiesc în estul Vãii, în Petrila ºi Petroºani. “În Petroºani ºi Petrila avem 3.031 de ºomeri. Unii dintre ei primesc indemnizaþia de ºomaj dar alþii, din pãcate, nu au niciun venit”, a precizat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de
Muncã Petroºani. Dacã ºomeri sunt prea mulþi, numãrul locurilor de muncã oferite acestora este prea mic. În plus, domeniile de activitate sunt, de ani buni, aceleaºi. “Lista locurilor de muncã pe care o punem la dispoziþia ºomerilor este, de ani buni, cam aceeaºi. Asta pentru cã angajatorii întâmpinã dificultãþi în ocuparea respectivelor
locuri de muncã. Chiar dacã gãsesc persoane pe care sã le angajeze, acestea pleacã foarte repede iar locurile de muncã devin, din nou, vacante”, a mai spus Judith Babþan. În prezent, oferta de locuri de muncã existentã în Petroºani se adreseazã sudorilor, prelucrãtorilor prin aºchiere, cusãtorilor, ospãtarilor ºi agenþilor de vânzãri. Mir cea NISTOR
Au început “calificãrile”
Î
n acest an, în Petroºani, au demarat deja douã cursuri de calificare care sunt adresate tâmplarilor PVC, respectiv lucrãtorilor din comerþ. Alte 6 cursuri urmeazã a debuta în perioada imediat urmãtoare. Acestea vor fi organizate în meseriile ospãtar, brutar, patiser, inspector resurse umane, confecþioner ºi operator calculatoare.
“Am reuºit, în acest an, sã pornim douã cursuri de formare profesionalã iar în aceste zile facem selecþia pentru alte 6 cursuri de calificare. Sperãm ca pânã la sfârºitul lunii februarie sã putem raporta ºi începerea acestor noi cursuri”, a declarat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Toate cursurile de calificare organizate de cãtre Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã (unele dintre ele cu ajutorul fondurilor
DREPT LA REPLICÃ Doresc sã-mi acordaþi dreptul la replicã privind articolul apãrut în datã de 20.02.2015 în publicaþia dumneavoastrã intitulat "Mizeria umanã, cu rang ºi funcþii, în PSD Petroºani". Un simplu ''like" la un pamflet nu reprezintã viaþa socialã, profesionalã sau politicã a unui om ºi nici realizãrile acestuia. Datoritã acestui articol ne-am
europene) sunt în meserii solicitate astãzi pe piaþa muncii. “Atunci când ne pregãtim sã demarãm un curs de calificare þinem cont ºi de cerinþele ºomerilor dar ºi de oferta de pe piaþa muncii. În prezent, cele mai solicitate calificãri sunt în domeniile inspector de resurse umane, brutar ºi bucãtar”, a mai precizat Judith Babþan. În ceea ce priveºte cursurile de calificare ce vor demara pânã la sfârºitul lunii februarie acestea vor fi urmate, în total, de 84 de persoane. Mir cea NISTOR
exercitat dreptul la replicã cu precizarea cã ne obligã sã recurgem la instrumentele legale pentru declaraþiile jignitoare, calomnioase ºi nefondate la adresa noastrã. "Cel ce nu poate trãi în societate , sau care nu are nevoie de nimic, pentru cã îºi satisface singur toate trebuinþele, nu face parte din stat: el este o fiarã sau un zeu"-Aristotel Gerschner Francisc, Burduf Margareta, Burlec Violeta, Popa Angela
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 Februarie 2015
Valeriu Butulescu ºi un nou premiu
D
upã primirea titlului de „Omul anului 2014” din partea publicaþiei „Exclusiv”, omul de culturã Valeriu Butulescu urmeazã a intra ºi în posesia premiului „Excelsior”. Acesta este oferit de cãtre primãria din Petroºani în semn de recunoºtinþã pentru promovarea imaginii culturale a municipiului.
Un al doilea premiu „Excelsior” urmeazã a ajunge ºi la scriitorul Marian Boboc. „Mai mulþi consilieri locali au iniþiat un proiect de hotãrâre care prevede acordarea a douã titluri „Excelsior” cãtre Valeriu Butulescu ºi Marian Boboc, în semn de preþuire pentru contribuþia adusã de cãtre
aceºtia la promovarea imaginii culturale a municipiului Petroºani în þarã ºi peste hotare. Cele douã premii vor fi acordate, într-un cadru festiv, în perioada urmãtoare”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Pe de altã parte, consiliul local al municipiului Petroºani a decis în cadrul ultimei ºedinþe ºi alocarea din bugetul local a sumei de 4.500 de lei în vederea achiziþionãrii unor medalii. Acestea sunt destinate rãsplãtirii performanþelor culturale sau sportive de valoare obþinute de cãtre reprezentanþii localitãþii. Mir cea NISTOR
Pancarte anti-rãhãþei, pentru cãþei
Î
n urma numeroasele sesizãri venite din partea cetãþenilor care se plâng de „mizeriile” lãsate în urma cozilor de cãtre câinii de companie, edilii din Petroºani au decis sã mai facã o încercare de a-i îndepãrta pe iubitorii de animale din parcurile ºi zonele verzi ale localitãþii. Prin urmare, aceºtia au decis sã amplaseze noi tãbliþe pe care sã fie specificat faptul cã plimbarea cãþeilor este interzisã prin parcuri. „În urmã cu ceva timp a fost adoptatã o hotãrâre de consiliu local prin care serviciul nostru este obligat sã-i avertizeze pe
toþi stãpânii de animale de companie cã intrarea în parcuri sau spaþiile verzi, însoþiþi de animale, este interzisã. Suntem în procedurã de achiziþionare de noi plãcuþe (pentru cã multe dintre ele au dispãrut) prin care sã fie specificat faptul cã animalele de com-
Alegeri anticipate la Petroºani?
D
upã ce a fost condamnatã definitiv la 5 ani de închisoare, Monica Iacob - Ridzi îºi va pierde mandatul de deputat de Valea Jiului. În concluzie, Guvernul României urmeazã a decide dacã ºi când vor fi organizate alegeri parþiale pentru colegiul pe care l-a reprezentat pânã acum Monica Iacob - Ridzi. Mai exact, Colegiul 5, Petrila – Petroºani – Aninoasa. “Potrivit prevederilor legilor în vigoare, în cazul vacantãrii înainte de termen a unui mandat de senator sau deputat, cu condiþia ca lucrul acesta sã nu aibã loc mai devreme cu 6 luni înainte de terminarea mandatu-
panie nu au ce cãuta prin parcuri. În cazul în care nu vor fi respectate prevederile hotãrârii adoptate de cãtre consilierii locali, atunci, reprezentanþii poliþiei locale sunt abilitaþi în aplicarea de sancþiuni contravenþionale”, au declarat reprezentanþii Primãriei municipiului Petroºani. Deºi hotãrârea Consiliului Local Petroºani care prevede aplicarea unor sancþiuni contravenþionale stãpânilor de animale de com-
lui, ar trebui sã fie organizate alegeri anticipate. Mai exact, potrivit legii, în termen de 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii Camerei Deputaþilor prin care se ia act de hotãrârea de încetare a mandatului înainte de termen. Deci, ar trebui datã o hotãrâre a Camerei Deputaþilor, exact ca ºi în cazul în care este constatat (la nivel de consiliu local) încetarea mandatului unui consilier local. Dar, dupã cum se ºtie, mai sunt multe posturi vacante de deputat sau senator la nivel naþional ºi, totuºi, nu au fost organizate alegeri, nerespectându-se acest termen”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Monica Iacob - Ridzi (care ºi-a pierdut ºi calitatea de membru de partid al UNPR) este încarceratã, în prezent, la penitenciarul din Gherla unde îºi va petrece perioada de carantinã. Mir cea NISTOR
panie care murdãresc domeniul public este în vigoare de „ceva timp”, pânã în prezent, nu a fost aplicatã nicio amendã în acest sens. Mir cea NISTOR
Noile anvelopãri aºteaptã finanþarea
Î
n Petroºani, acþiunea de anvelopare termicã a blocurilor de locuinþe va continua ºi în acest an. Deocamdatã se lucreazã la unele dintre blocurile la care activitatea a început de-a lungul anului trecut. Pentru alte imobile se aºteaptã aprobãrile necesare ºi repartizarea sumelor de bani. Pentru astfel de lucrãri, 60% din valoarea costurilor sunt suportate de Guvern, 30% de cãtre Primãrie ºi 10% de asociaþiile de proprietari. „În acest moment se lucreazã la blocurile la care s-a început activitatea de-a lungul anului trecut. Este vorba despre 5 dintre cele 10 blocuri cuprinse în 2014 în acest program de creºtere a eficienþei energetice. Pentru 2015 nu a fost adoptatã o strategie în acest sens pentru cã aºteptãm apariþia ghidu-
lui de finanþare ºi, abia dupã aceea, vom face o evaluare pentru a vedea câte blocuri vor putea fi anvelopate în acest an în municipiul Petroºani. Sigur, este vorba despre anvelopãri care se doresc a fi efectuate cu sprijinul fondurilor europene”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. Anveloparea blocurilor de locuinþe are drept scop creºterea eficienþei energetice ºi se face doar în cazul în care jumãtate plus 1 din totalul locatarilor îºi dau acceptul pentru executarea acestor lucrãri. Mir cea NISTOR
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015
Henþ cu mâna
TRIST FEBRUARIE, DUPÃ O JUMÃTATE DE VEAC... Rãsfoind o colecþie de ziare din 1965, exact acum o jumãtate de secol, pentru o documentare extra sport, am dat cu
Î
n urmã cu o jumãtate de veac, miºcarea sportivã în februarie 1965 era în plinã efervescenþã. Fiecare sport era bine rânduit, presa timpului din Valea Jiului, recte cotidianului „Steagul Roºu” marcând momentele importante ale sportului.
Titluri la box Boxul avea numeroºi adepþi, dovadã, un campionat naþional (faza pe regiune) organizat la Vulcan, aduce în ring sportivi din Hunedoara, Orãºtie, Brad ºi evident, „raionul Petroºani”. Sportivii din Valea Jiului s-au comportat excelent, reuºind trei titluri de campioni regionali: la Categoria hârtie (!?) – Petru Onisie din Petroºani, la Categoria semiuºoarã – Traian Lupaº din Petroºani ºi la Categoria minimã – Petre Drãghici, tot din Petroºani. Se remarca în cronica de atunci organizarea exemplarã a galeri de box.
privirea de data de 22 februarie 1965. Exact acum 50 de ani! La pagina de sport a cotidianului local, ce sã vezi? Cu litere mici,
corp 8 cum se spunea pe atunci, o grãmadã de rubrici despre sporturile practicate în Valea Jiului la acea orã, sporturi despre care acum nici nu mai ºtii ce sã spui: boxul, tenisul de masã, fotbalul de Divizia „B”, etc. ªi mai presus de toate, zeci de echipe
din toatã Valea Jiului: Minerul Aninoasa, Minerul Lupeni, Straja Lupeni, Parângul Petroºani, Tineretul Lupeni, Viitorul Vulcan!!! O societate comunistã, îndobitocitã cu urme de stalinism a reuºit, iatã, la ora aceea, sã menþinã miºcarea sportivã, mai
mult decât deºtepþii ºi fanfaronii ãºtia care ne conduc, îmbuibaþii noii generaþii, otrãviþi de pãrinþii ºi bunicii lor. S-a ales praful. Comparaþi acum o paginã de sport din actualitate, cu cea de acum 50 de ani ºi vedeþi ce-a mai rãmas. Te-apucã sila. Sau mila?
Poveºtile sportului
SPORTUL ÎN VALEA JIULUI ACUM 50 DE ANI... Lupeniul organizeazã mai multe competiþii ªahul, schiul, tenisul ºi handbalul fãceau casã bunã în sportul lupe-
de la mai multe echipe din Valea Jiului, cel mai bun fiind la finalul competiþiei studentul Ioan Constantinescu de la ªtiinþa Petroºani, urmat de Guido Neurorh („30 Decembrie” Petroºani ºi Iuliu Gado (ªc. Prof. Lupeni).
regiune Hunedoara. Cei mai buni din Valea Jiului au fost Constantin Munteanu
(Energia Lupeni), Mitu Bârlida (Parângul Petroºani), Rodica Stanciu (S.S.E. Petroºani), Victor Mihuþ (S.S.E. Petroºani), Alexandru Acsi (Voinþa Petroºani), Grigore Cioflica (Minerul Lupeni), Aron Peter (Minerul Lupeni).
Jiul privea returul de pe locul 4 în „B” nean de acum o jumãtate de veac. Astfel, la ºah, 36 de sportivi participau la cea de-a 9-a rundã din cadrul spartachiadei de iarnã a tineretului, cei buni fiind Tiberiu Tecºa, Ghorghe Sink ºi Adalbert Pavel. În sala din Dealul Grafitului s-a desfãºurat un concurs de tenis de masã cu prezenþa a 16 sportivi
Echipa de fotbal Jiul Petroºani terminase sezonul de toamnã 1964-65 pe locul 4 în Divizia „B”, Seria a 2-a.Echipa avusese deja la final de februarie patru partide amicale, 4-2 ºi 7-1 la Retezatul Haþeg ºi 2-3 la Victoria Cãlan, deºi Jiul condusese cu 2-0. Ultimul joc A.S. Straja Lupeni a organizat competiþia de handbal cu participare tur-retur, Cupa „6 Martie”, la care au participat 7 echipe din Valea Jiului: Tineretul Lupeni, ªc. Prof. Lupeni, Voinþa Lupeni, Minerul Aninoasa, S.S.E. Petroºani, Straja Lupeni ºi Viitorul Vulcan. În fine, în Masivul Straja a avut loc o etapã regionalã a Campionatului Naþional de schi aplin, la care au participat zeci de schiori din întreaga
de verificare înaintea startului returului a fost un 4-1 la Pandurii Tg. Jiu. Au fost, iatã, patru jocuri amicale în afara Vãii Jiului, antrenor fiind Eugen Mladin, cu o echipã din care fãceau parte printre alþii, Zsiga Gram, Teodor Pop, Cazan, ªerban, Frank, Martinovici, Casandra, Libardi, Peronescu. Din pãcate, returul a fost unul mai slab, Jiul terminând pe locul 7... În concluzie, dupã o jumãtate de veac. Boxul ºi tenisul de masã (cu excepþia „enclarei” Petrila) au dispãrut de pe harta sportului Vãii Jiului, ºahul mai rezistã azi la nivel de copii, la Vulcan ºi Petroºani, Lupeniul nu mai este nici pe departe acel focar de sporturi, iar Jiul practic nu mai existã, rãmânând în anonimatul Ligii a IV-a, cu niºte juniori necompetitivi. Ce sã credem, cã era mai bine în 1965, din punct de vedere al sportului dintre Jiuri? Trageþi singuri concluzia, pe intervalul februarie 1965-februarie 2015, dupã exact o jumãtate de secol...
Paginã realizatã de Genu TUÞU