Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 799
Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Monica Iacob-Ridzi, 5 ani dupã gratii
D
ecizie definitivã în cazul Monica Iacob Ridzi. Magistraþii au condamnat-o la 5 de închisoare cu executare. Fostul ministrul al Tineretului, Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã de magistraþii ÎCCJ la 5 ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu, privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Decizia magistraþilor este definitivã. Sentinþa a fost pronunþatã luni în jurul orei 16,00. Magistraþii ÎCCJ au menþinut practic, în cazul fostului ministru Monica Iacob-Ridzi, prima sentinþã datã în 27 ianuarie 2014. Potrivit DNA, în perioada 17 martie 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, sub pretextul reali-
zãrii unor manifestãri de amploare la nivel naþional dedicate Zilei Naþionale a Tineretului ºi externalizãrii serviciilor de organizare aferente, sã atribuie ilegal unor firme private contracte de prestãri servicii având acest obiect. Evenimentul a avut un buget de circa 600 de mii de euro, bani încredinþaþi fãrã licitaþie unor companii private. Acest eveniment i-ar fi adus beneficii Elenei Bãsescu, care candida atunci pentru a ocupa un loc în Parlamentul European. În 2009, Elena Bãsescu ºi-a început campania pentru Europarlamentare, imediat dupã manifestãrile din 2 mai, în Petroºani, participând alãturi de Monica Iacob-Ridzi la spectacolul organizat de Primãria Petroºani cu ocazia Zilei Europei, pentru care municipalitatea a alocat aproape 100 de mii de lei. Diana MITRACHE
DNA: Mitã pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja
O
mul de afaceri Adrian Gãrdean, implicat direct – prin firmele pe care el controleazã – în realizarea programelor de dezvoltare a domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja – îi dãdea mitã Elenei Udrea pe când aceasta era ministrul Dezvolãtrii Regionale ºi Turismului. Procurorii DNA susþin cã finanþãrile pentru cele douã domenii schiabile veneau la pachet cu „atenþiile” financiare. >>> PAGINILE 4-5
C.A îl demite pe Niculescu ºi îl propune pe Jujan
C
onsiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara se întâlneºte azi (17 februarie) la Bucureºti. Acolo a ajuns ºi Constantin Jujan, cel care va fi propus pentru numirea în locul lui Niculescu, iar salariile celor din conducere ºi contractul cu chinezii vor fi fãcute public. Patru puncte sunt pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, iar Constantin Jujan va participa, pentru ca mai apoi sã fie propus pentru funcþia de director general în locul lui Aurel Niculescu.
Asta spune unul dintre membrii CA, Alexandru Blaj, care promite dezvãluiri de senzaþie la întoarcerea de la Bucureºti. „Pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului de Administraþie este, la punctul 1 – alegerea preºedintelui CA (n.r cel propus
pentru aceastã funcþie este chiar Alexandru Blaj), la punctul 2 se va lua act de demisia directorului Aurel Niculescu, se stabilesc comisiile de lucru la punctul 3, iar punctul 4 va fi propunerea pe care o vom face ministrul Energiei pentru funcþia de director general, pe care dânsul îl va numi direct”, a declarat Alexandru Blaj, membru în CA al CEH. Unul dintre punctele ce va fi discutat în cadrul CA este cel legat de salariile celor din conducere, care
ar putea sã scadã simþitor, dar ºi contractul cu chinezii, care se aflã încã la secret. Potrivit lui Alexandru Blaj, nici membrii Consiliului de Administraþie nu ºtiu ce conþine, cum nu ºtiu când ºi-a înaintat demisia Niculescu, pentru cã, spune Blaj, demisia este scrisã, dar nedatatã. Cei care vor conduce CEH, mai au din aceastã sãptãmânã, o singurã lunã la dispoziþie, pânã la întâlnirea cu FMI, când trebuie sã prezinte un plan
de eficientizare. Dacã nu, CEH intrã, la cererea FMI, în insolvenþã. La Bucureºti va fi aleasã marþi comisia de lucru, iar Constantin Jujan va ajunge sã discute cu ministrul Gerea. De altfel, Aurel Anghel, directrorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine de care aparþine mina Petrila, care este condusã de Jujan, a susþinut zilele trecute cã va cãuta sã numeascã la Petrila un director care sã aibã habar despre ceea ce se întâmplã la acea unitate minierã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015
Incendiu în centrul Petroºaniului
U
na dintre clãdirile pãrãsite, aflatã în centrul municipiului Petroºani, a fost cuprinsã de flãcãri, iar pompierii au intervenit pentru a stinge incendiul.
sunt o serie de clãdiri abandonate, populate de indivizi dubioºi. Interiorul fãrã gea-
muri al clãdirii ardea în flãcãri în momentul în care au fost alertaþi pompierii. Focul a
Cel mai probabil, focul a fost pus de cei care îºi duc existenþa în acest loc, pentru cã pe strada Timiºoarei
cuprins mai multe rãmãºiþe depozitate în interior, de oamenii strãzii ºi pompierii au fost nevoiþi sã intervinã rapid, mai ales cã în zonã erau ºi alte clãdiri la care se putea extinde incendiul. „Anunþul a venit prin 112. Am fost anunþaþi cã arde o casã particularã. Am constatat cã ardeau deºeuri menajere, într-o clãdire dezafectatã, pe strada Timiºoarei”, a spus Cristian Baleia, adjunct
al comandatului Detaºamentului de Pompieri. Clãdirile pãrãsite, aflate în apropierea sediului de la Petroºani al Complexulkui Energetic Hunedoara ºi în imediata vecinãtate a Clubului Copiilor, sunt un adevãrat focar de infecþie. Aici vin ºi se adãpostesc indivizi dubioºi ºi, probabil cã la fel s-a întâmplat ºi luni dimineaþã, când un boschetar a cãutat sã
Termocentrala Paroºeni, în raportul Curþii de Conturi
T
ermocentrala Paroºeni este menþionatã în raportul Curþii de Conturi aferent anului 2013. Potrivit Raportului public al Curþii de Conturi pe anul 2013, Ministerul Economiei nu a evidenþiat o creanþã în sumã de 20,19 milioane lei, reprezentând fonduri alocate de la bugetul de stat, utilizate pentru rambursarea unui credit extern, contractat de minister ºi utilizat de Termoelectrica SA pentru realizarea investiþiei de “Reabilitare a Grupului numãrul 4 de 150 MW din
Verdict pentru Drumul lui Bãsescu, peste 2 luni
Î
nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie va da verdictul pentru Drumul DN 66A Câmpu lui Neag –Herculane la finele lunii martie. Potrivit instanþei de la ÎCCJ, data la care se va formula verdictul a fost stabilitã pentru 27 martie 2015, la ora 11,00. Termenul a fost amânat la data de 31 ianuarie, când magistraþii urmau sã spunã dacã admit sau nu anularea acordului de mediu pentru conbstrucþia acestui drum extrem de controversat.
Centrala Electricã de Termoficare Paroºeni”, în condiþiile în care rambursarea creditelor externe intrã în sarcina Termoelectrica SA. “Neevidenþierea unei creanþe, în sumã de 20.197 mii lei, reprezentând fonduri alocate de la bugetul de stat, utilizate pentru rambursarea unui credit extern, contractat de minister ºi utilizat de SC Termoelectrica SA pentru realizarea investiþiei de Reabilitare a Grupului nr. 4 de 150 MW din Centrala Electricã de Termoficare Paroºeni, în condiþiile în care rambursarea creditelor Poziþionatã, dupã cum spun ecologiºtii, în Parcul Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane, artera nu este agreatã de ecologiºtii de la Agent Green, care au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului. Acest drum, în opinia celor de la Agent Green, este o arie virginã ºi ar trebui pãstratã intactã. Drumul a fost construit, dar mai sunt porþiuni ce trebuie finalizate. Lucrãrile au stagnat 15 ani la rând, fiind început în anul 1999 când ministerul Transporturilor, condus de Traian Bãsescu, a ridicat drumul forestier deteriorat, la rang de drum naþional prin HG 856/18.10.1999. Primele 2 tronsoane au fost deja construite, iar de 15 ani se tot amânã lucrãrile finale. Anul trecut s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu
externe intrã în sarcina SC Termoelectrica SA”, se aratã în raportul Curþii de Conturi. “Neevidenþierea unei au mai fost acum prinºi în buget, pentru cã existã acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. De asemenea, pentru protejarea faunei,
creanþe, în sumã de 18.554 mii lei, reprezentând fonduri alocate de la bugetul de stat, utilizate pentru rambursarea unui credit extern utilizat de SC Termoelectrica SA pentru realizarea investiþiei de Reabilitare a Grupului nr. 4 de sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Cei de la Agent Green, prin Asociaþia pentru Protecþia Liliecilor au chemat în instanþã, Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului , Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara ºi chiar Guvernul României. Diana MITRACHE
se încãlzeascã în clãdire, ori a aruncat o þigarã aprinsã. Diana MITRACHE
150 MW din Centrala Electricã de Termoficare Paroºeni, în condiþiile în care rambursarea creditelor externe intrã în sarcina SC Termoelectrica SA”, se aratã în acelaºi raport. Curtea de Conturi precizeazã în raport cã Ministerul Economiei a efectuat plãþi în sumã de 38,2 milioane lei, cãtre operatorii economici din industria de apãrare, fãrã a avea la bazã documente care sã certifice utilizarea lor în scopul pentru care s-au aprobat creditele bugetare. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015
De cel puþin doi ani se ºtia cum se scot bani din DGASPC Hunedoara
D
in anul 2013, Iacob Mesaroº, administrator al Centrului Social pentru Persoane Vârstnice Lupeni, a fãcut declaraþii publice despre modul în care acþiona ºi funcþiona Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. Este vorba de metode de intimidare, de nerespectarea legii privind plãþile pentru persoane cu handicap ºi îngrijitori, despre achiziþii de alimente ºi ”reduceri de la hranã ºi cãldurã” în centrele sociale cu cele mai mari contribuþii ale persoanelor gãzduite, în timp ce cheltuielile raportate erau cu peste 60% mai mari decât cele din cãminele necontrolate de Direcþie. Scandalul pricinuit de ”concursul mãsluit” pentru ocuparea postului de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara DGASPC, faptã de corupþie cercetatã de DNA, se va extinde ºi asupra practicilor de scoatere a banilor direcþionaþi cãtre buzunarele celor ce pãstoreau instituþia, spun surse judiciare. Mai precis organele de cercetare vor pune ”sub anchetã” ceea ce ºtia tot judeþul de ani de zile, dar aºa-zisul secret era bine pãzit prin teroare ºi ameninþãri ale conducerii instituþiei la adresa centrelor sociale din subordine. Un asemenea centru social a rupt tãcerea încã din 2013, dar cine sã-l ia în seamã?! ”Strigãtul” s-a produs când administratorul unui centru nu a mai gãsit soluþii în a determina DGASPC sã-ºi facã datoria conform legii, respectiv sã respecte drepturile persoanelor cu handicap ºi îngrijitorilor acestora. Iacob Mesaroº, cel care conduce unul dintre cele trei lãcaºuri sociale private din judeþ - Cãminul pentru Persoane Vârstnice Lupeni, a fãcut declaraþii publice care au venit o datã cu acumularea nemulþumirilor cu privire la metodele de conducere ale Direcþiei Generale de Protecþie Socialã, cu care orice instituþie de gen este nevoitã sã colaboreze pentru drepturile celor
bãtrâni, bolnavi ºi sãraci, pe lângã copii, drepturi care sunt acordate prin aceastã Direcþie, “ce mai mult încurcã lucrurile, iar teama personalului de a fi dat afarã este bine cunoscutã”.
D
eºi pensionatã, Viorica Popescu conducea DGASPC prin teroare Iacob Mesaroº a arãtat cã deºi Viorica Popescu se pensionase tot cu aceasta era nevoit sã colaboreze, directorul în funcþie indicându-i mereu ºi mereu vechiul director pentru rezolvarea
crescãtoria de porci. Apoi convenþia de colaborare cu DGASPC, în loc sã fie pe un an pentru a ºti ce sã fac cu personalul, a fost fragmentatã prin anexe pe 3 ºi 2 luni, încât am zãpãcit oamenii. Este vorba de plata cuvenitã personalului, conform legii, care se vireazã direct pe cardurile lor. Deci nu mie mi se dau banii. Alþii fac aceste conveþii pe protecþie socialã pe un ciclu electoral, pentru a se putea consolida. Am fost de nenumãrate ori apostrofat de d-na Popescu, care deºi s-a pensionat tot dum-
VIORICA POPESCU problemelor. Doar cã refuzul Direcþiei în a se achita de sarcini avea un motiv – banii. Pentru a stopa insistenþa administratorului de la Lupeni în a cere respectarea legii, au urmat itimidãrile. ”Un exemplu sunt cele trei controale într-o singurã lunã de la ITM, dupã care mi-au gãsit cã nu sunt pontat, când de fapt eu stau aici 24 de ore din 24 pentru cã este gospodãrirea privatã ºi îndeplinesc toate îndatoririle auxiliare, de la fochist, la îngrijitor, la
gospodãreascã singuri. În asemenea situaþie, de la mine nu câºtigã nimic. 37% cheltuiesc eu cu oamenii din ceea ce cheltuieºte Direcþia, cu cei de la stat. Ca urmare le-am spus: cât Consiliul Judeþean nu-mi dã nimic, ce cãutaþi aici? E vorba de acele controale. Asistenþã socialã pe criterii politice nu se poate face!”
U
nde sunt diferenþele de bani neacordate de DGASPC?! ”Eu am cheltuieli de 800 pe om, dar sunt în Cãmin mulþi cu un venit de 240-260
MONICA GEORGESCU
neaei conduce Direcþia, cã trebuie sã scad cheltuielile cu hrana ºi cãldura din Cãmin. Dar eu nu fac aºa ceva! În timp ce eu mã gospodãresc singur pe banii mei, direct de la furnizor, ei au centralizat acest lucru ºi fac achiziþiile prin licitaþii, apoi Direcþia le distribuie Centrelor din teritoriu pâine, lapte ºi tot ce au nevoie. De ce fac asta? De exemplu, la Petrila se stã la mâna Direcþiei pentru pâine, lapte etc., în loc sã le dea bugetul ºi sã-i lase sã se
lei, iar diferenþa o suport eu, mã descurc cu bieþii oameni ºi ei încearcã sã mã intimideze. Din 58 de vârstnici gãzduiþi aici, 23 se încadreazã la handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnã cã trebuie duºi la baie ºi tot ce implicã asemenea cazuri, iar ºase sunt hrãniþi cu linguriþa. Faþã de persoanele care au doar pensie de handicap statul ar avea obligaþii de protecþie socialã, dar Direcþia nu a dat nici un leu. Contribuþia celor
IACOB MESAROª gãzduiþi în centrele lor este mult mai mare, respectiv 21 milioane vechi/persoanã la Pãcliºa ºi, cel mai mic preþ la ei, este la Cãminul de la Lonea – 12 milioane lei/ persoanã. Salariile personalului sunt stabilite de la Deva, dar haotic fãrã nici o logicã, ceea ce este umilitor pentru angajaþi. Dupã 21 de ani de muncã , o îngrijitoare are 812 lei, fãrã nici un spor, cuvenit conform legii ºi reglementãrilor din domeniu, iar cele care se dau pentru condiþii de muncã deosebite sunt diminuate la 3%, când legea spune cã se acordã 15%. Unde este diferenþa? Sau un ajutor de bucãtar, dupã 3 ani vechime ajunge cu un salariu considerabil mai mare decât al bucãtarului cu 17 ani vechime. E haos total, iar subordonaþii lor nu îndrãznesc sã spunã. Un alt exemplu, a fost concurs pe un post cu un singur candidat ºi îl þin pe loc încã 10 zile pentru eventuale contestaþii. Pãi dacã a fost unul singur, cine sã conteste?! Apoi, probleme pentru plata LEGALÃ a orelor prestate. Pentru a elimina astfel de probleme sunt dispus sã plãtesc în avans taxele la stat apoi sã îmi vireze banii pe salarii, pe tot anul, dar nu se vrea. Dacã
pe asistenþã socialã fac aºa, ce oameni pot fi?!”- a declarat supãrat Ioacob Mesaroº, administratorul Cãminului pentru Persoane Vârstnice Lupeni, în anul 2013. De precizat cã Iacob Mesaroº a fost un liberal cu vechi state în PNL, într-o zonã în care nu a fost simplu sã fii de facturã liberalã, a fost preºedinte ºi vicepreºedinte PNL ºi consilier local. A fãcut un pas înapoi ºi a demisionat datoritã acestor practici ale colegilor sãi. Într-unul din raportele înaintate conducerii DGASPC Hunedoara - care cuprinde rãspunsurile la reclamaþii, dar ºi nemulþumirile exprimate prin cazuri concrete, date, sume etc. – face referire ºi la latura politicã în termeni destul de duri, ceea ce denotã o tensiune îmdelungatã între cele douã pãrþi, Mesaroº Popescu&co. În aceste condiþii nu ar fi fost indicat pentru DGASPC sã aducã un director general strãin de acest gen de practici, ca urmare fostul director economic Monica Georgescu a fost rãsplãtit, rãsplatã scump plãtitã acum. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
O
DNA: Mitã pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja
mul de afaceri Adrian Gãrdean, implicat direct – prin firmele pe care el controleazã – în realizarea programelor de dezvoltare a domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja – îi dãdea mitã Elenei Udrea pe când aceasta era ministrul Dezvolãtrii Regionale ºi Turismului. Procurorii DNA susþin cã finanþãrile pentru cele douã domenii schiabile veneau la pachet cu „atenþiile” financiare. Potrivit Departamentului Naþional Anticorupþie, ºpaga era de 10% din valoarea plãþile fãcute de MDRT, iar banii veneau de al Adrian Gãrdean. Faptele s-ar fi petrecut în cursul anului 2011, când Elena Udrea ar fi cerut ºi primit de la Adrian Gãrdean – de asemenea pus sub urmãrire penalã - foloase materiale în valoare de 10% din plãþile efectuate de minister pentru contractele de lucrãri încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanþiei cã finanþãrile pentru proiectele din Parâng ºi Straja vor fi aprobate la timp. Astfel, la data de
7 februarie 2011, Elena Udrea i-ar fi cerut lui Gãrdean ca, din sumele primite de la minister, sã facã mai multe „sponsorizãri”, trans-
miþându-i cã trebuie sã discute detaliile cu Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Ulterior, fostul ministru, mai spun anchetatorii, i-a cerut lui Nastasia
Gheorghe sã îi comunice lui Adrian Gãrdean cã suma solicitatã este în cuantum de 10% din valoarea plãþilor
efectuate ºi care urmau sã fie efectuate în cursul anului 2011. “Urmare acestei solicitãri, în vara anului 2011, Gãrdean Adrian i-a înmânat 200.000 euro lui Lungu ªtefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însã banii au fost restituiþi de acesta dupã o zi, invocând riscul ca fapta sã fie denunþatã organelor de urmãrire penalã. În data de 06.10.2011 Gãrdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasãrilor care urmau sã fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Cu acelaºi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gãrdean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, cã suma remisã nu acoperea procentul solicitat de
ministru, având în vedere valoarea totalã a plãþilor care urmau sã fie efectuate cãtre cele douã societãþi, iar pen-
tru diferenþã i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societãþi controlate de Obreja Rudel. Suma de 900.000 euro a fost predatã de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenþa de 3.000.000 lei a fost transferatã de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate”, se aratã într-un comunicat al DNA. De asemenea, mitã s-ar fi dat ºi primit ºi în ceea ce priveºte finanþarea de cãtre MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. Haþeg cu Unitatea Administrativ Teritorialã Cavnic ºi UAT Borsec , unde de asemenea s-au derulat contracte similare în cadrul programului „Schi pentru România”. „La 24.08.2010 ºi
20.12.2010, S.C. Termogaz Company S.A. a transferat suma totalã de 695.367,06 lei în patrimoniul inculpatului Lungu ªtefan, consilierul personal al ministrului, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziþie, prin care o societate controlatã de intermediar a fost interpusã în raporturile dintre Termogaz Company ºi furnizorii obiºnuiþi ai acesteia. Suma menþionatã reprezintã 10% din valoarea plãþilor efectuate de minister cãtre UAT Cavnic ºi UAT Borsec în contul lucrãrilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A. Lungu ªtefan a folosit banii astfel obþinuþi parþial în interes personal, iar parþial, la cererea ministrului Udrea Elena Gabriela, pentru plata unor servicii de publicitate ºi monitorizare a mediului online de care au beneficiat aceasta ºi partidul din care fãcea parte Udrea Elena Gabriela”, aratã procurorii anticorupþie.
10
% ºi de la Consmin Petroºani Cât priveºte comisioanele ilegale în ceea ce priveºte societatea Consmin petroºani, de care s-a fãcut vorbire ºi sãptãmâna trecutã, anchetatorii spun cã, în acets caz, Elena Udrea,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015 împreunã cu Ana – Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naþionale de Investiþii (suspect în prezenta cauzã), a primit, în perioada 2010 – 2011, o sumã de aproximativ 300.000 lei de la administratorul societãþii pentru a asigura plata la timp a lucrãrilor executate de societatea menþionatã în baza contractelor încheiate cu Compania Naþionalã de Investiþii. Astfel, dupã ce Compania Naþionalã de Investiþii realiza plãþile cãtre S.C. Consmin SA pentru lucrãrile efectuate, administratorul societãþii dispunea transferul a 10% din suma încasatã cãtre societatea controlatã de Lungu ªtefan, S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanþã fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plãþi, în valoare totalã de 335.486 lei. „La rândul sãu, Lungu ªtefan dãdea banii primiþi lui Breazu Liberiu Tudor, persoanã apropiatã atât de Udrea Elena Gabriela, cât ºi de Topoliceanu Ana Maria. Plãþile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societãþii S.C. Ekaton Consulting S.R.L. administratã de Breazu Liberiu Tudor, în baza altor contracte fictive de consultanþã. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totalã de 209.762 lei ºi o platã în numerar de aproximativ 90.000 lei. O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul sãu lui Udrea Elena Gabriela. Diferenþa a fost folositã de Breazu Liberiu Tudor pentru a plãti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria”, au precizat cei de la DNA, care au cerut dispus urmãrirea penalã ºi pentru noile fapte. Car men COSMAN-PREDA
Primãria Lupeni - obligatã de instanþã sã achite 7 milioane de lei cãtre constructorul telegondolei din Straja
P
este 7 milioane de lei are de achitat Primãria din Lupeni cãtre Acomin, societatea care a executat telegondola ce duce în Straja ºi asta numai pe o ordonanþã de platã. Aºa a decis instanþa de judecatã în cazul celui mai recent proces intentat de creditor unitãþii administrativ teritoriale din Lupeni, care, încet – încet, face „colecþie” de ordonanþe de platã. Procesul s-a aflat pe rolul Tribunalului
Hunedoara ºi, dupã doar câteva termene de judecatã, magistraþii au decis sã admitã „cererea de ordonanþã de platã formulatã ºi precizatã de cãtre creditoarea SC Acomin SA Deva împotriva debitoarei Unitatea Administrativ
Teritorialã (UAT) Municipiul Lupeni ºi în consecinþã: Ordonã debitoarei sã plãteascã creditoarei a accesoriilor cu titpu de penalitãþi de întârziere contractuale aferente debitului principal rãmas de platã în valoare de 7.009.667,28 lei
Haitele de maidanezi fac prãpãd deasupra de Maleia
H
aitele de câini fãrã stãpân care s-au sãlbãticit pe dealurile dintre Petroºani ºi Petrila atacã vânatul care coboarã din zona forestierã de la poalele Parângului. Locuitorii gospodãriilor aflate la poalele dealului care desparte
Fãrã curent la o unitate medicalã
S
pitalul din Uricani va rãmâne fãrã energie electricã, miercuri. Unitatea medicalã din vestul Vãii Jiului nu va
Petroºaniul de Petrila s-au plâns în nenumãrate rânduri de atacul haitelor de câini fãrã stãpân care le sfâºiau pãsãrile ori chiar iezii ºi mieii. Cum pe timp de iarnã aceºtia ºi-au dus animalele la adãpost, maidanezii înfometaþi sfâºie vânatul care-ºi cautã hrana pe dealul dintre Maleia ºi Petrila. Zilele trecute un cãprior a fost sfâºiat de haitele de maidanezi ºi mâncat, însã câinii sãlbãticiþi au
avea acces la alimentarea cu energie electric, în ziua de miercuri, între orele 9 ºi 16. Întreruperea furnizãrii acestui serviciu se datoreazã unor lucrãri programate de cãtre ENEL în acea zi. “Pentru lucrãrile anuale de reparaþii ºi întreþinere instalaþii ºi reþele electrice, precum ºi posturi de transfor-
calculate începând cu data de 20.09.2014, în valoare de 0,1% din suma de 7.009.667,28 lei (neachitatã) pentru fiecare zi de întârziere, pânã la împlinirea efectivã a obligaþiei în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei ordonanþe”. De asemenea, Primãria Lupeni trebuie sã achite încã 200 de lei cu titlul de cheltuieli de judecatã. Sentinþa nu este definitivã ºi împotriva ei poate fi formulatã cerere în anulare în termen de 10 zile. Acomin este societatea care a executat telegondola ce face
fãcut prãpãd la iepuri ori fazanii sãlbatici. „Sunt lihniþi ºi rup tot ce miºcã. Sâmbãtã au vânat un cãprior care cred cã a coborât sã mãnânce iarbã uscatã pe deal. N-au mai rãmas decât câteva oscioare din el, praf l-au fãcut. Iepuri, fazani, mãnâncã tot ce reuºesc sã prindã ºi cineva ar trebui sã i mãsuri. Vine primãvara ºi vrem sã ne scoatem ºi noi caprele la pãscut, dar ne este fricã sã nu ne ia toþi iezii. În octombrie am mai ridicat problema aceasta dupã ce ne-au sfâºiat raþe, miei ºi au venit hingherii dar nu au putut sã-i prindã”, spune unul dintre localnici. Haitele de câini atacã ºi în sãlbãticia din Parcul Naþional Defileul Jiului, dar dau târcoale ºi gospodãriilor locuitorilor cartierului Saºa din apropiere. Oamenii spun cã patrupedele sunt aduse de necunoscuþi pe timp de noapte, iar cum câinii nu au de mâncare hãituiesc ciute, cãpriori ori ale ierbivore din aria protejatã. Maximilian GÂNJU
mare, Enel Distribuþie Banat anunþã întreruperea furnizãrii energiei electrice în timpul lucrãrilor”, se aratã într-un comunicat ENEL. Ambulatoriul ºi Urgenþa din Uricani îºi vor redeschide porþile, dupã ce aici au fost realizate importante investiþii. Proiectul iniþiat de primarul Dãnuþ Buhãescu, ca rãspuns la
una din cele mai importante solicitãri venite din partea cetãþenilor oraºului Uricani, a primit deja de câþiva ani “undã verde” pentru finanþare din fonduri europene. O bunã perioadã de timp, probabil ºi din piedici puse de adversarii politici, lucrurile au bãtut pasul pe loc. Monika BACIU
legãtura dintre municipiul Lupeni ºi staþiunea Straja, cuprinsã în cadrul amplului program de modernizare a domeniuluis chiabil. Instalaþia pe cablu a costat 8 milioane de euro, însã constructorul nu a primit nici mãcar 50 de bani aºa cã s-a adresat instanþei de judecatã, care i-a dat câºtig de cauzã. Tot
Acomin a mai câºtigat în instanþã ºi plata altor lucrãri executate în staþiunea Straja, penrtu care s-au pronunþat sentinþe de executare silitã a municipalitãþii din Lupeni. Anul trecut, Primãria Lupeni a primti un ajutor financiar din partea Guvernului, însã banii nu au fost suficienþi pentru stingerea tuturor creanþelor comerciale. Car men COSMAN-PREDA
A început Sãptãmâna albã
O
rtodocºii au intrat în "Sãptãmâna Alba sau a brânzei". În aceastã sãptãmânã nu se mai consuma carne, iar în zilele de miercuri ºi vineri se face dezlegare la ouã, lapte, brânzã ºi peºte. În calendarele bisericeºti, pentru aceste zile apare menþiunea "hãrþi", un termen popular care desemneazã zilele de dezlegare a postului. Miercuri, 18 februarie, se rosteºte pentru prima datã în perioada Triodului, rugãciunea Sfântului Efrem ªirul - "Doamne ºi Stãpânul vieþii mele", rugãciune care înceteazã în miercurea din Sãptãmâna Mare. În zilele de miercuri ºi vineri din "Sãptãmâna Alba" nu se sãvârºeºte Sfânta Liturghie, cele douã zile sunt aliturgice. În Sâmbãta lãsatului sec de brânzã, Biserica îi pomeneºte pe toþi bãrbaþii ºi femeile care au fost "luminaþi prin postire". Duminicã, 22 februarie, exista rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscutã sub denumirea de "Duminicã Iertãrii". Aºadar, prima încercare de ieºi biruitori din lupta cu pãcatul este iertarea, reîntoarcerea la iubire. Este dureros ca aceastã slujbã unicã lipseºte din multe biserici. Mai sunt câteva zile pânã la intrarea în Postul Sfintelor Paºti. Sã nu ne abatem de la el. Acest post este ajutorul pe care ni-l dãruieºte Biserica spre a pune capãt "celor vechi" ºi a intra întru "cele noi". Indiferent cât de grele sunt condiþiile în care trãim ºi cât de mari sunt obstacolele ridicate de cei din jurul nostru, nimic nu trebuie sã ne opreascã din a lua în serios Postului Sfintelor Paºti.
4 Actualitate
O
DNA: Mitã pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja
mul de afaceri Adrian Gãrdean, implicat direct – prin firmele pe care el controleazã – în realizarea programelor de dezvoltare a domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja – îi dãdea mitã Elenei Udrea pe când aceasta era ministrul Dezvolãtrii Regionale ºi Turismului. Procurorii DNA susþin cã finanþãrile pentru cele douã domenii schiabile veneau la pachet cu „atenþiile” financiare. Potrivit Departamentului Naþional Anticorupþie, ºpaga era de 10% din valoarea plãþile fãcute de MDRT, iar banii veneau de al Adrian Gãrdean. Faptele s-ar fi petrecut în cursul anului 2011, când Elena Udrea ar fi cerut ºi primit de la Adrian Gãrdean – de asemenea pus sub urmãrire penalã - foloase materiale în valoare de 10% din plãþile efectuate de minister pentru contractele de lucrãri încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanþiei cã finanþãrile pentru proiectele din Parâng ºi Straja vor fi aprobate la timp. Astfel, la data de
7 februarie 2011, Elena Udrea i-ar fi cerut lui Gãrdean ca, din sumele primite de la minister, sã facã mai multe „sponsorizãri”, trans-
miþându-i cã trebuie sã discute detaliile cu Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Ulterior, fostul ministru, mai spun anchetatorii, i-a cerut lui Nastasia
Gheorghe sã îi comunice lui Adrian Gãrdean cã suma solicitatã este în cuantum de 10% din valoarea plãþilor
efectuate ºi care urmau sã fie efectuate în cursul anului 2011. “Urmare acestei solicitãri, în vara anului 2011, Gãrdean Adrian i-a înmânat 200.000 euro lui Lungu ªtefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însã banii au fost restituiþi de acesta dupã o zi, invocând riscul ca fapta sã fie denunþatã organelor de urmãrire penalã. În data de 06.10.2011 Gãrdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasãrilor care urmau sã fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. ºi de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Cu acelaºi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gãrdean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, cã suma remisã nu acoperea procentul solicitat de
ministru, având în vedere valoarea totalã a plãþilor care urmau sã fie efectuate cãtre cele douã societãþi, iar pen-
tru diferenþã i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societãþi controlate de Obreja Rudel. Suma de 900.000 euro a fost predatã de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenþa de 3.000.000 lei a fost transferatã de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate”, se aratã într-un comunicat al DNA. De asemenea, mitã s-ar fi dat ºi primit ºi în ceea ce priveºte finanþarea de cãtre MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. Haþeg cu Unitatea Administrativ Teritorialã Cavnic ºi UAT Borsec , unde de asemenea s-au derulat contracte similare în cadrul programului „Schi pentru România”. „La 24.08.2010 ºi
20.12.2010, S.C. Termogaz Company S.A. a transferat suma totalã de 695.367,06 lei în patrimoniul inculpatului Lungu ªtefan, consilierul personal al ministrului, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziþie, prin care o societate controlatã de intermediar a fost interpusã în raporturile dintre Termogaz Company ºi furnizorii obiºnuiþi ai acesteia. Suma menþionatã reprezintã 10% din valoarea plãþilor efectuate de minister cãtre UAT Cavnic ºi UAT Borsec în contul lucrãrilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A. Lungu ªtefan a folosit banii astfel obþinuþi parþial în interes personal, iar parþial, la cererea ministrului Udrea Elena Gabriela, pentru plata unor servicii de publicitate ºi monitorizare a mediului online de care au beneficiat aceasta ºi partidul din care fãcea parte Udrea Elena Gabriela”, aratã procurorii anticorupþie.
10
% ºi de la Consmin Petroºani Cât priveºte comisioanele ilegale în ceea ce priveºte societatea Consmin petroºani, de care s-a fãcut vorbire ºi sãptãmâna trecutã, anchetatorii spun cã, în acets caz, Elena Udrea,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015 împreunã cu Ana – Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naþionale de Investiþii (suspect în prezenta cauzã), a primit, în perioada 2010 – 2011, o sumã de aproximativ 300.000 lei de la administratorul societãþii pentru a asigura plata la timp a lucrãrilor executate de societatea menþionatã în baza contractelor încheiate cu Compania Naþionalã de Investiþii. Astfel, dupã ce Compania Naþionalã de Investiþii realiza plãþile cãtre S.C. Consmin SA pentru lucrãrile efectuate, administratorul societãþii dispunea transferul a 10% din suma încasatã cãtre societatea controlatã de Lungu ªtefan, S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanþã fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plãþi, în valoare totalã de 335.486 lei. „La rândul sãu, Lungu ªtefan dãdea banii primiþi lui Breazu Liberiu Tudor, persoanã apropiatã atât de Udrea Elena Gabriela, cât ºi de Topoliceanu Ana Maria. Plãþile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societãþii S.C. Ekaton Consulting S.R.L. administratã de Breazu Liberiu Tudor, în baza altor contracte fictive de consultanþã. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totalã de 209.762 lei ºi o platã în numerar de aproximativ 90.000 lei. O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul sãu lui Udrea Elena Gabriela. Diferenþa a fost folositã de Breazu Liberiu Tudor pentru a plãti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria”, au precizat cei de la DNA, care au cerut dispus urmãrirea penalã ºi pentru noile fapte. Car men COSMAN-PREDA
Primãria Lupeni - obligatã de instanþã sã achite 7 milioane de lei cãtre constructorul telegondolei din Straja
P
este 7 milioane de lei are de achitat Primãria din Lupeni cãtre Acomin, societatea care a executat telegondola ce duce în Straja ºi asta numai pe o ordonanþã de platã. Aºa a decis instanþa de judecatã în cazul celui mai recent proces intentat de creditor unitãþii administrativ teritoriale din Lupeni, care, încet – încet, face „colecþie” de ordonanþe de platã. Procesul s-a aflat pe rolul Tribunalului
Hunedoara ºi, dupã doar câteva termene de judecatã, magistraþii au decis sã admitã „cererea de ordonanþã de platã formulatã ºi precizatã de cãtre creditoarea SC Acomin SA Deva împotriva debitoarei Unitatea Administrativ
Teritorialã (UAT) Municipiul Lupeni ºi în consecinþã: Ordonã debitoarei sã plãteascã creditoarei a accesoriilor cu titpu de penalitãþi de întârziere contractuale aferente debitului principal rãmas de platã în valoare de 7.009.667,28 lei
Haitele de maidanezi fac prãpãd deasupra de Maleia
H
aitele de câini fãrã stãpân care s-au sãlbãticit pe dealurile dintre Petroºani ºi Petrila atacã vânatul care coboarã din zona forestierã de la poalele Parângului. Locuitorii gospodãriilor aflate la poalele dealului care desparte
Fãrã curent la o unitate medicalã
S
pitalul din Uricani va rãmâne fãrã energie electricã, miercuri. Unitatea medicalã din vestul Vãii Jiului nu va
Petroºaniul de Petrila s-au plâns în nenumãrate rânduri de atacul haitelor de câini fãrã stãpân care le sfâºiau pãsãrile ori chiar iezii ºi mieii. Cum pe timp de iarnã aceºtia ºi-au dus animalele la adãpost, maidanezii înfometaþi sfâºie vânatul care-ºi cautã hrana pe dealul dintre Maleia ºi Petrila. Zilele trecute un cãprior a fost sfâºiat de haitele de maidanezi ºi mâncat, însã câinii sãlbãticiþi au
avea acces la alimentarea cu energie electric, în ziua de miercuri, între orele 9 ºi 16. Întreruperea furnizãrii acestui serviciu se datoreazã unor lucrãri programate de cãtre ENEL în acea zi. “Pentru lucrãrile anuale de reparaþii ºi întreþinere instalaþii ºi reþele electrice, precum ºi posturi de transfor-
calculate începând cu data de 20.09.2014, în valoare de 0,1% din suma de 7.009.667,28 lei (neachitatã) pentru fiecare zi de întârziere, pânã la împlinirea efectivã a obligaþiei în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei ordonanþe”. De asemenea, Primãria Lupeni trebuie sã achite încã 200 de lei cu titlul de cheltuieli de judecatã. Sentinþa nu este definitivã ºi împotriva ei poate fi formulatã cerere în anulare în termen de 10 zile. Acomin este societatea care a executat telegondola ce face
fãcut prãpãd la iepuri ori fazanii sãlbatici. „Sunt lihniþi ºi rup tot ce miºcã. Sâmbãtã au vânat un cãprior care cred cã a coborât sã mãnânce iarbã uscatã pe deal. N-au mai rãmas decât câteva oscioare din el, praf l-au fãcut. Iepuri, fazani, mãnâncã tot ce reuºesc sã prindã ºi cineva ar trebui sã i mãsuri. Vine primãvara ºi vrem sã ne scoatem ºi noi caprele la pãscut, dar ne este fricã sã nu ne ia toþi iezii. În octombrie am mai ridicat problema aceasta dupã ce ne-au sfâºiat raþe, miei ºi au venit hingherii dar nu au putut sã-i prindã”, spune unul dintre localnici. Haitele de câini atacã ºi în sãlbãticia din Parcul Naþional Defileul Jiului, dar dau târcoale ºi gospodãriilor locuitorilor cartierului Saºa din apropiere. Oamenii spun cã patrupedele sunt aduse de necunoscuþi pe timp de noapte, iar cum câinii nu au de mâncare hãituiesc ciute, cãpriori ori ale ierbivore din aria protejatã. Maximilian GÂNJU
mare, Enel Distribuþie Banat anunþã întreruperea furnizãrii energiei electrice în timpul lucrãrilor”, se aratã într-un comunicat ENEL. Ambulatoriul ºi Urgenþa din Uricani îºi vor redeschide porþile, dupã ce aici au fost realizate importante investiþii. Proiectul iniþiat de primarul Dãnuþ Buhãescu, ca rãspuns la
una din cele mai importante solicitãri venite din partea cetãþenilor oraºului Uricani, a primit deja de câþiva ani “undã verde” pentru finanþare din fonduri europene. O bunã perioadã de timp, probabil ºi din piedici puse de adversarii politici, lucrurile au bãtut pasul pe loc. Monika BACIU
legãtura dintre municipiul Lupeni ºi staþiunea Straja, cuprinsã în cadrul amplului program de modernizare a domeniuluis chiabil. Instalaþia pe cablu a costat 8 milioane de euro, însã constructorul nu a primit nici mãcar 50 de bani aºa cã s-a adresat instanþei de judecatã, care i-a dat câºtig de cauzã. Tot
Acomin a mai câºtigat în instanþã ºi plata altor lucrãri executate în staþiunea Straja, penrtu care s-au pronunþat sentinþe de executare silitã a municipalitãþii din Lupeni. Anul trecut, Primãria Lupeni a primti un ajutor financiar din partea Guvernului, însã banii nu au fost suficienþi pentru stingerea tuturor creanþelor comerciale. Car men COSMAN-PREDA
A început Sãptãmâna albã
O
rtodocºii au intrat în "Sãptãmâna Alba sau a brânzei". În aceastã sãptãmânã nu se mai consuma carne, iar în zilele de miercuri ºi vineri se face dezlegare la ouã, lapte, brânzã ºi peºte. În calendarele bisericeºti, pentru aceste zile apare menþiunea "hãrþi", un termen popular care desemneazã zilele de dezlegare a postului. Miercuri, 18 februarie, se rosteºte pentru prima datã în perioada Triodului, rugãciunea Sfântului Efrem ªirul - "Doamne ºi Stãpânul vieþii mele", rugãciune care înceteazã în miercurea din Sãptãmâna Mare. În zilele de miercuri ºi vineri din "Sãptãmâna Alba" nu se sãvârºeºte Sfânta Liturghie, cele douã zile sunt aliturgice. În Sâmbãta lãsatului sec de brânzã, Biserica îi pomeneºte pe toþi bãrbaþii ºi femeile care au fost "luminaþi prin postire". Duminicã, 22 februarie, exista rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscutã sub denumirea de "Duminicã Iertãrii". Aºadar, prima încercare de ieºi biruitori din lupta cu pãcatul este iertarea, reîntoarcerea la iubire. Este dureros ca aceastã slujbã unicã lipseºte din multe biserici. Mai sunt câteva zile pânã la intrarea în Postul Sfintelor Paºti. Sã nu ne abatem de la el. Acest post este ajutorul pe care ni-l dãruieºte Biserica spre a pune capãt "celor vechi" ºi a intra întru "cele noi". Indiferent cât de grele sunt condiþiile în care trãim ºi cât de mari sunt obstacolele ridicate de cei din jurul nostru, nimic nu trebuie sã ne opreascã din a lua în serios Postului Sfintelor Paºti.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015
Pensionarii minieri mai sperã la gratuitãþi
M
inerii pensionari cer intervenþia ministrului Energiei, IMM-urilor si Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, în problema gratuitãþilor pe care aceºtia le primeau de la SNÎMVJ. Foºtii ortaci nu mai au nici o veste cu privire la gratuitãþile la energia electricã ºi termicã, subvenþii pe care le-au primit pânã la 31 decembrie 2014, în baza unei legi ce dateazã încã din perioada regimului comunist. Aceºtia ºi-au pus speranþa în notificãrile
65 de norocoºi
ezultatele R concursului de angajare la Mina Livezeni au fost afiºate, luni.
Dacã iniþial s-au înscris peste 750 de canditaþi, la proba practicã au fost admiºi doar puþin peste 300. Norocoºii care au obþinut note de trecere
fãcute cãtre Comisia Europeanã de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, prin care cereau prelungirea perioadei de acordare a acestor
se declarã mulþumiþi. "Am luat 10 la proba practicã ºi 9 la cea teoreticã. Sunt al treilea pe listã. E un motiv de bucurie cã dacã tot ne-am dorit sã mergem la minã, dacã tot ne luptãm pentru un post, e îmbucurãtor cã am obþinut calificative bune. Teamã de minã nu îmi e, dacã e sã mori, mori ºi acasã în pat ºi asta e. Acum sã avem grijã, sã ne facem treaba ºi sã ne instruiascã cei mai vechi
bonificaþii pânã în anul 2018. „Ministrul Gerea va veni în Valea Jiului, aºa am fost informaþii ºi aºteptãm sã se întâlneascã cu noi pentru a gãsi o soluþie favorabilã. Directorul SNÎMVJ a fãcut notificãrile cãtre CE, însã nici o veste. Pentru noi înseamnã foarte mult aceste gratuitãþi ºi anul trecut ni s-a promis sprijin pentru a le primi în continuare”, a declarat secretarul Ligii Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David. Circa 10 mii de pensionari din minerit au pierdut aceste gratuitãþi la 1 ianuarie 2015. Maximilian GÂNJU
ºi cei cu experienþã ºi sã fie bine, sã nu avem niciun fel de probleme", ne spune tânãrul admis pe poziþia cu numãrul 3. Cei care sunt nemulþumiþi de rezultatul final pot depune contestaþii. "S-au afiºat rezultatele concursului, avem 65 de admiºi la mina Livezeni. Nu a fost greu sã deliberãm, au fost foarte clare condiþiile, s-a fãcut media aritmetica între proba scrisã ºi proba
practicã. Timp de douã zile pot sã depunã contestaþiile", a declarat Gabriel Petrescu, director Divizia Minierã din cadrul CEH. Au existat ºi nemulþumiri legate de faptul cã la examen au avut dreptul sã participe ºi cei care cu ani în urmã s-au disponibilzat. Cei din conducere afirma cã oricine are dreptul sã participe, conform legilor în vigoare. Monika BACIU
Avocatul Poporului va acordã audienþe la sediul Instituþiei Prefectului
unedorenii, care doresc asisH tenþã juridicã, se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului
judeþul Hunedoara joi, 19 februarie, începând cu orele 10:30, pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba – Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului. “Vã informãm cã demersul Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, continuã. Prin colaborarea interinstituþionalã se oferã posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru de a se întâlni cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºtinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã în raporturile pe care le au cu instituþiile ºi autoritãþile publice cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara joi, 19.02.2015, începând cu orele 1030 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, se aratã într-un comunicat de presã al Prefecturii Hunedoara.
Furtul de apã, neacceptat de SC „ASVJ” SA Petroºani
A
ºa cum am arãtat în nenumãrate ocazii, prin toate acþiunile noastre am urmãrit prestarea unor servicii de calitate ºi în condiþii de respect deplin faþã de utilizatorii noºtri, având ca finalitate îmbunãtãþirea confortului populaþiei din aceastã zonã. Suntem conºtienþi cã ne desfãºurãm activitatea într-o zonã puternic afectatã de restructurãrile din industria minierã, cu influenþe asupra celorlalte unitãþi economice, ceea ce a determinat o cãdere economicã a zonei ºi a amplificat problemele sociale ºi tocmai de aceea am cãutat sã venim în sprijinul utilizatorilor noºtri prin adaptarea activitãþii serviciilor noastre la condiþiile concrete ale zonei.
Având în vedere faptul cã SC ”ASVJ” SA Petroºani este o întreprindere publicã ce presteazã în mod exclusiv un serviciu de interes economic general ºi cã pentru a-ºi putea desfãºura activitatea are nevoie de o serie de bunuri ºi servicii, în special materiale folosite în activitatea de tratare a apei potabile, care sunt imperios necesare pentru buna funcþionare a întregului sistem de alimentare cu apã, s-au cãutat ºi aplicat o serie de mãsuri care sã ducã la creºterea gradului de
încasare a contravalorii serviciilor prestate. Am adaptat sistemul informaþional, sistemul de facturare ºi colectare, noilor cerinþe, am promovat o politicã de transparenþã cu clienþii prin popularizarea deciziilor conducerii în mass-media, în speranþa conºtientizãrii populaþiei privind importanþa serviciilor prestate de întregul colectiv al societãþii noastre, dar toate demersurile noastre nu au avut întotdeauna efectele scontate, astfel cã ne confruntãm cu o scãdere a încasãrilor
realizate ºi cu o creºtere îngrijorãtoare a furturilor de apã. Pentru îmbunãtãþirea activitãþii comerciale s-a demarat o acþiune de recuperare a debitelor restante de la rãu platnici, iar acolo unde nu s-au dat curs înºtiinþãrilor de platã ºi somaþiilor transmise, s-a ales debranºarea ca ultimã modalitate de rezolvare. O astfel de situaþie am înregistrat în Petroºani, str. Micu Klein, nr. 15, ap. 2, unde domnul Cioci Marian, la data de 16 februarie 2015, figureazã în evidenþele noastre cu o datorie de 5.502 lei. Încã din anul 2009 am cãutat soluþii pentru rezolvarea pe cale amiabilã a situaþiei, astfel cã s-au acceptat angajamente de platã în anul 2009, 2011 ºi 2013, niciunul nefiind respectat, ceea ce a dus la debranºarea locuinþei amintite de la sistemul de alimentare cu apã în
iunie 2010, iulie 2011 ºi rebranºarea în septembrie 2011. Având în vedere debitul mare acumulat ºi faptul cã acesta genereazã penalitãþi acumulându-se o sumã ce cu greu se poate achita, începând din anul 2013 s-au trimis 9 somaþii de platã, la care domnul Cioci Marian nu a rãspuns, astfel cã în luna februarie a acestui an s-a stabilit sistarea alimentãrii cu apã a locuinþei amintite anterior. Deoarece domnul Cioci Marian nu a permis accesul echipei societãþii noastre pentru blindarea conductei de alimentare cu apã în cãminul de branºament situat în interiorul proprietãþii dânsului, s-a recurs în data de 9 februarie 2015, la debranºarea din domeniul public. La verificarea din data de 16 februarie 2015, s-a constat cã domnul Cioci Marian s-a
rebranºat la reþeaua publicã de alimentare cu apã, fãrã acordul societãþii noastre, ceea ce reprezintã furt de apã, iar faptul cã prin rebranºare s-a intervenit neautorizat la sistemul public de alimentare cu apã constituie contravenþie conform prevederilor Cap. VI, art. 4, alin (d), din Legea 214/2006 – Legea serviciului de alimentare cu apã ºi de canalizare. Þinând cont de aceastã situaþie, SC „ASVJ” SA Petroºani a debranºat astãzi (16.02.2015) locuinþa utilizatorului în cauzã, ºi a formulat denunþ penal împotriva domnului Cioci Marian. Precizãm cã acþiunile de debraºare ale utilizatorilor rãu platnici au loc în toate localitãþile Vãii Jiului în care SC „ASVJ”SA Petroºani îºi desfãºoarã activitatea ºi vor continua pânã la recuperarea creanþelor. Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015
Probleme în unitãþile turistice
T
urism cu probleme. Unitãþile turistice au fost verificate de cãtre reprezentanþii Oficiului pentru Protecþia Consumatorului, iar neregulile au ieºit la ivealã. În aproape douã luni, inspectorii au depistat în unitãþile turistice produse expirate în valoare de 252 de lei. Pentru a nu pune în pericol sãnãtatea turiºtilor, inspectorii OPC au retras de la comercializare aceste produse. Pe parcursul acestui an, inspectorii din cadrul CJPC Hunedoara au desfãºurat o serie de controale pe mai multe tematici. A fost verificatã respectarea prevederilor legale privind protecþia consumatorului în vânzãrile promoþionale, în unitãþile de cazare turisticã, în cele de alimentaþie publicã dar ºi în sectorul de panifi-
caþie. În urma controalelor, inspectorii au identificat mai multe nereguli pentru care au aplicat 25 de avertismente, 49 de amenzi contravenþionale în valoare de aproximativ 140 de mii de lei ºi au oprit temporar ºi definitiv de la comercializare o importantã cantitate de produse. Potrivit organelor de control au fost verificate toate tipurile de structuri turistice din judeþ. „Au fost controlaþi 52 de operatori economici, 37 dintre ei fiind identificaþi cu abateri. Specialiºtii din cadrul CJPC au aplicat 7 avertismente, 30 de amenzi în valoare de
DA de Valentine’s Day
C
inci cupluri din municipiul Petroºani au ales sã îºi uneascã destinele într-o zi pe care nu o pot uita. Tinerii însurãþei au spus DA în faþa ofiþerului de stare civilã chiar în 14 februarie, de Ziua Sfântului Valentin atunci când toatã lumea celebreazã dragostea. În tot acest timp, sãrbãtoarea tradiþional româneascã, Dragobetele, este omisã de iubãreþi. Poate ºi din cauza faptului cã anul acesta, Dragobetele picã în timpul Postului Paºtelui. “De Sfanul Valentin la Petroºani s-au oficiat cinci cãsãtorii. Numãrul nu este mai mare decât media obiºnuitã pentru o zi de sâmbãta, dar de sãrbãtoarea româneascã de Dragobete la primãria municipiului Petroºani nu s-au depus cereri pentru oficierea unei cãsãtorii”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.
A
62.750 de lei ºi au oprit temporar de la comercializare o cantitate de produse alimentare în valoare de 2.105 lei. Aceste sancþiuni au fost aplicate pentru lipsa preþurilor, existenþa în spaþiul frigorific din interiorul unitãþilor de cazare, a unor produse alimentare care nu erau identificate de operatorul economic dar care nu prezentau pericol pentru consum. În plus, au fost identificate produse expirate în bucãtãriile unitãþilor de cazare, în valoare de 252 lei, motiv pentru care inspectorii le-au oprit definitiv de la comercializare”, a
u spus DA pe pârtie la Straja
Doi tineri din Deva care se aflau, în weekend, la Strajã nu voi uita acest sfârºit de sãptãmânã. Rãzvan a decis sã îi facã o surprizã iubitei sale. Cum toatã lumea celebra iubirea, Rãzvan a decis sã îi facã o surprizã de neuitat perechii sale. Acesta i-a avut complici pe salvamontiºtii din Straja care au participat la un eveniment inedit. În seara de Sfântul Valentin când toate cuplurile celebrau iubirea, salvamontiºtii au coborât pe pârtia din Straja cu fãclii, dar ºi cu un mesaj de Cupidon. Andreea, viitoarea mireasã, nu va uita cu siguranþã niciodatã aceastã cerere în cãsãtorie. Rãzvan, viitorul soþ a decis sã o cearã în cãsãtorie într-un mod inedit. Un mesaj de cerere în cãsãtorie din partea unui bãiat a fost purtat pe pârtia din Strajã, sâmbãtã seara, de mai mulþi schiori, în timp ce aceºtia coborau. Tânãra a spus "da". Monika BACIU
declarat Daniel Dumitran. Nu este pentru prima datã când în staþiunile montane din Valea Jiului se constatã abateri. Chiar la începutul acestui an inspectorii de la OPC au fost sesizaþi cu privire la faptul cã un proprietar de cabanã nu practicã în realitate aceleaºi preþuri cu cele de pe site. Mulþi dintre cei care deþin cabane în staþiunile montane din Valea Jiului le promoveazã pe site-urile de specialitate. Doar cã nu mereu informaþiile publicate pe site sunt veridice. Odatã ajunºi la faþa locului turiºtii nu prea au opþiuni. Este cazul unor turiºti care au reclamat la Oficiul pentru Protecþia Consumatorului faptul cã proprietarul unei cabane dintr-una din staþiunile montane din Valea Jiului a afiºat pe site un preþ care nu a coincis cu realitatea de la faþa locului. În urma verificãrii sesizãrii de cãtre inspectorii OPC, proprietarul a fost nevoit sã restituie diferenþa de bani. Monika BACIU
Trenurile zãpezii, la final de campanie
T
renurile zãpezii, reduceri pentru toþi cãlãtorii. Oferta privind reducerile acordate în cadrul programului feroviar “trenurile zãpezii” se apropie de final. Ultima zi în care cãlãtorii beneficiazã de reduceri la cãlãtoria cu trenul este de 28 februarie. În tot acest timp, la Petroºani au sosit, de la Bucureºti, douã trenuri care au fost cuprinse în acest program. Indiferent de faptul cã au venit la schi sau au venit în Valea Jiului cu alte scopuri, toþi cãlãtorii au beneficiat de reducerile de 25%. “Avem douã trenuri care vin de la Bucureºti cãtre Petroºani, 1821 ºi 1823, respectiv douã perechi care circulã spre Bucureºti, 1824 ºi 1828, de menþionat este faptul cã toþi cei care cãlãtoresc înspre Bucureºti, cu aceste trenuri, beneficiazã de o reducere de 25% din preþul biletului. ªi cei care vin de la Bucureºti la Petroºani beneficiazã de 25% reducere. Toþi cei care cãlãtoresc cu aceste trenuri beneficiazã de aceastã reducere, indiferent dacã merg la schi sau vin sã vândã la piaþã. Aceastã ofertã este valabilã pânã în data de 28 februarie 2015”, a declarat Ioan Aonofriesei, ºef staþia CFR Cãlãtori Petroºani. Oferta pentru sprijinirea turiºtilor a fost demaratã la data de 1 ianuarie ºi se încheie în 28 februarie Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Februarie 2015
Henþ cu mâna
NOUL PREªEDINTE
Dupã tragedia sinuciderii lui Neluþu Pantelimon, cel care a condus sportul vulcãnean în ultimii ani, a rãmas un vid „de putere”, pe care, evident, autoritãþile
trebuiau sã-l acopere. Chiar dacã lucrurile au rãmas neclare în privinþa deciziei sinistre a lui Pantelimon, viaþa merge înainte. Iatã cã în duminica de dupã Moºii de Iarnã,
Consiliul Local Vulcan, cel care se ocupã de Clubul Sportiv Vulcan – care împlineºte 95 de ani anul acesta – a ales noul preºedinte al sportului vulcãnean. Aduncarea generalã extraordinarã a luat decizia ca noul boss sã fie Viluþ Oltean, pensionar ca persoanã fiz-
icã, dar membru PSD ca ºi consilier, însã ceea ce e mai important, fost sportiv de performanþã, portar la fotbal al C.S. Vulcan. În opinia mea, este o alegere bunã, Viluþ Oltean fiind un monument de politeþe ºi bun simþ, un cunoscãtor al fenomenului care va
ºtii sã gestioneze bine, cu precizie, întâmplãrile sportive de la Vulcan. Sunt convins cã Viluþ Oltean va pune în aplicare tot ceea ce este mai bun pentru sportul de la Vulcan. Abia aºtept sã-l vãd la treabã.
Fotbal. Pregãtiri.
JIUL PETROªANI JIUL, LA PÃMÂNT! Jiul Petroºani existã, dar... a murit! Antrenorul Sorin Ghiþan a declarat recent: „Au plecat absolut toþi jucãtorii din tur. Ne vom prezenta formal al returul de campionat cu ce rãmâne de la juniorii A1 ai lui Cosmin Kanduth, a cãrui echipã se aflã pe primul loc. N-avem apã la stadion, navem nimic... Nu s-a fãcut niciun antrenament, soarta e tristã cu noi. Din pãcate, nimeni nu spune nimic. Practic, suntem la pãmânt” a concluzionat Sorin Ghiþan.
Retezatul Haþeg
DIN CE ÎN CE MAI BINE
Niculesc (2) ºi Caia. Haþegul a învins cu 3-2 ºi pe A.S. Buchin (Liga a IV-a Caraº Severin) mai înainte cu douã zile, marcatori fiind Damian (2) ºi Apachiþei.
Hercules Lupeni
VICTORIE LA... VICTORIA! Sorin Ghiþan La Haþeg lucrurile încep sã se aºeze, dupã numirea noului antrenor Sorin Gheju ºi a grupãrii unei noi echipe de sponsori. În acest weekend haþeganii au jucat la Oþelul Roºu cu A.S.
Hercules Lupeni a jucat sâmbãtã 14 februarie la Cãlan, cu echipa localã Victoria, colega sa din Liga a IV-a hunedoreanã. Lupenenii au jucat mereu pe atac, reuºind sã câºtige cu 4-1, prin golurile marcate de R. Moldovan, Harangozo II, D. Ursachi ºi
Andrei Harangozo ºi Rere Moldovan au punctat în partida de la Cãlan Nelu Gavriluþi, antrenorul haþeganilor cu speranþe pentru retur
Glâmboca (Liga a IV-a Caraº Severin), învingând cu 6-2, golurile fiind marcate de Damian (2),
Pe stadionul “Minerul” din Lupeni, echipa Hercules a reuºit numeroase victorii
D. Sava. „Bãieþii mei s-au miºcat bine, cred cã vom atinge forma maximã la începutul
Fazã dintr-un meci al Jiului disputat în toamna anului trecut returului. Ne vom bate în continuare la locul 1” a precizat antrenorul lupenenilor, Dan Voicu.
C.S. Vulcan
LA LUPTÃ CU NOUL PREªEDINTE Fotbaliºtii Vulcanului, sub conducerea lui Marius Szoradi ºi Mugurel Radu au continuat antrenamentele la baza proprie, inclusiv cu Sergiu Maier în lot, care a rãmas în continuare sub drapelul vulcãnean. Echipa (clubul) are ºi un nou preºedinte, în persoana fostului portar din anii `80, Viluþ Oltean.
Minerul Uricani îºi va stabili o strategie zilele acestea când Vasile Scurtu (preºedinte) ºi Neculai Baltaru (antrenor) vor face o selecþie la juniorii A1, pentru a alege 4-5 jucãtori spre a fi integraþi în lotul mare. De echipele de juniori D ºi E se va ocupa profesorul Adrian Sultan.
Universitatea Petroºani
FÃRÃ DANCIU
Minerul Uricani
LA BAZÃ, JUNIORII
Neculai Baltaru, antrenorul Uricaniului, sperã în redresarea echipei sale din retur
Gabi Niþu, antrenorul care pregãteºte pentru retur Universitatea Petroºani Antrenorul Gabi Niþu are zilnic la antrenamente 15-18 jucãtori, care se pregãtesc în „Dealul Institutului”. De la echipã a plecat Danciu, care va juca din retur la Cetate Rãchitova. Echipa va susþine un meci de pregãtire la mijlocul sãptãmânii la Inter Petrila.
Paginã realizatã de Genu TUÞU