Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 788
Cronica Vãii Jiului Luni, 1 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Abonamente pentru Straja
C
onsilierii locali din municipiul Lupeni au aprobat noul regulament privind tarifele de cãlãtorie din staþiunea montanã. Astfel, conform proiectului de hotãrâre un abonament la telegondolã pe o perioadã de 1-4 zile va costa 70 de lei pentru adulþi ºi 42 de lei pentru copii. Cel mai ieftin abonament va fi cel pentru o perioadã de 21-30 de zile ºi îi va costa pe adulþi 40 de lei/zi.
Un drum cu telegondola va fi 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copii, iar o cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, air pe copii 11 lei. Tot în cadrul aceluiaºi proiect urmeazã a se stabili ºi valoarea cãlãtoriilor cu telescaunul din Vârful Straja. Astfel, o cãlãtorie va costa 5 lei pentru adulþi ºi copii. Noile tarife vor fi practicate în perioada 1 februarie-31 martie 2015. tot în aceeaºi perioadã programul de funcþionare a telegondolei va fi de la ora 9 la 17.30. Monika BACIU
Oile din Petrila ronþãie iarbã de miliarde, iar ciobanii cer facilitãþi
C
iobanii din Petrila cer clemenþã din partea administraþiei publice pentru pãºunile licitate, astfel încât sã poatã achita prevederile contractului de închiriere. Sumele sunt exorbitante, iar oile din Petrila au ajuns sã pascã iarbã de miliarde. >>> PAGINA A 3-A
CJ Hunedoara se apucã de investiþii în Valea Jiului
C
onsiliul Judeþean Hunedoara ºi-a îndreptat atenþia spre un proiect extrem de important pentru turismul din Valea Jiului ºi în acest an ar urma sã devinã realitate. „Drumul Dracului” va fi reabilitat pentru dezvoltarea turismului în vestul zonei. De mai bine de un deceniu s-a tot discutat de modernizarea DJ 666 (Meriºor-Dealul Babii din Vulcan), însã lucrurile au rãmas la stadiul de intenþie. Ruta este extrem de importantã pentru turiºtii care vin la schi în vestul Vãii Jiului, pentru cã nu mai obligã turiºtii sã tranziteze aproape toatã regiunea pentru a ajunge la Straja. În cele
din urmã, CJ Hunedoara a decis finanþarea proiectului care vizeazã reabilitarea ºi modernizarea DJ 666, iar lucrãrile vor începe din primãvarã.
P roiect cu probleme „Începem investiþia pe Meriºor-Dealul Babii, o alternativã de a ajunge
mai repede, din zona de centru a judeþului, la Straja. Am avut întâlniri chiar luna aceasta pentru punerea în valoare a potenþialului Staþiunii Straja. Lucrãrile la drum vor începe în primãvarã, s-a licitat ºi încheiat contractul, însã existã o eroare. Acum vrem sã vedem cu o rezolvãm, nu ºtiu a cui este vina dar s-a scãpat din atenþie faptul cã în ºase locuri, pe acest drum, avem subtraversãri de magistralã de gaz. Va trebui gãsitã o soluþie suplimentarã atât financiar cât ºi de execuþie, altfel
investiþia rãmâne blocatã. Noi am promis ceva ºi cât þine de mine voi respecta, nu sunt omul care spun ceva în campanie ºi apoi patru ani fac ce vreau. Noi am vorbit în 2014 ºi hunedorenii sunt de acord, am vorbit de „România
lucrului bine fãcut!” ºi proiectul acesta trebuie sã-l tragem în zona lucrului bine fãcut”, a declarat Dorin Gligor, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, cel care are atribuþiile de preºedinte al instituþiei. „Drumul Dracului” cum mai este numit avea o importanþã majorã între Transilvania ºi Oltenia, alãturi de cel de pe Valea Oltului. Odatã finalizat oferã acces uºor cãtre Vulcan, Lupeni ºi Uricani mai ales dinspre Banat ºi centrul Transilvaniei, exact ceea ce catã turiºtii care ajung în Straja ºi Pasul Vulcan. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Minerii îi cer sprijin lui Iohannis M
inerii din Valea Jiului vor sã facã un plan de propuneri cu care sã meargã la preºedintele Klaus Iohannis, ca sã îi cearã spijin. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele s-a întâlnit sâmbãta trecutã la Lupeni, cu mai mulþi sindicaliºti din întreaga þarã, iar astãzi urmeazã sã facã o conferinþã de presã în care sã facã publice obiectivele propuse pentru viitorul apropiat. Membrii Federaþiei Naþionale Mine ºi Energie au fost sâmbãtã la Lupeni ca sã discute situaþia eco-
nomicã a energeticii din România. La final, sindicaliºtii au conceput un proiect cu care sã se ducã la Klaus Iohannis, ca sã îi cearã sprijin. „Dupã ce lucrãrile Congresului vor fi închise, vom face demersuri, pentru cã reprezentãm cei doi producãtori, Cernavodã, Uraniu, cãtre Consiliul Superior de Apãrare al þãrii ºi vom cere
preºedintelui României implicarea în a gãsi soluþii, pentru ca cei doi producãtori de energie sã poatã sã concureze cu cei care sunt facilitaþi, prin certificatele verzi, plãtite de cãtre fiecare român în parte”, a precizat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, care în aceastã dimineaþã susþine o conferinþã de presã în care prezintã concluziile acestei
Complexul Energetic Hunedoara a refuzat o bulã de oxigen
Licitaþia pentru atribuirea serviciului de termoficare ar fi trebuit sã aibã loc, joi trecutã, la Primãria Petroºani, însã la aceastã ultimã procedurã nu s-a mai prezentat nicio firmã, nici mãcar Complexul Energetic Hunedoara. Acum autoritãþile locale cautã o soluþie pentru rezolvarea acestei probleme. Ba mai mult autoritãþile solicitã intervenþia prefectului judeþului Hunedoara. „Din pãcate nu am avut nicio ofertã ºi licitaþia s-a anulat în lipsa de ofertanþi. Era a III a, puteam sã negociem direct, dar din pãcate nu s-a prezentat nicio societate comercialã. Vom vedea sãptãmâna viitoare ce soluþii vom gãsi. Eu cred cã va trebui o soluþie politicã
purtate pe seama problemelor economice generate de declinul economic al celor douã societãþi energetice, Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia. De altfel, în informarea remisã presei, se aratã cã luni, 2 februarie, Petre Nica urmeazã sã facã declaraþii pe urmãtoarele teme: - Lipsa dialogului social la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. - Lipsa unei viziuni fundamentate la nivel managerial care înfrâneazã eficientizarea activitãþii CEH.
CEH, singur în jungla energiei electrice
F
ãrã susþinere pe piaþa de energie, Complexul Energetic Hunedoara este în colaps financiar. Potrivit sindicaliºtilor, bãieþii deºtepþi din energie sunt cei care fac jocurile în sistem.
C
omplexul Energetic Hunedoara, respectiv Termocentrala Paroºeni, nu s-a prezentat la licitaþia pentru atribuirea serviciului unic de termoficare. Consiliul de administraþie a societãþii nu a aprobat acest lucru.
întâlniri. La lucrãrile Consiliului de Coordonare al Federaþiei au fost ºi minerii de la Complexul Energetic Oltenia, care sãptãmâna trecutã au protestat ºi discuþiile au fost
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
pentru cã nu este vorba doar de Petroºani. Este vorba de patru oraºe în care se mai da agent termic. Este o soluþie politicã ºi nu tehnica ºi decidenþii vor decide” a declarat Marian Popescu City Manager primãria Petroºani. Procedura de licitaþie se poate relua pornind de la faza iniþialã, asta dacã se va lua o decizie în acest sens. „Se mai poate relua licitaþia în termen legal dacã exista interes, dar dacã vedem cã nu exista nu se face”, a mai precizat sursa citatã. În urma licitaþiei ar fi trebuit stabilit operatorul unic de termoficare în Valea Jiului. La nivelul celor trei municipii din Valea Jiului funcþioneazã câte o societate de termoficare însã toate sunt în insolvenþã. Astfel se cautã soluþii pentru înfiinþarea unui sistem unic de termoficare la nivelul Vãii Jiului. Monika BACIU
Consiliul de administraþie al Complexului Energetic Hunedoara s-a întrunit sãptãmâna trecutã, iar pe ordinea de zi s-a aflat ºi analiza economicã a entitãþii. Datele financiare aratã cã societatea este în picaj, iar mãsuri de redresare concrete nu se întrevãd. “Situaþia este dezastruoasã. Sunt pierderi care depãºesc 300 de milioane de lei, pânã la data de 30 nouembrie 2014. Previziunile nu sunt unele care sã ne încânte pentru cã, Complexul lãsat în aceastã junglã a energiei electrice în care câºtigã numai bãieþii deºtepþi nu are nicio ºansã sã trãiascã ºi vom înregistra în continuare pierderi. Proiectul de buget este unul care din pãcate l-au fundamentat pe ceea ce au trecut în programul de eficientizare. Este un proiect care nu a fost discutat cu noi ºi care nu este recunoscut de organizaþia noastrã sindicalã”, a declarat Petre Nica, Presedintele Sindicatului Muntele. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara va trebui sã prezinte acest raport ºi Fondului Monetar International. Monika BACIU
- Integritatea îndoielnicã de care dã dovadã echipa managerialã care a condus la pierderea autoritãþii în actul de conducere. - Prezentarea unui plan de acþiuni sindicale pentru perioada imediat urmãtoare. Totodatã, în cadrul aceleiaºi conferinþe de presã, vor fi prezentate ºi concluziile Consiliului de Coordonare a Federaþiei Naþionale Mine – Energie care a avut loc sâmbãtã în Valea Jiului. Sindicatul Muntele este afiliat la Federaþia Naþionalã Mine-Energie. Diana MITRACHE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
C
iobanii din Petrila cer clemenþã din partea administraþiei publice pentru pãºunile licitate, astfel încât sã poatã achita prevederile contractului de închiriere. Sumele sunt exorbitante, iar oile din Petrila au ajuns sã pascã iarbã de miliarde. Contractul încheiat de ciobanii care îºi duc oile la pãscut pe pãºunile alpine prevede plata unei sume de 30% din valoarea totalã înainte de a urca cu oile la munte, pentru ca diferenþa sã fie achitatã pânã la finele anului. Numai cã suma este imensã în unele cazuri, acolo unde terenurile sunt mari, iar cei mai mulþi crescãtori de animale se bazeazã pe subvenþiile generoase achitate de APIA, dar care nu vin în prima parte a anului. Aºa cã, unii dintre ei au cerut clemenþã de la Primãria sau, mai precis sã achite sumele cãter bugetul local
Oile din Petrila ronþãie iarbã de miliarde, iar ciobanii cer facilitãþi fost câºtigatã la preþul de 2.200 de lei pe hectar.
A
pe mãsurã ce intrã tranºele subvenþiei de la APIA. Problemele au apãrut dupã licitaþia desfãºuratã anul trecut pentru pãºunile alpine. Lupta a fost atât de aprigã încât preþul terenurilor a crescut extrem de mult, ajungând chiar ºi la 3000 de lei pe un hectar. Astfel, pãºunea Dobraia, cu o suprafaþã de 254 de
hectare, a fost concesionatã pentru suma de 1.860 de lei pe hectar. Pentru pãºunea din Frunþi, cu o suprafaþã de 117 hectare, s-a oferit 2.100 de lei pe hectare, în timp ce pentru o altã pºune din zona Plai, cu o suprafaþã de 49 de hectare licitaþia a ajuns la 205 lei pe hectar. De asemenea, pãºunea Buha a
vansul care îi blocheazã
Aºa se face cã oamenii se vãd acum în imposibilitatea de a-ºi respecta clauzele din contarctul de concesiune privind avansul de 30%. Unul dintre ciobanii din zona Petrilei ar trebui sã achite doar ca avans 70.000 de lei, valoarea anualã a contractului fiind de peste 200.000 de lei, în condiþiile în care pentru un singur hectar achitã 2.100 de lei redevenþã. Aºa cã, a cerut aleºilor locali sã poatã plãti întreaga sumã la finalul anului calendaristic. „Practic, ar trebui modificatã clauza contractului de închiriere, de fapt la toate contractele de închiriere. Înainte de a urca cu oile la munte, trebuie sã plãteascã
30%, dar în timpul verii au nevoie de bani pentrua curãþa pãºunea, aºa cã solicitã ca aceºti bani sã se plãteacsã atunci când intrã cele douã tranºe de la APIA”, a explicat Toma Vãrgatu, secretarul Primãriei Petrila. Cel mai greu le este crescãtorilor de animale care au licitat pentru pãºunile aflate pe suprafeþe întinse ºi care ar avea mare nevoie de clemenþã pentru a nu-ºi îngropa afacerile. Pentru a veni în sprijinul tuturor oierilor, dar mai ales a celor acre au contracte extrem de mari de onorat, aleºii locali se gândesc sã întocmeascã un proiect de hotãrâre de consiliu prin care sã se rezolve doleanþa acestora privind plata redevenþei la final de an. Car men COSMAN-PREDA
Poliþiºtii locali ºi raþia de hranã
onsilierii locali au în sfârºit, o C Investitorii au început migraþia. De la Petroºani la Petrila decizieluat, în ceea ce priveºte acordarea eºi Primãria Petroºani pune la dispoziþia normei de hranã cãtre D eventualilor doritori 12 hectare de teren pe poliþiºtii locali din amplasamentul fostei Preparaþii Livezeni, investitorii nu numai cã nu vin aici, dar mai ºi pleacã. Cel mai recent caz este al unui producãtor de mobilã, care a decis sã-ºi mute afacerea din Petroºani în Petrila. În Petroºani, omul de afaceri Adrian Mihuþ folosea un spaþiu închiriat, în timp ce în oraºul vecin a gãsit o halã propice desfãºurãrii activitãþii, iar aleºii locali au fost de acord sã îi vândã ºi terenul adiacent. O suprafaþã de aproape 1.300 de metri pãtraþi, pentru care investitorul va
plãti 30.034 de lei, sumã care include ºi raportul de evaluare dispus în acest dosar conform legii. ªi mai existã o facilitate, dincolo de acceptul privind vânzarea terenului: investitorul poate plãti întreaga sumã o datã, ori în 24 de rate lunare cu un avans de 10% din valoareea totalã ºi o dobândã tot de 10% pe an ce se aplicã la suma rãmasã. Terenul se aflã pe amplasamentul fostei minei petrila Sud, care a
fost ecologizatã, iar trenul a fost pus la dispoziþia celor care doresc sã-ºi dezvolte aici afaceri. De câºtigat au amândouã pãrþile din aceastã tranzacþie, iar oficialii de la Petrila recunosc cã este cel mai scump teren pe care l-au vândut. În acelaºi timp, Mihuþ plãnuieºte sã se extindã. S-a mutat de la Petroºani la Petrila cu 9 angajaþi, însã sperã ca pânã la finele anului numãrul lor sã creascã. „Mi-am mutat afacerea de la Petroºani la Petrila pentru cã mi s-a pãrut mai bun spaþiul de producþie, într-o zonã industrialã care îmi oferã tot ce am nevoie. La Petroºani aveam un spaþiu închiriat”, a precizat producãtorul de mobilã.
ª
i Petroºaniul are teren în zonã industrialã. Nu îl vrea nimeni De precizat cã teren disponibil ar avea ºi municipalitatea din Petroºani, însã nimeni nu este interesat de el. Dupã mai bine de patru ani de la ecologizarea fostei
platforme industriale a Preparaþiei Livezeni din Petroºani, cu bani de la Banca Mondialã, nici un investitor nu a solicitat vreo parcelã de teren. În total sutn 12 hectare pentru care încã se poartã doar discuþii, fãrã vreun rezultat concret, asta deºi existã acces la calea feratã ori la artera rutierã principalã ºi are toate facilitãþile necesare dezvoltãrii unei afaceri.. „Domnul primar a avut câteva contacte cu investitorii. Urmeazã ca aceste discuþii sã continue ºi sã vedem dacã se concretizeazã intenþiile”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani Proiectul de închidere ºi ecologizare a Preparaþiei Livezeni, finanþat de Banca Mondialã, a fost finalizat în septembrie 2010, cu o întârziere de peste un an de zile. Locul utilajelor ºi al clãdirilor a fost luat de iarbã ºi ulterior amplasamentul a fost predat beneficiarului final, Primãria Petroºani, care sã-l punã la dispoziþia investitorilor. Car men COSMAN-PREDA
Petroºani.
Aceºtia urmeazã a primi câte 24 de lei pe zi pentru fiecare zi în care se aflã în activitate. “Proiectul referitor la acest aspect, aflat pe ordinea de zi a ultimei ºedinþe de consiliu local, a trecut aºa cum trebuia sã treacã. În sensul cã au fost respectate prevederile legale în ceea ce priveºte norma de hranã acordatã angajaþilor Poliþiei Locale. Prin urmare, fiecare poliþist local va primi câte 24 de lei pe zi pentru fiecare zi calendaristicã. Este vorba despre o reparaþie financiarã care li s-a fãcut poliþiºtilor locali care, oricum, nu au niºte salarii foarte mari”, a declarat Dorel Neag, ºef Poliþia Localã Petroºani. Poliþiºtii locali din Petroºani ar urma sã intre în posesia primilor bani acordaþi cu titlul de normã de hranã, probabil, în luna martie. Banii vor fi acordaþi retroactiv pentru lunile ianuarie ºi februarie. Mircea Mircea NISTOR
4 Actualitate
PDL s-a contopit cu PNL P
prea multã lume…
F
artidul Democrat Liberal a fuzionat, prin contopire, cu Partidul Naþional Liberal ºi la Petroºani. Prin urmare, PDL a dispãrut de pe eºichierul politic, noua formaþiune (comunã) urmând a purta denumirea de PNL. Preºedintele filialei din Petroºani a PDL, Valeriu Butulescu, este în prezent unul dintre cei doi copreºedinþi ai PNL Petroºani. Alãturi de Dorina Niþã, fostul viceprimar al municipiului Petroºani. “Dacã procesul de contopire – fuziune nu a avut loc încã, în forma juridicã definitivã, noi acþionãm, în prezent, ca un singur partid. Structural, preºedinþii celor douã formaþiuni politice au
devenit co-preºedinþi ºi avem ºedinþe comune. Suntem un singur partid – PNL, cu sigla ºtiutã ºi aºa vom funcþiona pânã la definitivarea procesului de fuziune ºi alegerea unei structuri comune de conducere”, a declarat Valeriu Butulescu, co-preºedinte PNL Petroºani. Sediul de pe strada Constructorul al “defunctului” PDL a fost ºi el eliberat, membrii fostei formaþiuni
politice mutând-se în sediul PNL. “Am venit mai aproape de centrul localitãþii. PDL nu mai existã ºi nici mãcar sigla PDL nu o mai folosim”, a mai spus Valeriu Butulescu. În parantezã fie spus, la ultimele alegeri la care a participat pe cont propriu, PDL Petroºani a obþinut un minim istoric, de doar 5,1% din voturile cetãþenilor. Deci, se poate spunes cã dispariþia PDL nu a fost regretatã de
uziunea s-a produs ºi în CJH
Liberalii au majoritatea în biroul judeþean al noului PNL, dupã ce Consiliul Naþional al PNL a aprobat ponderile de fuziune. Consiliul Naþional al PNL a aprobat hotãrârile prin care sunt înfiinþate Comitetele Executive Judeþene ºi ponderea membrilor acestora din vechiului PNL ºi fostului PDL, cele mai multe majoritãþi aparþinând celor din vechiul PNL. În judeþul Hunedoara, liberalii au în CJEX nu mai puþin de 20 de membri în timp ce PDL are mai puþin de jumãtate, respectiv 9 membri. La nivel naþional vechiul PNL are majoritate în 26 de comitete executive judeþene, în timp ce fostul PDL deþine majoritatea în alte 23 de comitete executive judeþene. Din
comitetele executive judeþene fac parte ca membri de drept parlamentarii la nivelul judeþelor. Pânã în 28 februarie, pe lângã parlamentari, ”membrii CJEX vor fi desemnaþi de fiecare partid care a fuzionat, din cadrul Biroului Politic Judeþean, respectiv Biroului Permanent Judeþean, la propunerea preºedintelui organizaþiei judeþene ºi supuºi aprobãrii în Biroul Politic Judeþean al fostului PNL ºi în Colegiul Director judeþean al fostului PDL”. Comitetul executiv judeþean este organismul de conducere mai restrâns faþã de Birourile Permanente reunite ale vechiului PNL ºi fostului PDL, fiind cel care ”organizeazã ºi conduce întreaga activitate internã a partidului la nivel judeþean între douã ºedinþe consecutive ale BPJ”. Mir cea NISTOR Maximilian GÂNJU
Caricaturi la cafenea, de ziua artistului Robert Humel
C
aricatura a generat adevãrate tragedii, dar artistul de la Petroºani Robert Humel s-a ambiþionat încã o datã sã aducã arta în cafenea. A fãcut câteva caricaturi ale unor oameni simpli, cunoscuþi în lumea ceºtilor de cafea, iar expoziþia a vernisat-o fix în ziua în care a împlinit 46 de ani. Îi urãm ºi noi La mulþi Ani! ºi mult curaj în meseria aceasta, care devine periculoasã. Ca sã faci o caricaturã, trebuie sã surprinzi un defect evident,
o umbrã de iluzie sã strãbatã dincolo de culoare ºi sã fii talentat.
Toate acestea sunt de departe atuurile lui Robert Humel, care a iniþiat seria vernisajelor în cafenea, iar cei care sunt pe simeze nici cã se supãrã, ba chiar vãd în asta un lucru bun. „Chiar sunt client fidel al cafenelei. Am fost chiar primul client al cafenelei, iar tot ce exprimã caricatura e o chestie care nu poate sã deranjeze pe mine. E doar o expresie a caricaturistului. La celãlalt vernisaj am fost ºi eu expus într-o caricaturã ºi nu m-am speriat, nu m-a deranjat”, a spus unul dintre clienþii cafenelei, în timp ce colegul de masã l-a completat: „Robert Humel face un lucru foarte bun. Adicã are talent. Se uitã la om,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
aprecizã ºi îl face exact cum apare el. E talentat ºi ne place sã îi privim lucrãrile”, a spus acesta. Despre talent nu încape îndoialã ºi aproape toþi prietenii lui din cafenea au ajuns la aceastã concluzie. „Vreau sã vã spun cã domnul director (n.r al ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani) este un tip talentat,
dotat de la naturã ºi îi merge mâna. Are ochiul format ºi lucreazã destul de bine. Pãrerea mea. Face caricaturi excelente, iar de râs, nu avem motive, dar sã zâmbim da, atunci când ne vedem în tablourile lui”, ne-a mãrturisit un alt client
caricaturizat pe simeze. Robert Humel a împlinit 46 de ani ºi, ca ºi anul trecut, s-a gândit sã-ºi invite prietenii acolo unde îi gãseºte dimineaþa - la cafea. Mai mult, a mai mizat o datã pe caricaturã, acum când meseria de caricaturist nu este una uºoarã. „Tocmai asta m-a determinat sã fac expoziþia de caricaturã. Renuþasem oarecum la idee, dar am zis cã e momentul potrivit sã fac o expoziþie, dupã cele întâmplate la Paris ºi dupã ce s-a vorbit atât de mult de caricaturã. Cred cã este un bun pretext pentru mine. E ziua mea de naºtere ºi un bun pretext sã mã întâlnesc astãzi cu prietenii. Este o expoziþie pretext”, a spus sãrbãtoritul Robert Humel. Robert Humel este iniþiatorul ideii de a aduce arta în cafenea, pentru cã, de-a lungul anilor, a vãzut cã lumea vine în numãr mic la vernisaje în sãli specializate. ªi în plus, la Petroºani nu prea avem aºa ceva, iar pereþii unei cafenele sunt ideali pentru asta. Diana MITRACHE
Hotelul lui Raj Tunaru - de vânzare pe internet
U
nul dintre cele mai mari hoteluri din judeþul Hunedoara, Hotelul Petroºani este scos la vânzare. Celebrul proprietar al acestuia, Raj Tunaru spune cã vrea sã se trezeascã dimineaþa cu sunetul mãrii, atunci când îºi motiveazã intenþia de a vinde perla hotelurilor din Valea Jiului, din anii comunismului, dar ºi cã începe pe litoral afaceri mai mari ºi vinde hotelul pe site-urile de specialitate, ca sã facã bani. Hotelul poate fi închiriat cu 10.000 de euro, ori poate fi scos la vânzare ºi depinde doar de cei care ar vrea o astfel de afacere, la cheie în Capitala Vãii Jiului. Raj Tunaru spune cã îºi mutã afacerile pe litoral, pentru cã ultimii ani din viaþã vrea sã ºi-i petreacã auzind marea
ºi cã hotelul de aici îl vinde. „Vreau sã mã mut definitiv pe litoral. În primul rând fiindcã îmi place foarte mult marea ºi îmi doresc ca ultimii ani sã mi-i petrec acolo. ªi, în al doilea rând, am un proiect foarte mare, un complex foarte scump, de 10 milioane de euro la
Mamaia ºi am nevoie de bani”, a spus Raj Tunaru, proprietarul Hotelului Petroºani. Pe site-urile de specialitate, hotelul este scos, dupã cum spune Raj Tunaru, la cheie, dar mai sunt investiþii de fãcut în el. „Are 120 de camere, 3 restaurante, baruri, frizerie, coafurã, schimb valutar, tot ce
Sentinþa pentru Drumul lui Bãsescu, amânatã
Buget de avarie la Petrila
B
P
Acest drum, în opinia celor de la Agent Green, este o arie virginã ºi ar trebui pãstratã intactã. Drumul a fost construit, dar mai sunt porþiuni ce trebuie finalizate. Lucrãrile au stagnat ani la rând, fiind început în anul 1999 când ministerul Transporturilor, condus de Traian Bãsescu a ridicat drumul forestier deteriorat la rang de drum naþional prin HG 856/18.10.1999. Primele 2 tronsoane au fost deja construite, iar de 15 ani se tot amânã lucrãrile finale. Vineri, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nu a dat, însã, sentinþa finalã ºi a amânat pronunþarea. Potrivit site-ului de specialitate, completul nr 4 a amânat cauza pentru o datã ulterioarã, ce încã nu a fost specificatã în formatul electronic. Din pãcate, chiar dacã sentinþa va fi una favorabilã, acum, în 2015 nu sunt bani alocaþi pentru continuarea lucrãrilor. Asta, deºi anul trecut s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai
Niciodatã veniturile administraþiei locale nu au fost atât de mici, lucru care îi nemulþumeºte pe edili. Banii alocaþi de la bugetul de stat sunt insuficienþi pentru buna funcþionare a administraþiei. “În ºedinþa ordinarã am aprobat bugetul local. Din pãcate în acest an prin legea bugetului, primãria Petrila a primit doar aproximativ 250 mii de lei în comparative cu anul trecut când am primit aproximativ 25 de miliarde de lei vechi. Am încercat sã acoperim toate capitolele importante din buget ca sã putem sã ne desfãºurãm activitatea. Din pãcate banii nu ne ajung decât pânã în luna iunie, iulie, dar sperãm sã gãsim soluþii ca sã putem sã ne desfãºurãm toate programele ºi proiectele pe care le avem în desfãºurare la primãria Petrila pânã la sfârºitul anului 2015. Am fãcut mai multe memorii la Ministerul Finanþelor, la Consiliul Judeþean, la Ministerul Dezvoltãrii ca
fost acum prinºi în buget, pentru cã existã acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor continuarea lucrãrilor. Situaþia este tergiversatã din 1999, iar oamenii din Valea Jiului spun cã drumul era unul forestier, în care pãdurea este tãiatã încã de prin anii 80 ºi îi acuzã pe ecologiºti cã ar fi finanþaþi sã þinã Valea Jiului izolatã. Marele vis hunedorean, acela de a lega Valea Jiului de Bãile Herculane, respectiv realizarea "drumului lui Bãsescu", cum mai este numit, aproape cã s-a stins, dupã atâtea amânãri ºi piedici. Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. De asemenea, pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Diana MITRACHE
care este mai cunoscut pentru scandalul pe care l-a provocat în SUA, unde a fãcut puºcãrie pentru o escapadã amoroasã. Raj Tunaru spune cã, dacã gãseºte cumpãrãtor, e dispus sã negocieze preþul. Hotelul Petroºani a fost construit în 1987 de Ceauºescu care vedea în Petroºani un nod turistic pentru Parâng. Raj Tunaru l-a cumpãrat, dar nu a reuºit sã-l facã un punct de atracþie pentru turiºtii din afarã, iar acum îl scoate la vânzare. Diana MITRACHE
sã primim fonduri ca sã ne putem încheia proiectele ºi sã putem funcþiona în condiþii normale, sã nu intrãm în situaþii dificile în ceea ce privesc plãþile”, a declarat Vasile Jurca viceprimarul oraºului Petrila. Din puþinul pe care îl au, autoritãþile petrilene au în vedere alocarea unor sume de bani care sã acopere toate domeniile de interes. Cei mai puþini bani au fost alocaþi funcþionãrii Primãriei. “Am alocat mai puþini bani la partea de funcþionare. Acolo banii nu ne ajung decât pe jumãtate de an. Am pus un accent mai mare pe proiectele cu cofinanþare, proiectele din fondurile europene pentru cã în acest an avem de finalizat proiectul integrat la drumuri ºi acolo am asigurat toatã cofinanþarea, ca sã nu existe probleme, cât ºi la ambulatoriu.
Mai avem de asfaltat câteva strãzi care au fost licitate anul trecut. Acolo nu ne-au ajuns banii în totalitate dar am pus în procent de 50% ºi pentru aceste lucrãri. Va fi destul de greu ºi va trebui sã gãsim noi soluþii. Este o situaþie mai delicate ºi dificilã dar sper sã o depãºim ºi sper sã gãsim înþelegere la Guvernul României, la Consiliul Judeþean, la toþi factorii de decizie”, a mai precizat sursa citatã. Veniturile Primãriei Petrila sunt în sumã de 41.452,80 mii de lei, iar cheltuielile sunt în valoare de 43.919 de mii de lei Monika BACIU
are nevoie un complex cu adevãrat comercial unic. Are 6.000 de m p terenul, cu parcare imensã, poziþie ultracentralã ºi se vinde, sau închiriazã exact cum îl vedeþi acum. Adicã, eu, peste o orã, pot pleca de aici ºi cine intrã
ugetul Primãriei Petrila a fost aprobat în ºedinþã de consiliu.
e 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie urma sã dea sentinþa definitivã în privinþa soartei Drumului Naþional 66,A aflat, dupã cum spun ecologiºtii în Parcul Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane. Ecologiºtii de la Agent Green au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului.
poate continua activitatea. Nu îi trebuie absolut nimic”, precizeazã proprietarul, care cândva a fost deputat în România, dar
4 Actualitate
PDL s-a contopit cu PNL P
prea multã lume…
F
artidul Democrat Liberal a fuzionat, prin contopire, cu Partidul Naþional Liberal ºi la Petroºani. Prin urmare, PDL a dispãrut de pe eºichierul politic, noua formaþiune (comunã) urmând a purta denumirea de PNL. Preºedintele filialei din Petroºani a PDL, Valeriu Butulescu, este în prezent unul dintre cei doi copreºedinþi ai PNL Petroºani. Alãturi de Dorina Niþã, fostul viceprimar al municipiului Petroºani. “Dacã procesul de contopire – fuziune nu a avut loc încã, în forma juridicã definitivã, noi acþionãm, în prezent, ca un singur partid. Structural, preºedinþii celor douã formaþiuni politice au
devenit co-preºedinþi ºi avem ºedinþe comune. Suntem un singur partid – PNL, cu sigla ºtiutã ºi aºa vom funcþiona pânã la definitivarea procesului de fuziune ºi alegerea unei structuri comune de conducere”, a declarat Valeriu Butulescu, co-preºedinte PNL Petroºani. Sediul de pe strada Constructorul al “defunctului” PDL a fost ºi el eliberat, membrii fostei formaþiuni
politice mutând-se în sediul PNL. “Am venit mai aproape de centrul localitãþii. PDL nu mai existã ºi nici mãcar sigla PDL nu o mai folosim”, a mai spus Valeriu Butulescu. În parantezã fie spus, la ultimele alegeri la care a participat pe cont propriu, PDL Petroºani a obþinut un minim istoric, de doar 5,1% din voturile cetãþenilor. Deci, se poate spunes cã dispariþia PDL nu a fost regretatã de
uziunea s-a produs ºi în CJH
Liberalii au majoritatea în biroul judeþean al noului PNL, dupã ce Consiliul Naþional al PNL a aprobat ponderile de fuziune. Consiliul Naþional al PNL a aprobat hotãrârile prin care sunt înfiinþate Comitetele Executive Judeþene ºi ponderea membrilor acestora din vechiului PNL ºi fostului PDL, cele mai multe majoritãþi aparþinând celor din vechiul PNL. În judeþul Hunedoara, liberalii au în CJEX nu mai puþin de 20 de membri în timp ce PDL are mai puþin de jumãtate, respectiv 9 membri. La nivel naþional vechiul PNL are majoritate în 26 de comitete executive judeþene, în timp ce fostul PDL deþine majoritatea în alte 23 de comitete executive judeþene. Din
comitetele executive judeþene fac parte ca membri de drept parlamentarii la nivelul judeþelor. Pânã în 28 februarie, pe lângã parlamentari, ”membrii CJEX vor fi desemnaþi de fiecare partid care a fuzionat, din cadrul Biroului Politic Judeþean, respectiv Biroului Permanent Judeþean, la propunerea preºedintelui organizaþiei judeþene ºi supuºi aprobãrii în Biroul Politic Judeþean al fostului PNL ºi în Colegiul Director judeþean al fostului PDL”. Comitetul executiv judeþean este organismul de conducere mai restrâns faþã de Birourile Permanente reunite ale vechiului PNL ºi fostului PDL, fiind cel care ”organizeazã ºi conduce întreaga activitate internã a partidului la nivel judeþean între douã ºedinþe consecutive ale BPJ”. Mir cea NISTOR Maximilian GÂNJU
Caricaturi la cafenea, de ziua artistului Robert Humel
C
aricatura a generat adevãrate tragedii, dar artistul de la Petroºani Robert Humel s-a ambiþionat încã o datã sã aducã arta în cafenea. A fãcut câteva caricaturi ale unor oameni simpli, cunoscuþi în lumea ceºtilor de cafea, iar expoziþia a vernisat-o fix în ziua în care a împlinit 46 de ani. Îi urãm ºi noi La mulþi Ani! ºi mult curaj în meseria aceasta, care devine periculoasã. Ca sã faci o caricaturã, trebuie sã surprinzi un defect evident,
o umbrã de iluzie sã strãbatã dincolo de culoare ºi sã fii talentat.
Toate acestea sunt de departe atuurile lui Robert Humel, care a iniþiat seria vernisajelor în cafenea, iar cei care sunt pe simeze nici cã se supãrã, ba chiar vãd în asta un lucru bun. „Chiar sunt client fidel al cafenelei. Am fost chiar primul client al cafenelei, iar tot ce exprimã caricatura e o chestie care nu poate sã deranjeze pe mine. E doar o expresie a caricaturistului. La celãlalt vernisaj am fost ºi eu expus într-o caricaturã ºi nu m-am speriat, nu m-a deranjat”, a spus unul dintre clienþii cafenelei, în timp ce colegul de masã l-a completat: „Robert Humel face un lucru foarte bun. Adicã are talent. Se uitã la om,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
aprecizã ºi îl face exact cum apare el. E talentat ºi ne place sã îi privim lucrãrile”, a spus acesta. Despre talent nu încape îndoialã ºi aproape toþi prietenii lui din cafenea au ajuns la aceastã concluzie. „Vreau sã vã spun cã domnul director (n.r al ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani) este un tip talentat,
dotat de la naturã ºi îi merge mâna. Are ochiul format ºi lucreazã destul de bine. Pãrerea mea. Face caricaturi excelente, iar de râs, nu avem motive, dar sã zâmbim da, atunci când ne vedem în tablourile lui”, ne-a mãrturisit un alt client
caricaturizat pe simeze. Robert Humel a împlinit 46 de ani ºi, ca ºi anul trecut, s-a gândit sã-ºi invite prietenii acolo unde îi gãseºte dimineaþa - la cafea. Mai mult, a mai mizat o datã pe caricaturã, acum când meseria de caricaturist nu este una uºoarã. „Tocmai asta m-a determinat sã fac expoziþia de caricaturã. Renuþasem oarecum la idee, dar am zis cã e momentul potrivit sã fac o expoziþie, dupã cele întâmplate la Paris ºi dupã ce s-a vorbit atât de mult de caricaturã. Cred cã este un bun pretext pentru mine. E ziua mea de naºtere ºi un bun pretext sã mã întâlnesc astãzi cu prietenii. Este o expoziþie pretext”, a spus sãrbãtoritul Robert Humel. Robert Humel este iniþiatorul ideii de a aduce arta în cafenea, pentru cã, de-a lungul anilor, a vãzut cã lumea vine în numãr mic la vernisaje în sãli specializate. ªi în plus, la Petroºani nu prea avem aºa ceva, iar pereþii unei cafenele sunt ideali pentru asta. Diana MITRACHE
Hotelul lui Raj Tunaru - de vânzare pe internet
U
nul dintre cele mai mari hoteluri din judeþul Hunedoara, Hotelul Petroºani este scos la vânzare. Celebrul proprietar al acestuia, Raj Tunaru spune cã vrea sã se trezeascã dimineaþa cu sunetul mãrii, atunci când îºi motiveazã intenþia de a vinde perla hotelurilor din Valea Jiului, din anii comunismului, dar ºi cã începe pe litoral afaceri mai mari ºi vinde hotelul pe site-urile de specialitate, ca sã facã bani. Hotelul poate fi închiriat cu 10.000 de euro, ori poate fi scos la vânzare ºi depinde doar de cei care ar vrea o astfel de afacere, la cheie în Capitala Vãii Jiului. Raj Tunaru spune cã îºi mutã afacerile pe litoral, pentru cã ultimii ani din viaþã vrea sã ºi-i petreacã auzind marea
ºi cã hotelul de aici îl vinde. „Vreau sã mã mut definitiv pe litoral. În primul rând fiindcã îmi place foarte mult marea ºi îmi doresc ca ultimii ani sã mi-i petrec acolo. ªi, în al doilea rând, am un proiect foarte mare, un complex foarte scump, de 10 milioane de euro la
Mamaia ºi am nevoie de bani”, a spus Raj Tunaru, proprietarul Hotelului Petroºani. Pe site-urile de specialitate, hotelul este scos, dupã cum spune Raj Tunaru, la cheie, dar mai sunt investiþii de fãcut în el. „Are 120 de camere, 3 restaurante, baruri, frizerie, coafurã, schimb valutar, tot ce
Sentinþa pentru Drumul lui Bãsescu, amânatã
Buget de avarie la Petrila
B
P
Acest drum, în opinia celor de la Agent Green, este o arie virginã ºi ar trebui pãstratã intactã. Drumul a fost construit, dar mai sunt porþiuni ce trebuie finalizate. Lucrãrile au stagnat ani la rând, fiind început în anul 1999 când ministerul Transporturilor, condus de Traian Bãsescu a ridicat drumul forestier deteriorat la rang de drum naþional prin HG 856/18.10.1999. Primele 2 tronsoane au fost deja construite, iar de 15 ani se tot amânã lucrãrile finale. Vineri, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nu a dat, însã, sentinþa finalã ºi a amânat pronunþarea. Potrivit site-ului de specialitate, completul nr 4 a amânat cauza pentru o datã ulterioarã, ce încã nu a fost specificatã în formatul electronic. Din pãcate, chiar dacã sentinþa va fi una favorabilã, acum, în 2015 nu sunt bani alocaþi pentru continuarea lucrãrilor. Asta, deºi anul trecut s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai
Niciodatã veniturile administraþiei locale nu au fost atât de mici, lucru care îi nemulþumeºte pe edili. Banii alocaþi de la bugetul de stat sunt insuficienþi pentru buna funcþionare a administraþiei. “În ºedinþa ordinarã am aprobat bugetul local. Din pãcate în acest an prin legea bugetului, primãria Petrila a primit doar aproximativ 250 mii de lei în comparative cu anul trecut când am primit aproximativ 25 de miliarde de lei vechi. Am încercat sã acoperim toate capitolele importante din buget ca sã putem sã ne desfãºurãm activitatea. Din pãcate banii nu ne ajung decât pânã în luna iunie, iulie, dar sperãm sã gãsim soluþii ca sã putem sã ne desfãºurãm toate programele ºi proiectele pe care le avem în desfãºurare la primãria Petrila pânã la sfârºitul anului 2015. Am fãcut mai multe memorii la Ministerul Finanþelor, la Consiliul Judeþean, la Ministerul Dezvoltãrii ca
fost acum prinºi în buget, pentru cã existã acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor continuarea lucrãrilor. Situaþia este tergiversatã din 1999, iar oamenii din Valea Jiului spun cã drumul era unul forestier, în care pãdurea este tãiatã încã de prin anii 80 ºi îi acuzã pe ecologiºti cã ar fi finanþaþi sã þinã Valea Jiului izolatã. Marele vis hunedorean, acela de a lega Valea Jiului de Bãile Herculane, respectiv realizarea "drumului lui Bãsescu", cum mai este numit, aproape cã s-a stins, dupã atâtea amânãri ºi piedici. Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. De asemenea, pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Diana MITRACHE
care este mai cunoscut pentru scandalul pe care l-a provocat în SUA, unde a fãcut puºcãrie pentru o escapadã amoroasã. Raj Tunaru spune cã, dacã gãseºte cumpãrãtor, e dispus sã negocieze preþul. Hotelul Petroºani a fost construit în 1987 de Ceauºescu care vedea în Petroºani un nod turistic pentru Parâng. Raj Tunaru l-a cumpãrat, dar nu a reuºit sã-l facã un punct de atracþie pentru turiºtii din afarã, iar acum îl scoate la vânzare. Diana MITRACHE
sã primim fonduri ca sã ne putem încheia proiectele ºi sã putem funcþiona în condiþii normale, sã nu intrãm în situaþii dificile în ceea ce privesc plãþile”, a declarat Vasile Jurca viceprimarul oraºului Petrila. Din puþinul pe care îl au, autoritãþile petrilene au în vedere alocarea unor sume de bani care sã acopere toate domeniile de interes. Cei mai puþini bani au fost alocaþi funcþionãrii Primãriei. “Am alocat mai puþini bani la partea de funcþionare. Acolo banii nu ne ajung decât pe jumãtate de an. Am pus un accent mai mare pe proiectele cu cofinanþare, proiectele din fondurile europene pentru cã în acest an avem de finalizat proiectul integrat la drumuri ºi acolo am asigurat toatã cofinanþarea, ca sã nu existe probleme, cât ºi la ambulatoriu.
Mai avem de asfaltat câteva strãzi care au fost licitate anul trecut. Acolo nu ne-au ajuns banii în totalitate dar am pus în procent de 50% ºi pentru aceste lucrãri. Va fi destul de greu ºi va trebui sã gãsim noi soluþii. Este o situaþie mai delicate ºi dificilã dar sper sã o depãºim ºi sper sã gãsim înþelegere la Guvernul României, la Consiliul Judeþean, la toþi factorii de decizie”, a mai precizat sursa citatã. Veniturile Primãriei Petrila sunt în sumã de 41.452,80 mii de lei, iar cheltuielile sunt în valoare de 43.919 de mii de lei Monika BACIU
are nevoie un complex cu adevãrat comercial unic. Are 6.000 de m p terenul, cu parcare imensã, poziþie ultracentralã ºi se vinde, sau închiriazã exact cum îl vedeþi acum. Adicã, eu, peste o orã, pot pleca de aici ºi cine intrã
ugetul Primãriei Petrila a fost aprobat în ºedinþã de consiliu.
e 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie urma sã dea sentinþa definitivã în privinþa soartei Drumului Naþional 66,A aflat, dupã cum spun ecologiºtii în Parcul Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane. Ecologiºtii de la Agent Green au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului.
poate continua activitatea. Nu îi trebuie absolut nimic”, precizeazã proprietarul, care cândva a fost deputat în România, dar
6 Administratie
HOTÃRÂREA Nr.11/2015 privind aprobarea blocãrii roþilor autovehiculelor oprite sau staþionate neregulamentar pe partea carosabilã a drumurilor publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al Municipiului Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 14 voturi “Pentru” ºi 3 voturi “Împotrivã” Consiliul local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Nota de fundamentare a Primarului Municipiului Lupeni prin care propune adoptarea unor mãsuri de blocare a roþilor autovehiculelor oprite sau staþionate neregulamentar pe partea carosabilã a drumurilor publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al Municipiului Lupeni; Analizând Raportul compartimentului de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local al Municipiului Lupeni; Þinând cont de prevederile: - HG nr. 147/ 1992 privind blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea ºi eliberarea autovehiculelor sau remorcilor staþionate neregulamentar pe drumurile publice; - art. 64 ºi 128 lit. „g” din O.U.G. nr. 195/ 2002 privind circulaþia pe drumurile publice, republicatã, cu modificãrile ulterioare; Legii nr. 213/ 1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia; - art. 7 lit. „h” din Legea nr. 155/ 2010 a poliþiei locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. "c" ºi "d", alin. (6), precum ºi ale alin. (9) precum ºi ale art.45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. l. – (1) Se aprobã, ca mãsurã complementarã a con-
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
travenþiei la codul rutier, blocarea roþilor autovehiculelor oprite sau staþionate neregulamentar pe partea carosabilã a drumurilor publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al Municipiului Lupeni. (2) Constatarea ºi dispunerea blocãrii roþilor potrivit prevederilor articolului 1 alin. (1) al hotãrârii se va dispune de cãtre agenþii cu atribuþii în domeniul circulaþiei pe drumurile publice din cadrul Poliþiei locale a Municipiului Lupeni, în baza notei de constatare emise de aceºtia. (3) Copia Notei de constatare emise de agentul constatator va fi lipitã pe parbrizul autovehiculului sau pe geamul uºii stânga faþã. (4) Blocarea roþilor se va face prin montarea unor dispozitive de blocare omologate, pe roata stânga faþã, pentru a fi uºor observate de conducãtorul auto, astfel încât sã nu producã defecþiuni tehnice vehiculului blocat sau sa afecteze caroseria acestuia. Art. 2 – (1) Deblocarea roþilor autovehiculelor oprite sau staþionate neregulamentar pe partea carosabilã a drumurilor publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al Municipiului Lupeni se dispune de cãtre agenþii cu atribuþii în domeniul circulaþiei pe drumurile publice din cadrul Poliþiei locale a Municipiului Lupeni, în baza chitanþei de achitare a tarifului de deblocare în cuantum de 400 lei. (2) În cazul staþionãrii autovehiculului cu dispozitivul montat mai mult de 24 de ore se va achita o taxã de ocupare a domeniului public/ privat al Municipiului Lupeni în cuantum de 50 lei/ zi. (3) Sumele prevãzute ºi încasate potrivit prevederilor articolul 2 alin. (1) ºi (2) fac venit la bugetul local al Municipiului Lupeni putând fi achitate la oricare dintre casieriile Primãriei Municipiului Lupeni. (4) Împotriva mãsurii de blocare a roþilor autovehiculelor oprite sau staþionate neregulamentar pe partea carosabilã a drumurilor publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al Municipiului Lupeni, ca mãsurã complementarã a contravenþiei la codul rutier, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data aducerii
la cunoºtinþã. Art. 3 – Sunt exceptate de la blocarea roþilor autovehiculele aflate în misiuni aparþinând poliþiei, jandarmeriei, serviciului de ambulanþã, Ministerului Apãrãrii Naþionale, I.S.U., (SMURD), Salvamont, Pompierii Lupeni precum ºi a celor de salubritate sau care desfãºoarã activitãþi pentru servicii publice în caz de intervenþie. Art. 4 – (1) Primarul Municipiului Lupeni este împuternicit sã aprobe modelele de formulare necesare aplicãrii prevederilor prezentei hotãrâri întocmite conform legislaþiei în vigoare de cãtre Poliþia Localã a Municipiului Lupeni. (2) Poliþia Localã a Municipiului Lupeni împreunã cu Serviciul de Transport din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni vor elabora dupã consultarea Serviciului Poliþiei Rutiere a Poliþiei Municipale Lupeni, un regulament privind ridicarea autovehiculelor oprite sau staþionate neregulamentar pe partea carosabilã a drumurilor publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al Municipiului Lupeni care va fi supus aprobãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni. Art. 5 – Se revocã Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 109/ 2013 privind completarea Hotãrârii Consiliului local Lupeni nr. 102/ 2013 privind stabilirea unor mãsuri de îmbunãtãþire ºi fluidizare a traficului rutier în Staþiunea Turisticã Straja Lupeni. Art. 6 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni prin Aparatul de specialitate al acestuia iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 27 ianuarie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞà Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZà – SECRETAR - Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
Spitalul Vulcan – Pius Brânzeu
Nu plãtesc impozit
pitalul din Vulcan ar trebui sã poarte S numele lui Pius Brânzeu,
P
ilustrã personalitate medicalã, care s-a nãscut în acest oraº.
Propunerea a venit din partea preºedintelui Clubului de ªah din localitate, Dorel ªchiopu, care a înaintat un document cãtre consiliul local, însã, primarul Gheorghe Ile spune cã va analiza oferta, aceasta nefiind unica idee în acest sens. Unitatea medicalã de la Vulcan ar putea sã poarte numele celui care a fost Pius Brânzeu. Asta, chiar dacã numele nu este foarte cunoscut în Valea Jiului, însã, cel care a venit cu idee, ne explicã de la ce a pornit. „A fost mare chirurg ºi-a luat doctoratul în Franþa, a performat la cel mai înalt nivel ºi a fost medaliat de Statul francez. A fost medic pe linia I pe front ºi decorat cu Virtutea Militarã. A fost un eminent profesor,
fiind chiar rector al Universitãþii de medicicã ºi Farmacie din Timiºoara, a fost un mare iubitor de ºah ºi este considerat mentorul ºahului Timiºoarean, fiind totodatã preºedintele Federaþiei Române ºi ªah ”, a explicat Dorel ªchiopu, preºedinte la Secþia de ªah din Vulcan. Pius Brânzeu s-a nãscut în 25 ianuarie 1911 în Vulcan, iar pentru asta, Dorel ªchiopu crede cã spitalul ar putea sã-i poarte numele, lucru cu care primarul Gheorghe Ile este de acord în principiu. ”Noi am dorit mai demult ca sã schimbãm numele spitalului. Sunt puse 3 obiective pentru denumirea spitalului Vulcan. O sã analizãm, pentru cã este vorba despre doctorul Gurtavenco,
ªi iarna se lucreazã dar, mai „încetunel”
D
eºi este iarnã, în campusul studenþesc din Petroºani se lucreazã. Mai exact, la anveloparea cãminului numãrul 4. În rest, þinând cont de perioada sezonului rece, alte lucrãri nu se mai efectueazã decât pe “interior”. Anul trecut, însã, au fost reamenajate baza sportivã dar ºi câteva dintre cãminele aparþinãtoare universitãþii. “În momentul de faþã, avem un master-plan aflat în curs de implementare. Þinând cont de faptul cã este abia începutul de an dar ºi de condiþiile meteorologice nu prea facem investiþii pe exterior ci, doar, pe interior. Gen zugrãveli sau
O sãptãmânã de vacanþã, dar nu pentru toþi elevii
Î
n perioada 31 ianuarie – 8 februarie elevii se aflã în vacanþã. De aceastã datã este vorba despre vacanþa intersemestrialã care va dura timp de o sãptãmânã de zile. Totuºi, chiar ºi în aceastã perioadã, unele unitãþi ºcolare au programate o serie de examene. “marea majoritate a elevilor sunt în
care a ºi lucrat aici la noi, pentru cã este unul dintre specialiºtii care acum este la Arad, dar este vorba ºi despre Pius Brânzeu ºi, desigur, Sfânta Varvara, care este o altã denumire luatã în calcul”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Propunerea pentru ca Spitalul din Vulcan sã poarte numele lui Pius Brânzeu a fost depusã la primãrie în sãptãmâna trecutã, iar fostul consilier local Dorel ªchiopu mizeazã pe ideea lui. Asta pentru cã o astfel de personalitate meritã cinstitã în oraºul natal de unde a dus faima României peste hotare.
reparaþii curente, atât la cãmine cât ºi la spaþiile de învãþãmânt. Pe toate acestea încercãm sã le menþinem la un anumit confort, pentru toþi studenþii ºi cadrele didactice, de fapt pentru toþi membrii comunitãþii academice. Sperãm ca în acest an sã finalizãm izolarea exterioarã a cãminelor ºi a celorlalte spaþii de învãþãmânt din campusul studenþesc din Petroºani. Asta, în timp, toate acþiunile fãcând parte dintr-un program mai amplu de investiþii”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ în cadrul Universitãþii Petroºani. În acest an, vor fi demarate noi lucrãri de investiþii, banii necesari urmând a veni din fonduri proprii, de la Ministerul Educaþiei sau din accesarea unor programe europene. Mir cea NISTOR vacanþã dar mai avem câteva clase care, în aceastã sãptãmânã, se aflã în practicã, aºa-numitã, comasatã. Aceste ore nu pot fi introduce în orarul normal, de aceea elevii vor veni ºi în vacanþã la ºcoalã. De luni vor începe ºi examenele la ºcoala de maiºtri, mai exact examenele de certificare a competenþelor profesionale, nivel 5”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Semestrul al II-lea va începe luni, 9 februarie, anul ºcolar urmând a se încheia pe 19 iunie. Urmãtoarea vacanþã este programatã pentru perioada 11 – 19 aprilie 2015. Mircea Mircea NISTOR
ensionarii din oraºul Petrila care au peste 70 de ani ºi al cãror venit este de 850 de lei lunar vor fi scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor locale. Cei care se încadreazã în aceastã categorie trebuie sã se adreseze autoritãþilor locale. “Am aprobat ca ºi anul trecut scutirea de la plata impozitelor a per-
Diana MITRACHE
Încep noi cursuri de calificare
D
in februarie, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani, vor demara 6 noi cursuri de calificare. Dintre acestea, douã, sunt destinate montatorilor de tâmplãrie PVC ºi aluminiu, respectiv lucrãtorilor comerciali ºi vor fi organizate de cãtre Agenþia Judeþeanã pentru
0735.183175
soanelor care au împlinit vârsta de 70 de ani ºi nu au un venit mai mare pe membru de familie de 850 de lei”, a declarat Vasile Jurca viceprimarul oraºului Petrila. Pânã acum, zeci de pensionari au depus cerere pentru a fi scutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor locale. “Avem cerere depusã de la 40 de persoane ºi în cursul anului pot depune toþi cei care îndeplinesc aceste criterii. Cei care în urma hotãrâri de consiliu ºtiu cã pot ºi se încadreazã în criterile stabilite de noi”, a mai declarat Jurca. Bugetul administraþiei va fi afectat într-o oarecare mãsurã de aceastã decizie având în vedere faptul cã pensionarii sunt cei mai buni contribuabili. Anul trecut, gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor a fost de peste 90 de procente. Monika BACIU
Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Asta, graþie unui program bazat pe fonduri europene. La începutul anului rata ºomajului în judeþul Hunedoara era de 6,43%. Comparativ, însã, cu perioada similarã a anului trecut aceasta s-a redus cu 1,62 procente. În prezent, în judeþ, sunt înregistrate circa 12.500 de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. Cei mai mulþi ºomeri locuiesc în Brad, Petroºani (1.461) ºi Orãºtie. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015
Henþ cu mâna fotbal, printre acestea PE fiind vechi ºi cunosnume în fotbalul MUCHIE cute românesc: U.T.A., Galaþi, Gloria DE CUÞIT Dunãrea Bistriþa sau F.C.M. Au început federalii sã taie în carne vie. Sãptãmâna trecutã, Comitetul Executiv al F.R.F. a decis dezafilierea a nu mai puþin de 11 echipe de
Reºiþa ºi-au pierdut identitatea definitivã. Aºadar, în cazul U.T.A.-ei sau al F.C.M. Reºiþa, locul lor este luat acum de douã clone numite
„U.T.A. Bãtrâna Doamnã”, în Liga a III-a ºi „Metalul” Reºiþa în Liga a II-a, dar care, din punct de vedere al palmaresului, nu mai au treabã cu vechile denumiri. Dacã privim tabloul ultimelor dispariþii, sã zicem de vreo zece ani încoace, e dezastru: Voinþa Sibiu, F.C. Drobeta Tr. Severin, F.C. Vaslui, Internaþional
Curtea de Argeº, U.M. Timiºoara, „Poli” Timiºoara, Progresul Bucureºti, Politehnica Iaºi, Victoria Brãneºti, iatã, sunt numai câteva dintre vechile echipe dispãrute. În Valea Jiului au fost „rase” Minerul Bãrbãteni, Minerul Aninoasa sau Minerul Lupeni, echipe care au reprezentat, cândva, ceva în fotbal.
Aniversare
1 februarie, ziua în care s-au nãscut douã glorii ale fotbalului din Valea Jiului, Victor Gabor ºi Carol Creiniceanu
1
februarie este data la care, dacã ar mai fi trãit, douã mari glorii ale Vãii Jiului ar fi putut sã împlineascã vârste venerabile: Victor Gabor 83 de ani, Carol (Piu) Creiniceanu 76 ani.
V
Fiu de miner, Victor (Gabi) Gabor s-a nãscut la Aninoasa, pe 1 februarie 1932. A apãrut în fotbal în echipa de „pitici” a Minerului Aninoasa la vârsta de 13 ani, când la o selecþie a copiilor „de pe Vale-n sus ºi de pe Vale-n jos”, fãcutã de antrenorul Cibi BraunBogdan, s-a remarcat ºi micuþul Victor Gabor. Sub bagheta sa (ºi a lui Teodor Bulea), Victor Gabor a
1963, când a devenit antrenor la diferite nivele în Valea Jiului. Într-un top al tuturor timpurilor legat de echipa Jiul, Victor gabor ocupã locul 15 ca numãr de jocuri în Divizia „A” cu 167 meciuri, iar la golgeteri, locul 6, cu 42 goluri marcate. În urmã cu câþiva ani, Victor Gabor s-a stins din viaþã.
arol Creiniceanu, olimpicul de la C Osaka
Un punct comun al celor doi, ambii s-au nãscut în Valea Jiului, au jucat mulþi ani aici, ajungând pânã la nivelul echipelor Naþionale.
ictor Gabor, descoperit de marele Cibi Braun-Bogdan
Jiul Petroºani este ºi ea pe lista pacienþilor în comã, nici nu mai ºtim exact dacã actualul C.S.M. Jiul mai are vreo treabã cu istoria de 96 de ani a echipei. Bine cã deocamdatã nu suntem pe lista neagrã a dezafilierii federale.
PIU CREINICEANU, la 25 de ani, în tricoul Stelei evoluat excelent, ajungând la 16 ani (în anul 1948) sã joace în prima echipã a Aninoasei, printre colegii acelor ani fiind Dan Cocotã, fraþii Matei, Valea sau Kucko. Pe linie profesionalã s-a calificat ca lãcãtuº, iar în fotbal se remarca prin loviturile libere, impecabil executate. În 1952 face pasul la Jiul Petroºani, adus de antrenorul Vasile Lazãr, o echipã cu atacanþi puternici precum Pingerth, Guþã Tãnase, Cricovan sau Szoke. Deºi cu o talie
scundã, Victor Gabor se impune prin inteligenþã în joc în urmãtorii 11 ani fiind titular la Jiul pe postul de inter dreapta. Se impune din primul sezon, 1952, când înscrie patru goluri. Calitãþile sale de marcator vor atinge apogeul în 1956, când Victor Gabor devine golgeterul Jiului cu 7 goluri în Divizia „A”, ispravã reedidatã cu acelaºi numãr de goluri în sezonul 1958-59.
C
u doi jiuliºti la lot
În ianuarie 1953, alãturi de colegii sãi Crâsnic ºi Paraschiva, va fi selecþionat în echipa Naþionalã a României B, jucând la Berlin cu selecþionata capitalei germane. Va juca cu echipa României B într-un 1-0 la Lodzlin cu Polonia, în 1955, el fiind autorul golului, ºi într-un meci cu Grecia în 1958. A abandonat fotbalul în
Cel mai mare fotbalist pe care l-a dat Lupeniul, Carol (Piu) Creiniceanu, s-a nãscut pe 1 februarie 1939. Va începe fotbalul la 10 ani, urmând pasiunea tatãlui sãu, Francisc Creiniceanu, fotbalist de renume în anii `30. Va juca la Minerul Lupeni de la copii ºi juniori, pânã la echipa mare, contribuind ºi
echipa Naþionalã, unde va juca într-un numãr de 13 meciuri. În anul 1964 va participa la Jocurile Olimpice din Japonia, acesta fiind momentul de vârf al carierei sale.
M
arginalizat pentru sora din Grecia
Întreaga carierã a lui Piu Creiniceanu (care a jucat la Steaua pânã la 31 de ani) a stat sub semnul modestiei, acceptând viaþa aºa cum a fost. Un moment de cumpãnã a fost atunci, la final de carierã, când a fost mereu persecutat de sistemul comunist a lui Ceauºescu, pentru faptul cã sora sa se stabilise în Grecia. Dupã abandonarea fotbalului, a activat ca antrenor la mai multe echipe (Metalul Bucureºti, Mecanicã Finã
CREINICEANU (în medalion) la Jocurile Olimpice din Japonia (19640, alãturi de colegii sãi E. PETRU, PÂRCÃLAB, JENEI ªI PETESCU el la marea performanþã din 1959 a echipei, promovarea în Divizia „A”. În 1961 va pleca la Steaua, unde va juca timp de zece ani, aici având o prodigioasã carierã, încununatã de un titlu naþional ºi câºtigarea de ºase ori a Cupei României. S-a impus ca o extremã stânga, îmbinând stilul clasic cu cel modern, ajungând ºi în
Bucureºti, A.S.A. Mizil, secund la Steaua ºi la Jiul), dar secolul XXI l-a readus lângã marea sa dragoste, Minerul Lupeni, unde a activat la centrul de copii ºi juniori sau la seniori, pânã când o boalã nemiloasã l-a smuls dintre cei vii în anul 2012.
Paginã realizatã de Genu TUÞU