Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 801
Cronica Vãii Jiului Joi, 19 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Aninoasa are cel mai bun buget
A
dministraþia localã de la Aninoasa are cel mai bun buget din ultimii zeci de ani. Dupã ce anul trecut a fost caracterizat de probleme financiare grave, localitatea fiind prima din þarã care a intrat în insolvenþã, acum edilii locali au motive de bucurie. Dupã rezolvarea problemelor de ordin financiar, odatã cu ieºirea din insolvenþã, Aninoasa are un buget structurat pe creºteri. “Este unul dintre cele mai bogate bugete din Vale ºi cu certitudine pentru noi este cel mai bun pe care îl cunosc eu ºi este printre cele mai bune care au fost la Aninoasa vreo datã”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul oraºului Aninoasa. Edilii locali ne spun care capitole au primit cei mai mulþi bani. În principal, se doreºte asfaltarea tuturor strãzilor din localitate. “Banii au fost împãrþiþi
în mod corect ºi obiectiv pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru strãzile principale care duc la obiectivele care ne aduc bani ºi pentru strãzile pe care locuiesc cetãþenii Aninoasei, strãzi care nu au fost rehabilitate practice niciodatã. Am prins niºte bani pentru studile de fezabilitate pentru proiecte pentru strãzi, pentru reabilitãri de clãdiri, pentru acoperiºuri la anumite clãdiri ºi locuinþe”, a mai spus sursa citatã. Bani la bugetul local vin ºi de la populaþie care de ceva imp a început sã îºi plãteascã dãrile. “Încasãrile au început sã fie constante ºi începând cu anul 2012. lumea încã a început sã se obiºnuiascã mai facem ºi somaþii ºi încercam sã facem executãri în limita legii”, a conchis Albescu. Aninoasa a fost prima localitate din þarã care a intrat în insolvenþã. Cu ajutor guvernamental, edilii au rezolvat problema, iar acum începe redresarea. Monika BACIU
Razie la hoþii de curent
J
andarmii au luat la periat mai multe cartiere din Valea Jiului, unde localnicii furã curent. La Vulcan au descins în Dallas, iar în alte douã locaþii au acordat spijin angajaþilor ENEL din Petroºani ºi Lupeni.
Sindicaliºtii ºi noua conducere CEH, front comun
L
iderii de sindicat, dar ºi noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara fac front comun pentru salvarea societãþii. Dupã mult timp în care a existat un rãzboi declarat între cele douã pãrþi, acum odatã cu numirea lui Constantin Jujan, în fruntea CEH linia dialogului social pare sã intre pe un fãgaº normal. >>> PAGINA A 3-A Cartierul Dallas din Vulcan pare raiul hoþilor de curent electric. Stâlpii sunt înþesaþi de fire care curg pe trotuar, dar care seara sunt montate direct pe stâlp ºi oamenii se conecteazã fãrã probleme. Localnicii se tem sã îi apostrofeze ºi chiar sã povesteacã despre asta. „Se urcã noaptea pe stâlp ºi se leagã direct. Toate firele astea cãzute jos pot sã aibã curent pe ele. Se urcã sus ºi le conecteazã ºi cine îndrãzneºte sã le zicã ceva? Aºtia fac crimã, dacã te bagi”, spune un bãrbat din zonã.
O altã femeie ne explicã cum procedeazã hoþii. „I-am gãsit sus pe casa scãrii, urcaþi ºi acolo s-au cuplat direct în casã. Cine îndrãzneºte sã le zice ceva? I-am vãzut pe geam, cã stãm aici deasupra de casa scãrilor, dar nu ne-am bãgat”, ne explicã femeia. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan recunoaºte care este situaþia în acel cartier, dar pune totul pe seama sãrãciei în care trãiesc oamenii. Din acest cartier au fost sãltaþi mai mulþi localnici, bãnuiþi cã furau curent. „Au fost jandarmii la un
furt de curent în Micro 3 B. Au verificat niºte sesizãri. Au plecat dupã verificãri ºi aºteptãm sã vedem ce se întâmplã cu persoanele respective. În cartier sunt foarte mulþi oameni care nu au iluminat, încãlzire sau apã, fiind un cartier cu probleme majore”, susþine Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Raziile jandarmilor, care au însoþit angajaþii ENEL au avut loc ºi la Petroºani, dar ºi în vestul Vãii Jiului la Lupeni ºi Uricani. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Euro, la maximul ultimelor trei sãptãmâni
M
enþinerea aversiunii faþã de risc a avut ca efect deprecierea leului faþã de euro ºi dolar. Cursul euro a crescut de la 4,4480 la 4,4501 lei, valoare care reprezintã maximul ultimelor trei sãptãmâni. O medie mai ridicatã, de 4,4585 lei, a fost înregistratã în 28 ianuarie. Piaþa valutarã s-a deschis direct pe apreciere pentru euro, la 4,45 lei, dupã care acesta a crescut la maximul de 4,46 lei. Tranzacþiile care au urmat au readus
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015 cotaþiile spre 4,45 lei, minimul fiind de 4,4490 lei, astfel cã la ora 14:00 trasferurile se realizau la 4,4480 – 4,4510 lei. Evoluþia leului faþã de euro este condiþionatã de percepþia pieþelor faþã de acordul care ar trebui încheiat între statele din zona euro ºi Grecia, care are ar trebui finalizat mâine. Cursul dolarului american a crescut de la 3,9052 la 3,9079 lei, mai jos cu 9 bani faþã de maximul istoric de 3,9980 lei înregistrat în 23 ianuarie. Media francului elveþian a coborât de la 4,1895 la 4,1623 lei, ca efect al menþinerii euro în jurul nivelului de 1,07 franci/euro. Cursul de ieri este mai mare cu 11,2%
faþã de cel înregistrat în 14 ianuarie, cu o zi înainte de decizia Bãncii Naþionale a Elveþiei de a renunþa la plafonul de 1,20 franci/euro, care era valabil din septembrie 2011. Monedele din regiune aveau o evoluþie faþã de asemãnãtoare faþã de euro. Cea polonezã se deprecia la 4,184 – 4,20 zloþi iar cea maghiarã la 307,3 – 308,9 forinþi. Perechea euro/dolar cobora ieri la 1,1360 – 1,1416 dolari, investitorii temându-se cã nu se va ajunge la un nou acord între Atena ºi creditorii sãi sunt instituþionali sau privaþi. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00
CAS-CASS pentru toate persoanele fizice care realizeazã venituri Contribuþiile de asigurãri sociale ºi cele de sãnãtate vor fi impuse la platã tuturor persoanelor fizice care realizeazã venituri, iar din 2017 cota de asigurãri sociale va scãdea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât ºi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal. Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunarã de calcul a CAS ºi CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 ºi
introducerea obligaþiei de platã a CAS ºi CASS pentru toate persoanele fizice care realizeazã venituri. Ulterior, din ianuarie 2017, este prevãzutã reducerea contributiei de asigurãri sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, ºi la angajator, de la 15,8% la 13,5%. Mãsurile vor diminua încasãrile la buget cu 5,2 miliarde lei în 2016, dar vor antrena ºi venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din TVA, contribuþii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei creºteri anticipate a locurilor de muncã, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.
Atenþie la alergenii de pe etichetele produselor!
Asociaþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor ºi Promovarea Programelor ºi Strategiilor din România – Info Cons a lansat campania de educare a populaþiei „Citeºte eticheta”, ce se va desfãºura în perioada 16 – 23 februarie 2015. O directivã a Comisiei Europene intratã în vigoare la sfârºitul anului trecut obliga producãtorii de produse alimentare sau nealimentare sã specifice pe etichetã o serie de informaþii. Directiva stabileºte principii generale privind etichetarea alimentelor, dar prevede ºi cerinþe specifice care includ: - o prezentare mai clarã ºi armonizata a alergenilor în lista ingredientelor care intrã în componenþa produselor alimentare preambalate; - informaþii obligatorii privind alergenii conþinuþi de produsele alimentare care nu sunt preambalate, inclusiv în cazul restaurantelor ºi al cafenelelor etc.; Reprezentanþii InfoCons au lansat o campanie de informare a consumatorilor din Bucureºti, atât prin panouri publicitare, cât ºi cu echipe mobile, care se vor deplasa cu maºini ºi pe biciclete.
Inflaþia, în ianuarie 2015, la 0,4% Conform Institutului Naþional de Statisticã (INS), mãsurate prin indicele preþurilor de consum (IPC), preþurile au fost mai mari, în medie, cu 0,4% în luna ianuarie 2015 comparativ cu luna decembrie 2014, acelaºi procent fiind consemnat ºi faþã de luna ianuarie 2014. Ca la fiecare început an, Statistica modificã ºi ponderile mãrfurilor ºi serviciilor în IPC. Noile ponderi par sã arate cã românii încep sã o ducã
mai bine. Creºterea medie a preþurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015) faþã de precedentele 12 luni (februarie 2013 – ianuarie 2014), calculatã pe baza IPC, este de 1,0%. În ianuarie 2015 faþã de decembrie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,69%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 2,2%, iar preþul mãrfurilor nealimentare s-a majorat cu 0,56%. Faþã de decembrie 2014, cel mai mult s-au scumpit alte legume (6,26%), fructele proaspete (2,70%) ºi electricitatea (4,75%), iar cel mai mult s-au ieftinit combustibilii (-2,49%).
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CURS DE PRIM AJUTOR organizat în baza legii Crucii Roºii Române nr. 139/1995 ºi 524/2004 art. 11 lit. K: durata cursului este de 12 ore. z la terminarea cursului se elibereazã ”Certificat de acordare a primului ajutor însoþit de legitimaþie ” care este valabil pe întreg teritoriul U.E. z cursul se defãºoarã la sediul subfilialei de Cruce Roºie Petroºani ( Petroºani Str. Avram Iancu nr. 12) sau dupã caz în spaþii puse la dispoziþie de beneficiar. z fiecare beneficiar va benificia de un suport de curs Preþ: 160 Lei/persoanã din care 10 lei cotizaþia de membru pe timp de un an Prelungirea valabilitãþii unui certificat se face în urma unui curs de reevaluare cu durata de 6 ore Instruiþi-vã personalul pentru acordarea primului ajutor la Crucea Roºie Petroºani ºi ve-þi contribui ºi dumneavoastrã alãturi de Crucea Roºie la alinarea suferinþei semenilor noºtri aflaþi în dificultatea sau în situaþii de crizã. z
Informaþii ºi programãri : tel. 0765733995 sau 0729534454 e-mail: crucearosie_petrosani@yahoo.com www.facebook.com crucearosie_petrosani
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015
Sindicaliºtii ºi noua conducere CEH, front comun
L
iderii de sindicat, dar ºi noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara fac front comun pentru salvarea societãþii. Dupã mult timp în care a existat un rãzboi declarat între cele douã pãrþi, acum odatã cu numirea lui Constantin Jujan, în fruntea CEH linia diaologului social pare sã intre pe un fãgaº normal. Ministrul Energiei, are deschidere faþã de Complexul Energetic Hunedoara. Constantin Jujan este noul director general al societãþii energetice din judeþul Hunedoara. Avizarea acestuia s-a realizat în cadrul ºedinþei Consiliului de Administraþiei, iar acum, sindicaliºtii sperã cã dialogul sã fie unul mult mai bun. Sindicaliºtii sunt de pãrere cã noul director general are o misiune
grea, dar cãreia îi va face faþã. “În ºedinþa consiliului de administraþie s-a produs de fapt avizarea prin ordin de ministru, act care a fost semnat încã de sãptãmâna trecutã, numirea domnului Jujan în funcþia de conducere. A primit asearã avizul de la consiliul de administraþie. În cadrul acestei ºedinþe a fost ales domnul Blaj Alexandru în funcþia de
preºedinte al consiliului de administraþie. Am lucrat cu domnul Jujan tot într-o perioadã criticã din mineritul din Valea Jiului în anul 2011 care cred cã a fost unul dintre cei mai grei ani din mineritul din Valea Jiului dar nu mai greu faþã de perioada de acum pentru cã trebuie sã gestionãm problema dacã mai suntem sau nu o enti-
tate economicã în judeþul Hunedoara. Sper sã am o colaborare bunã, deschisã ºi transparentã ºi sper sã înþeleagã ºi administraþia cã este mare nevoie de dialog social ºi noi la rândul nostru sã înþelegem cã este
Fãrã investiþiile de la Mintia, funcþionarea CEH este sub semnul întrebãrii
C
ontractul dintre CEH ºi chinezi pentru retehnologizarea grupurilor de la Mintia se aflã sub semnul întrebãrii.
Conducerea ºi Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara încearcã sã prelungeascã contractul printr-un act adiþional. “Un punct foarte important a fost prelungirea cu un act additional a contractului cu China pentru retehnologizarea grupului IV ºi III pentru cã acel contract expira la începutul lunii martie. Are nevoie de o prelungire pentru cã nu sunt încã îndeplinite condiþiile precontractuale. A rãmas ca în cursul zilei de astãzi sã aibã loc o nouã ºedinþã a consiliului de administraþie doar pe acest subiect ºi dupã aceea sã fie pus în aplicare pentru
nevoie de deschidere ºi înþelegere în profunzime a esenþei activitãþii noastre ºi anume pãstrarea locurilor de muncã ºi trebuie sã luptãm ca cei care îºi meritã salarile sã le ºi primeascã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit liderilor de sindicat, existã toatã deschiderea din partea ministrului Andrei Gerea în ceea ce priveºte continuarea activitãþii Complexului Energetic Hunedoara. “M-am întâlnit deja de ºase ori cu domnul ministru. De fiecare datã am gãsit deschidere ºi mã bucur cã dupã nenumãratele
Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii a fi semnat acel precontract cu China, pe care sper cã de acesta datã sã îl vedem ºi noi”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de acel contract pentru cã altfel riscã infringmentul, adicã închiderea activitãþii termocentralei Mintia. “Din pãcate este foarte important ca acel contract cu China sã se punã în practicã cât mai repede pentru cã încadrarea în condiþiile de mediu ale Mintiei reprezintã ceva vital pentru funcþionarea Complexului ºi faptul cã acel contract a fost
fãcut cum a fost fãcut, în secret, în deplasare, peste anumite limite. ªi pe noi ne-a pus într-o stare de tensiune în relaþia cu angajatorul. Sper cã acum sã îl putem vedea ºiº a ºtim ce se vorbeºte acolo. Este important sã se producã desulfurarea la Mintia”, a mai precizat sursa citatã. Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de circa 20 de milioane de euro pentru certificatele verzi. Investiþia de la Mintia este în valoare de 230 de milioane de euro ºi ar trebui susþinutã în baza unei finanþãri oferite de parteneri din China. Monika BACIU
Î
ncepând de miercuri, fostul citymanager al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu, este secretar de stat în Ministerul Muncii, Famileii, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstince, condus de Rovana Plumb. Decretul de numire al lui Gabriel Lungu în funcþia de secretar de stat a fost semnat de primul – Ministru Victor Ponta, iar informaþia ne-a fost confirmatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu, în echipa cãruia a
lucrat în ultima perioadã. De profesie jurist, Gabriel Lungu este de ani de zile prezent în administraþia publicã. A fost mai întâi consilier juridic la Oficiul Prefectural de la Petroºani, iar ulteri-
prezentãri ale situaþiei reale din cadrul Complexului din toate punctele de vedere, domnul ministru Andrei Gerea a dat dovadã de fermitate ºi pânã la urmã a hotãrât sã dea o nouã direcþie managementului Complexului Energetic Hunedoara. Este din pãcate ºi pentru energeticieni, dar ºi pentru mineri, ultima ºansã de supravieþuire. Cei care au dispus pânã în acest moment, oamenii de afaceri aserviþi politic, directorii numiþi pe criterii politice, liderii de sindicat care au slujit partidelor politice trebuie sã-ºi revinã sau sã plece ºi sã-i lase pe cei care au demnitate”, a mai spus sursa citatã. Pânã în luna aprilie, noua conducere CEH, dar ºi Guvernul trebuie sã gãseascã soluþii pentru societate, care sã fie prezentate Fondului Monetar Internaþional astfel încât sã nu fie lichidatã activitatea. Monika BACIU or a devenit consilier personal al primarului municipiului Lupeni ºi city manager al acestui municipiu. Dupã ce edilul din Lupeni a desfiinþat postul pe care îl deþinea, Lungu a devenit consilier al senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, mai întâi la Biroul Parlamentar – Camera Deputaþilor ºi ulterior consilier la Biroul Parlamentar Senatorial de Valea Jiului. La începutul lunii decembrie 2014, Gabriel Lungu, a fost validat de plenul Senatului, ca membru supleant în Consiliul Naþional de Integritate, cu un mandat de 4 ani. Numirea lui în aceastã funcþie s-a fãcut la propunerea PSD. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Comemorare cu eroii accidentului aviatic
partea lor. „E un moment plin de încãrcãturã. Un moment în care, fiecare dintre noi, auzind ºi vãzând imaginile ºi povestirile, ne facem o introspecþie a ceea ce înseamnã viaþa ºi soarta unui om. Cum spunea ºi dl Jilip, nimic nu e întâmplãtor ºi toate se întâmplã
C
u inima strânsã, lacrimi în ochi ºi imagini de atunci, supravieþuitorii accidentului aviatic de acum un deceniu au retrãit momentele de cumpãnã din Defileul Jiului. Divinitatea a ales ºi a ales ca ei sã vinã acum ºi sã ne spunã cum, într-o vreme în care mijloacele de comunicare erau mult mai rudimentare ca acum, accidentaþii au supravieþuit. Poveºtile lor, însã, sunt uluitoare. Acum 10 ani, la 18 ianuarie 2005, un elicopter al Aviaþiei Utilitare, închiriat din Republica Moldova, se prãbuºea în zona Polatiºte la graniþa dintre Gorj ºi Hunedoara. Divinitatea a ales ca, în urma accidentului, pilotul sã scape cu viaþã, dar doar pentru cã a fost scos din elicopter de un erou: Teodor Mustaþã, angajat al Ocolului Silvic, care ºi-a vãzut colegul mort ºi a realizat cã abia
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015
fãcuse schimb de locuri cu el. Duceau de mâncare animalelor din pãdure, dupã o iarnã grea. „Dupã ce ne-am prãbuºit, m-am uitat la colegii mei, am vãzut cã pilotul a încercat sã respire, colegul meu murise. Mai era copilotul, dar nu l-am vãzut, mai tâziu am aflat cã sãrise prin geamul elicopterului. Am scos pilotul, l-am dus la o stânã din apropiere, unde l-am lãsat la adãpost ºi am plecat pe
jos. Prin apã ºi zãpadã, rãnit ºi cu un singur bocanc, pentru cã nu ºtiu unde l-am pierdut pe celãlalt, am coborât greu. Am vãzut o maºinã, dar nu am avut putere sã ajung la ei. Era un TAF, dar eu eram într-o râpã. Mi-am strâns puterile ºi am urcat cu greu, am ajuns la un loc ºi m-am întâlnit cu salvatorii mei. Iniþial sunasem un prieten ºi veneau dupã noi. Ce s-a întâmplat apoi, nu mai ºtiu, pentru cã sunt sigur cã dacã mai dura puþin, nu mai rezistam”, rememoreazã cu greu Teodor Mustaþã, cel care fãcuse schimb cu colegul sãu ce a murit, la rugãmintea aceluia. Pe urmele de sânge ale supravieþuitorului, au urcat jandarmii, iar Petre Jilip, cel care atunci conducea jandarmii montani din Petroºani îºi aminteºte cât de greu i-a fost. S-au târât pur ºi simplu, dar au fãcut o minune, au salvat pilotul, cãrându-l pe uºa unui grajd, foarte grea ºi pe un drum infernal. Dar a ºtiut cã diferenþa dintre viaþã ºi moarte, bila albã sau cea neagrã, e la
Invitatul de astãzi:
ALEXANDRU BLAJ preºedintele C.A al CEH
alegerea lui. „Am ajuns pe Valea Polatiºtei, am trecut prin apã ºi am urcat un km în patru labe, prin zãpada de 1,5 m, pe o pantã de 60 de grade, pe urmele de sânge lãsate de domnul Mustaþã, care pe acest drum a coborât târâº. Se punea ceaþa, puteam oricând din salvatori sã devenim victime. Era ora la care, în luna februarie, timpul de luminã cu timpul de întuneric sunt foarte scurte. Am bãgat o
vitezã extraordinarã, când am zãrit elicopterul. Când ne-am apropiat am gãsit uºa grajdului deschisã. În grajd era pilotul elicopterului abia respira în acele momente ºi norocul nostru a fost ca imediat sã ajungã ºi salvamontistul ºi jandarmul care era cu mine avea cursuri de urgenþã me-
dicalã. Am luat pilotul, pe uºã ºi l-am coborât. Sã vã imaginaþi cã omul avea peste 100 de kg, iar uºa ºi ea vreo 80 kg, din bârne. Nu ne-a fost uºor. Jandarmii coborau înainte, tasau zãpada, care era pânã la brâu, iar cei care duceau uºa, fãceau schimb de locuri
cu ei din când în când”, îºi aminteºte Petre Jilip, coordonatorul al acþiunii de salvare din 2005. A fost foarte greu, efortul a fost unul inuman, iar cei care au venit marþi la Petroºani au realizat, dupã ce au vãzut un film realizat cu imagini de la presa din Valea Jiului, cã Divinitatea a fost de
cu voia lui Dumnezeu”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, cel care atunci avea la Petroºani funcþia de viceprimar.
Salvamontiºti, jandarmi ºi Raed Arafat, care a operat pilotul în elicopterul cu care l-au transportat ºi doar aºa omul a fost salvat. Acest eveniment este ca o lecþie de viaþã, iar reuºita ei poate fi predatã ca exemplu demn de urmat, acum, când se petrec accidente ºi, cu toate mijloacele de comunicare performante, dãm rateuri. Jandarmii de atunci au fost eroi, cum eroi au fost ºi cei de la salvamont, dar ºi Teodor Mustaþã, care ne-a povestit cum s-a târât singur, desculþ, cu un singur bocanc în picioare, pe un drum, iar cu ultimele puteri, dupã ce a salvat pilotul care respira, s-a predat în mâinile salvatorilor lui. Diana MITRACHE
Taxa pe culturã, ruina artiºtilor
J
oacã premierã dupã premierã, cu casa închisã, dar un nou bir, mai mare decât cel pe care oricum îl plãtesc acum actorii, ar fi poate prea mult. Actorii de la Petroºani cred cã noul timbru pentru culturã ar îndepãrta publicul ºi cautã soluþii sã aducã la teatru chiar ºi oamenii fãrã posibilitãþi materiale. Actorii de la Petroºani au, în noua stagiune 23 de premiere, un numãr record de piese jucate pe scenã, dar fiecare se joacã cu casa închisã. Un nou bir, cum este timbrul pe culturã, pus ca un bir pe viciu, ar aduce doar deservicii. Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, spune cât de greu ar fi cu o taxã în plus, care probabil se va regãsi în costul biletului. „20 de lei este acum preþul unui bilet pentru maturi. Pentru cei mici este 5 lei ºi 8 lei pentru însoþitorii lor. Mã uitam
deunãzi, cum e ºi la Cluj, cã au început sã scadã preþul biletului. Dacã la premierã era 80 lei, în condiþiile în care am fost acolo, la a doua reprezentaþie era doar 30 de lei. Marea majoritate, la noi îºi iau abonament la teatru, pentru cã astfel
Brâncuºi omagiat la Muzeul Mineritului onstantin Brâncuºi C este comemorat miercuri, 19 ianuarie, în Târgu Jiu ºi Craiova, dar la Petroºani, cei care se ocupã de promovarea acestui simbol românesc ne invitã la Muzeul Mineritului. Sunt 139 de ani de la naºterea marelui sculptor român. Constantin Brâncuºi va fi comemorat la Craiova ºi la Târgu Jiu, dar cei care vor sã vadã câteva schiþe ale Coloanei Infinitului ºi fotografii din timpul în care marele Brâncuºi a stat
au posibilitatea sã vadã toate spectacolele noastre ºi, la un simplu calcul, la 20 de premiere, ies mai ieftin de 20 de lei pe bilet astfel ºi pot intra la orice spectacol. Asta va însemna ca noi sã mãrim preþul biletului”, a spus Nicoleta Bolcã, managerul
la Petroºani, o pot face la Muzeu Mineritului. Aici existã un colþ cu fotografii ºi documente din acea vreme, prin grija celor de la Petro Aqua. Brâncuºi a stat la Petroºani ºi poate cã nu a fost întâmplãtoare întâlnirea cu el. „Brâncuºi pentru Petroºani este important deoarece, creaþia lui cea mai impozantã, Coloana Infinitului, nu i se datoreazã exclusiv lui. Este una dintre puþinele opere de artã din lume, în care autorul a dat liniile directoare ale proiectului ºi alþi oameni au realizat-o. Brâncuºi a venit la începutul lunii august 1937 la Petroºani, la finele lunii august s-a reîntors la Paris, iar din septembrie, pânã în noiembrie, excepþionalii maiºtri ºi ingineri de la Ateliere Centrale Petroºani au realizat Coloana Infinitului”, a spus Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua, cel care a realizat colþul din Muzeul Mineritului. Coloana Infinitului a fost realizatã piesã cu piesã la Petroºani ºi poate cã acum, la 139 de ani de la naºterea marelui sculptor român Constantin Brâncuºi, nu ar fi lipsit de interes sã trecem pe la Muzeul Mineritului, unde pot fi admirate câteva schiþe ºi fotografii din acel timp. Coloana a fost transportatã prin Defileul Jiului ºi montatã la Târgu Jiu, iar trecerea lui Brâncuºi prin Petroºani este redatã fidel în colþul dedicat la intrarea în Muzeul Mineritului. Diana MITRACHE
Teatrului Dramatic I.D.Sîrbu din Petroºani. Un nou bir nu va face decât rãu culturii, într-un loc cum este Valea Jiului ºi, mai mult, conducerea teatrului de aici cautã acum soluþii ºi pentru cei care vor sã vinã, dar nu îºi permit luxul sã
“Vocea României”, printre premianþii fãrã premii Nu facem un secret din faptul cã nu am auzit nimic despre acest om pânã de curând, ºi asta nu pentru cã nu ar fi meritat sã ºtim despre el, ci din cauza propriei ignoranþe. Numele lui a început sã fie tot mai des pronunþat în spaþiul public, motiv pentru care am considerat cã meritã ceva atenþie. Am aflat despre el cã este un om absolut remarcabil, modest, plin de respect faþã de cei din jurul lui. Tiberiu Albu, cea mai recentã „Voce a României”, en-titre, cum ar spune cronicarii sportivi, pentru cã
plãteascã un bilet. „M-am gândit, împreunã cu cei din Consiliul de administraþie, sã încercãm sã facem un pachet ºi la fiecare spectacol sã încercãm sã dãm un bilet gratuit, pentru cei iubitori de teatru, dar mai sãraci ca noi. Cei
despre el vorbim, a reuºit sã facã judeþul Hunedoara sã strãluceascã pe harta þãrii. Spunea cineva, cã „bãiatul ãsta a plecat cu chitara de la Orãºtie, a ajuns la Bucureºti ºi i-a fermecat pe români cu talentul lui”. Acum se implicã ºi susþine ºi festivalul „Talentele Orãºtiei”. Face asta din dorinþa de a încuraja talentele judeþului sã iasã la rampã în lumina reflectoarelor. Pentru exemplul puternic oferit, vã propunem sã ne
care vin în salã, sã cumpere un bilet pentru ei”, a mai spus actriþa Nicoleta Bolcã. Cãrþile, biletele la teatru ºi la concerte ºi, în general, orice produs cultural urmeazã a fi tratate precum þigãrile ºi bãuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmeazã sã instituie Timbrul Cultural, care ar trebui sã se aplice oricãrui produs cultural din România, aºa-ziºii beneficiari ai sumelor astfel obþinute fiind „uniunile ºi organizaþiile de creatori”. Diana MITRACHE
întâlnim cu acest om extraordinar ºi sã-i spunem asta, cã e minunat, cã suntem mândri de el. Sâmbãtã, 21 februarie 2015, ora 11.00, domnul Tiberiu ALBU vine sã îl cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii
4 Actualitate
Comemorare cu eroii accidentului aviatic
partea lor. „E un moment plin de încãrcãturã. Un moment în care, fiecare dintre noi, auzind ºi vãzând imaginile ºi povestirile, ne facem o introspecþie a ceea ce înseamnã viaþa ºi soarta unui om. Cum spunea ºi dl Jilip, nimic nu e întâmplãtor ºi toate se întâmplã
C
u inima strânsã, lacrimi în ochi ºi imagini de atunci, supravieþuitorii accidentului aviatic de acum un deceniu au retrãit momentele de cumpãnã din Defileul Jiului. Divinitatea a ales ºi a ales ca ei sã vinã acum ºi sã ne spunã cum, într-o vreme în care mijloacele de comunicare erau mult mai rudimentare ca acum, accidentaþii au supravieþuit. Poveºtile lor, însã, sunt uluitoare. Acum 10 ani, la 18 ianuarie 2005, un elicopter al Aviaþiei Utilitare, închiriat din Republica Moldova, se prãbuºea în zona Polatiºte la graniþa dintre Gorj ºi Hunedoara. Divinitatea a ales ca, în urma accidentului, pilotul sã scape cu viaþã, dar doar pentru cã a fost scos din elicopter de un erou: Teodor Mustaþã, angajat al Ocolului Silvic, care ºi-a vãzut colegul mort ºi a realizat cã abia
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015
fãcuse schimb de locuri cu el. Duceau de mâncare animalelor din pãdure, dupã o iarnã grea. „Dupã ce ne-am prãbuºit, m-am uitat la colegii mei, am vãzut cã pilotul a încercat sã respire, colegul meu murise. Mai era copilotul, dar nu l-am vãzut, mai tâziu am aflat cã sãrise prin geamul elicopterului. Am scos pilotul, l-am dus la o stânã din apropiere, unde l-am lãsat la adãpost ºi am plecat pe
jos. Prin apã ºi zãpadã, rãnit ºi cu un singur bocanc, pentru cã nu ºtiu unde l-am pierdut pe celãlalt, am coborât greu. Am vãzut o maºinã, dar nu am avut putere sã ajung la ei. Era un TAF, dar eu eram într-o râpã. Mi-am strâns puterile ºi am urcat cu greu, am ajuns la un loc ºi m-am întâlnit cu salvatorii mei. Iniþial sunasem un prieten ºi veneau dupã noi. Ce s-a întâmplat apoi, nu mai ºtiu, pentru cã sunt sigur cã dacã mai dura puþin, nu mai rezistam”, rememoreazã cu greu Teodor Mustaþã, cel care fãcuse schimb cu colegul sãu ce a murit, la rugãmintea aceluia. Pe urmele de sânge ale supravieþuitorului, au urcat jandarmii, iar Petre Jilip, cel care atunci conducea jandarmii montani din Petroºani îºi aminteºte cât de greu i-a fost. S-au târât pur ºi simplu, dar au fãcut o minune, au salvat pilotul, cãrându-l pe uºa unui grajd, foarte grea ºi pe un drum infernal. Dar a ºtiut cã diferenþa dintre viaþã ºi moarte, bila albã sau cea neagrã, e la
Invitatul de astãzi:
ALEXANDRU BLAJ preºedintele C.A al CEH
alegerea lui. „Am ajuns pe Valea Polatiºtei, am trecut prin apã ºi am urcat un km în patru labe, prin zãpada de 1,5 m, pe o pantã de 60 de grade, pe urmele de sânge lãsate de domnul Mustaþã, care pe acest drum a coborât târâº. Se punea ceaþa, puteam oricând din salvatori sã devenim victime. Era ora la care, în luna februarie, timpul de luminã cu timpul de întuneric sunt foarte scurte. Am bãgat o
vitezã extraordinarã, când am zãrit elicopterul. Când ne-am apropiat am gãsit uºa grajdului deschisã. În grajd era pilotul elicopterului abia respira în acele momente ºi norocul nostru a fost ca imediat sã ajungã ºi salvamontistul ºi jandarmul care era cu mine avea cursuri de urgenþã me-
dicalã. Am luat pilotul, pe uºã ºi l-am coborât. Sã vã imaginaþi cã omul avea peste 100 de kg, iar uºa ºi ea vreo 80 kg, din bârne. Nu ne-a fost uºor. Jandarmii coborau înainte, tasau zãpada, care era pânã la brâu, iar cei care duceau uºa, fãceau schimb de locuri
cu ei din când în când”, îºi aminteºte Petre Jilip, coordonatorul al acþiunii de salvare din 2005. A fost foarte greu, efortul a fost unul inuman, iar cei care au venit marþi la Petroºani au realizat, dupã ce au vãzut un film realizat cu imagini de la presa din Valea Jiului, cã Divinitatea a fost de
cu voia lui Dumnezeu”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, cel care atunci avea la Petroºani funcþia de viceprimar.
Salvamontiºti, jandarmi ºi Raed Arafat, care a operat pilotul în elicopterul cu care l-au transportat ºi doar aºa omul a fost salvat. Acest eveniment este ca o lecþie de viaþã, iar reuºita ei poate fi predatã ca exemplu demn de urmat, acum, când se petrec accidente ºi, cu toate mijloacele de comunicare performante, dãm rateuri. Jandarmii de atunci au fost eroi, cum eroi au fost ºi cei de la salvamont, dar ºi Teodor Mustaþã, care ne-a povestit cum s-a târât singur, desculþ, cu un singur bocanc în picioare, pe un drum, iar cu ultimele puteri, dupã ce a salvat pilotul care respira, s-a predat în mâinile salvatorilor lui. Diana MITRACHE
Taxa pe culturã, ruina artiºtilor
J
oacã premierã dupã premierã, cu casa închisã, dar un nou bir, mai mare decât cel pe care oricum îl plãtesc acum actorii, ar fi poate prea mult. Actorii de la Petroºani cred cã noul timbru pentru culturã ar îndepãrta publicul ºi cautã soluþii sã aducã la teatru chiar ºi oamenii fãrã posibilitãþi materiale. Actorii de la Petroºani au, în noua stagiune 23 de premiere, un numãr record de piese jucate pe scenã, dar fiecare se joacã cu casa închisã. Un nou bir, cum este timbrul pe culturã, pus ca un bir pe viciu, ar aduce doar deservicii. Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, spune cât de greu ar fi cu o taxã în plus, care probabil se va regãsi în costul biletului. „20 de lei este acum preþul unui bilet pentru maturi. Pentru cei mici este 5 lei ºi 8 lei pentru însoþitorii lor. Mã uitam
deunãzi, cum e ºi la Cluj, cã au început sã scadã preþul biletului. Dacã la premierã era 80 lei, în condiþiile în care am fost acolo, la a doua reprezentaþie era doar 30 de lei. Marea majoritate, la noi îºi iau abonament la teatru, pentru cã astfel
Brâncuºi omagiat la Muzeul Mineritului onstantin Brâncuºi C este comemorat miercuri, 19 ianuarie, în Târgu Jiu ºi Craiova, dar la Petroºani, cei care se ocupã de promovarea acestui simbol românesc ne invitã la Muzeul Mineritului. Sunt 139 de ani de la naºterea marelui sculptor român. Constantin Brâncuºi va fi comemorat la Craiova ºi la Târgu Jiu, dar cei care vor sã vadã câteva schiþe ale Coloanei Infinitului ºi fotografii din timpul în care marele Brâncuºi a stat
au posibilitatea sã vadã toate spectacolele noastre ºi, la un simplu calcul, la 20 de premiere, ies mai ieftin de 20 de lei pe bilet astfel ºi pot intra la orice spectacol. Asta va însemna ca noi sã mãrim preþul biletului”, a spus Nicoleta Bolcã, managerul
la Petroºani, o pot face la Muzeu Mineritului. Aici existã un colþ cu fotografii ºi documente din acea vreme, prin grija celor de la Petro Aqua. Brâncuºi a stat la Petroºani ºi poate cã nu a fost întâmplãtoare întâlnirea cu el. „Brâncuºi pentru Petroºani este important deoarece, creaþia lui cea mai impozantã, Coloana Infinitului, nu i se datoreazã exclusiv lui. Este una dintre puþinele opere de artã din lume, în care autorul a dat liniile directoare ale proiectului ºi alþi oameni au realizat-o. Brâncuºi a venit la începutul lunii august 1937 la Petroºani, la finele lunii august s-a reîntors la Paris, iar din septembrie, pânã în noiembrie, excepþionalii maiºtri ºi ingineri de la Ateliere Centrale Petroºani au realizat Coloana Infinitului”, a spus Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua, cel care a realizat colþul din Muzeul Mineritului. Coloana Infinitului a fost realizatã piesã cu piesã la Petroºani ºi poate cã acum, la 139 de ani de la naºterea marelui sculptor român Constantin Brâncuºi, nu ar fi lipsit de interes sã trecem pe la Muzeul Mineritului, unde pot fi admirate câteva schiþe ºi fotografii din acel timp. Coloana a fost transportatã prin Defileul Jiului ºi montatã la Târgu Jiu, iar trecerea lui Brâncuºi prin Petroºani este redatã fidel în colþul dedicat la intrarea în Muzeul Mineritului. Diana MITRACHE
Teatrului Dramatic I.D.Sîrbu din Petroºani. Un nou bir nu va face decât rãu culturii, într-un loc cum este Valea Jiului ºi, mai mult, conducerea teatrului de aici cautã acum soluþii ºi pentru cei care vor sã vinã, dar nu îºi permit luxul sã
“Vocea României”, printre premianþii fãrã premii Nu facem un secret din faptul cã nu am auzit nimic despre acest om pânã de curând, ºi asta nu pentru cã nu ar fi meritat sã ºtim despre el, ci din cauza propriei ignoranþe. Numele lui a început sã fie tot mai des pronunþat în spaþiul public, motiv pentru care am considerat cã meritã ceva atenþie. Am aflat despre el cã este un om absolut remarcabil, modest, plin de respect faþã de cei din jurul lui. Tiberiu Albu, cea mai recentã „Voce a României”, en-titre, cum ar spune cronicarii sportivi, pentru cã
plãteascã un bilet. „M-am gândit, împreunã cu cei din Consiliul de administraþie, sã încercãm sã facem un pachet ºi la fiecare spectacol sã încercãm sã dãm un bilet gratuit, pentru cei iubitori de teatru, dar mai sãraci ca noi. Cei
despre el vorbim, a reuºit sã facã judeþul Hunedoara sã strãluceascã pe harta þãrii. Spunea cineva, cã „bãiatul ãsta a plecat cu chitara de la Orãºtie, a ajuns la Bucureºti ºi i-a fermecat pe români cu talentul lui”. Acum se implicã ºi susþine ºi festivalul „Talentele Orãºtiei”. Face asta din dorinþa de a încuraja talentele judeþului sã iasã la rampã în lumina reflectoarelor. Pentru exemplul puternic oferit, vã propunem sã ne
care vin în salã, sã cumpere un bilet pentru ei”, a mai spus actriþa Nicoleta Bolcã. Cãrþile, biletele la teatru ºi la concerte ºi, în general, orice produs cultural urmeazã a fi tratate precum þigãrile ºi bãuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmeazã sã instituie Timbrul Cultural, care ar trebui sã se aplice oricãrui produs cultural din România, aºa-ziºii beneficiari ai sumelor astfel obþinute fiind „uniunile ºi organizaþiile de creatori”. Diana MITRACHE
întâlnim cu acest om extraordinar ºi sã-i spunem asta, cã e minunat, cã suntem mândri de el. Sâmbãtã, 21 februarie 2015, ora 11.00, domnul Tiberiu ALBU vine sã îl cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii
6 Actualitate
Proiectele fantasmagorice se scufundã în gãurile negre ale Aninoasei
G
ãurile negre ale Aninoasei. În mandatul fostului primar al oraºului Aninoasa au fost începute diferite proiecte care nu au avut nicio finalitate. Aceste gãuri negre ale administraþiei au înghiþit milioane de lei.
M
ina Muzeu, zeci de milioane Edilii locali aveau în plan transformarea fostei unitãþi miniere într-un muzeu astfel încât acesta sã atragã turiºtii. Au fost alocate sume importante de bani, dar proiectul a fost tras pe linie moartã. Potrivit infomaþilor publicate pe site-ul Primãriei Aninoasa, pentru acest proiect s-au alocat 7.583.883,00 lei prin MINISTERUL
ECONOMIEI-DGRMUMP. Pe lângã suma aceasta se adaugã încã 5.858.057 lei pentru închiderea ºi ecologizarea unitãþii miniere. Acum, obiectivul care ar fi trebuit sã devinã un muzeu, este un spaþiu pentru investitori. “Avem niºte investitori dar care nu sunt masivi, sunt mai timizi dar serioºi. Avem investitori la aºa zisa Mina Muzeu care nu se va finalize niciodatã ºi din punctul meu de vedere nu avea nicio finalitate practicã”, a
declarat Adrian Albescu, viceprimarul oraºului Aninoasa.
A
ntreprenoriatul cu bani se þine
Tot foºtii edili aveau în vedere transformarea meºteºugarilor în antreprenori. Au fost alocaþi bani pentru un proiect care nu se regãseºte având în vedere faptul cã în Aninoasa majoritatea cetãþenilor sunt pensionari sau ºomeri. “Ieri meºteºugar azi antrepenor (amenajare muzeu tradiþii locale)” a înghiþit de la ARD-
DZI-SGM suma de 60.000 de lei, iar muzeul nu este nicãieri. Potrivit informaþiilor, proiectul a fost iniþiat de un grup de cadre didactice de la ªcoala Generalã Sf.Varvara Aninoasa are ca scop: Reînvierea, valorificarea ºi perpetuarea meseriilor tradiþionale specifice zonei ºi localitãþii Sprijinirea ºi integrarea ºcolarã ºi profesionalã a copiilor/tinerilor cu cerinþe educaþionale speciale ºi a celor din sistemul
Clãdire a spitalului Zam, retrocedatã proprietarului de drept
O
clãdire a spitalul Zam a fost retrocedatã fostului proprietar. În România se retrocedeazã orice. De la ºcoli, la unitãþi sanitare, totul ajunge în posesia foºtilor proprietari care au pierdut aceste imobile în mod abuziv. În aceastã situaþie se aflã ºi o clãdire a spitalului din Zam. Ministerul Sãnãtãþii a fãcut publicã lista imobilelor ce au fost retrocedate. Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Argeº, Direcþia de Sãnãtate Publicã a municipiului Bucureºti, Spitalul de Psihiatrie Zam, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicinã Fizicã ºi Balneologie, Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buºteni ºi Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaºi, administratorii imobilelor care fac obiectul acestui act normativ, sunt instituþii sanitare aflate în subordinea Ministerului Sãnãtãþii. Imobilele în care îºi desfãºoarã activitatea
aparþin domeniului public al statului ºi sunt înscrise în inventarul centralizat; unele imobile sau pãrþi din acestea au fost retrocedate persoanelor îndreptãþite, în condiþiile legii.
P
este 100 de mii de lei
Clãdirea ce a fost retrocedatã la Zam este o locuinþã individualã cu ºase camere. Potrivit datelor de la Ministerul Sãnãtãþii, valoarea de inventar al imobilului este de 122.841 de lei. Spitalul de Psihiatrie Zam are în administrare bunul imobil denumit ”Locuinþã individualã”, care este înregistrat cu nr. MFP
144086 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ºi se aflã situat în comunã Zam nr. 213, jud. Hunedoara. În inventarul centralizat adresa imobilului are numãrul poºtal 196 care, conform adresei nr. 926/17.12.2014 a Primãriei comunei Zam, a fost numãrul imobilului pânã în anul 1999. În prezent, în evidenþele
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015 de protecþie socialã (situaþie socio – economicã dificilã, grupuri dezavantajate) Crearea unui centru de resurse educaþionale ºi de servicii oferite comunitãþii Gãurile negre din Aninoasa au înghiþit milioane de lei, iar actuala conducere a urbei este de pãrere cã banii puteau fi folosiþi în alte scopuri. “Despre aceste gãuri negre vorbim pentru cã asta este una dintre cele mai mari probleme. Banii au venit de unde au venit pentru cã nu i-a investit neapãrat primãria. Pãrerea mea este cã puteau fi folosiþi ºi în alte
Primãriei comunei Zam imobilul figureazã la numãrul poºtal 213. Prin O.U.G. nr. 110/2005 privind vânzarea spaþiilor proprietate privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, cu destinaþia de cabinete medicale, în prezent abrogatã, ºi O.U.G. nr. 68/2008 privind vânzarea spaþiilor proprietate privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale cu destinaþia de cabinete medicale, precum ºi a spaþiilor în care se desfãºoarã activitãþi conexe actului medical, cu modificãrile ulterioare, statul român mandateazã consiliile locale sã vândã cabinetele medicale proprietate privatã a statului. Potrivit prevederilor art. 30 din O.U.G. nr. 68/2008: Spaþiile medicale ºi terenurile aferente în care funcþioneazã unitãþi medicale înfiinþate ºi organizate potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000,
scopuri cu puþin mai mult interes nu neapãrat electoral”, a mai subliniat viceprimarul. Banii alocaþi pentru proiectele începute nu trebuie restituiþi chair dacã investiþiile nu au fost finalizate. “Din acest punct de vedere eu zic cã nu pentru cã proiectele nu au fost finalizate pentru cã finanþãrile au fost întrerupte. În anul 2012-2013 am primit înapoi clãdirile ºi terenurile unde au fost fãcute investiþii de la ministerul care le-a preluat la momentul începeri lucrãrilor. Consider cã nu poate fi vorba de aºa ceva. Dacã banii ar veni în continuare s-ar putea termina lucrãrile”, a conchis Albescu. În tot acest timp, fostul primar al localitãþii, Nicolae Botgros se aflã în atenþia organelor de anchetã pentru modul fraudulos al cheltuirii banului public. Monika BACIU
aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 598/2001, care aparþin domeniului public al statului trec în domeniul privat al statului ºi în administrarea Ministerului Sãnãtãþii Publice, prin hotãrâre a Guvernului, în condiþiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al %acesteia, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Prin Contractul de vânzare-cumpãrare dintre Primãria comunei Zam ºi CMI Fogorosi Ianoº, imobilul în cauzã, identificat prin nr. cadastral 60324C1 ºi înscris în cartea funciarã nr. 60324, a trecut în proprietatea CMI Fogorosi Ianoº. Contractul de vânzare-cumpãrare a fost autentificat prin Încheierea de autentificare nr. 683/06.06.2013. Acest Contract de vânzarecumpãrare a fost încheiat ca urmare a Sentinþei nr. 240/CA/2010 a Tribunalului Hunedoara ºi a Deciziei nr. 1328/CA/2010 a Curþii de Apel Alba Iulia. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015
Serghei Gorbunov – atacatorul de la casa de schimb valutar din Deva a dat în judecatã puºcãria unde îºi ispãºeºte pedeapsa
S
erghei Gorbunov, cetãþeanul moldovean condamnat la 16 ani de închisoare dupã ce l-a tâlhãrit pe patronul unei case de schimb valutar din Deva se judecã cu Penitenciarul Aiud în cel puþin trei cauze aflate pe rolul instanþelor de judecatã. A mai avut încã un proces, pentru întreruperea executãrii pedepsei, dar a renunþat pânã la urmã la aceastã speþã. Nu-i convine regimul de detenþie, condiþiile de executare a pedepsei ºi multe altele, drept pentru care a dat în judecatã puºcãria unde îºi ispãºeºte pedeapsa. Cetãþeanul moldovean Serghei Gorbunov a fost condamnat definitiv la 16 ani de cãtre magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia ºi încarcerat la Penitenciarul Aiud. Pe 4 octombrie 2010, Judecãtoria Deva l-a condamnat pe Gorbunov la 13 ani de închisoare cu executare pentru tâlhãrie, pedeapsa fiind contopitã cu cele pronunþate anterior pentru alte ºase condamnãri, pentru care primise alþi trei ani. Cetãþeanul moldovean este acuzat cã a comis o tâlhãrie la Deva asupra patronului unei case de schimb valutar. La
începutul lunii februarie, atacatorul a dat în judecatã puºcãria în care îºi ispãºeºte pedeapsa pe motiv cã angajaþii nu ar fi respectat condiþiile de refuz de hranã, cât timp acesta a fost în greva foamei. Dar nu este singura cauzã în care Gorbunov cheamã la barã conducerea penitenciarului. Astfel, la Judecãtoria Aiud mai este pe rol o plângere formulatã de Serghei Gorbunov, conform art. 39 din Legea 254/2013 privind regimul de executare a pedepsei, care are termen de asemena în lunã martie, iar peste câteva zile aceeaºi instanþã de judecatã va analiza ºi contestaþia depusã de Gorbunov în baza art. 598 din Noul Cod de Procedurã Penalã. Serghei Gorbunov a fost judecat pentru tâlhãrie, el fiind acuzat cã l-a atacat, în urmã în 2003, pe patronul unei case de schimb valutar din Deva ºi cã i-a furat 65.000 de lei. În faþa instanþei, Gorbunov a susþinut cã nu el a comis tâlhãria din 2003 ºi cã, în
Distracþie transformatã în tâlhãrie O femeie în vârstã de 55 de ani din Cãlan a fost tâlhãritã tocmai de prietenele de pahar. Femeia le-a invitat la ea acasã pe douã cunoºtinþe pentru puþinã distracþie. Numai cã, în loc de distracþie cele douã invitate, ajunse în locuinþa victimei, au imobilizat-o profitând cã se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice, þinând-o de mâini ºi de gurã, ºi i-au sustras dintr-un buzunar o sumã de bani, dupã care au fugit. În urma investigaþiilor, poliþiºtii au identificat persoanele reclamate, fiind vorba despre o minorã în vârstã de 16 ani, din municipiul Deva ºi despre o femeie în vârstã de
2004, în momentul în care a fost adus la Deva pentru a fi recunoscut de patronul casei de schimb valutar, a pãºit pentru prima oarã în municipiul respectiv. Gorbunov afirma cã proba ADN pe baza cãreia a fost deschis acest dosar a fost "contrafãcutã" ºi cã se încearcã sã i se punã în spate un alt "AN" (caz cu autor necunoscut - n.r.). Astfel, avocatul lui Gorbunov a cerut refacerea analizei probei ADN la Institutul de Medicinã Legalã "Mina Minovici" din Bucureºti ºi a spus cã prima probã a fost analizatã la laboratorul criminalistic al IGPR. Expertiza ADN cerutã ºi fãcutã la IML "Mina Minovici" a constituit motivul mai multor amânãri ale judecãtorii procesului, însã în cele din urmã cetãþeanul moldovean a fost condamnat de judecãtori. Asociaþia pentru Car men COSMAN PREDA
educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
34 de ani, din oraºul Cãlan. În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, cele douã suspecte fiind cercetate în stare de libertate.
Furau curent Trei persoane din Petroºani s-au ales cu dosare penale pentru furt dupã ce au fost identificate cã aveau locuinþele branºate în mod ilegal la reþeaua de electricitate. Cei trei au fost depistaþi în urma unei acþiuni întreprinse de poliþiºtii din cadrul Biroului de Ordine Publicã Petroºani, jandarmii hunedoreni ºi reprezentanþii furnizorului de electricitate în cartierele Bosnia ºi Aeroport.
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Februarie 2015
Henþ cu mâna
CEI CARE AU CONFISCAT FOTBALUL
Am crezut prin anii `90 cã dacã fotbalul se privatizeazã – deºi, sincer, n-am prea priceput mecanismul întortocheat... –, lucrurile vor zbârnâi în fotbalul mioritic, precum la englezi, mal-
C
tezi, luxemburghezi sau alþi „ezi”. A fost o invazie a patronilor de carton, care au transformat echipele pe care au pus mâna în propriile jucãrii, devenind adevãraþii germeni ai can-
cerului în fotbal. Exemple se pot da cu duiumul de escroci care ºi-au bãgat piciorul (sic!) în fotbal, ºi-au creat o notorietate ºi apoi, pa ºi puºi! Un Huþu la Fãlticeni, un Bucºaru la Urziceni, un Benone Lazãr la Curtea de Argeº, un Zambon sau Marian Iancu la Timiºoara,
Borcea la Dinamo sau Dinel Staicu la Craiova, sunt nume care vin la repezealã în minte. Nici Valea Jiului nu a scãpat de flagel, atunci când Alin Simota a inventat o echipã SF la Jiul, creându-ºi o echipã ca simplu accesoriu printre dedicaþiile date la maneliºti, chiar dacã la un moment
ã fotbalul românesc ºi implicit cel din Valea Jiului a ajuns unde a ajuns, o mare parte din vinã o au ºi cei care l-au gestionat. Dar n-au fost dintotdeauna astfel de golãnii în fotbal pânã la a demola echipe înfiinþate, de fapt, de alþii.
Conducãtori din alte vremuri
Sã luãm, spre exemplu, o analizã mai profundã în ceea ce priveºte Jiul Petroºani care a beneficiat de-a lungul zecilor de ani de adevãraþi conducãtori.
Au urmat apoi oameni ca ing. Iozsef (Iosif) Litz, cu o deosebitã contribuþie în construirea stadionului vechi, apoi Aurel ªinca, în calitate de secretar general, Iozef Simo. Tot ca vicepreºedinte s-a remarcat în 1938 – 1939 ºi inginerul Victor Todea. Dr. Emil Fãrcaºiu, primarul Petroºaniului a fost vicepreºedinte de CAMP în anii 1927 – 28. O figurã proeminentã a fost dr. Constantin Lepãdatu, medicul – ºef al spitalului ani dea rândul care a partici-
Un termen, paradoxal, greu de fixat, în contextul fotbalului românesc. De ce? Pentru cã în diferitele perioade de timp ei au fost preºedinþi, vicepreºedinþi, secretari, delegaþi, preºedinþi de secþie, club sau consiliu de administraþie, directori sportivi. Dar toþi au îmbrãcat costumul de oficiali. Unii dintre aceºtia s-au remarcat prin abilitate, diplomaþie, simþ al datoriei, arta dialogului sau longevitate. Cu scuzele de rigoare, cã vor exista unele omisiuni inerente iatã listã ºi câteva fotografii ai celor mai reprezentativi. Întemeietorul Jiului (CÂMP – Clubul Atletic al Minerilor Petroºani) a fost Janoj Winklehner, director tehnic ºi general al societãþii miniere, alãturi de Tiberiu Timok.
Janos Winklehner, fondatorul echipei Jiul, în anul 1919
pat în conducerea Clubului Jiul mai bine de 25 de ani! Tot în perioada interbelicã s-au remarcat Anton Nandra (funcþionar la Direcþia Minelor timp de 20 ani manager al echipei), ing. Nicolae Bãlþãnoiu (remarcabil conducãtor în anii 1930 –46). Dupã anii 50, o
deosebitã pasiune în conducerea destinelor Jiului au depus-o ing. Emeric Farkas tatãl fotbalistului, Îmi Farkaº
(ÎI), director al ACP (URUMP), ing. Ioan Cosma (director administrativ la Direcþia Minelor) sau ing. Petre Roman (director tehnic al CMVJ). O datã cu conturarea unui statut mai clar al conducãtorilor în fotbal, pe la mijlocul anilor 1960, el a primit noi dimensiuni. Alãturi de ei, un preºedinte cu carismã, prof. Mircea Pascu între anii 1968–79, perioada cea mai prolificã a Jiului. Astfel, fãrã îndoialã, ec. Ioan Karpinecz ºi ing. Otto Abraham, oameni cu funcþii de conducere în LSMVJ, au avut o deosebitã contribuþie timp de aproape trei decenii, în ceea ce priveºte relaþiile din echipã, în plan organizatoric ºi administrativ. Acest tandem Abraham–Karpinecz a fost unul dintre cele mai longevive din istoria conducãtorilor de club din România. Evident au existat ºi alte nume în urmãtorii 20 de ani, fiecare punându-ºi amprentã, dupã talentul ºi capacitatea sã: Ionel „Oache” Piscanu, Iosif Bârsan. Aurel Slãbâi, ªtefan Mariº, Nicolae Simaschevici, Dorel Maria, Constantin Cãtuþi, Cornel Cãrare, Petre Libardi, Anton Coºoreanu, Ioan Velica au reprezentat garanþia unui echilibru în plan organizatoric.
dat ne „luase faþa” cu ea prin „A”. A schimbat Jiul cum a vrut pixul lui, în S.C., C.S., Jiul 2 mii ºi ceva, bla-bla, de pânã la urmã a ajuns un fâs în Liga a IV-a. E meritul lui, sã trãiascã la mulþi ani, vorba amicului Garido sau cum zicea marele Constantin Tãnase, ºi cu asta, ce-am fãcut?
Tendinþele dupã anul 1990 au fost ºi ele în pas cu timpul. Echipa a fos preluatã – dupã o perioadã în care ing. Petre Turdor director al Minei Livezeni a fãcut eforturi uriaºe, timp de vreo trei sezoane de a menþine echipa Jiul ca identitate sportivã – de la LSMVJ, în frunte cu Miron Cozma. Dupã trei ani de glorie (1995 – 98), cu promovare în A ºi douã sezoane, primul eºalon, Jiul trece din nou printr-o crizã, dar în toamna lui 1999, echipa devine privatã, de soarta sã, ocupându-se Alin Simota, în calitate de finanþator ºi preºedinte al consiliului de administraþie, sub a cãrui mandat echipa a evoluat doi ani în Divizia A, 7 ani în
Divizia B ºi un an (2002 – 2003) în Divizia C. Alãturi de ei, pe diferite funcþii la conducerea echipei au mai fost Petre Drãgoescu, ing. Ilie Bãlãnescu, Marian Spiru ºi George Boboc acesta din urmã chiar din anul 1991, ca organizator, director sportiv ºi vicepreºedinte. Desigur, au fost ºi alte nume, spaþiul nepermiþând intrarea în amãnunte. Finanþatorul care a dus echipa de la agonie la extaz ºi invers, Alin Simota, s-a folosit de Jiul între anii 1999-2013, dupã care s-a lepãdat de echipã. C-aºa-i la noi!
Paginã realizatã de Genu TUÞU