CVJ Nr 802, vineri 20 februarie 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 802

Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Februarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Drama familiei Ridzi...

...

cãci este o dramã... Sigur, cine a greºit, trebuie sã plãteascã, dar nu despre asta scriu. Monica Iacob Ridzi a fost doveditã de cãtre procurori, condamnatã de cãtre judecãtori. Fãrã putinþã de tãgadã. O victimã. Asta este Monica Iacob Ridzi, o victimã a celor în care a crezut, pentru care s-a bãtut ºi pentru care, probabil, a... greºit. Totul a luat sfârºit dupã 6 ani de procese, de pledoarii, de lupte, de speranþe... Ciocanul Î.C.C.J a lovit sec, 5 ani de închisoare cu executare. Sunt alãturi de familia acesteia care trece prin momente grele, nu este uºor în viaþa unei mame sã îºi ºtie copilul dupã gratii, nu este uºor pentru un soþ sã îºi ºtie soþia acolo... Dar cel mai greu îi este ei, sã îºi ºtie

cei doi copii altundeva decât lângã ea, departe... M-a impresionat fraza “Numai Dumnezeu ºtie câte zile mai am de trãit, dar mã rog Lui ca aceste zile sã le trãiesc lângã copii mei, acasã”, postatã de cãtre Ridzi pe site-ul acesteia. ªtiu cã nu minte, este bolnavã... Am auzit, în ultimele zile, din gura unor indivizi "înnegriþi în cerul gurii", cã aceasta foloseºte argumentul bolii pentru a scãpa de cãtuºe. Nu este aºa. Dincolo de asta, acasã a lãsat doi copii, mici... Sigur, nu este un argument dacã ai încãlcat legea. Acum însã, vãzând sumele ºterpelite de Udrea, Videanu, David º.a.m.d, suma reþinutã în dreptul Monicãi Ridzi este mizilic. Concluzia pe care o trag dupã tot ce am vãzut în acest caz, fãrã sã intru în detalii legate de dosar/procedurã/dovezi, este cã Monica Iacob Ridzi este victima unui sistem în care a intrat nepregãtitã, total nepregãtitã. Monica Iacob Ridzi plãteºte pentru cã ºi-a dorit mult prea mult sã pãºeascã într-o lume pentru care nu era încã pregãtitã... Iar lumea a folosit-o ºi i-a dat brânci, din pãcate dupã gratii ... Ionuþ DRAGOTESC

Mizeria umanã, cu rang ºi funcþii, în PSD Petroºani

S

ub sigla PSD se aruncã în derizoriu, obscen ºi suburban precum bãieþii de cartier, acþiuni remarcabile care sunt unice în judeþul Hunedoara, acþiuni care încearcã sã ”provoace” competiþia ºi excelenþa în mai toate domeniile de activitate - ”Gala Premiilor Exclusiv Media Group ”, sau altele, poate cele mai sensibile, precum proiectele umanitare. >>> PAGINA A 3-A

Ministrul Gerea vine la Petroºani

D

upã ce FMI i-a bãtut obrazul cã a minþit pentru a doua oarã în ceea ce priveºte sistemul de producere al energiei din cãrbuni, ministrul Gerea va veni la Petroºani ca sã discute cu noua conducere a CEH. Sãptãmâna viitoare este programatã vizita ministerialã, dar pânã atunci, Constantin Jujan îºi face o nouã echipã, un plan de bãtaie ºi vine cu

soluþii, pentru cã, în aprilie, FMI nu ne va mai tolera. Constantin Jujan, noul director general al CEH, s-a gândit sã reorganizeze Complexul în douã etape. Ideea a fost agreatã ºi de ministrul Energiei, Andrei Gerea, iar primordialã este investiþia de la Mintia, pentru care este nevoie ºi de finanþare. „Prima datã sã se facã doar reabilitarea Grupului 3 de la Mintia de care depinde ºi acordarea certificatului de mediu ºi costurile imediate ar fi mai mici, iar o a doua etapã se

îndreaptã spre Valea Jiului. Sã facem rapid un scenariu, nu o strategie, cã nu avem timp, cu care sã poatã ieºi în faþa FMI, doarece chiar ne-a cãzut foarte greu, când, atât primului ministru, cât ºi ministrului energiei, stând în faþa unei echipe a FMI, l-i s-a spus cã au minþit”, a spus Alexandru Blaj, preºedintele CA al CEH Jujan îºi face acum echipa cu care va configura planul imediat cu care îl aºteaptã pe Andrei Gerea sãptãmâna viitoare, aºa cum susþine Alexandru

Blaj. „În opinia mea, acest scenariu se referã mai mult la o restructurare, o reorganizare, fãrã disponibilizãri de oameni, pentru cã nu e momentul acum, iar eu, personal, am cerut în CA un audit financiar independent, pentru cã pare-se e necesar”, a mai spus Alexandru Blaj. Constantin Jujan, noul director al CEH are o misiune foarte grea, dar acum îºi cautã echipa cu care sã lucreze. Cei care sunt acum, ºi-au exprimat dorinþa sã plece, mai puþin Aurel Niculescu. „Deocamdatã rãmâne domnul Niculescu pentru o

perioadã, domnul Drãgoi (n.r director adjunct al Diviziei Miniere) ºi-a exprimat o altã opþiune, dar nu în cadrul CEH”, a mai precizat preºedintele CA. Misiunea celor care au preluat acum conducerea CEH este una extrem de dificilã, planul de eficientizare pe care Aurel Niculescu nu l-a fãcut dupã aproape 2 ani, trebuie realizat în mai puþin de o lunã, iar ministrul Gerea vine la Petroºani sã vadã ce poate face acum, în ceasul a XII-lea. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Februarie 2015

Punct ºi de la capãt

Kranz Eurocenter nu va mai administra domeniul schiabil Parâng

dministraþia localã de la Petroºani A renunþã, definitiv, la contractul cu Kranz Eurocenter. În cadrul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani se va înfiinþa un compartiment denumit Dezvoltarea Domeniului Schiabil.

Acest compartiment ar urma sã administreze domeniul schiabil din Parâng, însã acesta va prelua, prin concurs, ºi angajaþii care deservesc staþiunea. Din cauza unor întârzieri ale Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici, contractul de participaþiune dintre cele douã pãrþi va fi prelungit cu încã o lunã. “Contractul de asociere în participaþiune cu SC Kranz Eurocenter SRL expirã în 7 martie anul acesta, nu se

doreºte prelungirea lui de niciuna dintre pãrþi ºi trebuie sã facem ceva cu bunurile, cu telescaunul vechi, cu TS3, cu instalaþiile pe cablu, dar ºi cu oamenii de acolo. Soluþia va fi înfiinþarea unui compartiment pe care o sã-l denumim Dezvoltarea Domeniului Schiabil în cadrul SPADPP, sens în care s-a lucrat la organigramã, însã din pãcate nu am primit avizul, lucru care ne încurcã foarte mult ºi e foarte posibil sã fim nevoiþi sã supunem

aprobãrii Consiliului Local prelungirea cu o lunã a acestei asocieri. Ar trebui ca în 26 februarie sã aprobãm înfiinþarea acestui compartiment, aceºti oameni nu pot ºi luaþi decât prin concurs. Ei sunt acum la alt angajator ºi nu pot fi mutaþi pentru cã nu avem o bazã legalã. Va trebui sã scoatem posturile la concurs, conform legii trebuie 15 zile lucrãtoare, ºi ajungem undeva în 25 martie sã fim gata ºi atunci va trebui prelungit acest contract cu o lunã ºi

cu 1 aprilie se va pune capãt asocierii cu SC Kranz ºi consiliul local va trebui sã dea în administrare aceste bunuri SPADPP-ului”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. ªi în contractul de finanþare al domeniului schiabil este stipulat faptul cã acesta ar trebui administrat de primãrie. “Cred cã este bine ca aceste lucruri sã fie administrate de primãrie, finalul era cã aceste bunuri trebuie sã ajungã la noi, la primãrie.

Curtea de Conturi a controlat Piatra Petroºani

Fãrã activitate, firma primãriei va fi lichidatã de consilieri

F

irma Primãriei municipiului Petroºani, SC Piatra a fost verificatã de inspectorii Curþii de Conturi. Potrivit raportului, din veniturile prognozate, societatea a realizat doar 52 de procente. “Entitatea nu a desfãºurat nici un fel de activitate în anul 2013, aceasta fiind suspendatã prin Hotãrârea Adunãrii Generale Extraordinare nr. 1/26.01.2012. Suspendarea activitãþii opereazã pentru perioada 01.02.2012 pânã la 01.02.2015, aºa cum rezultã din Rezoluþia nr. 500501/16.02.2012 a Oficiului Registrului Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara”, se aratã în raportul Curþii de Conturi. Reprezentanþii administraþiei publice locale au în vedere lichidarea definitivã a activitãþii societãþii. “SC Piatra este societatea pe acþiuni a Consiliului Local

al municipiului Petroºani, cu acþionar unic Consiliul Local, proprietar este municipiul Petroºani, activitatea este suspendatã momentan ºi a funcþionat foarte puþin timp. Pânã la urmã, Consiliul Local va trebui sã ia o hotãrâre sã vedem dacã mai este oportunã sã fie þinutã sau printr-o hotãtâre de consiliu sã se hotãrascã lichidarea voluntarã ºi sã îi punem punct dacã nu mai e nevoie de ea”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Autoritãþile locale au înfiinþat societatea care avea rolul de a se ocupa de domeniul schiabil din Parâng. “Scopul înfiinþãrii societãþii a fost sã preia activitatea din Parâng, sã preia rezultatul concret al implementãrii proiectului domeniul schiabil, respectiv teleskiuri, instalaþii, tunuri de zãpadã ºi abolut tot ce este acolo. Ulterior, înfiinþãrii societãþii a apãrut o modificare la Legea 51/2006 privind serviciile publice care spune cã poþi

sã dai în delegare directã doar unui serviciu din Primãrie ºi a lãsat un singur tip de societate, respectiv societãþile care vin din reorganizarea regiilor autonome care nu mai sunt”, a mai preciyat sursa citatã. La momentul înfiinþãrii, firma pleca la drum cu proiecte îndrãzneþe, cel puþin la nivel declarativ, iar reprezentanþii AGA spuneau, nici mai mult nici mai puþin, ca cã ºi-au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În

plus, SC Piatra SA ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupã implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administratorul firmei, în regim full – time. Monika BACIU

Existã ºi în contractul de finanþare o obligaþie ca aceste bunuri sã fie administrate de administraþia noastrã un numãr de ani”, a mai spus sursa citatã. În anul 2013, Primãria Petroºani, consiliul local ºi Kranz Eurocenter au semnat un contract de asociere în participaþiune pentru administrarea domeniului schiabil, unde municipalitatea avea o cotã de participare de 88,66 la sutã, iar Kranz Eurocenter 11,44 la sutã. Asta înseamnã cã, atât pentru câºtiguri, cât ºi pentru cheltuieli, primãria va participa cu procentul majoritar, iar constructorul cu restul. Anul trecut, în cadrul unei ºedinþe de consiliu cotele au fost diminuate. Potrivit contractului de asociere, administratorul domeniului schiabil Parâng are în întreþinere ºi exploatare pârtiile de schi ºi instalaþiile aferente acestora, dar ºi telescaunele de acces în zona turisticã Parâng. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Februarie 2015

Mizeria umanã, cu rang ºi funcþii, în PSD Petroºani S ub sigla PSD se aruncã în derizoriu, obscen ºi suburban precum bãieþii de cartier, acþiuni remarcabile care sunt unice în judeþul Hunedoara, acþiuni care încearcã sã ”provoace” competiþia ºi excelenþa în mai toate domeniile de activitate - ”Gala Premiilor Exclusiv Media Group ”, sau altele, poate cele mai sensibile, precum proiectele umanitare. Cei care susþin public ”mizeria umanã”, aruncatã în spaþiul la fel de public, sunt chiar un vicepreºedinte PSD Petroºani ºi fost consilier judeþean, preºedinta ºi o vicepreºedintã OFSD ºi o preºedintã de Club al femeilor, tot de la PSD. Calitatea rãzboinicilor (mai precis lipsa ei) de pe frontul luptei interne ”care pe care” din PSD Petroºani a ieºit la ivealã o datã cu alegerea în Consiliul Local Petroºani a viceprimarului PSD, Florin Nicolae. Cei nesatisfãcuþi de funcþii au început atacul pe faþã mutându-l ºi în spaþiul public pe reþelele de socializare. În spaþiul virtual existã multã murdãrie, aºa cum existã ºi lucruri remarcabile, totul este ca utilizatorul sã ºtie sã facã diferenþa ºi sã se poziþioneze în zona unde se regãseºte. Aºa s-au poziþionat ºi cel care vrea sã fie primar, vicepreºedinte PSD Petroºani, Francisc Gerschner – director zonal la E-On Gaz, preºedinta OFSD Petroºani, Margareta Burduf - membru în Consiliul de Administraþie a Spitalului de Urgenþã Petroºani pe bani publici, vicepreºedinta OFSD, Angela Popa lucrãtor comercial ºi preºedinta Clubului

Femina PSD, Violeta Burlec - director la o societate privatã etc. Cu alte cuvinte ”ºi-o trag” PSD-iºtii între ei murdar ºi laº. Pânã la urmã este treaba lor, este lupta PSD-iºtilor, doar cã metodele ne dezvãluie niºte exemplare uname care în societate ºi-au construit imaginea unor ”domni” cu pretenþii de repectabilitate. Organizaþia a scãpat de sub control, în sensul cã nu existã nici o regulã, nici un standard al bunei cuviinþe într-o colectivitate, ceea ce înseamnã cã organizaþia nu este condusã. Cei care au reuºit sã se desprindã din mocirla partidului de la Petroºani, luându-ºi soarta în mâni pe tãrâmul activismului, sunt þinta colegilor care nu ºtiu, nu pot, nu vor sã facã nimic pentru cetãþenii care le cer votul. Ba mai mult, împroºcã cu noroi orice iniþiativã care vine în sprijinul locuitorilor Vãii Jiului, jignind oameni simpli, mineri, pensionari, profesori, doctori etc..

P

orci, mãgari, curve...

Despre ce este vorba? Un profil deschis pe Facebook, sub sigla PSD, pe numele unui oarecare Alin Popescu, probabil nereal, posteazã atacuri la adresa preºedintelui judeþean al PSD, Laurenþiu Nistor, care este fãcut mãgar în modul de a acþiona pe relaþie cu organizaþiile teritoriale, preºedintele PSD Petroºani este fãcut porc, viceprimarul Florin Nicolae este ”trimis” la DNA, iar colegii remarcaþi pentru activitãþi profesionale ºi politice la ”Gala Premiilor Exclusiv Media”, ridiculizaþi cu fotografii obscene ºi limbaj trivial etc., etc. E pãrerea celui care deþine pagina – Alin Popescu – iar omul poate spune ce doreºte! Problema nu este atitudinea flãcãului faþã de un eveniment de amploare, unic în

judeþul Hunedoara, care antreneazã instituþii ºi oameni de valoare ai Vãii Jiului ºi judeþului din toate domeniile de activitate, ci persoanele care îl susþin pe tânãrul Alin Popescu (29 de ani, conform datelor de pe profil). Aceºtia sunt grei ai PSD Petroºani Francisc Gerschner, Margareta Burduf, Angela Popa, Violeta Burlec ºi alþii, care ºi-au pus semnãtura pe pieile goale, pe porci ºi pe diplome de ”mulgãtoare de vaci blonde” - cu referire la premiile acordate directorului Tetrului ”I.D.Sîrbu”, Nicoleta Bolcã ºi Mariana Popa, pentru cel mai bun proiect social-umanitar, singurele blonde prezente la Gala în cauzã, dar ºi la adresa grupurilor umanitare - arãtând cã apreciazã postãrile cu pricina, ba chiar fac ºi comentarii. Atitudinea lor a stârnit indignare printre participanþii la eveni-

Alin Simota rãmâne în arest

faceristul Alin Simota, arestat preventiv A într-un dosar de evaziune

fiscalã, rãmâne dupã gratii. Magistraþii de la Tribunalul Alba nu au fost de acord cu punerea lui în libertate. Magistraþii de la Tribunalul Alba au luat în discuþie cererea privind încetarea de drept a mãsurii preventive în cazul omului de afaceri Alin Simota pe care au respins-o. În consecinþã, Simota rãmâne în arest preventiv, mãcar pânã se va judeca o eventualã contestaþie împotriva

ment, aceºtia spunând cã nu pot crede, cã nu înþeleg ce se întâmplã, cã nu este posibil sã jigneºti o întreagã comunitate, oameni de culturã, scriitori, profesori, doctori etc. ºi instituþiile... Dezamãgirea era evidentã pentru cã respectivii erau cotaþi oameni cu scaun la cap.

J

igniri de lideri PSD-iºti la adresa bolnavilor, minerilor, pensionarilor...

Dar vorba lui Gabriel Lungu, recent numit secretar de stat la Ministerul Muncii: ”În viaþã ne rãmâne decât omenia, restul e... trecãtor”. Omenia rãmâne doar dacã existã, dar când UMANITARISMUL este apreciat ca fiind un grup de oameni în pieile goale, la care se adaugã comentarii obscene, omenia dispare rãmânând doar mocirla. PSD-iºtii în cauzã se

acestei decizii. Omul de afaceri a revenit dupã gratii la finele lunii septembrie 2014, din cauzã cã nu a respectat termenii arestului la domiciliu. Mãsura a fost solicitatã de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Alba Iulia ºi a fost admisã de Curtea de Apel Alba Iulia, care a decis arestarea preventivã a acestuia. Mãsura a fost prelungitã la fiecare exprirare a termenului de 30 de zile ºi a fost dispusã în dosarul de evaziune fiscalã în care este cercetat Alin Simota ºi pentru care, în luna august 2014, la firmele omului de afaceri au fost fãcute mai multe percheziþii. Între timp, însã, Alin Simota a fost condamnat în douã dintre dosarele pe care le-a avut pe

amuzau în acest fel pe seama celor care se numesc ”Grupul de prieteni”, cei care au fãcut donaþii spitalelor, cãminelor de bãtrâni, au înlesnit operaþii grele celor care nu ºi le permiteau, au hrãnit copii pãrãsiþi, au amenajat locuinþe pentru cei fãrã adãpost, au susþinut familii ºi copii de excepþie, cei care au reuºit sã mobilizeze personalitãþi ºi oameni de afaceri pentru strângere de fonduri pentru cauze care se credeau pierdute – salvarea de vieþi, etc. Lor li s-au alãturat de la pensionarul legat de pat, cum este doamna Mariana Bãdulescu, din Vulcan, care îºi doneazã o treime din pensie, cum sunt cei trei mineri din Petrila ºi alþi cinci din Lupeni-Uricani, cum sunt profesori, doctori, ziariºti, oameni de afaceri, cum este SARS Vulcan condus de dr. Cãtãlin Popa etc. etc. Pe toþi aceºtia, liderii PSD i-au împroºcat cu noroi arãtându-ºi adevãrata faþã, fãrã ca vreodatã sã se fi oferit sã se alãture grupului în cauzã ºi nici nu fac orice altceva mai bun, de folos societãþii cãreia îi cer votul. Ileana FIRÞULESCU

rolul instanþelor de judecatã.În luna decembrie, Judecãtoria Deva l-a condamnat la doi ani de închisoare pe Alin Simota, într-un dosar în care a fost acuzat de conflict de interese. Prin aceeaºi sentinþã, magistraþii au interzis afaceristului din Valea Jiului ocuparea unei funcþii de administrator, director, asociat sau membru în consiliul de administraþie al unei societãþi comerciale, pe o perioadã de 10 ani. La începutul acestei luni, Alin Simota a primit încã un an de închisoare în dosarul de evaziune fiscalã care s-a aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Alin Simota mai este judecat într-un dosar pentru constituirea ºi coordonarea unui grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA

4 Actualitate „Maternitatea” Coloanei infinitului, pusã la pãmânt pentru un ipotetic centru comercial

De memoria marelui Constantin Brâncuºi s-a ales praful!

L

a 139 de ani de la naºterea marelui sculptor Constantin Brâncuºi, urmele lui se ºterg la Petroºani. Aici a fost turnatã cea mai celebrã dintre operele acestuia, Coloana Infinitului, însã atelierele unde s-a realizat au fost rase de pe faþa pãmântului pentru a face loc unui ipotetic centru comercial. La Petroºani, locul unde s-a turnat Coloana, amintirea lui Brâncuºi înseamnã acum dezastru, bani din fier vechi ºi promisiunea încã neonoratã a unui muzeu în memoria marelui sculptor. În timp ce în Gorj, acolo unde a vãzut lumina zilei, Constantin Brâncuºi a fost omagiat aºa cum se cuvine, la Petroºani inegalabilul sculptor abia are loc într-un colþ, la Muzeul Mineritului (ºi asta graþie unor oameni cu suflet mare, pasionaþi de istorie, de culturã!), asta deºi de numele Petroºaniului se leagã strâns realizarea Coloanei Infinitului, cea mai cunoscutã dintre operele lui Brâncuºi. Coloana Infinitului a fost realizatã în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroºani, devenite ulterior URUMP, IUMP ºi, în cele din urmã, UMIROM. Potrivit datelor vremii, ºeful proiectului a fost inginerul ªtefan

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Februarie 2015

Georgescu-Gorjan, iar Constantin Brâncuºi a venit de la Paris pentru a supraveghea turnarea modulelor Coloanei ºi a colaborat îndeaproape cu Georgescu-Gorjan. Mai mult, cei doi þineau legãtura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga rãspundere a coordonãrii operaþiilor la Petroºani ºi Târgu-Jiu. Documentele ºi schiþele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puþin la nivel declarativ, sã fie gãzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM. Proprietarul uzinei, fostul prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, cã va înfiinþa la Petroºani Muzeul Coloanei lui

Brâncuºi. Nu numai cã acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabricã s-a ales praful. La finele anului 1999, SC UMIROM SA – maternitatea operei lui Constantin Brâncuºi - avea datorii de 67,952 miliarde de lei, la un capital social de 45 miliarde de lei. FPS a decis sã o vândã, iar fabrica a fost cumpãratã în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeþului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7,9 miliarde lei vechi, plãtiþi în tranºe. Serafinceanu promitea la moimentul achiziþionãrii ei redresarea societãþii, dar noul proprietar al “Umirom” nu a reuºit însã sã redreseze firma (asata

dacã se ºi dorea în realitate!), în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani, mai ales pe vremea în care Serafinceanu era prefect de Hunedoara. Din cauza debitelor foarte mari cãtre stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurãtor pe bunurile mobile ºi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaþie. Firma a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispãrut.

Defileul sã nu se închidã!

reparaþii ºi DN7A, spre Voineasa ºi atunci Valea Jiului va avea din nou de suferit. Dupã ce în anul trecut nu au reuºit sã reducã programul, sau

„C

erem coeziune din partea politicului!” Asta spun politicienii locali din Valea Jiului, pentru cã nu mai vor ca artera rutierã din Defileul Jiului, singura cale de legãturã cu sudul României din Petroºani, sã mai fie închisã pe timpul zilei. Asta pentru cã din primãvarã intrã în

U

zinã distrusã pentru… nimic

Din fosta fabricã, cândva mândrie a industriei Vãii Jiului, a

mai rãmas o foarte micã parte, trecutã în sistem suveicã prin mai multe firme înfiinþate ºi desfiinþate aproape în timp record. „Uzina- oraº” trebuia sã fie rasã de pe faþa pãmântului pentru ca acolo sã rãsarã un centru comercial, care însã a rãmas tot la stadiul de intenþie. La finele lunii ianuarie 2011, Primãria Municipiului Petroºani a emis autorizaþia de demolare a construcþiilor industriale de pe platforma fostei uzine de utilaj minier, beneficiar fiind societatea Terra Finance, administratã de Daniela Gãrdean, nimeni alta decât soþia omului de afaceri Adrian Gãrdean, pomenit atât de des în ultimele zile prin prisma afacerilor dincolo de limita legalã pe care le-ar fi avut cu fostul ministru Elena Udrea. Potrivit informaþiilor de la vremea respectivã, tot în ianuarie 2011, Serviciul Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primãriei municipiului Petroºani a acordat SC Terra Finance SRL reprezentatã de Daniela Gãrdean - Certificatul sã îl mute noaptea, acum, în 2015, politicienii locali vor sã se uneascã pentru a face front comun. „Anul acesta ºi DN 7A este programat sã intre în reabilitare. Eu, cam în fiecare an, am fost destul de vocal în ceea ce priveºte restricþiile neadecvate din punctul meu de vedere, pe care constructorul ºi beneficiarul CNADR au decis sã le instituie. Anul acesta am dori un pic de coeziune din partea factorului politic. Am vãzut cã este intenþie ºi poate punem presiune pe CNADR ca sã avem restricþii ce pot

de Urbanism nr. 3/17.01.2011 având ca specificaþie “Întocmire PUZ pentru construire centru comercial Petroºani”pentru amplasamentulul situat în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, la nr. 1, adicã exact acolo unde cândva funcþiona „Maternitatea” Coloanei Infinitului. Centrul comercial nu a mai apãrut sau nu încã, dar pe fostul amplasament al celebrelor ateliere au rãmas urmele dezastrului, care pot vorbi eventual despre declin, indolenþã, nepãsare, bani din fier vechi, însã în nici un caz despre Constantin Brâncuºi ºi culturã! Car men COSMAN-PREDA

Pompieri, salvamontiºti ºi jandarmi, puºi pe drumuri degeaba

E

chipe complexe de salvare ºi cãutare au fost mobilizate prin Serviciul 112, sã intervinã miercuri noaptea, la salvarea a patru persoane care ar fi rãmas blocate pe un versant de deasupra Peºterii Bolii, mai precis în zona Cetãþii Bãniþa. Dupã ore de cãutãri ºi zeci de oameni mobilizaþi, salvatorii nu au dat de urma aºa-ziselor victime. Doar unul dintre cei care au dat alarma, bãut bine, a avut nevoie de ajutor medical dupã ce a cãzut pe traseul accidentat care

ducea spre cetate. Alarma a fost datã de angajaþii unui local aflat în apropiere de Cetatea Bãniþa, dupã ce unul dintre ei a urcat dupã presupuºii turiºti blocaþi, însã din cauzã cã era bãut bine, a cãzut într-o râpã ºi s-a rãnit. Acesta a fost preluat de cãtre echipajul SMURD ºi dus

la Urgenþa din Petroºani, dar a insistat la echipele de salvare cã sunt patru persoane blocate în vârful muntelui ºi au nevoie de ajutor. Declaraþiile lui au fost susþinute ºi de alþi angajaþi ai localului, bãuþi bine ºi ei, aceºtia declarând cã au vãzut chiar ºi un foc fãcut de cei aflaþi în pericol. Conform pro-

multã atenþie din partea turiºtilor. Mai toþi vor sã aibã o fotografie cu balaurul colorat care-i bucurã pe micuþii ajunºi în staþiune. Puþini ºtiu însã cã Atto are legãturã cu staþiunea, cu zona vesticã a Vãii, chiar dacã pare un personaj nãscocit. Poveºtile momâr-

lanilor (n.r. bãºtinaºii Vãii Jiului) spun cã în partea de vest a Vãii Jiului, de la Câmpu lui Neag ºi pânã în vârf de Straja, sãlãºuia un balaur cu ºapte capete care apãra zona de primejdii. Acesta speria însã ºi oamenii locului, pânã când un tânãr foarte curajos l-a pus pe fugã, pe vecie. Miturile þesute de negura timpului în jurul staþiunii de lângã Lupeni, au inspirat un tânãr economist în încercarea sa de a atrage mai mulþi turiºti în zona de vacanþã. Acesta s-a dus la principalul investitor din staþiune ºi i-a propus mascota, iar Emil Pãrãu

Balaurul Atto atrage turiºti la Straja e lângã Baloo, P un alt punct de atracþie pentru

turiºtii care ajung la schi în Staþiunea Straja este mascota oficialã, Atto, un balaur colorat ºi prietenos care prinde din ce în ce mai mult. fi suportate de cetãþenii din Hunedoara ºi de economia Vãii Jiului, în special”, a spus Adrian David, membru PNL din Valea Jiului ºi reprezentant al CJ Hunedoara, unde ocupã funcþia de vicepreºedinte. Deocamdatã, circulaþia prin Defileul Jiului nu se face cu restricþii, dar drumul este degradat. Pentru cã din primãvarã se vor impune noi restricþii, politicienii sunt chemaþi sã facã front comun ca sã reducã timpul de activitate al firmei COPISA. Diana MITRACHE

Aproape nici un copil dar ºi foarte muþi turiºti nu concep sã plece din staþiune fãrã o amintire cu Atto. Fie cã a fost vorba de Festivalul Oamenilor de Zãpadã ori de serbarea prietenosului urs Baloo din Straja, mascota staþiunii s-a bucurat de

Cântare de maºini pentru Valea Jiului ã nu mai avem drumuri S deteriorate în Valea Jiului. Asta vor cei din

Consiliul Judeþean Hunedoara, care vor monta douã cântare pentru maºinile de mare tonaj, pe drumurile judeþene de la extremitãþile zonei de aici. Astfel, vor fi eliminate transporturile grele, sau amendate dacã nu respectã legislaþia. Ca sã nu mai plãteascã sume exorbitante pentru reamenajarea drumurilor judeþene, vicepreºedintele Consiliul

Judeþean Hunedoara, Adrian David a decis sã monteze douã cântare pentru maºinile de mare tonaj. Unul va fi amplasat la extremitatea esticã a zonei, spre Petrila, iar celãlalt spre Uricani. Vor fi eliminate astfel transporturile grele pe drumurile judeþene, sau, cei care vor continua sã transporte lemn, sau piatrã cu maºini de mare tonaj, vor plãti. „Ideea noastrã nu este de a pedepsi în mod categoric, pentru cã amenzile sunt mari ºi încep de la 25.000 de lei pentru asemenea abateri. Vrem sã prevenim ca acest flagel sã continue aici. Deºi nu pare o chestiune destul de gravã, vã asigur cã este, pntru cã depãºirea masei admise de 40 t pe osie pe drumurile judeþene, duce la

cedurilor, la faþa locului au fost mobilizaþi jandarmii montani din Parâng, salvamontiºtii din Petroºani, pompierii din subordinea Detaºamentului ºi echipaje SMURD, toþi pregãtiþi sã-i salveze pe cei blocaþi. Ore în ºir salvatorii specializaþi în escaladã au au scotocit întreaga zonã dar nu au reuºit sã dea de urma victimelor. În tot acest timp, la baza versantului au fost mobilizate ºi mai multe forþe formate atât din salvatori montani, poliþiºti, jandarmi cât ºi pompieri.

dat seama de ª i-aprostia fãcutã

Dupã ce au vãzut mobilizarea de forþe, unul dintre cei care a susþinut iniþial cã a vãzut ºi el vica considerat ideea foarte bunã ºi a finanºat proiectul. Aºa a apãrut dragonul Atto, un balaur care „este prietenos, haios ºi le aduce turiºtilor un zâmbet”. „Mascota de drept a Strajei este ursul Baloo. Pe timp de iarnã noi doar schimbãm rolurile. El doarme puþin mai mult când dã frigul. Turiºtii trebuie sã fie primiþi de o mascotã”, spunea tânãrul. Toate aceste atracþii fac din Straja o staþiune de succes ºi în fiecare week-end, dacã este ºi zãpadã, sunt înregistraþi mii de turiºti. Maximilian GÂNJU

distrugerea covorului asfaltic, care costã în jur de 1 milion de lei pe km, iar noi ne dorim sã salvãm sute de milioane de lei din buzunarele hunedorenilor, ca sã nu fim nevoiþi sã reparãm drumurile înainte de expirarea termenului de valabilitate”, a declarat Adrian David, vicepreºedinte CJ Hunedoara. Pe raza judeþului Hunedoara sunt cel puþin 20 de astfel de puncte de mãsurare a greutãþii maºinilor, dar Valea Jiului nu avea nici unul pânã acum. Mãsura va ajunge sã fie implementatã imediat ce se vor gãsi cele douã puncte de cântãrire ºi se are în vedere transportul greu de lemn ºi piatrã din cele douã extremitãþi ale Vãii Jiului. Diana MITRACHE

timele, a venit la salvatori ºi ºi-a nuanþat declaraþia. Acesta le-a spus cã nu a urcat nimeni la cetate de multã vreme ºi el nu a vãzut nici focul fãcut de presupusele victime ºi „nu trebuia sã se alarmeze atâta lume”. Bãrbatul le-a mai spus salvatorilor cã doi colegi de muncã, printre ei ºi cel ajuns rãnit la spital s-au îmbãtat ºi n-au mai gândit când au sunat la 112. „Petricaº, nebunul acela urcã o datã pe sãptãmânã pânã în vârf, s-a îmbãtat ºi s-a dus în vârf, a cãzut ºi s-a rupt. El a spus cã a vãzut oameni, eu nu am vãzut”, a spus bãrbatul, bãut ºi el.

Potrivit comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram, cert este cã echipele de salvatori au cãutat orice indiciu care sã ducã spre potenþialele victime, însã totul a fost în zadar iar dupã ce s-au asigurat cã nu existã nimeni în pericol, echipele au fost retrase la bazã. Deºi unul dintre ei a avut nevoie de intervenþia salvatorilor, toþi cei care au alarmat degeaba serviciile de intervenþie vor fi cercetaþi de poliþiºti ºi riscã sã fie amendaþi ºi chiar sã suporte costurile cu intervenþia. Maximilian GÂNJU

Razie la contrabandiºtii de þigãri

P

oliþiºti din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Alba au fãcut 27 de percheziþii la mai mulþi suspecþi de contrabandã cu þigãri. Doi hunedoreni sunt suspectaþi cã fãceau parte dintr-o reþea care se ocupa cu traficul ºi comercializarea de þigãri de contrabandã, iar ofiþerii din cadrul IPJ Alba, au descins, ieri, la domiciliile acestora. Acþiunea poliþiºtilor Serviciului de Investigare Criminalitãþii Economice din Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Aiud, au efectueat 27 de percheziþii la persoane bãnuite de comiterea infracþiunii de contrabandã. Percheziþiile avu avut loc la domiciliile ºi sediile unor societãþi comerciale de pe raza judeþelor Alba (8), Hunedoara (2), Mureº (5), Maramureº (6), Cluj (4) ºi Bistriþa Nãsãud (2). Anchetatorii au dus la audieri în baza unor mandate, 16 persoane bãnuite de comiterea infracþiunii de contrabandã, faptã prevãzutã de art. 270 alin. 3 lin Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României. Poliþiºtii spun cã a reieºit cã, în perioada 2014 — 2015, cele 16 persoane ar fi deþinut, transportat ºi comercializat þigarete care proveneau din contrabandã, din Republica Moldova ºi Ucraina. În urma investigaþiilor efectuate în cadrul dosarului penal, au fost confiscate peste 100.000 de þigarete provenite din contrabandã. Maximilian GÂNJU