Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 798
Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Monica Iacob Ridzi sub zodia nefastã a lui 13
Beþivi la volan
D
oi bãrbaþi din Petrila au fost prinºi de poliþiºti cã s-au urcat la volan deºi bãuserã înainte, ambii fiind acum cercetaþi pentru cã au pus în pericol circulaþia pe drumurile publice. Primul dintre ºoferii iresponsabili, în vârstã de 30 de ani, a fost descoperit vineri noaptea, în jurul orei 23:50, de un echipaj de poliþie rutierã pe raza oraºului Petrila. Acesta conducea o autoutilitarã ºi dupã ce a fost testat cu aparatul etilotest, s-a stabilit cã avea o concentraþie de 0,64 mg/l, alcool pur în aerul expirat.
Al doilea ºofer în vârstã de 48 de ani a fost prins sâmbãtã dimineaþa, în jurul orei 04:00, iar dupã ce a fost testat pentru alcool s-a stabilit cã avea o concentraþie de 0,66 mg/l, alcool pur în aerul expirat. „În ambele cauze a fost întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere a unui autoturism, pe drumurile publice, de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice”, declarã subcomsiarul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
A
stãzi deputatul UNPR de Valea Jiului, Monica Iacob-Ridzi aflã sentinþa în dosarul denumit generic «2 mai». Pe blogul sãu, fostul ministru, plecat din Petroºani, scria, la finele sãptãmânii trecute, cum cifra 13 i-a adus doar ghinion ºi le mãrturiseºte cititorilor sãi o poveste tristã, a cãrei protagoniºti sunt chiar membri ai familiei sale, greu încercatã în anul 1945, fãcând o paralelã cu familia sa, cu copiii sãi, care au acum vârsta pe care o avea tatãl sãu când a rãmas fãrã pãrinþii deportaþi. >>> PAGINILE 4-5
Spulberaþi pe trecerea de pietoni
atru copii au ajuns la spiP talul din Petroºani
vineri seara, cu mai multe fracturi, dupã ce un ºofer neatent i-a izbit pe trecerea de pietoni. Accidentul a avut loc la lãsarea întunericului, la Vulcan, pe ºoseaua de centurã, iar poliþiºtii cerceteazã acum evenimentul. Cei 4 copii, cu vârste între 12 ºi 14 ani nici nu au avut
timp sã se fereascã de maºina care i-a spulberat ºi mai apoi s-a oprit în alta de pe contrasens, opritã, la rândul ei, pentru a le acorda prioritate
copiilor. „Avea vitezã, cã abia a oprit. I-a luat puþin ºi a venit salvarea ºi i-a dus la Petroºani”, au declarat martorii accidentului. Poliþiºtii spun cã
ºoferul nu a condus cu atenþie ºi acum îl cerceteazã pentru vãtãmare corporalã din culpã. Accidentul s-a produs în jurul orei 19,00, vineri, iar ºoferul le-a spus oamenilor legii cã nu a observat la timp grupul de copii. Asta dupã ce a tamponat un alt autoturism, care era oprit pe contrasens pentru a le acorda prioritate tinerilor aflaþi pe trecerea de pietoni. „La data de 13.02.2015, în jurul orei 19:00, un con-
ducãtor auto în vârstã de 39 de ani, din municipiul Vulcan, în timp ce conducea un autoturism pe strada Nicolae Titulescu din municipiul Vulcan, din direcþia LupeniPetroºani, la intersecþia cu strada Vasile Alecsandri, nu a observat la timp ºi a acroºat un grup de minori care traversau strada regulamentar, pe trecerea de pietoni, dupã care a pãtruns pe contrasens ºi a tamponat un alt autoturism, care era oprit pentru a acorda
prioritate de trecere pietonilor”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma accidentului a rezultat rãnirea uºoarã a patru pietoni, toþi din municipiul Vulcan, care au fracturi ºi entorse la mâini ºi picioare. În cauzã a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
A furat motorul minei, cã era greu hiar dacã unitãþile miniere au pazã, C hoþii sunt mai iscusiþi decât cei care pãzesc incintele minelor.
Aºa se face cã un tânãr a plecat cu un motor de la Mina Vulcan, iar dupã ce conducerea unitãþii miniere a sesizat poliþie, autorul a fost prins, dar este cercetat în stare de libertate. Vineri, 13, nu a fost decât curat ghinion pentru un tânãr de Vulcan, care a fost gãsit de poliþiºti, dupã ce ar fi intrat în incinta unei magazii de la mâna din localitate ºi a furat
un motor. Infractorul, însã, a dat declaraþii la sediul poliþiei ºi apoi a fost lãsat în libertate, dar oamenii legii spun cã încã nu a scãpat de închisoare. „Vorbim despre o acþiune a poliþiºtilor Biroului de Investigaþii Criminale. Aceºtia au fost sesizaþi în 8 februarie iniþial, de cãtre reprezentanþii EM Vulcan, cu privire la faptul cã dintr-o magazie a acestei unitãþi, a fost sustras un motor electric în greutate de aproximativ 3 kg. În urma
cercetãrilor efectuate de cãtre poliþiºti, aceºtia au reuºit sã îl identifice pe prezumtivul autor. E vorba despre un tânãr de 21 de ani din municipiul Vulcan. Este cercetat în stare de libertate, urmând a se stabili întreaga sa activitate infracþionalã, în funcþie de care vor fi luate mãsurile prevãzute de lege ”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Unitãþile miniere sunt în repetate rânduri þinta hoþilor de fier vechi, dar se pare cã aceºtia nu se mulþumesc doar cu materialele nefolositoare, ci furã chiar piese ºi subansamble întregi dacã pot. Poliþiºtii au demarat o anchetã ºi vor stabili cu exactitate care sunt faptele de care îl acuzã pe bãrbat. Diana MITRACHE
Permise suspendate pe bandã rulantã
C
onducãtorii auto din Petrila rãmân fãrã permisul de conducere în fiecare zi. Depãºirile sunt cele care îi lasã pe aceºtia pietoni. Zona cea mai periculoasã din acest punct de vedere este în zona cimitirului unde ºoferii grãbiþi nu þin cont de indicatoarele rutiere ºi de linia continuã trasatã pe carosabil cu
un scop precis. “Este o zonã periculoasã pentru cã este o zonã îngustã. Cei care depãºesc în zona respective, sunt indicatoare, linia continuã ºi li se suspendã dreptul de a conduce pe drumurile publice. Sunt multe cazuri dar colegii de la Poliþia Rutierã îºi fac datoria ºi iau mãsurile legale”, a declarat Alexandru Scafariu, adjunctul Poliþiei Petrila. Nu de puþine ori în zona respectivã au fost înregistrate ºi accidente grave. În mãsura posibilitãþilor, agenþii Poliþiei Rutiere vegheazã traficul din zonã. Monika BACIU
Gropi ºi asfaltãri, la Petrila
I
arna încã nu se dã dusã din Valea Jiului, dar topirea zãpezii a dus la apariþia gropilor din carosabil.
La Petrila drumul care a fost dat în folosinþã în urmã cu 3 ani este presãrat cu gropi, iar autoritãþile locale spun cã cel care va trebui sã remedieze aceastã problemã va fi constructorul. “Din nefericire au apãrut câteva gropi în drumurile din Petrila. Drumul se aflã în garanþie încã un
an de zile. Conform normativelor ºi adreselor fãcute cãtre constructor, dupã data de 1 martie în funcþie de cum se încãlzeºte vremea pentru cã pe timpul iernii nu se poate lucra la asfalt, vor începe lucrãrile pe banii constructorului pentru cã lucrãrile sunt în garanþie. Avem garanþia de bunã execuþie care a fost pe cinci ani de zile. Dupã aceastã perioadã drumul rãmâne în administrarea ºi întreþinerea oraºului Petrila”, a declarat Ciprian Preda, city-managerul
Sute de mii de lei în buget
ãºunile mult disputate la P Petrila aduc bani
bugetului local. Închirierea pãºunilor din oraºul Petrila contribuie la majorarea bugetului local. Cei care închiriazã aceste terenuri în vederea exploatãrii aduc undeva la 500 de mii de lei. “Þinând cont cã cea mai mare chirie pe pãºune este de 2,5 miliarde pe an ºi fiind 12 pãºuni pãrerea mea este cã sunt undeva la 500.000 de lei. Oamenii ºi-au achitat aceste chirii, sunt la zi. Cea mai micã chirie este între 45-50 mii de lei”, a
declarat Ciprian Preda, city-managerul oraºului Petrila. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale de la Petrila, majoritatea oierilor plãtesc aceste sume la finalul anului dupã ce încaseazã subvenþiile de la APIA. Monika BACIU
Primãriei Petrila. În tot acest timp, autoritãþile petrilene au în vedere ºi asfaltarea unor noi strãzi. Dacã se aprobã proiectul, banii ar urma sã vinã de la Guvernul României. “Pe lângã cele începute anul trecut pe bugetul local cele patru strãzi din Cimpa, Birãoni, Valea Cimpii, Colonie Cimpa ºi Burdeºti. În ºedinþa de consiliu local au mai fost aprobate încã ºase strãzi din oraºul Petrila pentru acordarea indicatorului tehnico-economic. Este vorba de strada Parângului, strada Castanilor, strada Cãrbunelui, strada Dacilor, un tronson din strada Lunca, tronsonul 2 din strada Birãoni care este de 650 de metri. Împreunã cu toate celelalte patru strãzi de anul trecut împreunã au fost depuse documentaþiile la Consiliul
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38
Judeþean în vederea obþinerii prin ordonanþa 28, de fonduri de la Guvernul României. Avem cele patru strãzi de anul trecut dar am solicitat ºi pentru acele strãzi includerea în ordonanþa 28. Dupã finalizarea documentaþiei de la CJH aºteptãm rezultatul de la Guvern”, a mai spus sursa citatã. Anul trecut, mai multe strãzi din localitate au fost asfaltate. Astfel, autoritãþile locale încearcã sã ridice nivelul de civilizaþie în toate zonele din localitate. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
Straja are prima minã de gheaþã
M
ai mulþi tineri din Capitalã au mers special pentru Festivalul Oamenilor de Zãpadã din Strajã pentru a „deschide” o minã de gheaþã ºi zãpadã în staþiunea din Valea Jiului. Organizatorul festivalului spune cã dacã minerii au dat buzna în Capitalã, acum a venit rândul Capitalei sã „cucereascã” Valea Jiului. O vreme perfectã, zãpadã din belºug ºi pârtii mai bune ca niciodatã, de toate acestea au avut parte turiºtii care au urcat în staþiunea hunedoreanã Straja, la un festival unic în staþiunile montane din þarã. Festivalul Oamenilor de Zãpadã a adunat sute de concurenþi, tineri, bãtrâni dar mai ales copii, toþi dornici sã impresioneze cu
creaþiile lor construite în zãpadã. De departe cei mai inventivi au fost câþiva turiºti din Bucureºti, care au mers în staþiunea din Valea Jiului pentru a deschide o minã, cu tot ce trebuie, întocmai ca ºi cele de cãrbune din zonã, diferenþa fiind cã a lor a fost fãcutã în zãpadã. Chiar dacã ar pãrea lipsitã de originalitate creaþia lor
O
scarurile de Valea Jiului vor fi decernate, marþi, la Petroºani. Valea Jiului are oameni valoroºi, care meritã sã fie recompensaþi, chiar ºi simbolic, pentru faptul cã pun pasiune în ceea ce fac. Pentru ca meritele lor sã le fie cunoscute ºi recunoscute, Exclusiv Media Group, organizeazã ºi în acest an gala premiilor Exclusiv, eveniment ajuns la cea de-a 15-a ediþie. “Am ajuns cu ajutorul lui Dumnezeu, cu ajutorul vostru, al colegilor din presã ºi mai ales cu ajutorul oamenilor din Valea Jiului care au înþeles cã nu este suficient sã faci lucrurile bine la locul tãu de muncã sau în funcþiile pe care viaa te-aa dus, dar dacã acest lucru nu este adus la cunoºtinþa opiniei publice prin domeniul presei. Aceasta a fost raþiunea premiilor Exclusiv ºi mã bucur cã dupã 15 ani, premiile Exclusiv
nu au ajuns sã fie doar o ambiþie de-a mea, ci au ajuns sã fie un etalon al lucrului bine fãcut”, a declarat Tiberiu Vinþan, organizator. De-a lungul celor 15 ani au existat schimbãri în rândul laureaþilor. Unii au demonstrat cã îºi meritã premiile, însã alþii au dezamãgit. Cum a evoluat situaþia în toatã aceastã perioadã, ne spune chiar organizatorul. „Din bine în mai bine. Dacã ne-am uita
nu este. În cele cinci ediþii de festival nimeni nu s-a gândit sã se inspire din specificul zonei, deºi au fost realizate mii de lucrãri în zãpadã. Mina Straja a fost apreciatã ºi de juriul festivalului. „În timp ce alþii se gândesc sã închidã minele din Valea Jiului, noi ne-am gândit sã le redeschidem ºi am fãcut Mina Straja. E o reeditare pacifistã a evenimentelor din anii 90, numai cã de aceastã datã am venit noi la mineri cu gânduri paºnice”, au spus turiºtii. Mii de participanþi au fost înregistraþi la festivalul din
Straja, iar printre ei s-au aflat ºi turiºti din Orientul îndepãrtat, tocmai din China veniþi la schi.
firmã. Pe Elena Udrea am luat-o direct din arest, pe semnãturã, iar disearã o duc înapoi. N-a avut învoire decât pentru a lua aer curat de munte”, spune turistul care a muncit câteva ore pentru realizarea personajelor. Nelispiþi au fost ºi oamenii de zãpadã ori persoane de desene animate realizate de copiii înscriºi în concurs. Totodatã, copiii sãrmani din localitãþile
pensaþi pentru efortul lor indiferent de locul ocupat dupã jurizare.
Vãii au urcat la festival pentru a primi din partea lui Emil Pãrãu, organizatorul Festivalului Oamenilor de Zãpadã, dulciuri ºi premii, pentru cã toþi copiii au fost recom-
din Strajã, Emil Pãrãu. În staþiunea din vestul Vãii Jiului au fost înregistraþi în week-end circa 5000 de turiºti. Maximilian GÂNJU
P
lini de imaginaþie în acest an
„Sunt lucrãri deosebite ºi din ce în ce mai multe în fiecare an. Turiºtii sunt tot mai implicaþi. Ne-a ajutat ºi soarele, a fost o zi superbã cu multã zãpadã ºi foarte mulþi turiºti la Straja”, a spus unul dintre organizatorii Festivalului Oamenilor de Zãpadã
E
lena Udrea a scãpat de arest la Straja O altã creaþie a turiºtilor, care a stârnit zâmbete, a fost Elena Udrea, dar nu singurã ci împreunã cu Alina Bica. O perioadã au stat încãtuºate, pentru cã au ajuns direct din arest, însã mai apoi au fost „eliberate” în staþiune. „Au venit cu cãtuºe, sunt cumpãrate de la Paris, deci de
Surprize la Gala Premiilor Exclusiv
la premianþii pe care iam avut de-a lungul celor 15 ani ºi la situaþia lor de astãzi am putea constata cã o bunã parte din laureaþii noºtri au reuºit sã con-
firme lucrurile fãcute aºa cum trebuie, dar în aceeaºi mãsurã, o parte din laureaþii noºtri au reuºit sã ne demonsteze cã ne-am înºelat atunci când le-
am acordat girul nostru de încredere, mulþi dintre ei sunt anchetaþi sau condamnaþi pentru fapte de justiþie pentru fapte reprobabile comise în exercitarea funcþiilor eu. Acest lucru sper sã fi fost doar o întâmplare ºi rãmân la convingerea cã noi când am acordat personalitãþilor publice locale, un premiu e pânã la urmã de imagine, nu vorbim de premii care sã le aducã satisfacþii finaciare, ci de un premiu care sã le aducã un plus de valoare de imagine ºi ne-am gândit doar la lucrurile fãcute bine de aceºti oameni. Eu sper ca în acest an sã avem confirmarea faptului cã dincolo de nebunia cu arestãri ºi lucruri negative, au existat oameni în Valea Jiului ºi în
judeþul nostru care ºiau fãcut treaba bine ºi care meritã aplauzele comunitãþii locale”, a mai subliniat sursa citatã. Cel mai râvnit premiu este cel al omului anului. Organizatorii ne promit o surprizã. “Cel mai aºteptat premiu este titlul omului anului. Eu vã garantez de pe acum cã veþi avea o surprizã plãcutã ºi omul pe care am decis în acest an sã îl aºezãm pe cea mai înaltã treaptã a imaginii publice în Valea Jiului chiar îºi meritã titlul”, ne-a mai spus Vinþan. La fel ca în anii trecuþi, organizatorii vor acorda premii trusturilor media din Valea Jiului. Monika BACIU
4 Actualitate
Monica Iacob Ridzi sub zodia nefastã a lui 13
A
stãzi deputatul UNPR de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi aflã sentinþa în dosarul denumit generic «2 mai». Pe blogul sãu, fostul ministru, plecat din Petroºani, scria, la finele sãptãmânii trecute, cum cifra 13 i-a adus doar ghinion ºi le mãrturiseºte cititorilor sãi o poveste tristã, a cãrei protagoniºti sunt chiar membri ai familiei sale, greu încercatã în anul 1945, fãcând o paralelã cu familia sa, cu copiii sãi, care au acum vârsta pe care o avea tatãl sãu când a rãmas fãrã pãrinþii deportaþi. Povestea este cutremurãtoare ºi Monica Iacob Ridzi vorbeºte despre faptul cã cifra 13 i-a adus doar ghinion, menþionând cum « Altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru …» Fostul ministru îºi recunoaºte boala ºi, chiar dacã nu ºtie cât mai are de trãit, acceptã orice i s-ar întâmpla astãzi, 16 februarie, conºtientã fiind cã prima instanþã i-a dat 5 ani de închisoare.
Al
13-lea ministru…
Ianuarie 1945. În urma somaþiei lansatã de forþele sovietice de ocupaþie, de a mobiliza pe toþi germanii cetãþeni romani în vederea deportãrii în Uniunea Sovieticã, la 13 ianuarie 1945 au început acþiunile de deportare în masã din România în Uniunea Sovieticã a unei pãrþi din populaþia civilã de origine germanã. Cine „conducea” la acel moment a decis cine va fi deportat ºi cine nu. Trebuiau deportaþi cât mai mulþi…. Printre cei deportaþi au fost ºi bunicii mei. Tatãl meu avea atunci 1 an ºi 5 luni, exact cât are fetiþa mea în acest moment… Începuse sã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
rosteascã primele cuvinte ºi era un copil vesel. A rãmas plângând acasã cu bunica lui. ªocul despãrþirii de mama a fost atât de mare încât a muþit. Pânã la 5 ani nu a mai rostit niciun cuvânt ºi a rãmas toatã viaþa cu un defect de vorbire. Când i-a deportat pe bunicii mei, bunica era însãrcinatã cu al doilea copil („nu se vede” i-a spus cel care decidea cine pleacã ºi cine nu…). Nu s-a putut împotrivi… I-au urcat în vagoane cu care erau transportate animalele ºi i-au deportat într-un lagãr de muncã. Ajunºi acolo i-au pus sã munceascã în minã. De câte ori vorbesc cu bunica, îmi spune cu lacrimi în ochi cã au forþat-o sã lucreze în minã pânã în ziua când a nãscut. Dupã
ce a nãscut, dupã un timp au trimis-o acasã tot cu un bou vagon, împreunã cu mai multe femei care nãscuserã. „Toþi copiii au murit pe drum. Au murit de foame. Nu aveam ce sã le dãm sã mãnânce. Când trenul oprea, foarte rar, ne vindeam hainele de pe noi pentru un pumn de mãlai. Dar al meu a fost îngropat, nu aruncat” povesteºte bunica plângând… întreb nedumeritã ce vrea sã spunã ºi îmi rãspunde cu lacrimi în ochi ca trenul oprea foarte rar ºi mamele îºi arucau copiii morþi pe gemuleþul mic de la vagon. „Când copilul meu a murit, am refuzat sã-l arunc, l-am învelit într-un scutec ºi l-am þinut în braþe pânã când trenul a oprit în prima
garã. Acolo am coborât ºi am fost ajutatã sã sap o groapã. Am sãpat-o cu mâinile ºi cu un lemn gãsit în apropiere. Copilul meu a fost îngropat, nu aruncat” repeta bunica obsesiv. Ajunsã acasã dupã aproape un an, bolnavã, distrusã dupã ce tocmai îºi îngropase copilul nãscut în lagãr într-o garã, tatãl meu nu a mai recunoscut-o. ªocul a fost ºi mai mare pentru bunica. Soþul în lagãr, muncea în continuare în minã, un copil mort ºi cel rãmas acasã nu o mai recunoaºte… I-a trebuit mult timp sã îºi revinã. Dupã un an este anunþatã cã soþul ei a avut un accident grav la mânã ºi nu mai are nicio
ºansã… va muri. Mai trec 3 ani ºi se recãsãtoreºte. Dupã un timp rãmâne din nou însãrcinatã. Pânã sã nascã, se întoarce acasã primul ei soþ, care de fapt nu murise cum fusese anunþatã. A stat mult timp dupã accident într-un spital ºi ºi-a revenit. ªocul e din nou mare atât pentru bunica, cât ºi pentru tatãl meu care pe vremea aceea avea vârsta de acum a bãieþelului meu. Bunicul meu decide sã plece, gãsind-o pe bunica recãsãtoritã ºi însãrcinatã. 5 ani nu au ºtiut nimic unul de altul… Toatã viaþa i-a urmãrit acest episod nedrept din viaþa lor. O familie distrusã, un copil mort ºi unul afectat pentru tot restul vieþii…
Bunica împlineºte 93 de ani în 14 mai. Când povesteºte ce i s-a întâmplat te cutremuri… Tatãl meu a decedat la 59 de ani. A fost un ºoc pentru mine. Au trecut 10 ani de atunci, dar ºi acum refuz sã cred cã nu mai este ºi îl simt lângã mine tot timpul. Tatãl meu a fost ºi este un exemplu pentru mine. A fost un om modest, corect, cinstit ºi am crescut crezând în aceste valori. Când era grav bolnav, ca ºi mine acum, am fãcut tot ce am putut sã fie bine. Din pãcate, în cazul lui a fost o culpã medicalã. A fost operat pe creier ºi, din eroare, medicul a secþionat o arterã ºi a sângerat pânã a murit, pentru cã în spital nu aveau dotarea necesarã pentru a-l salva. Am înþeles încã o datã cã existã valori mult mai importante decât cele financiare, cã cea mai importantã este sãnãtatea ºi cã nu ne putem împotrivi sorþii. Am continuat sã trãiesc împreunã cu soþul meu în modestul nostru apartament de 3 camere de la Petroºani. ªi ne-am implicat mai mult în politicã ºi eu, ºi el în speranþa cã vom putea schimba ceva în bine în aceastã þarã, mi-am dorit sã nu mai moarã oameni nevinovaþi prin spitale ºi sã dãm o ºansã Vãii Jiului. Am crezut cã toþi
sunt corecþi ºi cu fricã de Dumnezeu, ca mine. Am fost naivã, recunosc. Am plãtit politic ºi personal pentru naivitatea mea de a fi crezut prea mult în oameni. Am înþeles preþul pe care credulitatea mea l-a impus într-o lume mai mult mercantilã, ºi mai puþin cu suflet. Mi s-a propus sã fiu ministrul Tineretului ºi Sportului în 13 decembrie 2008. Am avut o strângere de inimã, nu aº fi vrut. Argumentele colegilor din partid au fost puternice: ai demisionat din Parlamentul European, ai candidat ºi ai fost aleasã cu un numãr foarte mare de voturi în Parlamentul României, nu poþi sã refuzi… Am acceptat. Când am aflat cã eram de fapt al 13-lea ministru al sportului am avut o strângere de inimã… dar recunosc, nu bãnuiam nicio secundã în acel moment ca într-un minister salariaþii pot face ce vor, peste capul ministrului. Mi-am spus, dacã sunt corectã nu mi se poate întâmpla nimic. Din nou am fost naivã… Dupã 5 ani de la evenimentele din 2 mai 2009, am fost condamnatã de cãtre instanþa de fond pentru cã aº fi plãtit niºte bani cãtre 2 firme deºi, conform probelor din
ºi instituþia noastrã. Nu pot estima suma dar noi avem prevederi bugetare pentru astfel de situaþii, pentru plata sentinþelor”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit oficialilor Primãriei Petroºani, instanþa ar fi trebuit sã solicite expertiza topograficã încã de la începutul litigiului. “Îmi pare rãu cã
instanþa de fond nu a fãcut acest lucru pentru cã instanþa de fond trebuia sã cunoascã foarte bine cadrul procesual ºi poate se terminã litigiul ºi din punctual de vedere al acestor formalitãþi am fi avansat în ceea ce priveºte domeniul schiabil”, a conchis Negoe. Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost casate. Monika BACIU
Greºeala instanþei, costul Primãriei
O
greºealã iniþialã a instanþei de judecatã tãrãgãneazã dezvoltarea domeniului schiabil Parâng. Procesul dintre Primãria municipiului Petroºani ºi Romsilva continuã la Curtea de Apel Alba Iulia. Toate sentinþele favorabile municipalitãþii au fost casate, iar acum litigiul continuã cu un aspect care ar fi trebuit avut în vedere de prima instanþã de judecatã. Urmeazã ca un expert
sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de la Petroºani ºi Romsilva. “Este ºi motivul pentru care s-a casat sentinþa care ne-a fost nouã favorabilã. ICCJ nu a fost de accord cu sentinþa pronunþatã în sensul cã nu a avut la bazã o expertizã fãcutã de un expert ci doar documentele depuse de cãtre Primãria Petroºani. Se va numi un expert care va trebui sã mãsoare terenul în litigiu, sã mãsoare acolo în munte ºi distanþa sã fie foarte exactã a
terenului pe care noi dorim sã-l scoatem din fondul forestier”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani vor trebui sã suporte o parte din onorariile expertului care va tranºa situaþia terenului aflat în litigiu. „Costurile se vor împãrþi între Rom Silva
dosar banii au fost plãtiþi la „ordinul” directorului general economic din minister, Paul Diaconu, împotriva voinþei mele. De altfel inculpatul Paul Diaconu a recunoscut în instanþã ca a ordonat sã se facã plãþile deºi ministrul nu cunoºtea ºi nu încuviinþase acest lucru (nu semnase ordonanþãrile de platã). Declaraþie Paul Diaconu: „În legãturã cu plãþile, în general, arãt cã inculpata Ridzi amâna semnarea ordonanþãrilor de platã. Este adevãrat cã i-am cerut inculpatului Mircea sã facã plãþile pentru ziua de 2 mai, însã am considerat cã acesta este suficient de precaut sã facã aceste plãþi în condiþii de legalitate”, „…am ordonat sã facã plata mai repede”. Aceastã declaraþie a fost fãcutã de cãtre inculpatul Paul Diaconu la ultimul termen de judecatã din data de 09 februarie 2015. Mai mult, am dovedit cu probe incontestabile cã ordonanþãrile de platã aferente contractelor pentru care am fost trimisã în judecatã nu au fost semnate de cãtre mine, deci nu am dispus plata aºa cum susþin procurorii în rechizitoriu. Ordonanþãrile de platã în original existau pe biroul meu, nesemnate la
momentul demisiei mele ºi le-am predat aºa, nesemnate, ministrului Sorina Luminiþa Plãcintã, prin procesul-verbal nr. 596/19 august 2009. Am ataºat acest document la dosar. Judecãtorii fondului nu l-au vãzut. În plus, am dovedit în instanþã faptul cã la momentul efectuãrii plãþilor, 11 mai 2009 nu mã aflam în þarã, eram la Bruxelles, deci nu aveam cum sã semnez ordonanþãrile de platã. (plãþile nu puteau fi fãcute în absenþa vizei de Control Financiar Preventiv, care s-a pus, conform copiei dupã registru, tot în 11 mai 2009. Dupã aplicarea acestei vize ar fi trebuit ca eu sã semnez, ori eu eram la Bruxelles). În 12 mai 2009 când mi-au fost prezentate spre semnare ordonanþãrile de platã, am refuzat semnarea lor, solicitând tot atunci efectuarea unui raport de control. În acel moment nimeni nu mi-a comunicat faptul cã plata se fãcuse în 11 mai 2009 în absenþa semnãturilor mele. Am ataºat documente doveditoare la dosar. Judecãtorii fondului nu le-au vãzut. De altfel, directorul general economic din minister a recunoscut în instanþã cã ºi-a permis sã facã pe perioada
mandatului meu de ministru 600 de plãþi, fãrã ca eu ca ministru sã fi dispus acele plãti, cum cere legea. Faptul cã pe perioada mandatului meu de ministru s-au efectuat plãþi de cãtre directorul economic fãrã ca eu sã fi semnat ordonanþãrile de platã, este consemnat ºi în raportul Curþii de Conturi ºi în Decizia Curþii de Conturi nr. 30.390/ 30.08.2010. Am scris sute de pagini despre probele din acest dosar, care dovedesc clar cã nu am nicio implicare în sãvârºirea faptelor pentru care am fost trimisã în judecatã. Am fost naivã pânã în ultima clipã ºi am crezut cã voi fi achitatã de cãtre instanþa de fond, pentru cã, în ce mã priveºte, singura soluþie probatã ºi corectã este achitarea. Sunt în acest moment epuizatã dupã aproape 6 ani de atacuri profunde ºi nedrepte la adresa mea ºi a familiei mele, de momente în care am crezut cã nimic nu mai are rost ºi am fost pe punctul de a claca. Familia m-a ajutat sã nu cedez. Soþul meu m-a sprijinit. Cei 2 copii au fost tot timpul lângã mine, copiii din pãcate sunt ºi ei afectaþi, sunt bolnavi… Din pãcate aceºti ultimi 6 ani din viaþã
ºi-au pus amprenta definitiv asupra vieþii ºi familiei mele. Sunt 6 ani în care bolile pe care le aveam s-au agravat ºi au apãrut ºi altele noi. Sunt 6 ani în care am alergat intre spitale, avocaþi, experþi, instanþã ºi iar spitale… Voi spera pânã în ultima clipã cã aceia care vor decide soarta mea ºi a copiilor mei, vor vedea ºi vor cântãri mai mult decât instanþa de fond probele aflate la dosar. Voi spera cã vor þine cont ºi de probele noi pe care instanþã de fond nu le-a vãzut. Copiii mei au nevoie de mama, acasã. Altarul de sacrificu are nevoie de al 13 – lea ministru… Sunt aspecte pe care nu aº fi vrut sã le spun niciodatã instanþei, dar avocatul m-a convins cã e mai bine sã depunem ºi documentele medicale, pe lângã probele depuse la dosar. Mi-aº dori ca nu aspectele medicale sã primeze în decizia instanþei ci probele din dosar care dovedesc nevinovãþia mea, dar am depus ºi rapoartele medicale instanþei pentru a dovedi cã, din pãcate, situaþia mea medicalã este foarte gravã. Numai Dumnezeu ºtie câte zile mai am de trãit, dar mã rog Lui ca acele zile sã le trãiesc lângã copiii
mei, acasã. Sper sã nu am soarta bunicii… mã întreb dacã mã va mai recunoaºte fetiþa… ce aº putea sã îi spun bãieþelului meu de 4 ani ºi 9 luni… m-am oprit din scris ºi am plecat cu lacrimi în ochi sã îl þin în braþe pânã adoarme…
U
ltima pledoarie
Instanþa ÎCCJ a rãmas la 9 februarie în pronunþare, iar atunci, dupã 8 ore în care stat în sala de judecatã, Monica Iacob Ridzi a primit acceptul sã facã ultima declaraþie, în jurul orei 19,30: „Nu vorbesc mult pentru cã e târziu. (…) Acest scandal m-a dãrâmat. Am grave probleme medicale. Am fost internatã sãptãmâna trecutã. Copiii mei s-au nãscut cu probleme, din cauza stresului. Au fost 5 ani de linºaj mediatic. Umilinþã profundã. Simþeam cã mor cu dreptatea în mânã. M-au þinut cei doi copii, vreau ca ei sã ºtie cã n-am fost o coruptã. Vã rog sã faceþi dreptate. Am avut o încredere prea mare în oameni. Viaþa mea ºi a copiilor mei e în mâinile dumneavoastrã!", a conchis Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului. Diana MITRACHE
Aninoasa se bazeazã pe o istorie de mult apusã... dilii de la Aninoasa se bazeazã pe o istoE rie de mult apusã acum comerciali care îºi desfãºoarã activitatea în zonã. “Ei sunt în litigiu cu noi. Pe
când cer ca zonã de la Livezeni sã fie trecutã în administrarea lor. Potrivit oficialilor Primãriei Petroºani, aceastã revendicare nu are nicio bazã legalã, doar o poveste. Primãria Aninoasa vrea sã redeseneze graniþa cu municipiul Petroºani. În cazul în care instanþa va admite solicitarea celor de la Aninoasa, municipiul Petroºani nu doar cã va pierde din suprafaþã ci va pierde ºi încasãri la bugetul local care vin de la agenþii
fond a fost fãcutã o expertizã care ne-a fost favorabilã. Primãria Aninoasa a solicitat o contraexpertizã pe care instanþa a admis-o. Urmeazã sã fie desemnat în alt expert ºi o vom lua de la capãt. Ne-ar afecta bugetul pentru cã sunt impozite, taxe, tot felul de venituri dar ºi o parte din populaþie”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Zona de la Livezeni este revendicatã de cei de la Aninoasa pe baza unei istorii de mult apuse. “Nu se bazeazã pe foarte multe lucruri, pe vremuri s-ar fi numit zona Iscroni acea zonã ºi au extins pretenþiile
bazate pe aceste poveºti dar nu este nicio bazajuridica. Litigiul a fost pornit de instituþia prefectului deoarece, conform legii cadastrului, atunci când douã unitãþi administrative teritoriale adicã noi ºi primãria Aninoasa nu se înþeleg asupra limitelor, atunci instituþia prefectuliu este obligatã sã deschidã un astfel de proces”, a mai spus sursa citatã. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Monika BACIU
4 Actualitate
Monica Iacob Ridzi sub zodia nefastã a lui 13
A
stãzi deputatul UNPR de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi aflã sentinþa în dosarul denumit generic «2 mai». Pe blogul sãu, fostul ministru, plecat din Petroºani, scria, la finele sãptãmânii trecute, cum cifra 13 i-a adus doar ghinion ºi le mãrturiseºte cititorilor sãi o poveste tristã, a cãrei protagoniºti sunt chiar membri ai familiei sale, greu încercatã în anul 1945, fãcând o paralelã cu familia sa, cu copiii sãi, care au acum vârsta pe care o avea tatãl sãu când a rãmas fãrã pãrinþii deportaþi. Povestea este cutremurãtoare ºi Monica Iacob Ridzi vorbeºte despre faptul cã cifra 13 i-a adus doar ghinion, menþionând cum « Altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru …» Fostul ministru îºi recunoaºte boala ºi, chiar dacã nu ºtie cât mai are de trãit, acceptã orice i s-ar întâmpla astãzi, 16 februarie, conºtientã fiind cã prima instanþã i-a dat 5 ani de închisoare.
Al
13-lea ministru…
Ianuarie 1945. În urma somaþiei lansatã de forþele sovietice de ocupaþie, de a mobiliza pe toþi germanii cetãþeni romani în vederea deportãrii în Uniunea Sovieticã, la 13 ianuarie 1945 au început acþiunile de deportare în masã din România în Uniunea Sovieticã a unei pãrþi din populaþia civilã de origine germanã. Cine „conducea” la acel moment a decis cine va fi deportat ºi cine nu. Trebuiau deportaþi cât mai mulþi…. Printre cei deportaþi au fost ºi bunicii mei. Tatãl meu avea atunci 1 an ºi 5 luni, exact cât are fetiþa mea în acest moment… Începuse sã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
rosteascã primele cuvinte ºi era un copil vesel. A rãmas plângând acasã cu bunica lui. ªocul despãrþirii de mama a fost atât de mare încât a muþit. Pânã la 5 ani nu a mai rostit niciun cuvânt ºi a rãmas toatã viaþa cu un defect de vorbire. Când i-a deportat pe bunicii mei, bunica era însãrcinatã cu al doilea copil („nu se vede” i-a spus cel care decidea cine pleacã ºi cine nu…). Nu s-a putut împotrivi… I-au urcat în vagoane cu care erau transportate animalele ºi i-au deportat într-un lagãr de muncã. Ajunºi acolo i-au pus sã munceascã în minã. De câte ori vorbesc cu bunica, îmi spune cu lacrimi în ochi cã au forþat-o sã lucreze în minã pânã în ziua când a nãscut. Dupã
ce a nãscut, dupã un timp au trimis-o acasã tot cu un bou vagon, împreunã cu mai multe femei care nãscuserã. „Toþi copiii au murit pe drum. Au murit de foame. Nu aveam ce sã le dãm sã mãnânce. Când trenul oprea, foarte rar, ne vindeam hainele de pe noi pentru un pumn de mãlai. Dar al meu a fost îngropat, nu aruncat” povesteºte bunica plângând… întreb nedumeritã ce vrea sã spunã ºi îmi rãspunde cu lacrimi în ochi ca trenul oprea foarte rar ºi mamele îºi arucau copiii morþi pe gemuleþul mic de la vagon. „Când copilul meu a murit, am refuzat sã-l arunc, l-am învelit într-un scutec ºi l-am þinut în braþe pânã când trenul a oprit în prima
garã. Acolo am coborât ºi am fost ajutatã sã sap o groapã. Am sãpat-o cu mâinile ºi cu un lemn gãsit în apropiere. Copilul meu a fost îngropat, nu aruncat” repeta bunica obsesiv. Ajunsã acasã dupã aproape un an, bolnavã, distrusã dupã ce tocmai îºi îngropase copilul nãscut în lagãr într-o garã, tatãl meu nu a mai recunoscut-o. ªocul a fost ºi mai mare pentru bunica. Soþul în lagãr, muncea în continuare în minã, un copil mort ºi cel rãmas acasã nu o mai recunoaºte… I-a trebuit mult timp sã îºi revinã. Dupã un an este anunþatã cã soþul ei a avut un accident grav la mânã ºi nu mai are nicio
ºansã… va muri. Mai trec 3 ani ºi se recãsãtoreºte. Dupã un timp rãmâne din nou însãrcinatã. Pânã sã nascã, se întoarce acasã primul ei soþ, care de fapt nu murise cum fusese anunþatã. A stat mult timp dupã accident într-un spital ºi ºi-a revenit. ªocul e din nou mare atât pentru bunica, cât ºi pentru tatãl meu care pe vremea aceea avea vârsta de acum a bãieþelului meu. Bunicul meu decide sã plece, gãsind-o pe bunica recãsãtoritã ºi însãrcinatã. 5 ani nu au ºtiut nimic unul de altul… Toatã viaþa i-a urmãrit acest episod nedrept din viaþa lor. O familie distrusã, un copil mort ºi unul afectat pentru tot restul vieþii…
Bunica împlineºte 93 de ani în 14 mai. Când povesteºte ce i s-a întâmplat te cutremuri… Tatãl meu a decedat la 59 de ani. A fost un ºoc pentru mine. Au trecut 10 ani de atunci, dar ºi acum refuz sã cred cã nu mai este ºi îl simt lângã mine tot timpul. Tatãl meu a fost ºi este un exemplu pentru mine. A fost un om modest, corect, cinstit ºi am crescut crezând în aceste valori. Când era grav bolnav, ca ºi mine acum, am fãcut tot ce am putut sã fie bine. Din pãcate, în cazul lui a fost o culpã medicalã. A fost operat pe creier ºi, din eroare, medicul a secþionat o arterã ºi a sângerat pânã a murit, pentru cã în spital nu aveau dotarea necesarã pentru a-l salva. Am înþeles încã o datã cã existã valori mult mai importante decât cele financiare, cã cea mai importantã este sãnãtatea ºi cã nu ne putem împotrivi sorþii. Am continuat sã trãiesc împreunã cu soþul meu în modestul nostru apartament de 3 camere de la Petroºani. ªi ne-am implicat mai mult în politicã ºi eu, ºi el în speranþa cã vom putea schimba ceva în bine în aceastã þarã, mi-am dorit sã nu mai moarã oameni nevinovaþi prin spitale ºi sã dãm o ºansã Vãii Jiului. Am crezut cã toþi
sunt corecþi ºi cu fricã de Dumnezeu, ca mine. Am fost naivã, recunosc. Am plãtit politic ºi personal pentru naivitatea mea de a fi crezut prea mult în oameni. Am înþeles preþul pe care credulitatea mea l-a impus într-o lume mai mult mercantilã, ºi mai puþin cu suflet. Mi s-a propus sã fiu ministrul Tineretului ºi Sportului în 13 decembrie 2008. Am avut o strângere de inimã, nu aº fi vrut. Argumentele colegilor din partid au fost puternice: ai demisionat din Parlamentul European, ai candidat ºi ai fost aleasã cu un numãr foarte mare de voturi în Parlamentul României, nu poþi sã refuzi… Am acceptat. Când am aflat cã eram de fapt al 13-lea ministru al sportului am avut o strângere de inimã… dar recunosc, nu bãnuiam nicio secundã în acel moment ca într-un minister salariaþii pot face ce vor, peste capul ministrului. Mi-am spus, dacã sunt corectã nu mi se poate întâmpla nimic. Din nou am fost naivã… Dupã 5 ani de la evenimentele din 2 mai 2009, am fost condamnatã de cãtre instanþa de fond pentru cã aº fi plãtit niºte bani cãtre 2 firme deºi, conform probelor din
ºi instituþia noastrã. Nu pot estima suma dar noi avem prevederi bugetare pentru astfel de situaþii, pentru plata sentinþelor”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit oficialilor Primãriei Petroºani, instanþa ar fi trebuit sã solicite expertiza topograficã încã de la începutul litigiului. “Îmi pare rãu cã
instanþa de fond nu a fãcut acest lucru pentru cã instanþa de fond trebuia sã cunoascã foarte bine cadrul procesual ºi poate se terminã litigiul ºi din punctual de vedere al acestor formalitãþi am fi avansat în ceea ce priveºte domeniul schiabil”, a conchis Negoe. Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost casate. Monika BACIU
Greºeala instanþei, costul Primãriei
O
greºealã iniþialã a instanþei de judecatã tãrãgãneazã dezvoltarea domeniului schiabil Parâng. Procesul dintre Primãria municipiului Petroºani ºi Romsilva continuã la Curtea de Apel Alba Iulia. Toate sentinþele favorabile municipalitãþii au fost casate, iar acum litigiul continuã cu un aspect care ar fi trebuit avut în vedere de prima instanþã de judecatã. Urmeazã ca un expert
sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de la Petroºani ºi Romsilva. “Este ºi motivul pentru care s-a casat sentinþa care ne-a fost nouã favorabilã. ICCJ nu a fost de accord cu sentinþa pronunþatã în sensul cã nu a avut la bazã o expertizã fãcutã de un expert ci doar documentele depuse de cãtre Primãria Petroºani. Se va numi un expert care va trebui sã mãsoare terenul în litigiu, sã mãsoare acolo în munte ºi distanþa sã fie foarte exactã a
terenului pe care noi dorim sã-l scoatem din fondul forestier”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani vor trebui sã suporte o parte din onorariile expertului care va tranºa situaþia terenului aflat în litigiu. „Costurile se vor împãrþi între Rom Silva
dosar banii au fost plãtiþi la „ordinul” directorului general economic din minister, Paul Diaconu, împotriva voinþei mele. De altfel inculpatul Paul Diaconu a recunoscut în instanþã ca a ordonat sã se facã plãþile deºi ministrul nu cunoºtea ºi nu încuviinþase acest lucru (nu semnase ordonanþãrile de platã). Declaraþie Paul Diaconu: „În legãturã cu plãþile, în general, arãt cã inculpata Ridzi amâna semnarea ordonanþãrilor de platã. Este adevãrat cã i-am cerut inculpatului Mircea sã facã plãþile pentru ziua de 2 mai, însã am considerat cã acesta este suficient de precaut sã facã aceste plãþi în condiþii de legalitate”, „…am ordonat sã facã plata mai repede”. Aceastã declaraþie a fost fãcutã de cãtre inculpatul Paul Diaconu la ultimul termen de judecatã din data de 09 februarie 2015. Mai mult, am dovedit cu probe incontestabile cã ordonanþãrile de platã aferente contractelor pentru care am fost trimisã în judecatã nu au fost semnate de cãtre mine, deci nu am dispus plata aºa cum susþin procurorii în rechizitoriu. Ordonanþãrile de platã în original existau pe biroul meu, nesemnate la
momentul demisiei mele ºi le-am predat aºa, nesemnate, ministrului Sorina Luminiþa Plãcintã, prin procesul-verbal nr. 596/19 august 2009. Am ataºat acest document la dosar. Judecãtorii fondului nu l-au vãzut. În plus, am dovedit în instanþã faptul cã la momentul efectuãrii plãþilor, 11 mai 2009 nu mã aflam în þarã, eram la Bruxelles, deci nu aveam cum sã semnez ordonanþãrile de platã. (plãþile nu puteau fi fãcute în absenþa vizei de Control Financiar Preventiv, care s-a pus, conform copiei dupã registru, tot în 11 mai 2009. Dupã aplicarea acestei vize ar fi trebuit ca eu sã semnez, ori eu eram la Bruxelles). În 12 mai 2009 când mi-au fost prezentate spre semnare ordonanþãrile de platã, am refuzat semnarea lor, solicitând tot atunci efectuarea unui raport de control. În acel moment nimeni nu mi-a comunicat faptul cã plata se fãcuse în 11 mai 2009 în absenþa semnãturilor mele. Am ataºat documente doveditoare la dosar. Judecãtorii fondului nu le-au vãzut. De altfel, directorul general economic din minister a recunoscut în instanþã cã ºi-a permis sã facã pe perioada
mandatului meu de ministru 600 de plãþi, fãrã ca eu ca ministru sã fi dispus acele plãti, cum cere legea. Faptul cã pe perioada mandatului meu de ministru s-au efectuat plãþi de cãtre directorul economic fãrã ca eu sã fi semnat ordonanþãrile de platã, este consemnat ºi în raportul Curþii de Conturi ºi în Decizia Curþii de Conturi nr. 30.390/ 30.08.2010. Am scris sute de pagini despre probele din acest dosar, care dovedesc clar cã nu am nicio implicare în sãvârºirea faptelor pentru care am fost trimisã în judecatã. Am fost naivã pânã în ultima clipã ºi am crezut cã voi fi achitatã de cãtre instanþa de fond, pentru cã, în ce mã priveºte, singura soluþie probatã ºi corectã este achitarea. Sunt în acest moment epuizatã dupã aproape 6 ani de atacuri profunde ºi nedrepte la adresa mea ºi a familiei mele, de momente în care am crezut cã nimic nu mai are rost ºi am fost pe punctul de a claca. Familia m-a ajutat sã nu cedez. Soþul meu m-a sprijinit. Cei 2 copii au fost tot timpul lângã mine, copiii din pãcate sunt ºi ei afectaþi, sunt bolnavi… Din pãcate aceºti ultimi 6 ani din viaþã
ºi-au pus amprenta definitiv asupra vieþii ºi familiei mele. Sunt 6 ani în care bolile pe care le aveam s-au agravat ºi au apãrut ºi altele noi. Sunt 6 ani în care am alergat intre spitale, avocaþi, experþi, instanþã ºi iar spitale… Voi spera pânã în ultima clipã cã aceia care vor decide soarta mea ºi a copiilor mei, vor vedea ºi vor cântãri mai mult decât instanþa de fond probele aflate la dosar. Voi spera cã vor þine cont ºi de probele noi pe care instanþã de fond nu le-a vãzut. Copiii mei au nevoie de mama, acasã. Altarul de sacrificu are nevoie de al 13 – lea ministru… Sunt aspecte pe care nu aº fi vrut sã le spun niciodatã instanþei, dar avocatul m-a convins cã e mai bine sã depunem ºi documentele medicale, pe lângã probele depuse la dosar. Mi-aº dori ca nu aspectele medicale sã primeze în decizia instanþei ci probele din dosar care dovedesc nevinovãþia mea, dar am depus ºi rapoartele medicale instanþei pentru a dovedi cã, din pãcate, situaþia mea medicalã este foarte gravã. Numai Dumnezeu ºtie câte zile mai am de trãit, dar mã rog Lui ca acele zile sã le trãiesc lângã copiii
mei, acasã. Sper sã nu am soarta bunicii… mã întreb dacã mã va mai recunoaºte fetiþa… ce aº putea sã îi spun bãieþelului meu de 4 ani ºi 9 luni… m-am oprit din scris ºi am plecat cu lacrimi în ochi sã îl þin în braþe pânã adoarme…
U
ltima pledoarie
Instanþa ÎCCJ a rãmas la 9 februarie în pronunþare, iar atunci, dupã 8 ore în care stat în sala de judecatã, Monica Iacob Ridzi a primit acceptul sã facã ultima declaraþie, în jurul orei 19,30: „Nu vorbesc mult pentru cã e târziu. (…) Acest scandal m-a dãrâmat. Am grave probleme medicale. Am fost internatã sãptãmâna trecutã. Copiii mei s-au nãscut cu probleme, din cauza stresului. Au fost 5 ani de linºaj mediatic. Umilinþã profundã. Simþeam cã mor cu dreptatea în mânã. M-au þinut cei doi copii, vreau ca ei sã ºtie cã n-am fost o coruptã. Vã rog sã faceþi dreptate. Am avut o încredere prea mare în oameni. Viaþa mea ºi a copiilor mei e în mâinile dumneavoastrã!", a conchis Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului. Diana MITRACHE
Aninoasa se bazeazã pe o istorie de mult apusã... dilii de la Aninoasa se bazeazã pe o istoE rie de mult apusã acum comerciali care îºi desfãºoarã activitatea în zonã. “Ei sunt în litigiu cu noi. Pe
când cer ca zonã de la Livezeni sã fie trecutã în administrarea lor. Potrivit oficialilor Primãriei Petroºani, aceastã revendicare nu are nicio bazã legalã, doar o poveste. Primãria Aninoasa vrea sã redeseneze graniþa cu municipiul Petroºani. În cazul în care instanþa va admite solicitarea celor de la Aninoasa, municipiul Petroºani nu doar cã va pierde din suprafaþã ci va pierde ºi încasãri la bugetul local care vin de la agenþii
fond a fost fãcutã o expertizã care ne-a fost favorabilã. Primãria Aninoasa a solicitat o contraexpertizã pe care instanþa a admis-o. Urmeazã sã fie desemnat în alt expert ºi o vom lua de la capãt. Ne-ar afecta bugetul pentru cã sunt impozite, taxe, tot felul de venituri dar ºi o parte din populaþie”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Zona de la Livezeni este revendicatã de cei de la Aninoasa pe baza unei istorii de mult apuse. “Nu se bazeazã pe foarte multe lucruri, pe vremuri s-ar fi numit zona Iscroni acea zonã ºi au extins pretenþiile
bazate pe aceste poveºti dar nu este nicio bazajuridica. Litigiul a fost pornit de instituþia prefectului deoarece, conform legii cadastrului, atunci când douã unitãþi administrative teritoriale adicã noi ºi primãria Aninoasa nu se înþeleg asupra limitelor, atunci instituþia prefectuliu este obligatã sã deschidã un astfel de proces”, a mai spus sursa citatã. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Monika BACIU
6 Actualitate Tur – retur pe ruta CNH – Mina Petrila
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
Constantin Jujan - favorit la conducerea Complexului Energetic Hunedoara
T
ras oarecum pe linie moartã ºi mutat la „cap de linie – Petrila” dupã preluarea de cãtre PSD a conducerii Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan – considerat printre cei mai buni specialiºti din domeniul minier - are mari ºanse sã revinã la conducerea entitãþii energetice. Cu experienþã bogatã în domeniul managerial, directorul minei Petrila, Constantin Jujan, are mari ºanse sã se întoarcã la conducerea Complexului Energetci Hunedoara, de unde a fost îndepãrtat în 2012 ºi tras oarecum pe linie moartã. Surse politice vorbesc despre faptul cã Jujan are cele mai mari ºanse sã ocupe locul lãsat liber de Aurel Niculescu, prin demisia lui, mai ales cã a avut rezultate optime în activitatea managerialã, în ciuda dificultãþilor economice. Actualmente,
Constantin Jujan este directorul minei Petrila. A mai fost director adjunct la Compania Naþionalã a Huilei, pe vremea când aceasta era condusã de Daniel Surulescu, iar din 2009 a fost numit director general al CNH. De precizat cã Jujan a deþinut ºi interimatul la conducerea EM Petrila imediat dupã exploziile din noiembrie 2008, soldate cu moartea a 13 mineri, ºi este cel care a condus echipele de salvatori care au recuperat din subteran trupurile ortacilor uciºi de deflagraþii. În mai 2012, cu puþin timp
înainte de înfiinþarea în acte a Complexului Energetic Hunedoara, a fost mutat din nou la Petrila, o minã catalogatã drept neviabilã ce-ºi cântã cântecul de lebãdã ºi care se aflã pe program de închidere.
A
refuzat sã lase victimele în minã Constantin Jujan s-a remarcat nu numai în urma rezultatelor obþinute sau a tãriei de a negocia cu minerii în timpul protestelor de stradã, ci ºi prin faptul cã a avut puterea, în 2008, sã intre în „mina morþii” de la Petrila, imediat dupã
accident pentru a recupera victimele, asta în timp ce foºti ºefi ai mienrilor de la acea datã au lansat „soluþia” ca victimele sã fie îngropate pe veci în subetran. Practic, se dorea inundarea abatajului în care s-a produs tragedia de la Petrilã, deºi ºtiau cã opt familii nu ºi-ar mai fi gãsit niciodatã liniºtea dacã trupurile celor dragi rãmâneau în mãruntaiele pãmântului. Constantin Jujan, care era atunci director adjunct al CNH, s-a opus aplicãrii acestei idei ºi, mai mult, a condus acþiunile de salvare ºi de recuperare a victimelor din subteran, alãturi de o echipã de salvatori minieri. Opt dintre cele 13 victime nu fuseserã scoase la suprafaþã atunci când de „sus” s-a luat decizia inundãrii zonei. Pericolul a fost imens,
Bani pentru DN7A
A
fost rupt sau aproape distrus la inundaþiile de anul trecut, mãcinat de maºinile þapinarilor ºi afectat de îngheþ ºi dezgheþ, dar anul acesta va fi modernizat. DN7A intrã în reparaþii capitale, iar asigurãrile au venit la Petrila în scris din partea celor de la CNADR, care dau ca sigure lucrãrile. „CNADR ne asigurã cã în 2015 se va face, pe teritoriul oraºului Petrila, drumul de la intersecþia cu Maleia, pânã la hotar cu Vâlcea. Este cuprins acest tronson, sunt fãcute toate demersurile, existã finanþarea ºi eu, acum, am garanþia ºi în scris, cã vor
pentru cã nu se ºtia ce este jos, în minã, iar a douã explozie s-a produs în timp ce se recuperau victimele din prima explozie. Fenomenul acesta se putea repeta ºi chiar au mai fost replici, însã, din fericire, dupã ce echipele de salvare s-au retras.
C
ondiþii dure pentru viitorul director Aurel Niculescu a renunþat la funcþia de director general al Complexului Energetic Hunedoara, dupã ce a plecat ºi din Consiliul de Administraþie al entitãþii energetice pe fondul problemelor economice pe care le traverseazã entitatea energeticã dar ºi a lipsei sprijinului politic. Acum se cautã un nou manager, iar ministerul a impus condiþii restrictive în procesul de selecþie al viitorului managerm, proces atent monitorizat de o firmã de profil, respectiv S.C. Quest Advisors S.R.L.
R
estructurãri de personal ºi reduceri de cheltuieli începe lucrãrile”, spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Drumul este unul de legãturã ºi face legãtura cu Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4x4. Ilie Pãducel îºi face ºi mea culpa, mai ales cã a tot vorbit despre reabilitarea tronsonului de drum care îi aparþine, dar faptele s-au lãsat aºteptate. „De mai multe ori, eu,
personal, am spus cã vor începe lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a acestui drum, dar nu înainte de a avea garanþia datã de cãtre cei de la CNADR Craiova. Îmi cer scuze celor care au crezut cã sunt doar vorbe”, a explicat primarul din Petrila. Reabilitarea drumului cuprinde ºi porþiunea spre Petroºani, care stã acum sã se prãbuºeascã, dar ºi tronsonul ce duce spre staþiunea de schi Transalpina, prin Cheile Jieþului. Diana MITRACHE
Potrivit programului de restructurare întocmit de echipa managerialã aflatã încã
la conducerea CEH, nu mai puþin de 540 de salariaþi – atât de la divizia minierã, cât ºi de pe partea energeticã - ar urma sã fie disponibilizaþi în acest an. Alþi 315 ar urma sã plece în 2016, 200 în 2017, iar în 2018 încã 150, cu precizarea cã reducerile de pãersonal vizeazã activitãþile indirect productive. Pe de altã parte, se urmãreºte reducerea cheltuielilor cu munca vie prin reducerea cu 10% a salariului de bazã pentru personalul TESA cu salarii cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei, diminuarea contravalorii energiei electrice acordate în lunile de iarnã cu 250 de KWh, eliminarea tichetelor de masã ºi a tichetelor cadou din data de 1 august, eliminarea sporului de fidelitate, a primei jubiliare, reducerea cu 50% a adaosului acordat cu ocazia pensionãrii la limita de vârstã sau la cerere, tot din data de 1.08.2015, ºi reducerea procentualã a cotelor de intrare în subteran pentru personalul indirect productiv. Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
De azi, înscrieri la ºcoalã oate ºcolile încep, T din prima zi a acestei sãptãmâni, procedurile pentru înscrierea la ºcoalã a celor mici.
Fie cã vorbim de preºcolarii din clasa pregãtitoare, ori de cei care vor pãºi în clasa I, toþi trebuie sã urmeze paºii impuºi de legislaþia în domeniu, chiar dacã, pânã în septembrie, mai este timp. Programul de înscriere la ºcoalã debuteazã cu o sãptãmânã dupã data la care fusese anunþat iniþial, însã, de azi, toþi pãrinþii trebuie sã treacã pe la
ºcoala la care sunt arondaþi. Acolo vor afla dacã nu au o altã ºcoalã în apropiere, dar ºi oferta ºcolii, pentru cã fiecare unitate de învãþãmânt vine cu ceva nou care sã le atragã atenþia pãrinþilor. „Pãrinþii vor trebui sã cunoascã, începând de luni, ºi modul cum vor proceda pentru copiii care împlinesc vârsta de 6 ani dupã 31 august ºi pânã la 31 decembrie, respectiv, copiii care trebuie sã facã acel test al dezvoltãrii psihosomatice. Vor trebui sã cunoascã pãrinþii ºi
Anual, 500 de naºteri
Î
n ultimii câþiva ani numãrul copiilor care au venit pe lume la spitalul din Petroºani s-a menþinut constant în jurul cifrei de 500. Astfel, de-a lungul anului trecut, 493 de copii au vãzut lumina zilei. Spre comparaþie, în ultimul an al epocii de aur, în Petroºani, se nãºteau nu mai puþin de 1.986 de copii. “Anul trecut am avut, la fel ca ºi în ultimii 4 – 5 ani, aproape 500 de naºteri. Dintre acestea, în 6 cazuri au fost
nãscuþi copii morþi, antepartum. Pot sã spun, însã, sã spun cã în ultimii ani naºterile au scãzut foarte mult. Asta, þinând cont de faptul cã în urmã cu 10 ani, încã mai aveam peste 1.000 de naºteri pe an”, a declarat Sorin
Mai bine anticoncepþionale decât avorturi
Î
n primii ani de dupã revoluþie, medicii din Petroºani fãceau avorturi pe bandã rulantã. Astfel, în fiecare zi erau “rezolvate” câteva zeci de cazuri. În prezent, însã, numãrul de avorturi a ajuns la doar 3-4 pe lunã. “Este greu de cuantificat numãrul anual de avorturi din Petroºani pentru cã multe dintre aceste intervenþii
modul de înscriere pentru acest test ºi ºcoala unde se va efectua, ca sã fie declaraþi apþi”, a declarat Prof. Robert Hummel, director ªcoala Avram Stanca din Petroºani. Dupã testare, începe perioada birocraticã, unde pãrinþii au de completat ºi verificat dosarele. „Cu data de 23 februarie începe înscrierea propriu-zisã, respectiv momentul când pãrinþii vor veni la ºcoalã pentru a completa cererile-tip ºi a fi de faþã, atunci când vor fi validate”, a mai spus Hummel. Aºadar, de azi ºi pânã la începerea ºcolii în septembrie, pãrinþii copiilor care urmeazã sã meargã la ºcoalã vor trebui sã ajungã la unitãþile de învãþãmânt dupã un program pe care îl stabilesc la prima întâlnire. Diana MITRACHE
Munteanu, ºef Secþia Maternitate Spitalul de Urgenþã Petroºani. Cauza principalã a reducerii numãrului de naºteri este legatã de scãderea populaþiei fertile. Tinerii pleacã pe capete, în special la muncã în strãinãtate, iar în Vale rãmân doar vârstnicii. De altfel ºi scãderea numãrului total al populaþiei, cu aproape 10.000 în doar 10 ani, spune multe. “”Scãderea numãrului de naºteri se datoreazã unor cauze sociale. În primul rând, aici, ar fi vorba despre depopularea zonei prin plecarea tinerilor la muncã “afarã”. Asta, pentru cã nu existã locuri de muncã sau
chirurgicale, la cerere, nu intrã în statistici deoarece se efectueazã în cabinetele medicale private. Din constatãrile mele, însã, numãrul de avorturi a scãzut simþitor în ultimii ani. Acum este posibilã contracepþia iar cabinetul nostru de planning familial funcþioneazã din plin de 15 ani”, a precizat medicul Sorin Munteanu, ºeful maternitãþii din cadrul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În cei 25 de ani scurºi de la Revoluþia din Decembrie 1989 câteva zeci de mii de fetuºi au fost avortaþi, la cerere, numai în Petroºani. În România, în aceeaºi perioadã, numãrul întreruperilor de sarcinã a fost de peste 8 milioane. Mir cea NISTOR
sunt foarte puþine”, a mai spus Sorin Munteanu. În timp ce naºterile au scãzut ºi populaþia municipiului Petroºani s-a redus simþitor. În doar 10 ani, de la peste 45.000 de locuitori s-a ajuns, potrivit datelor ultimului recensãmânt, la doar 35.000 de locuitori. Mir cea NISTOR
Sute de mii de lei pentru anti-marginalizare
A
utoritãþile locale de la Petroºani alocã ºi anul acesta sume importante de bani pentru combaterea marginalizãrii sociale. Municipalitatea suportã o parte din contravaloarea consumului de apã sau energie electricã ºi nu numai. “În bugetul primãriei municipiului Petroºani pe anul 2015 a fost prevãzutã o sumã de 20.000 de lei care este echivalent cu cea care a fost prevãzutã în bugetul de pe 2014 pentru a se suporta contravaloarea a 3 metrii cubi de apã ºi 70 de kilowaþi pe orã pentru famiile care sunt în risc de marginalizare socialã. Existã o singurã problemã ºi anume nu toate famiile au contracte pentru prestarea acestor servicii. Tot la marginalizare socialã sunt cuprinse ajutoarele pentru încãlzire pentru care în bugetul pe
anul 2015 a fost alocatã suma de 60.000 de lei. Numãrul persoanelor care beneficiazã se schimbã în fiecare lunã pentru cã nu întotdeauna cei care se afla în aceastã situaþie vin sã-ºi depunã dosarele pentru a beneficia de acest ajutor”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Tot din bugetul local ºi tot pentru combaterea marginalizãrii sociale pentru acest an s-a alocat suma de 700.000 de lei pentru alimentele beneficiarilor. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015
Henþ cu mâna
ªTIINÞA, PE URMELE JIULUI?
IN TE RV IU
Imposibilitatea celor care se ocupã (!?) de destinele echipei de fotbal Jiul Petroºani de a gãsi o cale de platã
cãtre fotbaliºti, a dus la dezintegrarea echipei nonagenare, care din returul Ligii a IV-a Hunedoara va juca doar cu niºte rezerve de pe la juniori. Iatã cã aceeaºi umbrã planeazã mai nou ºi asupra echipei de rugby ªtiinþa Petroºani (locul 4 în
sezonul trecut în eºalonul doi), sportivi care nu sunt plãtiþi de nicãieri ºi care în aceste condiþii refuzã sã mai joace moca. De fapt, din aceste pricini, în ultimii 2-3 ani ªtiinþa Petroºani a pierdut o serie de jucãtori de valoare, amintindu-i aici pe M.
Sabãu, L. Mureºan, Melniciuc, Toma Vlad, Gigi Militaru, C. Toma, R. Barbu, Lãcãtuºu, Coge ºi alþii. Încetîncet, lotul s-a subþiat pânã la limita de avarie, - echipa a pierdut 10-12 jucãtori de valoare - ºi greu de crezut cã cineva va mai veni la sãrãcia asta.
În aceste condiþii, echipa ªtiinþa Petroºani are toate ºansele sã devinã o modestã echipã de pluton, sã se uite ºi ea în urmã, precum Jiul, la performanþele demult apuse. Încã un simbol al Vãii Jiului este în pericol, dar cui îi mai pasã?
M.B.: Da, în varã am revenit la A.S. Paroºeni Vulcan, aveau nevoie de
Lãzãroiu, Hãdãrean. Era plin stadionul de peste Jiu! Rep.: Aþi avut o memorabilã partidã cu Universitatea Craiova în „16”-imile Cupei României... M.B.: Ce meci! Ne-am bãtut la loviturile de departajare, Homan a apãrat douã lovituri, am fost aproape de o mare izbândã... Rep.: Apoi? M.B.: Am continuat viaþa de fotbalist în Divizia „C” încã opt campionate, avându-i colegi pe Nãcrealã, Viorel Pãuna, Zvanciuc, Pocºan, Costel Ispir, Ruben Creþu, Miclãuº, M. Dinu, Chivu ºi alþii. Din pãcate, intrarea în declin a mineritului a dus ºi la o crizã în fotbal, ne-am clasat pe locul 19 în ediþia 1996-97, am retrogradat în Divizia „D” (Liga a IV-a), fuzionând ºi anul urmãtor cu Minerul Vulcan sub numele F.C. Paroºeni Vulcan. Rep.: Ce a urmat? M.B.: O carierã de antrenor. Am reuºit la finalul ediþiei 2000-
„LA PAROªENI AU FOST 20 DE ANI MINUNAÞI!”
arcu (Uþu) Buzduga M (nãscut pe 2 februa-
rie 1957) a fost unul dintre cei mai longevivi fotbaliºti care au jucat în Valea Jiului. La Minerul (A.S.) Paroºeni (Vulcan) a avut o perioadã de 20 de ani, perioada cea mai frumoasã ca fotbalist ºi antrenor.
Cu fotbalul pânã în Divizia „A” Reporter: Uþule, 20 de ani numai la Paroºeni, e ceva... Cum a fost? Marcu Buzduga: Când am venit în Valea Jiului, de la Baru, m-am „înrolat” la Minerul Paroºeni, care pe vremea aceea, în 1984, juca în Divizia „C” de patru ani. La finalul ediþei
1984-85 reuºim locul 1 în Seria a 8-a ºi promovarea în Divizia „B”. Rep.: Îþi mai aduci aminte echipa? M.B.: Evident, eram o trupã fainã! Îi aveam, printre alþii, pe Crecan, Dodenciu, Leleºan, Lãzãroiu, Matula, Baltaru. Eu am jucat în turul acelui sezon, apoi am venit la Jiul, unde am luptat pentru o altã promovare... Rep.: ...aºa e, în Divizia „A”. Cum a fost? M.B.: Un campionat foarte greu, la mare luptã cu F.C. Maramureº Baia Mare. Eram cu Gigi Mulþescu antrenor-jucãtor, un om deosebit, aveam o echipã ambiþioasã, cu Vasile Popa, Dan Seekely, Vancea, Bãluþã, Lasconi, Stana, Ticu Dosan, Gãman, Cristi
Florescu. Rep.: Erai fundaº, ai dat parcã un gol... M.B.: Da, am dat unul de pe la vreo 30 de metri, la acel 5-1 cu Metalul Bocºa. Am avut mari emoþii înspre final, cu douã înfrângeri consecutive la Sighet ºi Bistriþa, dar am reuºit un 8-0 cu Unirea Alba Iulia în penultima etapã ºi am
Buzduga (stânga), cãpitan de echipã la un meci din 1987, Poli Timiºoara-A.S. Paroºeni (1-1), alãturi de cãpitanul timiºorenilor, Aurel ªunda (în alb) promovat la golaveraj. Rep.: Sã revenim la Paroºeni...
Colaj de imagini din dramaticul meci în Cupa României, A.S. Paroºeni-Univ. Craiova 5-6, în 1986
întãriri, promovaserã ºi ei în Divizia „B”. Am avut trei sezoane, 1986-89, în Divizia „B”. În primul an am terminat pe locul 6 în Seria a 2-a, apoi un loc 7 în al doilea ºi din pãcate, locul 16 ºi retrogradarea la finalul ediþiei 1988-89. Dar nu pot sã uit cã, cel puþin în primele douã campionate în „B”, 1986-88, am zburat fãrã nicio teamã. Aveam o echipã excepþionalã, cu Homan, Petre Grigore, Ghiºan, Viorel Crãciun, Adi Barbu, Cornel Sãlãgean, Baltaru, Dicuþ, Leleºan,
2001 (echipa devenise C.S. Vulcan) un loc 1 în Divizia „D”, cu Mârºava, Izsak, Hluºmaniuc, Dan Voicu, Radu Banc, Andruºca, C. Brãneþiu, Dodenciu, Toth, dar am pierdut la Timiºoara barajul de promovare în Divizia „C”, 1-2 cu Tricotaje Ineu. Dupã 2004, am pãrãsit zona Vulcanului... Rep.: ...spre liniºtea pastoralã de la þarã, aº completa eu, la Baru, unde microbul fotbalului nu þi-a dat pace! M.B.: Cam aºa e... Mã ocup de câþiva ani de pregãtirea echipei Streiul Baru, aflatã acum pe penultimul loc în Liga a V-a. E greu la acest nivel, dar sper cã din retur sã jucãm, în sfârºit, la noi în comunã, unde terenul de joc este amenajat. Pânã acum am jucat tot pe la alþii, pe la Orlea sau Haþeg, acum sperãm sã jucãm pe lângã casã. Sãnãtoºi sã fim, cã fotbalul oricum merge înainte.
Paginã realizatã de Genu TUÞU