CVJ NR 800, miercuri 18 februarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 800

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Februarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

10 sesizãri împotriva maidanezilor

Z

ece sesizãri au fost depuse la Primãria Petroºani în legãturã cu câinii maidanezi. De la începutul anului ºi pânã în prezent mai mulþi cetãþeni au reclamat faptul cã pe strãzile din localitate ºi-au fãcut simþitã prezenþa câinii comunitari.

Oamenii au reclamat la primãrie, iar autoritãþile locale au luat legãtura cei de la judeþ pentru a rezolva problema.

“Serviciul care se ocupã de ecarisaj este la Consiliului Judeþean. Noi preluãm toate sesizãrile de la cetãþeni ºi nu numai cã le preluãm ci ne autosesizãm ºi noi ºi facem toate demersurile cãtre Consiliul Judeþean pentru a lua mãsurile legale care se impun. Pânã în prezent sunt 10 sesizãri pe perioada acestui an ºi orice sesizare care apare ulterior va fi transmisã cãtre Consiliul Judeþean”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani.

Dacã era mai bine când serviciul pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân era în administrarea primãriei, ne spun chiar autoritãþile. “Legislaþia este aceeaºi ºi trebuie respectatã indiferent de cine administreazã problema câinilor”, a mai subliniat sursa citatã. De anul trecut, la nivel judeþean funcþioneazã serviciul pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, dar din cauza iubitorilor de animale, maidanezii care sunt bolnavi sau agresivi nu mai pot fi eutanasiaþi, astfel cã, aceºtia ajung din nou pe strãzi.

Monika BACIU

Tragedia aviaticã de la Polatiºte rememoratã pas cu pas dupã 10 ani

L

a 10 ani de la tragedia aviaticã din zona Polatiºte de pe Defileu Jiului, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, jandarmii vor rememora acele momente cumplite în care secundele au fãcut diferenþa dintre viaþã ºi moarte ºi îi vor comemora pe cei care ºi-au pierdut viaþa în acel cumplit accident. >>> PAGINA A 3-A

Presiune pentru deschiderea Vãii

L

a fel ca ºi în cazul ieºirii la autostrada care tranziteazã judeþul, politicienii hunedoreni îºi unesc forþele pentru a determina CNADNR sã urgenteze lucrãrile de reabilitare a DN 66 Petroºani-Tg. Jiu. Restricþiile de circulaþie pe acest segment afecteazã grav din punct de vedere economic Valea Jiului.

Un pact între liderii politici hunedoreni este luat în calcul ºi în cazul drumului european E79, mai exact pentru segmentul

Petroºani-Bumbeºti Jiu aflat în reabilitare încã din 2013. Un senator din Valea Jiului readuce în discuþie necesitatea ca toþi factorii de decizie sã se uneascã pentru a redeschide Defileul. „Eu am fãcut o serie de demersuri ºi anul trecut, am subliniat importanþa acestui drum pentru economia Vãii Jiului ºi a întreg judeþului. Acum îi invit pe toþi politicienii hunedoreni sã vinã alãturi de mine, pentru cã doar uniþi putem urgenta

lucrurile în privinþa DN 66.

Mã intereseazã soarta acestui drum ºi voi face toate demersurile pentru ca lucrurile sã reintre în normal”, a spus parlamentarul. Restricþiile de circulaþie impuse anul trecut s-au dovedit devastatoare pentru economia Vãii Jiului, însã mai grav este cã lucrãrile de reabilitare nu s-au încheiat la termenul stabilit în contract, respectiv finele anului 2014. Astfel, pe parcursul acestui an se anunþã alte restricþii privind circulaþia rutierã între Petroºani. „Mã bucurã consensul,

însã cred cã respectarea contractelor între pãrþi este soluþia ºi nu tot timpul presiunea. Categoric, trebuie sã ridicãm ºi problema DN 66.

Obiectivul este sã solicitãm Ministerului Transporturilor, în speþã CNADNR-ului, cã lui îi revine responsabilitatea aceasta”, declarã preºedintele interimar al Consiliului Judeþean Hunedoara, Dorin Gligor. Un consens între liderii organizaþiilor partidelor parlamentare din judeþul Hunedoara a fost stabilit pentru legarea municipiilor Deva ºi Hunedoara la autostrada A1.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

Urgenþã la standarde UE, la Vulcan

S

pitalul din Vulcan are, fãrã sã exagerãm, cea mai modernã linie de urgenþã din Valea Jiului. Au gãsit bani, au gãsit sponsori ºi soluþii, împreunã cu angajaþii primãriei din localitate ºi acum întreg circuitul este, nu numai funcþional, dar ºi foarte modern. Lucrãrile sunt gata, dar managerul Cristina Baleia spune cã va continua în acelaºi ritm.

Spitalul din Vulcan, linia de urgenþã, este exact ca în orice alt spital de talie europeanã. Managerul a trecut prin situaþii dificile, în care angajaþii nu ºi-au luat salarii, au protestat în curtea unitãþii, dar acum au o linie de urgenþã cu circuite normale, funcþionale ºi moderne.

Cristina Baleia, ajutatã de administraþia localã de la Vulcan a reuºit sã facã din

urgenþã un loc în care pacienþii sã primeascã ºi îngrijire de speciali-

upã ce la Vulcan au venit medici D specialiºti din Fâºia

Gaza ºi astfel avem strãini care vorbesc perfect româneºte ºi ne trateazã pacienþii cu profesionalism, pentru cã ºtiu cum e sã trãieºti în rãzboi, aici vin ºi medicii români.

tate, dar ºi sã fie primiþi în condiþii optime. „Am primit o sponsorizare, în jur de 44.574 de lei, pe un proiect. Comitetul director a luat apoi aceastã hotãrâre, pe baza serviciilor medicale pe care le-am prestat ºi a regularizãrilor financiare pe care le-am primit, ºi am decis sã investim în urgenþã ºi sã facem defapt cãile de acces ºi circuitele, în condiþii

deosebite, pentru pacienþii noºtri. Am investit ºi din banii noºtri aproximativ 100.000 lei, dar cred cã se vede”, a menþionat Cristina Baleia, manager al Spitalului din Vulcan.

Nu doar cã au fost modernizate cabinetele ºi circuitele au devenit funcþionale, aºa încât în urgenþã sã se poatã intra cu o targã, iar acolo pacienþii sã aibã

O.R.L. la spitalul din Vulcan cabinet ORL ºi, mai mult decât atât, un medic rezident, care dã consultaþii de specialitate în regim de policlinicã. Asta dupã ce mulþi rezidenþi ajung sã plece, dupã perioada în care îºi fac rezidenþiatul.

„Începând din aceastã lunã, avem deschis un nou cabinet în ambulatoriul de specialitate al spitalului, cabinetul O.R.L. Este vorba despre o doamnã doctor, care a terminat de curând specialitatea pe post aici la

Aceasta este o realizare, în condiþiile în care, la Petroºani, unde spitalul este mult mai mare, rezidenþii vin unul din 10, cu riscul de a plãti pentru asta.

Spitalul din Vulcan are, din aceastã sãptãmânã, un

Vaccinaþi împotriva hepatitei

O

nouã rundã de vaccinare pentru prevenirea hepatitei.

Boala mâinilor murdare a reapãrut în cartierul Colonie din municipiul Petroºani.

Beneficiarii cantinei de ajutor social, care majoritatea îºi au domiciliul în acest imobil ar fi trebuit sã facã curat în jurul blocului tocmai pentru a pãstra mediul curat astfel încât sãnãtatea sã nu le fie afec-

tot confortul, dar managerul spune cã investit ºi în aparatura absolut necesarã. „Am luat un electrocardiograf cu 12 canale, un ventilator portabil ºi truse de urgenþe. Noi ne bucurãm cã acest electrocardiograf este nou, analizele sunt bune, oamenii sunt mulþumiþi, personalul este deosebit ºi,

noi la Vulcan ºi este al doilea medic rezident care terminã rezidenþiatul ºi opteazã totuºi, sã vinã la post, un fapt îmbucurãtor pentru noi, având în vedere situaþia generalã care existã în þara româneascã”, a spus dr. Cãtãlin Popã, director medical la Spitalul din Vulcan.

Medicul de la cabinetul O.R.L. oferã consultaþii de specialitate în regim de ambulatoriu, cu trimitere de la medicul de familie, iar directorul medical spune cã are în plan sã aducã aici, la Vulcan ºi un specialist în endocrinologie.

Diana MITRACHE

tatã. Mulþi au renunþat la hranã tocmai pentru a nu strânge dupã ei, iar din cauza mizeriilor, în zonã a apãrut un nou focar de hepatitã. “Mare lucru nu se mai poate face pentru cã de fiecare datã, focarul de hepatitã este cauzat de mizeria existentã în acel bloc de locuinþe sociale.

Anul trecut, în toamnã când an apãrut pima datã, mediatorul sanitar care este angajat în serviciul de asistenþã socialã a mers în acele familii, a încercat sã convingã pãrinþii sã vaccineze copiii, a luat legãtura medicii de familie, s-au adus dozele de vaccin ºi s-au administrat. Totodatã, Serviciul de Administrare a

Domeniului Public ºi Privat a fãcut o deratizare, dar atâta timp cât curãþenia nu se menþine vor apãrea noi cazuri. În aprilie, copiii care au fost vaccinaþi atunci ar trebui sã meargã din nou la vaccin, sã sperãm cã o vor face”, a declarat Cristina Mraz, director

executiv DLAS Petroºani.

Autoritãþile locale au fãcut tot ce a fost posibil pentru a preveni aceste infecþii, însã degeaba.

Imobilul a fost deratizat, copiii au fost vaccinaþi, dar din cauza murdãriei din zonã, focarul este activ.

Monika BACIU

pentru cã noi anul trecut am fãcut angajãri, avem ºi personalul minim la dispoziþia pacientului”, a mai spus Cristina Baleia.

La linia de urgenþã a spitalului din Vulcan ajung aproximativ 800 de pacienþi în fiecare lunã. Fiecare caz are posibilitatea de a primi primul ajutor de la medici specialiºti ºi sunt condiþii chiar ºi pentru oamenii fãrã adãpost care ajung la urgenþã, mai ales iarna, ºi care, de la duº, la îngrijirea de specialitate, beneficiazã de servicii complete.

Diana MITRACHE

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

Tragedia aviaticã de la Polatiºte rememoratã pas cu pas dupã 10 ani L

ªtiam cã dacã rãmânem acolo, murim amândoi. Am avut noroc – telefonul mobil mai funcþiona ºi am anunþat accidentul la bazã. Dar nu existã niciun drum pânã la noi, eram greu de gãsit”, a mai povestit ºa vremea respectivã Mustaþã.

Acþiunile vor debuta dis – de – dimineaþã, chiar în zona unde s-a produs tragedia de acum 10 ani. Efective din cadrul posturilor montane ale IJJ Hunedoara, Serviciul Public Salvamont Hunedoara, Marian Mustaþã – unul din supravieþuitorii accidentului, fiul defunctului Ioan Corbei ºi un sobor de preoþi se vor deplasa în zona Polatiºte unde vor depune jerbe de flori ºi vor oficia un ceremonial religios de pomenire a celor trecuþi în nefiinþã în urma tragicului accident, la troiþa ridicatã în locul unde s-a prãbuºit elicopterul.

Ulterior, manifestãrile se vor muta în sala de consiliu a Primãriei Municipiului Petroºani, iar în holul instituþiei va fi organizatã o expoziþie cu imagini comemorative în holul instituþiei, activitãþi de socializare

u sângele ºiroind ºi C coastele rupte s-a

a 10 ani de la tragedia aviaticã din zona Polatiºte de pe Defileu Jiului, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, jandarmii vor rememora acele momente cumplite în care secunde au diferenþa dintre viaþã ºi moarte ºi îi vor comemora pe cei care ºi-au pierdut viaþa în acel cumplit accident. Alãturi de jandarmi se vor afla supravieºuitorii accidentului aviatic, aparþinãtori ai victimelor ºi membrii echipelor participante la acþiunea de salvare, care vor reface filmul tragicului eveniment.

ani de la 10tragedie

În 18 februarie 2005. Un elicopter al unei societãþi de aviaþie utilitarã din Petroºani s-a prãbuºit în zona Polatiºte, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, la numai 15 minute dupã decolare. Elicopterul MI2, de producþie ruseascã, era închiriat de o societate din Petroºani pentru activitãþi de aviaþie utilitarã de la o firmã din Republica Moldova.

Douã persoane, un paznic de vânãtoare ºi mecanicul de zbor, ºi-au pierdut viaþa, în timp ce pilotul elicopterului ºi un angajat al Ocolului Silvic

Petroºani au fost grav rãniþi. Zeci de salvatori au plecat în cãutarea epavei elicopterului, printr-un strat de zãpadã ce trecea de genunchi ºi pe ceaþã, iar cãutãrile s-au desfãºurat contracronometru. Muntele a fost luat la pas de salvatorii montani, dupã ce mai bine de 15 kilometri au strãbãtut un drum forestier desfundat. Victimele au fost coborâte de salvamontiºti pânã la echipajele de prim – ajutor rãmase la poalele versantului. Pentru doi dintre pasagerii elicopterului nu s-a mai putut face nimic. Este povestea pe scurt a tragediei din munþi pe care o rememora, în urmã cu câþiva ani, Teodor Mustaþã, supranumit ºi „eroul de la Polatiºte”.

A trecut prin momente cuplite când, grav rãnit, a reuºit sã-l scoatã pe pilot din aparatul care risca sã explodeze ºi s-a târât prin zãpada mai bine de 1 km în cãutarea salvatorilor.

C

eaþa a frânt destine

Mustaþã povestea cu ceva timp în urmã cã au plecat sã hrãneascã animalele, totul era pregãtit, însã deznodãmântul a fost neaºteptat. „Elicopterul ne aºtepta, bãieþii erau

pregãtiþii, sacii cu porumb ºi sare pentru animale fuseserã încãrcaþi. Mecanicul ºi pilotul erau din Republica Moldova.

Ne înþelegeam bine.

Mecanicul m-a pus în faþã, pe locul lui, sã-i arãt pilotului pe unde e traseul. El s-a dus în spate, lângã paznicul de vânãtoare Ioan Corbei, ca sã-l ajute sã descarce porumbul la locurile stabilite. Am decolat, iar pilotul a stabilit sã mergem pe firul unei vãi. Era ceaþã, iar la primul punct nu am coborât.

La al doilea a mers, porumbul a fost descãrcat. Pe urmã ne-am înãlþat, eram cam la 2.000 de metri.

Venea ceaþã dinspre stânga. Pilotul a spus cã nu poate sã aterizeze ºi a vrut sã întoarcã. Atunci, a bubuit rãu ceva în spate, iar aparatul s-a întors brusc la dreapta.

Era un munte în faþa noastrã... atât mai ºtiu”, rememora pentru presã silvicultorul.

Când s-a trezit în zãpada rece ºi groasã, imaginea era de coºmar. În spate, acolo unde trebuia sã fie paznicul de vânãtoare ºi mecanicul, mai era un singur corp. Nu ºi a putut da seama cine este, faþa acestuia fiind zdrobitã. Lângã el era pilotul, atârnat în chingi.

Îi picura sânge din nas ºi din gurã ºi nu pãrea sã mai aibã semne vitale. La circa 10 metri de elicopter era al doilea corp, îngropat pe jumãtate în zãpadã, de asemenea decedat. ªi-a dat seama cã elicopterul poate exploda în orice moment ºi, cu dureri cumplite, a reuºit sã iasã din centura de siguranþã ºi apoi din aparatul de zbor. Dar, când s-a târât pe lângã pilot, a auzit un geamãt slab ºi ºi-a dat seama cã trãieºte. „Chiar atunci, când mã târam pe lângã el, am auzit cum respirã foarte încet.

L-am scos din centurã.

Eram îngrozit, cã picura petrolul peste noi.

Pilotul era greu... avea vreo sutã de kilograme, un munte de om. L-am târât ºi pe el 10 metri.

Nu mai puteam. Am mai forþat ºi l-am mai dus 15 metri mai departe. Atunci ºi-a revenit. I-am zis cã mã duc dupã ajutoare.

târât prin zãpada groasã

Un kilometru a mers prin zãpadã. Un kilometru care i s-a pãrut cel mai greu din viaþã.

Cãdea în zãpada ireal de rece, aºa cum o percepea el, ºi iar se ridica. κi auzea coastele cum trosnesc în el ºi ºtia cã are hemoragie internã, dar nu se putea opri, pentru cã asta ar fi însemnat sfârºitul ºi pentru el, ºi pentru colegul lui.

Avea o ranã mare la faþã, din care sângele ºiroia din abundenþã,

Morþii nimãnui, îngropaþi de primãrie

A

junºi la bãtrâneþe ºi mãcinaþi de boalã, mulþi vârstnici din Petroºani se sting fãrã ca vreo rudã sã fie alãturi de ei.

Nu au pe nimeni care sã le aprindã o lumânare atunci când trec în veºnicie ºi nu au pe nimeni care sã îi îngroape creºtineºte. În aceste condiþii, autoritãþile locale sunt singurele care pot face aceastã trecere în lumea celor drepþi.

Anul trecut, la Petroºani mai multe persoane au fost îngropate de primãrie.

“S-au înmormântat din fondurile

era desculþ dupã ce bocancii i-au rãmas în elicopter, dar a mers mai departe spre o zonã unde ºtia cã se exploateazã lemnul. A fost cumplit ºi o spune chiar Teodor Mustaþã, cel care a stat de vorbã cu presa dupã 4 ani de la accident: „Aveam de urcat un mal, am încercat ºi am cãzut din nou. Eram pe final.

Mã gândeam cã o sã mor ºi eu ºi amãrâtul de pilot, pe care îl lãsasem acolo, sus.

Atunci am auzit un motor de camion. ªtiam cã am de fãcut doar ºapte paºi ca sã urc pragul. ªtiam cã acolo e drumul forestier. Am reuºit”.

Salvatorii veniþi sã îi caute în munþi au dat de epava elicopterului ºi de celelalte trei victime mergând dupã urmele de sânge lãsate de eroul de la Polatiºte.

Car men COSMAN-PREDA

Consiliului Local doi decedaþi fãrã aparþinãtori ºi am avut trei ajutoare de înmormântare pentru cei care beneficiazã de venitul minim garantat, legea prevede ajutor de înmormântare. În situaþia în care apar persoane fãrã aparþinãtori noi suntem înºtiinþaþi de cãtre spital, se fac cercetãri de cãtre organele de Poliþie ºi în cazul în care nu este gãsit niciun aparþinãtor atunci aceºtia se înmormânteazã din fondurile Consiliului Local. Lucrãm cu cei de la Casa Pensionarilor, sunt tarife sociale ºi ca atare nu implicã un consum foarte mare de bani”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani.

2200 de lei au plãtit anul trecut cei de la Direcþia Localã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani pentru înmormântarea celor fãrã rude, dar ºi pentru acordarea unor ajutoare de urgenþã în caz de deces.

Monika BACIU

4 Actualitate

Sub noroaie ºi gunoaie la Vulcan

Z

eci de oameni care locuiesc în Colonia de jos a municipiului Vulcan se plâng cã sunt sufocaþi de gunoaie ºi noroi. Deºeurile, zic ei, nu le-au fost ridicate de un deceniu, însã, primarul Gheorghe Ile spune altceva.

Dincolo de bariera cãii ferate, municipiul Vulcan ne dezvãluie peisaje rupte din filme proaste, cu zeci de copii murdari, cu noroi ºi gunoaie. Cei care stau acolo spun cã nimeni nu îi ia ºi pe ei

în seamã ºi se scufundã în tonele de deºeuri depozitate în apropierea caselor.

Noroiul este de netrecut în zilele cãlduroase, iar oamenii de acolo nu mai au, spun ei, nicio scãpare. „Avem copii

mici care vin la ºcoalã, în oraº, la grãdiniþã.

Pânã sus, trebuie sã le luãm încã o pereche de papuci cu noi.

Canalizarea este fãcutã de vreun an de zile.

Le-am cerut sã ne aducã containere, nu ne-a adus nimic”, spune un bãrbat revoltat, iar un altul îl aprobã: „Eu am 9 nepoþi ºi gândiþi-vã cã merg zi de zi la ºcoalã.

Acolo, profesorii îi ceartã cã nu vor sã îi primeascã cã sunt murdari pe pantofi. Suntem uitaþi de toþi, suntem buni, numai la vot.

Gunoiul nu s-a mai luat din aceastã parte de

vreo 15 ani”. O femeie iese ºi ea revoltatã din casã ºi ne spune cum la poarta ei zace de mult timp un munte de deºeuri ºi asta pentru cã acolo nu sunt ghene ºi lumea s-a obiºnuit sã arunce acolo mizeria. „Vara, aici nu poþi trãi de miros. Mã tem cã vine vara ºi iar murim în casã de putoare”, a spus femeia.

Gunoiul este vizibil cã ochiul liber, iar noroiul umple pânã la refuz fiecare stradã, dar primarul Gheorghe Ile

spune cã nu a pus acolo ghene pentru cã acei oameni nu plãtesc niciodatã acest serviciu.

Dar asta nu înseamnã cã nu le ridicã deºeurile periodic. În plus, primarul spune cã are ºi

un proiect pentru asfaltarea zonei. „Nu ºi-au plãtit gunoiul, dar nu este adevãrat cã nu l-am ridicat de atâta timp. Periodic se face acolo curãþenie, iar pentru acea zonã avem un proiect pentru fiecare stradã. Vom reface strãzile în acest an”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În Colonia de jos a Vulcanului locuiesc oameni sãraci ºi casele lor sunt dãrãpãnate.

Vina pentru dezastrul

de acolo aparþine în mare mãsurã celor ce acceptã sã trãiascã aºa, dar ei aºteaptã sã fie împinºi de la spate, iar primarul le promite mãcar asfalt în 2015.

Diana MITRACHE

Ajutorul de stat pentru SNMÎVJ aferent anului 2015 este de peste 140 de milioane de lei

D

epartamentul pentru Energie a publicat Proiectul de Hotãrâre de Guvern privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani, pentru anul 2015.

Prin proiectul de act normativ se supun aprobãrii cheltuielile necesare închiderii celor trei unitãþi miniere neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani, pentru anul 2015 potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei

Muncã silnicã în cimitir

M

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

uncesc în cimitir pentru amenzile neplãtite.

Este vorba de mai mulþi petroºãneni care au de prestat muncã în folosul comunitãþii.

Instanþa a dat câºtig de cauzã autoritãþilor locale care acum se folosesc de rãu-platnici pentru treburile silnice. “Pe perioada anului 2015 de la 1 ianuarie ºi pânã în prezent am primit un numãr de 14 mandate de executare de la instanþa de judecatã.

Din cele 14 mandate unul a fost pus în aplicare ºi s-a executat.

Oamenii ºi-au fãcut munca în folosul comunitãþii, ºapte sunt în curs de executare. Oamenii lucreazã în prezent la activitãþile gospodãreºti în cimitirul central din Petroºani. Pentru diferenþa pânã la 14 mandate noi suntem în procedura pentru a gãsi persoanele în cauzã, pentru cã multe sunt

plecate în strãinãtate, sau sunt la þarã, dar se fac demersurile prin corespondenþã cu toate instituþiile abilitate pentru a gãsi persoanele ºi ca ulterior sã presteze acea muncã în folosul comunitãþii”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Sunt persoane care au de prestat undeva la 200 de ore în folosul comunitãþii.

“Majoritatea persoanelor au amenzi care nu au fost plãtite. Au fost acþionaþi în instanþã iar instanþa a transfor-

mat amenda în ore în muncã în folosul comunitãþii. Diferã de la caz la caz, sunt persoane care au de executat un numãr de 20, 30 de ore ºi chiar pânã la 200 de ore. În funcþie de valoarea amenzii sunt transformate în muncã în folosul comunitãþii”, a mai spus sursa citatã.

Prestarea muncii silnice aduce un plus Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat care are un numãr redus de angajaþi, iar astfel acoperã o arie mai largã. “Ne ajutã

pentru cã în cimitirul central este mult de muncã pentru cã trebuie igienizat în permanenþã ºi în general aceste persoane presteazã munca în cimitirul central”, a conchis Viºan. Cei care opteazã pentru a-ºi achita datoriile prin muncã în folosul comunitãþii, potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local Petroºani, sunt repartizaþi la întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau la pãstrarea curãþeniei localitãþii.

Monika BACIU

Comisiei Europene.

Ajutorul de stat aferent acestui an este de peste 140 de milioane de lei.

“Ajutorul de stat în sumã totalã de 143.475 mii lei pentru anul 2015, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri”, se aratã în nota de fundametare a proiectului de hotãrâre.

Conform actului, ajutorul de stat se vã

acord ºi pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã.

Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit

din terþe state.

Nerespectarea de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani a condiþiilor prevãzute prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final, precum ºi a oricãror obligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat pentru facilitatea închiderii minelor de cãrbune necompetitive determinã aplicarea de cãtre Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri a mãsurilor necesare în vederea recuperãrii ajutoarelor de stat, în condiþiile legii.

Turiºtii au lãsat în Parâng zeci de mii de lei

R

ecord de turiºti în Parâng. Weekendul care tocmai a trecut a fot unul foarte bun în staþiunea montanã Parâng.

Mii de turiºti au fost aici, lucrul acesta reflectându-se ºi asupra încasãrilor rezultate de pe urma mijloacelor de transport pe cablu.

Zeci de mii de lei au lãsat turiºtii în

Monika BACIU

Mãsuri pentru prevenirea abandonului

N

oi reglementãri pentru protejarea minorilor aflaþi în risc de abandon. O serie de instituþii au anumite resposabilitãþi în ceea ce priveºte copiii.

Spre exemplu, la unitãþile medicale, cei de aici au de luat mai multe mãsuri în colaborare cu Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului.

“Aceastã hotãrâre de Guvern traseazã clar anumite sarcini în grija noastrã ºi a celorlalte instituþii adicã spitalului ºi a Serviciului de Evidenþã a Populaþiei ºi a DGASPC-ului. Pânã acum nu erau prevãzute clar anumite sarcini.

Acum se pune foarte mare accent pe asistentul medical din unitatea sanitarã. Se prevãd anumite responsabilitãþi clare ºi în sensul cã nicio mãmicã care vine în spital, aceasta trebuie sã prezinte actele de identitate. În cazul în

care nu are actele de identitate asistentul medical, asistentul social care ar trebui sã fie în unitatea medicalã are obligaþia sã anunþe Direcþia de Asistenþã Socialã, sã anunþe Serviciul de Evidentã a Populaþiei. Noi trebuie sã avem grijã ca aceste mãmici aflate în situaþie de risc sã fie înscrise la medicul de familie. Sunt mai multe sarcini care se impun ºi trebuie sã colaborãm foarte strâns toþi. În acest sens noi am informat spitalul ºi am ataºat o copie dupã hotãrârea de Guvern ºi sã sperãm cã în situaþia în care va fi cazul le vom rezolva împreunã”, a declarat Cristina Mraz,

director executiv DLAS Petroºani.

La Petroºani au existat cazuri de abandon sau de risc de abandon, însã autoritãþile au luat mãsurile de rigoare.

“Au existat cazuri de acest gen. Acolo unde nu au fost acte de identitate am încercat sã rezolvãm problema împreunã cu cei care de la Direcþia de Asistenþã Socialã ºi cu cei de la Evidenþa Populaþiei.

Acolo unde mãmica dorea sã abandoneze copilul datoritã problemelor sociale pe care le avea am intervenit în familia lãrgitã a mãmicii ºi am încercat cu anumite ajutoare excepþionale sã ajutãm

familia pe o perioadã de douã, trei luni sã poatã sã îºi rezolve situaþia la vremea respectivã. ªi cu laptele praf pe care l-am avut la vremea respectivã la fel am încercat sã ajutãm mãmica în situaþia în care nu a avut lactaþie”, a mai spus sursa citatã.

Acolo unde mamele nu aveau posibilitatea de a-ºi creºte copiii, autoritãþile au colaborat ºi cu familia extinsã, iar succesul a fost garantat.

“Cu ajutorul familiei lãrgite pentru cã întotdeauna bunicii au un rol important în a sprijinii fetele ca totul sã fie în regulã ºi copilul sã creascã în bune condiþii.

Au fost ºi situaþii în care copii au fost abandonaþi în spital ºi atunci aceºti copii au intrat în evidenþã Direcþie pentru Protecþia Copilului o perioadã dupã care au fost ºi situaþii fericite în care copiii au fost adoptaþi. Se iau toate mãsurile de care dispunem la vremea respectivã cã aceºti micuþi sã nu rãmânã abandonaþi”, a mai

staþiunea montanã. “Încasãrile au fost foarte bune ºi pãrþile de schi sunt într-o stare foarte bunã pentru ca ºi vremea ne-a ajutat în acest sens. Am bãtut cu ratracurile pârtiile ori de câte ori a fost nevoie ºi avem aprecieri din partea turiºtilor care vin în Parâng. Încasãrile din acest weekend au fost de 37.091 de lei. Sunt încasãri bune ºi speram sã o þinem tot aºa”, a declarat Marian Popescu, city-managerul municipiului Petroºani.

Porivit autoritãþilor locale, anul acesta numãrul turiºtilor care au ales ca destinaþie Parângul a crescut considerabil. “Este o creºtere semnificativã fata de anul trecut pentru ca anul trecut în aceastã perioadã aproape cã nu mai aveam deloc turiºti.

Telescaunul ºi pârtiile pe care le-am construit atrag mulþi turiºti”, a mai precizat sursa citatã.

Creºterea numãrului de turiºti în Parâng se datoreazã ºi investiþiilor realizate de municipalitate, dar ºi datoritã faptului cã investitorii din munte au înþeles cã serviciile de calitate aduc iubitorii sportului alb.

Monika BACIU

subliniat Mraz. Au existat ºi cereri de adopþie, însã acesta este un proces laborios. Pânã la finalizarea procedurii de adopþie, autoritãþile au luat mãsura plasamentului celor mici. “Pânã la realizarea adopþiei se iau mãsurile de urgenþã a unui plasament ori în familia lãrgitã ori în altã familie dacã este la vremea respectivã sau într-un centru. Pânã în

doi ani copilul este bine sã nu fie instituþionalizat”, a conchis directorul DLAS Petroºani. În vederea aplicãrii prevederilor prezentei hotãrâri, serviciul public de asistenþã socialã desemneazã cel puþin un asistent social care are obligaþia sã efectueze demersurile necesare înregistrãrii naºterii copilului pãrãsit în unitatea sanitarã, iar direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului desemneazã cel puþin un asistent social care are obligaþia sã efectueze demersurile pentru preluarea acestuia în sistemul de protecþie a copilului, atunci când starea de sãnãtate îi permite.

Monika BACIU

4 Actualitate

Sub noroaie ºi gunoaie la Vulcan

Z

eci de oameni care locuiesc în Colonia de jos a municipiului Vulcan se plâng cã sunt sufocaþi de gunoaie ºi noroi. Deºeurile, zic ei, nu le-au fost ridicate de un deceniu, însã, primarul Gheorghe Ile spune altceva.

Dincolo de bariera cãii ferate, municipiul Vulcan ne dezvãluie peisaje rupte din filme proaste, cu zeci de copii murdari, cu noroi ºi gunoaie. Cei care stau acolo spun cã nimeni nu îi ia ºi pe ei

în seamã ºi se scufundã în tonele de deºeuri depozitate în apropierea caselor.

Noroiul este de netrecut în zilele cãlduroase, iar oamenii de acolo nu mai au, spun ei, nicio scãpare. „Avem copii

mici care vin la ºcoalã, în oraº, la grãdiniþã.

Pânã sus, trebuie sã le luãm încã o pereche de papuci cu noi.

Canalizarea este fãcutã de vreun an de zile.

Le-am cerut sã ne aducã containere, nu ne-a adus nimic”, spune un bãrbat revoltat, iar un altul îl aprobã: „Eu am 9 nepoþi ºi gândiþi-vã cã merg zi de zi la ºcoalã.

Acolo, profesorii îi ceartã cã nu vor sã îi primeascã cã sunt murdari pe pantofi. Suntem uitaþi de toþi, suntem buni, numai la vot.

Gunoiul nu s-a mai luat din aceastã parte de

vreo 15 ani”. O femeie iese ºi ea revoltatã din casã ºi ne spune cum la poarta ei zace de mult timp un munte de deºeuri ºi asta pentru cã acolo nu sunt ghene ºi lumea s-a obiºnuit sã arunce acolo mizeria. „Vara, aici nu poþi trãi de miros. Mã tem cã vine vara ºi iar murim în casã de putoare”, a spus femeia.

Gunoiul este vizibil cã ochiul liber, iar noroiul umple pânã la refuz fiecare stradã, dar primarul Gheorghe Ile

spune cã nu a pus acolo ghene pentru cã acei oameni nu plãtesc niciodatã acest serviciu.

Dar asta nu înseamnã cã nu le ridicã deºeurile periodic. În plus, primarul spune cã are ºi

un proiect pentru asfaltarea zonei. „Nu ºi-au plãtit gunoiul, dar nu este adevãrat cã nu l-am ridicat de atâta timp. Periodic se face acolo curãþenie, iar pentru acea zonã avem un proiect pentru fiecare stradã. Vom reface strãzile în acest an”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În Colonia de jos a Vulcanului locuiesc oameni sãraci ºi casele lor sunt dãrãpãnate.

Vina pentru dezastrul

de acolo aparþine în mare mãsurã celor ce acceptã sã trãiascã aºa, dar ei aºteaptã sã fie împinºi de la spate, iar primarul le promite mãcar asfalt în 2015.

Diana MITRACHE

Ajutorul de stat pentru SNMÎVJ aferent anului 2015 este de peste 140 de milioane de lei

D

epartamentul pentru Energie a publicat Proiectul de Hotãrâre de Guvern privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani, pentru anul 2015.

Prin proiectul de act normativ se supun aprobãrii cheltuielile necesare închiderii celor trei unitãþi miniere neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani, pentru anul 2015 potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei

Muncã silnicã în cimitir

M

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

uncesc în cimitir pentru amenzile neplãtite.

Este vorba de mai mulþi petroºãneni care au de prestat muncã în folosul comunitãþii.

Instanþa a dat câºtig de cauzã autoritãþilor locale care acum se folosesc de rãu-platnici pentru treburile silnice. “Pe perioada anului 2015 de la 1 ianuarie ºi pânã în prezent am primit un numãr de 14 mandate de executare de la instanþa de judecatã.

Din cele 14 mandate unul a fost pus în aplicare ºi s-a executat.

Oamenii ºi-au fãcut munca în folosul comunitãþii, ºapte sunt în curs de executare. Oamenii lucreazã în prezent la activitãþile gospodãreºti în cimitirul central din Petroºani. Pentru diferenþa pânã la 14 mandate noi suntem în procedura pentru a gãsi persoanele în cauzã, pentru cã multe sunt

plecate în strãinãtate, sau sunt la þarã, dar se fac demersurile prin corespondenþã cu toate instituþiile abilitate pentru a gãsi persoanele ºi ca ulterior sã presteze acea muncã în folosul comunitãþii”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Sunt persoane care au de prestat undeva la 200 de ore în folosul comunitãþii.

“Majoritatea persoanelor au amenzi care nu au fost plãtite. Au fost acþionaþi în instanþã iar instanþa a transfor-

mat amenda în ore în muncã în folosul comunitãþii. Diferã de la caz la caz, sunt persoane care au de executat un numãr de 20, 30 de ore ºi chiar pânã la 200 de ore. În funcþie de valoarea amenzii sunt transformate în muncã în folosul comunitãþii”, a mai spus sursa citatã.

Prestarea muncii silnice aduce un plus Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat care are un numãr redus de angajaþi, iar astfel acoperã o arie mai largã. “Ne ajutã

pentru cã în cimitirul central este mult de muncã pentru cã trebuie igienizat în permanenþã ºi în general aceste persoane presteazã munca în cimitirul central”, a conchis Viºan. Cei care opteazã pentru a-ºi achita datoriile prin muncã în folosul comunitãþii, potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local Petroºani, sunt repartizaþi la întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau la pãstrarea curãþeniei localitãþii.

Monika BACIU

Comisiei Europene.

Ajutorul de stat aferent acestui an este de peste 140 de milioane de lei.

“Ajutorul de stat în sumã totalã de 143.475 mii lei pentru anul 2015, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri”, se aratã în nota de fundametare a proiectului de hotãrâre.

Conform actului, ajutorul de stat se vã

acord ºi pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã.

Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit

din terþe state.

Nerespectarea de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani a condiþiilor prevãzute prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final, precum ºi a oricãror obligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat pentru facilitatea închiderii minelor de cãrbune necompetitive determinã aplicarea de cãtre Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri a mãsurilor necesare în vederea recuperãrii ajutoarelor de stat, în condiþiile legii.

Turiºtii au lãsat în Parâng zeci de mii de lei

R

ecord de turiºti în Parâng. Weekendul care tocmai a trecut a fot unul foarte bun în staþiunea montanã Parâng.

Mii de turiºti au fost aici, lucrul acesta reflectându-se ºi asupra încasãrilor rezultate de pe urma mijloacelor de transport pe cablu.

Zeci de mii de lei au lãsat turiºtii în

Monika BACIU

Mãsuri pentru prevenirea abandonului

N

oi reglementãri pentru protejarea minorilor aflaþi în risc de abandon. O serie de instituþii au anumite resposabilitãþi în ceea ce priveºte copiii.

Spre exemplu, la unitãþile medicale, cei de aici au de luat mai multe mãsuri în colaborare cu Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului.

“Aceastã hotãrâre de Guvern traseazã clar anumite sarcini în grija noastrã ºi a celorlalte instituþii adicã spitalului ºi a Serviciului de Evidenþã a Populaþiei ºi a DGASPC-ului. Pânã acum nu erau prevãzute clar anumite sarcini.

Acum se pune foarte mare accent pe asistentul medical din unitatea sanitarã. Se prevãd anumite responsabilitãþi clare ºi în sensul cã nicio mãmicã care vine în spital, aceasta trebuie sã prezinte actele de identitate. În cazul în

care nu are actele de identitate asistentul medical, asistentul social care ar trebui sã fie în unitatea medicalã are obligaþia sã anunþe Direcþia de Asistenþã Socialã, sã anunþe Serviciul de Evidentã a Populaþiei. Noi trebuie sã avem grijã ca aceste mãmici aflate în situaþie de risc sã fie înscrise la medicul de familie. Sunt mai multe sarcini care se impun ºi trebuie sã colaborãm foarte strâns toþi. În acest sens noi am informat spitalul ºi am ataºat o copie dupã hotãrârea de Guvern ºi sã sperãm cã în situaþia în care va fi cazul le vom rezolva împreunã”, a declarat Cristina Mraz,

director executiv DLAS Petroºani.

La Petroºani au existat cazuri de abandon sau de risc de abandon, însã autoritãþile au luat mãsurile de rigoare.

“Au existat cazuri de acest gen. Acolo unde nu au fost acte de identitate am încercat sã rezolvãm problema împreunã cu cei care de la Direcþia de Asistenþã Socialã ºi cu cei de la Evidenþa Populaþiei.

Acolo unde mãmica dorea sã abandoneze copilul datoritã problemelor sociale pe care le avea am intervenit în familia lãrgitã a mãmicii ºi am încercat cu anumite ajutoare excepþionale sã ajutãm

familia pe o perioadã de douã, trei luni sã poatã sã îºi rezolve situaþia la vremea respectivã. ªi cu laptele praf pe care l-am avut la vremea respectivã la fel am încercat sã ajutãm mãmica în situaþia în care nu a avut lactaþie”, a mai spus sursa citatã.

Acolo unde mamele nu aveau posibilitatea de a-ºi creºte copiii, autoritãþile au colaborat ºi cu familia extinsã, iar succesul a fost garantat.

“Cu ajutorul familiei lãrgite pentru cã întotdeauna bunicii au un rol important în a sprijinii fetele ca totul sã fie în regulã ºi copilul sã creascã în bune condiþii.

Au fost ºi situaþii în care copii au fost abandonaþi în spital ºi atunci aceºti copii au intrat în evidenþã Direcþie pentru Protecþia Copilului o perioadã dupã care au fost ºi situaþii fericite în care copiii au fost adoptaþi. Se iau toate mãsurile de care dispunem la vremea respectivã cã aceºti micuþi sã nu rãmânã abandonaþi”, a mai

staþiunea montanã. “Încasãrile au fost foarte bune ºi pãrþile de schi sunt într-o stare foarte bunã pentru ca ºi vremea ne-a ajutat în acest sens. Am bãtut cu ratracurile pârtiile ori de câte ori a fost nevoie ºi avem aprecieri din partea turiºtilor care vin în Parâng. Încasãrile din acest weekend au fost de 37.091 de lei. Sunt încasãri bune ºi speram sã o þinem tot aºa”, a declarat Marian Popescu, city-managerul municipiului Petroºani.

Porivit autoritãþilor locale, anul acesta numãrul turiºtilor care au ales ca destinaþie Parângul a crescut considerabil. “Este o creºtere semnificativã fata de anul trecut pentru ca anul trecut în aceastã perioadã aproape cã nu mai aveam deloc turiºti.

Telescaunul ºi pârtiile pe care le-am construit atrag mulþi turiºti”, a mai precizat sursa citatã.

Creºterea numãrului de turiºti în Parâng se datoreazã ºi investiþiilor realizate de municipalitate, dar ºi datoritã faptului cã investitorii din munte au înþeles cã serviciile de calitate aduc iubitorii sportului alb.

Monika BACIU

subliniat Mraz. Au existat ºi cereri de adopþie, însã acesta este un proces laborios. Pânã la finalizarea procedurii de adopþie, autoritãþile au luat mãsura plasamentului celor mici. “Pânã la realizarea adopþiei se iau mãsurile de urgenþã a unui plasament ori în familia lãrgitã ori în altã familie dacã este la vremea respectivã sau într-un centru. Pânã în

doi ani copilul este bine sã nu fie instituþionalizat”, a conchis directorul DLAS Petroºani. În vederea aplicãrii prevederilor prezentei hotãrâri, serviciul public de asistenþã socialã desemneazã cel puþin un asistent social care are obligaþia sã efectueze demersurile necesare înregistrãrii naºterii copilului pãrãsit în unitatea sanitarã, iar direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului desemneazã cel puþin un asistent social care are obligaþia sã efectueze demersurile pentru preluarea acestuia în sistemul de protecþie a copilului, atunci când starea de sãnãtate îi permite.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

Gala Premiilor Exclusiv ºi-a desemnat câºtigãtorii

I

eri, la Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani, într-un cadru festiv au fost înmânate premiile ediþiei a XV-a a Galei Exclusiv. În continuare vã prezentãm câºtigãtorii:

PREMIILE EXCLUSIV 2015 z Cel mai bun consilier de imagine – DANIEL PREDA (Apa Serv Valea Jiului) z Cel mai bun ONG – ASOCIAÞIA CASA PRO URBIS (Eduard Wersanski) z Cel mai bun manager de ONG – SERGIU CRISTIAN IANZA (Fundaþia Ianza Art Inter-Cultural) z Cel mai bun proiect social – GRUPUL DE PRIETENI (Mariana Popa&friends) z Cel mai bun proiect cultural – „FII STAR ÎN ÞARA TA” (Antonela & Cãtãlin Þugulea) z Cel mai bun proiect public de investiþii – „MODERNIZAREA AMBULATORIULUI SUP” (Tiberiu Iacob Ridzi) z PREMIU DE EXCELENÞÃ PENTRU ACTIVITATEA ECUMENICÃ – ZGÂRCEA MÃNÃSUC (pentru proiectul „Zidul care uneºte, sufletul care zideºte”) z Cel mai bun sportiv – AVRAM IANCU z PREMIU DE

EXCELENÞÃ PENTRU ÎNTREAGA CARIERÃ SPORTIVÃ – IOAN DANCIU z Cel mai bun poliþist – DOREL NEAG (ºeful Poliþiei locale Petroºani) z Premiul special: Cel mai bun tânãr artist FABIANI PRCSINA z Cel mai bun artist – MIHAI SIMA (actor, Coordonator trupa de teatru pentru adolescenþi „Theatron”) z Cel mai bun artist plastic – PETRU BIRÃU z Cel mai bun scriitor – MARIAN BOBOC z Cel mai bun om de culturã – ION BARBU z PREMIU DE EXCELENÞÃ PENTRU ÎNTREAGA CARIERÃ LITERARÃ – DUMITRU GÃLÃÞAN JIEÞ z Cel mai bun susþinãtor al culturii - STELIAN ZANET z Cel mai bun susþinãtor al turismului – ADRIAN RUS z PREMIU DE EXCELENÞÃ PENTRU ÎNTREAGA CARIERÃ ARTISTICÃ – FRANCISC NEMETH z Cea mai bunã imagine

Valeriu Butulescu, omul anului 2014

V

aleriu Butulescu este Omul Anului 2014 în Valea Jiului.

Premiul i-a fost oferit i-a fost oferit la Gala Premiilor Exclusiv, de trustul de presã omonim, el fiind, dupã cum spune directorul Exclusiv Media, Tiberiu Vinþan, singurul care de-a lungul celor 15 ani de existenþã a acestei gale, a luat an de an premiu.

Tiberiu Vinþan chiar a declarat cã se teme oarecum sã nu uite câte ceva din meritele acestui om, cel mai tradus scriitor contemporan al României, om politic, cu o carierã de un sfert de secol ºi chiar portar al echipei de fotbal Jiul Petroºani. „Acest om ar fi putut sã conducã oricând un complex minier sau energetic, dar nu a fãcut-o din modestie.

Este un poliglot, un publicist ºi, poate vã mirã, un om politic cu o carierã de

publicã – GEORGE ARTUR GÃMAN z Cel mai bun profesor – RADU SORIN z Premiu special pentru Cel mai bun cadru didactic universitar – CSABI LORINCZ z PREMIU DE EXCELENÞÃ PENTRU ÎNTREAGA CARIERÃ UNIVERSITARÃ – prof. univ. dr. mat.

WILHELM KECS z Cel mai bun lider sindical – DOMOKOS LAZSLO (Preºedinte Sindicatul „Huila”) z Cea mai bunã instituþie financiarã – CAR UNIREA IFN (Preºedinte Vasile Tarþa Marcu) z Cel mai bun funcþionar public – PAULINA DRAGOª (Director executiv Primãria Petroºani) z Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului într-o instituþie publicã de interes regional RODICA MARIANA PETER (Director executiv AJOFM Hunedoara) z PREMIU DE EXCELENÞÃ PENTRU

25 de ani, modest. Este un om care a reprezentat cu cinste comunitatea Vãii Jiului în primele parlamente ale României ºi care la un moment dat în viaþã a fost portar al unei echipe de fotbal. Laureat al mai multor concursuri internaþionale de chitarã.

Compozitor al unor aforisme pentru pian, intitulate „Valea Jiului”. Este astãzi, cel mai tradus dintre scriitorii români contemporani, lucrãrile sale fiind traduse în zeci ºi zeci de limbi ale pãmântului. Are peste 100 de premii

ÎNTREAGA CARIERÃ ÎN ADMINISTRAÞIA PUBLICÃ LOCALÃ – ELENA TÃTÃRCAN (secretar la Cabinetul Primarului municipiului Vulcan) z Cel mai bun manager al unei instituþii de culturã – NICOLETA BOLCÃ (director Teatrul de Stat „Ion D. Sîrbu” Petroºani) z Cel mai bun manager al unei instituþii de învãþãmânt– DANIELA CIONTESCU (director Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani) z Cel mai bun manager al unei instituþii medicale – ALIN VASILESCU (director Spitalul de Urgenþã din Petroºani) z Cel mai bun manager al unei instituþii financiare – DUMITRU RÃSCOLEAN (director CAR Parîngul IFN Petroºani) z Cel mai bun manager – COSTEL AVRAM (Director general Apa Serv Valea Jiului) z Cel mai bun om de afaceri – EMIL PÃRÃU z PREMIU DE EXCELENÞÃ PENTRU

naþionale ºi internaþionale, dar are ºi Premiul Exclusiv. Într-un an dominat de eºecuri ale mediului politic, de afaceri ºi chiar ale CEH. Omul anului 2014 revine în acest an domnului Valeriu Butulescu”, a spus Tiberiu Vinþan, organizatorul Galei.

Butulescu a vorbit despre aforismele care l-au fãcut celebru, despre Complexul Energetic Hunedoara, teatru, educaþia sa ºi motivele pentru care nu a plecat din Petroºani. Acesta a dedicat premiul comunitãþii teatrale din Petroºani. „ Mã consider un dramaturg, pentru cã am peste 40 de premiere în þarã ºi peste hotare. (…)

Dedic acest premiu comunitãþii teatrale din Valea Jiului. M-am gândit cui i-aº putea dedica aceastã distincþie ºi cred cã Teatrului I.D. Sîrbu din Petroºani, pentru cã aici se joacã spectacole cu casa închisã. Ne-am temut cã televiziunile ne furã spectatorii, dar nu este aºa.

Teatrul autentic atrage ºi noi avem unul autentic, cu peste 20 de premiere. Vã rog, oameni puternici ai acestor zile, oameni politici, sã þineþi cont de culturã, de teatru, ajutaþi aceastã instituþie!”, a spus Valeriu Butulescu, Omul Anului 2014 în Valea Jiului.

Diana MITRACHE

DOMENIUL AFACERILOR – GEORG SIMZIAN (proprietar al Grupului Simausrom Petrila) z Cel mai bun consilier local – POMPILIU BARBU z Cel mai bun consilier judeþean – ADRIAN DAVID z Premiu special pentru Administraþia Publicã Localã – DORIN GLIGOR z Cel mai bun parlamentar – HARALAMBIE VOCHIÞOIU z Cel mai bun viceprimar de municipiu – CRISTIAN MERIªANU z Cel mai bun viceprimar de oraº – ADRIAN ALBESCU z Cel mai bun primar de oraº – NICOLAE DUNCA z Cel mai bun primar de municipiu – GHEORGHE ILE z Cel mai bun om politic – DÃNUÞ BUHÃESCU

OMUL ANULUI 2014 VALERIU BUTULESCU

P

REMIILE EXCLUSIV PENTRU MEDIA:

z Cel mai bun redactor de ziar – MIHAELA MIHAI z Cel mai bun reporter de ziar – CORNELIU BRAN z Cel mai bun fotoreporter – GEZA SZEDLACSEK z Cel mai bun corespondent de presã – RAMONA ROªULESCU z Cel mai bun jurnalist de investigaþii – CARMEN COSMAN PREDA z Cel mai bun editorialist – NICU TAªCÃ z Cel mai bun blogger – ILIE PINTEA z Cel mai bun ziar – ZIARUL VÃII JIULUI (CÃTÃLIN DOCEA) z Cel mai bun jurnalist de radio – AURA RISIPITU z Cel mai bun reporter TV – MONICA BACIU z Cel mai bun tehnician TV – MARIAN GRECEA z Cel mai bun realizator TV – GENU TUÞU z Cel mai bun coordonator de TV NET – CORNEL PINTEA z Cel mai bun manager de presã – MARIUS MITRACHE z Cel mai bun jurnalist – IONUÞ DRÃGOTESC

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

Singurul din Valea Jiului

Cinematograful din Vulcan, asaltat de iubitorii filmului

C

inematograful din Vulcan, singurul care mai funcþioneazã în Valea Jiului, a fost luat cu asalt în ultimele zile de iubitori ai filmului din întreaga Vale a Jiului. Asta ºi datoritã faptului cã aici a rulat filmul „50 de umbre ale lui Grey”, unul dintre cele mai apreciate la ora actualã.

Primarul din Vulcan, Gheorghe Ile, spune cã nu s-a aºteptat ca cinematograful sã fie efectiv asaltat de cinefili, în special tineri sub 30 de ani, ºi, din acest motiv, le-a solicitat distruibuitorilor peliculei sã prelungeascã perioada de proiecþie a acestui film. „Am cerut sã mai poatã rula încã o sãptãmânã, pentru cã, într-adevãr, a fost foarte multã lume, în special tineri”, a declarat Gheorghe Ile. De precizat cã, dincolo

zarea chletuielilor, însã important este cã lume apoate merge din nou într-o salã de cinema.

L

a Petroºani se cautã fonduri europene

de succesul incontestabil al filmului, cinefilii au venit la Vulcan ºi pentru cã aici funcþioneazã singurul cinematograf din Valea Jiului.

O clãdire reabilitatã cu fonduri de la bugetul local, dupã ce aproxi-

Brâncuºi – 139 de ani de la naºtere

C

onstantin Brâncuºi va fi comemorat la Craiova ºi la Târgu Jiu. Cei care vor sã vadã câteva schiþe ale Coloanei Infinitului ºi fotografii din timpul în care marele

mativ 17 ani a stat nefolositã ºi, în timp, s-a degradat. O firmã din Bucureºti a câºtigat licitaþia pentru furnizarea ºi instalarea unui sistem de cinema digital pentru sala cinematografului „Luceafãrul” din municipiul Vulcan, „care sã ofere spectatorilor o experienþa cinematograficã la un standard modern de calitate ºi fidelitate”, dupã cum au fost cerinþele contractului, un echipament în valoare de 288.942 lei, fãrã TVA. Asta dupã ce, în 2011, edilii din Vulcan au reuºit sã treacã clãdirea Cinematografului

Brâncuºi a stat la Petroºani, o pot face la Muzeu Mineritului. Aici existã un colþ cu fotografii ºi documente din acea vreme, prin grija celor de la Petro Aqua.

Arhiepiscopia Craiovei, însã, organizeazã joi, 19 februarie, cu prilejul împlinirii a 139 de ani de la naºterea lui Constantin Brâncuºi, o serie de manifestãri comemorative în douã oraºe care au marcat anii copilãriei ºi adolescenþei marelui sculptor, Craiova ºi Târgu Jiu. La Târgu Jiu, oraºul care gãzduieºte monumentalele opere brâncuºiene, manifestãrile vor începe la ora 11.00 cu o slujbã de pomenire care va fi sãvârºitã la Biserica „Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel” de cãtre Înaltpreasfinþitul Pãrinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropolitul Olteniei, împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi. Va urma o întrunire festivã la Palatul Prefecturii unde va avea loc premiera filmului „Acasã la Brâncuºi”, lansarea cãrþii „Strada Calea Eroilor” de Vasile Vasiescu ºi vernisajul unei expoziþii de picturã realizate de cãtre elevi ai Liceului Teologic din Târgu Jiu.

„Luceafãrul” în administrarea Primãriei, iar lucrãrile de reabilitare a imobilului au inclus atât partea de interior, cât ºi exteriorul. Anul trecut, proiectul a fost finalizat, iar cinematograful este acum unul de ultima generaþie, în care se pot proiecta inclusiv filme 3D. Gheorghe Ile spun cã este greu sã acopere investiþia, care se va amortiza probabil în 10 ani ºia sta pentru cã jumãtate din costul biletului reprezintã suma necesarã închirierii filmului.

Urmeazã apoi plata taxelor ºi a impozitelor ºi abia apoi se poate vorbi despre amorti-

ªi edilii de la Petroºani au decis sã reabiliteze un fost cinematograf, însã pe fonduri europene.

Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani spune cã la ora actualã se cautã axa de finanþare pentru implementarea proiectului ce vizeazã reabilitarea cinematografului „7 Victoria”.

Dupã ce l-a dat în concesiune, cu obligativitatea menþinerii obiectului de activitate, Primãria din Petroºani a decis, în toamna anului tercut, sã ia înapoi fostul cinematograf din centrul municipiului ºi sã-l reabiliteze cu fonduri europene. Clãdirea este abandonatã ºi, ani în ºir nu a avut nicio

utilitate. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, un om de afaceri din Petroºani a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food.

Investiþia totalã ar fi depãºit cu mult 100.000 de euro, chiar dacã un calcul total nu a fost efectuat niciodatã, însã proiectul nu a demarat. Locaþia a fost doar curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea.

Car men COSMAN-PREDA

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

0735.183175

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015

Henþ cu mâna

FOTBAL CU MIROS DE CÂMP

Blazonul, palmaresul, sigla, istoria, succesul. Toate astea au fost bulversate de capacitatea ºi ferocitatea unor excrescenþe capitaliste prost înþelese.

Nu mai ºtie nimeni

exact cine-i Steaua, „Poli” Timiºoara, Universitatea Craiova sau chiar Jiul Petroºani. Iubitorul de fotbal cu simþul istoriei s-a cam sãturat de oameni alunecoºi în

costume scumpe, care fac ºi dreg. Fac pe dracu`! Cum se pierd anumite avantaje cu iz economic, îºi iau mâna de pe fotbal.

Oamenii se orienteazã resemnaþi cãtre un alt concept. Spre „fotbalul mic” din campionatele judeþene din Ligile a IV-a ºi a V-a.

Nimeni nu mai vrea ca „patronul cu gipan” sã

mai conducã în fotbal.

Existã o aplecare a suporterului de fotbal spre acel fotbal cu gust de boemie sau romantism care nu se mai gãseºte decât în zonele rurale. Primari cu iubire de fotbal ºi concitain – dau câteva exemple trãite pe viu: Lupulescu la Lunca Cernii, Stoica la Pui, Bãiconi la Rãchitova,

Au jucat împotriva Jiului

C

ei mai selecþionaþi jucãtori români din toate timpurile sunt Dorinel Munteanu (131 A), Gheorghe Hagi (124 A), Gicã Popescu (115 A), Rãzvan Raþ (102 A) ºi Ladislau Bölöni (101 A). În cariera lor, ei au jucat cel puþin odatã împotriva Jiului, în campionatul Diviziei „A”

B

ölöni, prietenul lui Mulþescu

Laci Bölöni este jucãtorul din Top 5 al selecþiilor în echipa României care a jucat de cele mai multe ori împotriva Jiului. Erau anii

erau liderii celor douã echipe. Bölöni a jucat la A.S.A. Tg. Mureº în perioada 1971-1984 iar la Steaua între anii 19841988. Din cele 86 de goluri marcate în Divizia „A” pentru cele douã echipe, el a marcat trei goluri pentru mureºeni, într-un meci de legendã A.S.A.-Jiul 5-2 în 1977 (2 goluri) ºi un gol într-un meci A.S.A.-Jiul 4-0 în 1983. Era coleg la Naþionalã ºi prieten foarte bun cu Gigi Mulþescu.

G

icã Popescu, un gol în poarta Jiului Gicã Popescu a jucat la Universitatea Craiova în perioada 1985-1990, cu o întrerupere de un tur în 1988, când a jucat la Steaua. Când se afla sub

u la un loc de meciuri a omâniei în echipele R cãtori, cei primii cinci ju alã. aþi la Naþion mai selecþion

576

`70-`80, anii de glorie a celor douã echipe, Jiul ºi A.S.A. Tg. Mureº, unde Gigi Mulþescu ºi Laci Bölöni

culorile craiovene, a marcat un gol Jiului în 1989, într-un meci Universitatea Craiova-Jiul 2-0, el fiind autorul celui de-al doilea gol.

G

icã Hagi, tot un gol!

Marele Gicã hagi nu a câºtigat niciodatã la Petroºani, fie cã a jucat la Farul (1981-83), Sportul Studenþesc Bucureºti (1983-1987) ºi Steaua (1987-90), marcând 141 goluri. A marcat un gol pentru Steaua la Petroºani (Jiul-Steaua 2-2 în 1990), ca ºi component a celorlalte douã echipe nereuºind niciun gol.

Vãlean la Geoagiu, Diniº la Bãiþa – au înþeles fenomenul la o altã dimensiune.

Lumea îºi doreºte sã se întoarcã la fotbalul cu miros de câmp, de gazon nepoluat de grandioase ºi perfide porniri cãtre acest sport. Abia aºtept 7 martie, când la Liga a IV-a se joacã între un „ºut” ºi o nuntã.

Fotbal. Poveºtile sportului.

Un destin de fotbalist

Damian Militaru, început ºi final de carierã la Jiul

D

amian Militaru (a împlinit pe 19 decembrie 47 de ani) este, fãrã îndoialã, unul dintre cei mai devotaþi jucãtori care au evoluat la Jiul Petroºani.

L

iderul, fãrã gol cu Jiul

Dorinel Munteanu, recordmanul selecþiilor în echipa României a jucat în Divizia „A” la F.C. Olt Scorniceºti (1988-89), jucând apoi la Inter Sibiu (1990-91), Dinamo Bucureºti (1991-93), în Belgia ºi Germania, la Steaua (2003-2005), C.F.R. Cluj (2005-2007), F.C. Argeº (2006-2007) ºi F.C. Vaslui (2007-2008) având marcate la acest nivel 38 goluri. În partidele susþinute împotriva Jiului nu a marcat niciun gol.

R

aþ, nimic împotriva Jiului

Rãzvan Raþ a fost un rapidist convins, jucând la echipa din Gideºti în perioada 1998-2003 (cu un retur la S.C. bacãu în 2000-2001), acumulând 97 de meciuri în Divizia „A”, cu 6 goluri marcate. Este singurul jucãtor de „Top 5 internaþionali A” care nu a prins niciun meci împotriva Jiului, fiind perioada în care Jiul juca în Diviziile „B” ºi „C”.

Poate fi socotit ultimul romantic al unei echipe, care odatã cu ieºire lui din scenã, a apus...

D

escoperit de Mache Vizitiu

Militaru era... militar la Baru, când Mache Vizitiu, antrenor pe atunci la Retezatul Haþeg, l-a adus la echipa din oraºul berii, prin

`88. Ajunge în 1990 la Jiul, debutând sub comanda lui Petre Libardi în Divizia „A”, pe 12 august 1990 într-un meci „U” Cluj-Jiul 0-0. „Aveam mari emoþii, dar excelenþii mei colegi Rico Cristea, Ben. Popescu, Cristi Florescu, Bâcu, Lasconi ºi ceilalþi m-au primit excelent. Veneam, totuºi, din Divizia „C”, dar m-am adaptat repede, m-am bucurat enorm de acel 0-0 la Cluj” îºi aminteºte Militaru. A jucat la Jiul în acel sezon 1990-91 (32 jocuri, 7 goluri), apoi încã douã sezoane în „B”, trecând în sezonul 1993-94 la Dinamo, revine la Jiul, dar pleacã la Steaua, unde va cunoaºte gloria în perioadele 1994-99. „Rãmâne un mare regret la Steaua cã preºedintele de atunci, Marcel Puºcaº, nu mi-a dat drumul în `98 sã plec cu Þiþi Dumitriu la A.E.K. Atena”, rememoreazã Militaru.

F

inal cu Steaua

Dupã scurte perioade prin Rusia, apoi la Bene Craiova sau Inter Petrila, revine la Jiul, unde va mai juca în anii 2005-2007, atingând meciul nr. 200 în Divizia „A”, la ultima etapã, Jiul-Steaua 0-2, în 22 mai 2007. Un destin marcat de 34 goluri în Divizia „A”, început ºi terminat la Jiul Petroºani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU