Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 797
Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
De ce IUBESC VALEA JIULUI... Pentru cã este un loc frumos, cu mulþi oameni frumoºi, cu obiceiuri dragi cu cãrbune negru... IUBESC VALEA JIULUI pentru aerul tare din Retezat, pentru pãstrãvul din Cheile Jieþului, pentru bujorul de munte din Mândra, pentru “cleanþurile” din Cheile Tãii, pentru zãpezile târzii din Cârja, pentru ciutele din Oboroca, pentru ciopoarele din Slivei... IUBESC VALEA JIULUI pentru umbrã din Peºtera Bolii, pentru minunile din Strajã, pentru sângele vãrsat în 1916 la Tuliºa. IUBESC VALEA JIULUI pentru “puii” cusuþi pe ciupeagul de la Jieþ, pentru vatra istoricã distrusã sub ºenilele comuniºtilor, la Câmpul lui Neag, pentru nedeile de la Cimpa, pentru clãcile din Dâlja, pentru craii de la Paroºeni, pentru fluieraºii din Tirici... IUBESC VALEA JIULUI pentru oamenii demni care, în 77`, l-au îngrãmãdit, la Lupeni, pe Nicolae
Ceauºescu, pentru eroii cãzuþi în Munþii Vâlcan, pentru cei care, prin Dealul Babii, au trecut pe Drumul Poºtalioanelor... IUBESC VALEA JIULUI pentru cei care ne fac sã fim mândri pentru cã am vãzut lumina zilei aici, între Jii... Ana Colda, ID Sîrbu, Ludovic Bács, Cãlin Peter Netzer, Pius Brânzeu, Josef (Ioji) Kappl, Elena Meriºoreanu, Tomi Coconea, Ion Barbu, Carol Creiniceanu sau Daniel Timofte. IUBESC VALEA JIULUI, aici oamenii încã mai beau apã cu pumnu` din “þuþur”, încã mai îngraºã porcul cu cucuruz, încã îl mai primesc pe popã cu Iordanu` ºi îºi fac cruce înainte de a se aºeza la masã... IUBESC VALEA JIULUI pentru rãsãriturile de la Buta, pentru apusul de la Câmpuºel, pentru prunii din ograda mea din Slãtinioara, moºteniþi de la tata, care îi moºtenise de bunu`, momârlan cu cioareci þesuþi în rãzboi, cãmaºa pe jolj învergat, cu pãrul peste umeri, vorba apãsatã dar chibzuitã. Om nãscut dintr-un neam cu fricã de Dumnezeu... Pentru asta, IUBESC VALEA JIULUI...! Ionuþ DRAGOTESC
Schi în România – povestea domeniilor schiabile imaginare din România
P
roiectul Schi în România trebuia sã transforme toate zonele montane din þarã în magnet de schiori sau iubitori ai sporturilor de iarnã. Proiectul nu s-a finalizat niciodatã, iar lucrãrile au fost fãcute de firme suspecte. >>> PAGINILE 4-5
Poliþiºti la oatã presa dornicã de senzaþional a vuit aproape dis de T dimineaþã, joi, cum cã ar fi descinderi la o pensiune din Petroºani. Patronul, însã, l-am vãzut plecând, semn cã descinderile nu l-au vizat, iar poliþiºtii au stat…. LA CAFEA, pentru cã aveau o convocare, dupã cum singuri au recunoscut.
O pauzã înainte de toate, a fost deviza poliþiºtilor ºi procurorilor, care, înainte de a începe treaba joi dimineaþã, au stat… la o cafea. Toate maºinile înmatriculate la MAI au atras, însã, atenþia presei, care a
titrat dis de dimineaþã: descinderi în Valea Jiului, numai cã noi l-am gãsit pe proprietarul pensiunii fix când pleca, lucru ce nu s-ar fi întâmplat dacã avea mascaþii la poartã. „Au venit sã bea o cafea”, ne-a spus proprietarul pensiunii Floarea de Colþ, în momentul în care pãrãsea locaþia. Nici oamenii legii nu au zãbovit, însã, prea mult ºi, imediat ce s-au vãzut filmaþi ºi fotografiaþi, au plecat, spunând cã a fost doar o întâlnire ºi
atât. „Nu se întâmplã nimic. E o convocare profesionalã pe linie de criminalisticã”, ne-a spus unul dintre cei care pânã la urmã s-au urcat în maºini ºi au plecat. Situaþia a stat altfel decât o vãzuse presa dis de dimineaþã ºi doar aºa poliþiºtii au ajuns la breaking news pentru cã au fãcut o pauzã de cafea la o pensiune aflatã la intrarea dinspre Defileul Jiului în municipiul Petroºani. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015
Elodia din Vulcan, cãutatã de anchetatori
C
azul unei femei dispãrutã acum aproximativ 15 ani este dezgropat la propriu la Preparaþia Coroieºti. Joi dimineaþã procurori ai Parchetului de pe Lângã Tribunalul Hunedoara, poliþiºti ºi criminaliºti au fãcut noi sãpãturi într-un garaj în care sperã sã gãseascã dovezi. Cazul a fost extrem de mediatizat la acea vreme, iar acum se pare cã procurorii au noi indicii. Agitaþie mare joi dimineaþã la Vulcan. Nu mai puþin de 6 maºini de MAI, pline ochi cu poliþiºti ºi criminaliºti au descins la Vulcan, în zona Preparaþiei Coroieºti. La faþa locului au ajuns ºi proprietarii unui garaj, oameni simpli, care, dupã ce au deschis uºa, au aºteptat ca procurorii ºi criminaliºtii sã îºi facã treaba. Aceºtia au intrat în garajul cu numãrul
1071 ºi au început sã sape. „Spun colegii care sunt mai bãtrâni cã acum 15 ani ar fi dispãrut o femeie aici în zonã. Acum poate cautã cadavrul, pentru cã s-a tot zvonit cã ar fi sub garaj. Nu ºtiu dacã al ei, ori a altui
complice la crimã. Nu mai lucreazã la preparaþie nimeni dintre cei care au lucrat cu ea, cã au ieºit la pensie”, a spus un bãrbat care venise sã vadã ce se petrece la garaj. „Acesta-i cazul Elodia de Vulcan, vã zic eu! Îs mulþi ani de atunci ºi poate se face luminã. Era pe vremea comuniºtilor ºi îmi amintesc cã era mare rumoare, dar atunci cazurile astea se muºamalizau ºi criminalul nu îi exclus sã fie liber”, ºi-a dat cu pãrerea un alt bãrbat ce privea la acþiunea
U
na dintre firmele cercetate în cazul Udrea este ºi societatea Consmin din Petroºani, al cãrui director, Dragoº Botoroagã este acum în concediu. De fapt, întreaga conducere lipseºte în aceste zile, deºi presa vuieºte despre implicarea în acest scandal ºi al celor de la Petroºani. Dragoº Marius Botoroagã, directorul Consmin, spun procurorii, ar fi dat spagã pentru a se asigura cã lucrãrile îi sunt decontate la timp de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului condus la acea vreme chiar de Udrea. Numele societãþii Consmin SA a fost
fãcut public ca urmare a cercetãrii lui Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, care ar fi intermediat primirea unei mite de aproximativ 300.000 de lei. Banii ar fi ajuns la Elena Udrea. La sediul societãþii nu este nimeni din conducere ºi o angajatã a declarat cã toþi
poliþiºtilor. Garajul este situat chiar lângã poarta Preparaþiei Coroieºti ºi în spate sunt poziþionate ºi haldele de steril, rezultate în urma preparãrii cãrbunilor. Au fost zvonuri cum cã, în 13 februarie, deci fix în urmã cu un an, cupa unui excavator ar fi scos din halda de steril ce se aflã la câþiva metri în spatele acestor garaje, rãmãºiþele unei femei, care lucra la Preparaþie acum 20 de ani ºi care ar fi dispãrut la ieºirea din schimbul I. Niciunul dintre aceste
zvonuri nu au fost con- vederea strângerii firmate, dar au existat probelor necesare supoziþii cum cã acea lãmuririi cauzei" femeie, pe numele de Mirela Negruþiu, Hilda Codorean, ar purtãtor de cuavant putea fi ºi îngropatã Parchetul de pe lângã sub unul dintre garaje. Tribunalul Hunedoara. "Confirmãm cã la Proprietarii de data de 12 februarie acum, care sunt alþii 2015 pe raza localitãþii faþã de cei de acum 20 Vulcan s-au efectuat de ani, au fost chemaþi activitãþi judiciare în joi la faþa locului ºi instrumentarea unei procurorii fac o cauze mai vechi, înreanchetã ce are la bazã gistratã la Parchetul de o dispariþie. Nu este pe lângã Tribunalul exclusã nici ipoteza ca Hunedoara în anul un alt cadavru sã fie 2012, privind suspiascuns sub acel garaj, ciunea sãvârºirii unei dar nici ipoteza cã ar infracþiuni de omor. La mai exista o altã activitãþile de cercetare crimã, cu care autorul penalã, inclusiv sã îºi fi acoperit prima percheziþii, participã faptã. Diana poliþiºti ºi criminaliºti MITRACHE din judeþul nostru ºi din judeþe învecinate ºi procurori din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, fiind utilizate TRADUCÃTOR tehnici crimiAUTORIZAT nalistice noi în Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Concediu la Consmin
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
ºefii sunt în concediu. Procurorii spun cã „În perioada 2010 – 2011, Tudor Breazu le-a ajutat pe Elena Udrea ºi pe Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naþionale de Investiþii, sã primeascã 300.000 de lei de la Dragoº Marius Botoroagã, administratorul SC Consmin SA”.
C
onsmin ºi sãlile de sport din comune Societatea din Petroºani a avut de-a lungul anilor mai
multe contracte cu Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului. Potrivit informaþilor de la Compania Naþionalã de Investiþii, societatea ºi-a adjudecat mai multe contracte pentru sãli de sport. Mai exact, societatea a câºtigat contractele pentru realizarea a cinci sãli de sport în diferite judeþen. Mai multe dintre acestea au fost realizate în comune precum Peºtiºani (Gorj), ªuºani (Vâlcea), Negomir (Gorj). ªi în municipiul Petroºani firma a câºtigat douã
contracte de realizare a sãlilor de sport de la Scoana Generalã Nr. 7 ºi de la ªcoala Generalã numãrul 5. Tot în Valea Jiului, mai exact la Petrila, Consmin a reabilitat ºi blocul 27. Milioane de lei a încasat societatea de pe urma acestor contracte cu Ministerul. Firma din Petroºani este cea care a finalizat lucrãrile ºi la bazinul didactic din Petroºani asta dupã ce o altã societate care a câºtigat licitaþia a intrat în faliment. Diana MITRACHE Monika BACIU
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015
Dupã PSD-ul muncitoresc, PNL-ul domnesc ºi ”niºte þãrani” D
espre aroganþa celor care conduc din capitala judeþului, Deva, faþã de ”niºte þãrani”, cum sunt numiþi cei din teritoriu, se vorbeºte, ºe ºtie, se simte dintotdeauna. În urmã cu douã zile au rãzbãtut, din nou, efectele atitudinii de falsã superioritate faþã de valoare doar pentru cã ea, valoarea, este din Petroºani – directorul ºi actorul Teatrului Dramatic I.D.Sîrbu. Noroc cã acolo, în Consiliul Judeþean, grav afectat în ultima vreme, existã ºi Oameni. În politicã pare a fi mai rãu. Aceiaºi aroganþi fãrã temei, directori ºi domni de mucava, falºi urmaºi ai liberalilor din istorie, îºi devoreazã colegii pãzindu-ºi scaunele. Dupã PSD-ul muncitoresc ºi lucrãturile sale de detronare a liderilor, PNL-ul domnesc încearcã sã-i ”omoare” din faºã pe cei care ar putea deveni un pericol. De ceva vreme rãzbate din toate partidele, organizaþii locale, un sport la modã: datul la þurloaiele colegilor care se remarcã prin ceva. Orice poate ºtirbi imaginea sau poate da de gol în interiorul partidului. ªi dacã e ºi cu prizã la public e mai aprig atacul... Acest sport este unul din principalele motive pentru care partidele politice se confruntã cu o lipsã acutã de politicieni care sã vinã din urmã, lucru dovedit în criza produsã de glasul cãtuºelor la judeþ. Dupã ce PSD-urile de ici de colo s-au ”lucrat” pe asemenea mize mãrunte la prima vedere, PNL-urile sunt ºi mai rãu. În majoritate aroganþi fãrã temei, snobi pânã la sufocare, indivizi care au ocupat/ocupã funcþii doar pe criterii politice au pretenþia covorului roºu ºi a plecãciunilor în faþa mãriei sale funcþia. Tonul l-au dat unii membri rãsfãþaþi ai liberalilor de la judeþ, iar atitudinea a plãcut multora, drept pentru care au adoptat-o rapid ºi vreo câþiva din provincie, cel mai vizibil fiind veºnicul director cu merite... care lipsesc cu desãvârºire, vulcãneanul Nicolae Petroi. Acest gen de oameni ºtiu cã trebuie sã fie protejaþi de preºedinþii de filiale pentru a accede tocmai pentru cã au interese personale ºi
lipsã de calitãþi cu carul. Pentru acest lucru fac orice, îºi îmbârligã pânã ºi fratele, cã pe colegi nu se jeneazã...
C
el ”cu pieptul dezgolit” atacat de ”directori ai falimentului” În ultima vreme, în vizorul a cel puþin doi ”grei” liberali a fost luat Costel Avram, un moldovean fost PRM-ist, care este acum vicepreºedinte al PNL Hunedoara dupã ce ani buni a fost vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a prestat toate muncile de gherilã aferente unei asemenea instituþii. Pentru cã liberalii nu coborau de pe piedestalul construit de înaintaºi, ºi la care nu au nici un merit, profitau de energia ºi abilitatea de a merge cu capul înainte a lui Avram însãrcinându-l sã se ia de piept cu transportatorii, cu constructorii, acolo unde apãreau probleme care cereau acþiuni ”cu pieptul dezgolit”.
Ulterior l-au pus director la Apa Serv Petroºani într-un moment când Regia de Apã era la pãmânt ºi, disperaþi, Consiliul Judeþean ºi primarii din Valea Jiului au hotãrât divizarea acesteia pentru a salva ceva. Fãrã minte în ceea ce priveºte percepþia colegilor, se puse moldoveanul liberal pe treabã, cu scandal la domnii bogaþi, hoþi de apã, cu reorganizãri în firmã, a plãtit datorii, a mai câºtigat ºi alte proiecte, plus cã a înviat liberalismul dintre Jiuri, care de fapt nu exista avânduse în vedere lipsa activismului accentuat într-o zonã muncitoreascã, adicã PSD-istã. Cum sã nu stârneascã la atac pe directorii liberali numiþi ”directori ai falimentului” pentru cã pe unde au trecut ei, au pus firmele în cap. Apoi protejaþii, crescuþi pentru a urma la tronul judeþean, ºmecheri ºi arãtoºi, dar care poartã acum brãþãri ale corupþiei. Aceºtia au atacat prin declaraþii belicoase pe ”þãranul de Valea
Jiului”, colegul sãu de partid, acelaºi Avram.
”G
roparul oficial al CJH” – în loc de ”Hai, sã trãieºti!”, ”Hai, sictir!” Este vorba de consilierul judeþean PNL, Ioan Prip, cel care este considerat ” „groparul” oficial al Consiliului Judeþean”. Asta pentru cã ”Sub conducerea sa, atât o firmã de servicii comunale din Haþeg cât ºi societatea Consiliului Judeþean, Drumuri ºi Poduri SA, au ajuns în faliment” ºi totuºi, cu aceste rezultate, a fost numit managerul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã „Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor” Hunedoara – relateazã presa judeþeanã, lucruri confirmate ºi de colegi ºi consilieri judeþeni. Ioan Prip a avut o atitudine jenantã în ultima ºedinþã a Consiliului Judeþean pentru cã ºi-a tras de urechi colegul de partid într-un moment în care
ar fi trebuit, ca om civilizat, sã-i transmiþi multã sãnãtate. Adicã, la solicitarea fãcutã Consiliului Judeþean de Apa Serv de a i se aproba contractarea de servicii sistenþã juridicã, în prezenþa reprezentantului AGA aflat la ºedinþã pentru susþinerea proiectului pentru cã directorul C. Avram se afla de ceva vreme pe un pat de spital -, colegul consilier PNL a dat cu bâta în baltã dând motiv de discuþii care încã existã ºi care seamãnã cu bãtaia pe obraz. „Mi se pãrea corect ca directorul acestei societãþi sã fie prezent ºi sã justifice aceastã cerere. Vã cer ca de fiecare datã când votãm hotãrâri care privesc SC Apa Serv Valea Jiului domnul director sã se deplaseze pentru a participa la ºedinþe ºi sã-ºi susþinã proiectele”- a spus Ioan Prip despre colegul sãu în plenul ºedinþei CJH. O doamnã consilier a ”sintetizat” incidentul într-o frazã: ”În loc de ”Hai, sã trãieºti!”, Prip i-a zis lui Avram ”Hai, sictir!”, asta cã aºa, prieteneºte, cã e de multã vreme bolnav”.
Z
ãngãnitul cãtuºelor a stopat jocurile ºi gafele liberalului ”arãtos ºi arogant” Un alt liberal, ba chiar al doilea om din judeþ, Tiberiu Balint, i-a purtat ºi-i poartã sâmbetele aceluiaºi Avram. Unii colegi, care sunt deranjaþi de aroganþa lui Balint, dar ºi de gafele de proporþii care au tras în jos munca celor din teritoriu, au declarat cã ”pupila lui Moloþ” va lovi pe oricine i-ar putea pune în pericol poziþia de protejat ºi urmaº la ºefia judeþului. Doar cã viaþa, mai precis DNA, a stricat jocurile multã vreme de acum încolo. Dar
existã susþinãtori ai lui Balint care-i pot continua bãtãliile pentru poziþii, deºi în prezent organizaþia judeþeanã este descumpãnitã de zãngãnitul cãtuºelor. Balint a declarat deschis cã nu-l suportã pe Avram. „Nu sunt recunoscut ca un admirator al lui Costel Avram…”, la care a adãugatcã în Valea Jiului doar þiganii îl voteazã pe Ponta, înverºunând ºi mai tare locuitorii din zonã, care mai fuseserã jigniþi de al doilea liberal al judeþului. Mai mult, Balint a propus sã-l scoatã din circuit pe Avram, adicã acesta sã nu mai coordoneze Valea Jiului pe linie politicã pentru cã nu e… compatibil. „În interiorul PNL, Valea Jiului a dezamãgit mai tare decât oricând. S-a dovedit cã o coordonare de cãtre o persoanã a unei zone de peste 180.000 de locuitori este falimentarã ºi de aceea, lucrurile trebuie sã se schimbe. Încercarea pe care am fãcut-o, în urmã cu doi ani de zile, de a pune un coordonator al unei zone întregi, pentru a coordona activitatea politicã de acolo, se pare cã nu a fost cea mai bunã soluþie. Prin urmare, trebuie sã revenim asupra acestei decizii”- a declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Tiberiu Balint, deºi nu s-a implicat niciodatã în consolidarea liberalismului într-o zonã consideratã grea pentru liberali. Dupã ce Cronica VJ a arãtat o fãrâmã din ceea ce se petrece în interiorul PSD ºi acum PNL, sunt mulþi la þarã, de unde vin ºi domnii, cã e bun cutremurul de pe scena întregii clase politice, chiar dacã vor exista ºi victime colaterale. Trebuia început de undeva. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
P
roiectul Schi în România trebuia sã transforme toate zonele montane din þarã în magnet de schiori sau iubitori ai sporturilor de iarnã. Proiectul nu s-a finalizat niciodatã, iar lucrãrile au fost fãcute de firme suspecte. Iatã povestea domeniilor schiabile imaginare din România, pe urma cãreia au mers reporterii DIGI24. Marius MITRACHE Trei guverne au vrut sã transforme România într-un mare domeniu schiabil: Adrian Nãstase, Cãlin Popescu Tãriceanu ºi Emil Boc.În 2003, executivul condus de Adrian Nãstase aproba primul proiect pentru revitalizarea ºi reutilarea pârtiilor româneºti. Intitulat SCHI ÎN CARPAÞI, planul a fost aprobat prin lege ºi prevedea ca Ministerul Turismului ºi Institutul Naþional de CercetareDezvoltare în Turism sã identifice zonele potrivite din România pentru practicarea schiului ºi a altor sporturi de iarnã. Autoritãþile locale trebuiau sã identifice terenurile pe care se puteau amenaja pârtii, sã elaboreze planurile de urbanism, sã amenajeze ºi sã dezvolte zonele de schi, instalaþiile de transport pe cablu, cele de iluminat sau de produ-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015
cere a zãpezii artificiale. De asemenea, Guvernul spunea cã, pentru transformarea acestor zone în staþiuni, era necesarã dezvoltarea sau reabilitarea hotelurilor ºi vilelor sau construirea unora noi. Proiectul n-a avut niciun rezultat vizibil ºi a fost uitat rapid de guvernanþi. Cinci ani mai târziu, Emil Boc dã startul unui proiect intitulat Schi în România. Era practic proiectul vechi, reºapat. Hotãrârea prevedea cã investiþiile trebuiau fãcute cu bani de la bugetele locale. Atunci când acestea nu erau suficiente, urmau sã fie transferaþi ºi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În 2009, 12 consilii locale urmau sã primeascã de la Ministerul Dezvoltãrii, în total, 116 milioane de lei (116.575.000 lei), adicã aproximativ 40 de
Schi în România - povestea domeniilor schiabile imaginare din România
miloane de euro, pentru a începe amenajarea pârtiilor de schi. În februarie 2010, prin Hotãrâre de Guvern, alte 20 de localitãþi sunt incluse în program, însã executivul nu stabileºte exact câþi bani urmau sã ajungã la primãrii. Sumele proveneau din Fondul European de Dezvoltare Regionalã. România avea acces la aceastã formã de finanþare pentru cã se încadra în lista þãrilor europene cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor. Prin acest fond, UE urmãrea dezvoltarea turismului în zonele sãrace.
Staþiunile de pe Valea Prahovei Staþiunile de pe Valea Prahovei - Sinaia, Buºteni, Azuga - urmau sã beneficieze primele de programul Schi în România. În 2009, pentru cele trei localitãþi, Guvernul a fãcut plãþi de aproape 31 de milioane de lei.
Buºteni La Buºteni au ajuns peste 2 milioane de euro. Cu aceºti bani, autoritãþile locale ar fi trebuit sã reamenajeze, sã reutileze ºi sã termine investiþiile de la pârtia Kalinderu 2, pentru care Primãria luase deja bani din fondul de preaderare. Pe 19 noiembrie 2009, firma Glacial
Prod SRL câºtigã licitaþia pentru montarea instalaþiilor de transport pe cablu de pe pârtia Kalinderu ºi primeºte 5 milioane de lei. ªase zile mai târziu, aceeaºi Glacial Prod SRL primeºte lucrãri suplimentare, fãrã licitaþie, de 280 de mii de lei, pentru aceeaºi pârtie. Dupã doi ani, mai semneazã douã acte adiþionale, în urma cãrora trebuie sã facã tot lucrãri de instalaþii de transport pe cablu. Actele adiþionale însumate aduc firmei încã un milion de lei. În 2013, Glacial Prod SRL mai primeºte, tot direct, un contract de un milion de lei pentru modernizarea infrastructurii turistice din Buºteni. Firma, care îi aparþine lui Vasile Ivan, din Caracaliu, judeþul Tulcea, e specializatã în construcþia de ºosele. A avut lucrãri în judeþul de baºtinã al proprietarului dar ºi în Constanþa, Ilfov, Dâmboviþa, Giurgiu, Cãlãraºi, Prahova ºi Bucureºti. La finalul lui 2012, a câºtigat licitaþia pentru construirea unei clãdiri, a unui depozit ºi a unui perimetru de inspecþie a vehiculelor în baza americanã de la Deveselu. Contractul valora peste 14 milioane de lei. Un an mai târziu, firma îºi cerea insolvenþa, dupã ce nu îºi mai plãtise subcontractorii. Un alt contract pentru Kalinderu a fost încheiat
în 16 ianuarie 2012 cu firma Ziper SRL. Compania, controlatã de un cetãþean olandez, a fost singura care a participat la licitaþia de 1.7 milioane de lei pentru cumpãrarea unei maºini de nivelat zãpada. În 2014, Corpul de Control al premierului verificã toate contractele încheiate de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în proiectul Schi pentru România. Este anul în care ANI descoperã cã Emanoil Savin este în incompatibilitate pentru cã a semnat actele prin care primãria fãcea afaceri cu firma soþiei sale. Acelaºi edil care recunoaºte acum, cu jumãtate de gurã, cã a primit banii pentru modernizarea pârtiei ºi ca urmare a apartenenþei sale politice. Într-un raport de activitate din 2014, reiese cã, pentru dezvoltarea domeniului schiabil Kalinderu, primãria din Buºteni a cheltuit peste 18 milioane de lei. Conform portalului de licitaþii publice, unele dintre contracte au fost acordate prin încredinþare directã.
Azuga Cinci kilometri mai la nord, staþiunea Azuga. Aceeºi anchetã a Corpului de Control al Guvernului Ponta, fãcutã în 2014, vorbeºte depre nereguli grave. Investiþiile de la Guvern încep tot în
2009, când Primãria primeºte 11,5 milioane de lei. Suma trebuia alocatã prin licitaþie publicã, iar câºtigãtorii sã se ocupe de mai multe îmbunãtãþiri ale pârtiei: extinderea instalaþiei de produs zãpadã artificialã, reabilitarea pârtiei Sorica, achiziþia unei benzi rulante, cumpãrarea echipamentelor de protecþie a pârtiilor ºi a unui ATV. Una dintre afaceri a fost fãcutã cu societatea Ziper, aceeaºi companiei preferatã ºi de primãria Buºteni. Primãria Azuga îi dã 377 de mii de lei pentru cumpãrarea echipamentelor de protecþie, semnalizare ºi delimitare a pârtiilor. Un alt contract a fost cu firma ACOMIN SA, deþinutã de hunedoreanul Daniel Faur. Acesta este fost partener de afaceri cu Adrian Gãrdean, acuzat în dosarele Gala Bute ºi Schi pentru România, alãturi de fostul ministru Elena Udrea. Firma lui Daniel Faur a primit de la Primãria Azuga peste 1,9 milioane de lei.
Predeal O altã staþiune, alt teren de lucru pentru procurori.Primãria Predeal a cheltuit din 2009 pânã în 2011, 13,5 milioane de lei, bani europeni, pentru reamenajarea pârtiilor. ªi tot primãria achitã anual sume importante pentru întreþinerea lor.
Firma care administreazã telescaunul din Predeal este Teleferic Prahova SA care, spun procurorii, îi aparþine lui Adrian Sârbu. Omul de afaceri a fost arestat pentru delapidarea societãþii ºi pentru cã ar fi implicat firma într-un mecanism prin care ar fi spãlat bani ºi ar fi prejudiciat statul cu peste 15 milioane de lei. Lucrãrile de la domeniul schiabil Predeal s-au finalizat din 2011, însã recepþia lucrãrilor nu s-a fãcutã nici pânã azi. Conform specialiºtilor din Corpul de control al Guvernului, anumite lucrãri au fost efectuate fãrã autorizaþie. La pârtiile Subteleferic ºi Clãbucet a fost montatã o staþie de pompare a apei pentru producþia zãpezii artificiale. Traseul este încã nemarcat ºi n-au fost realizate nici ºanþurile de evacuare a apelor pluviale.
Valea Jiului Una dintre cele mai importante pagube din programul Schi în România s-a produs în Valea Jiului. Schi în România a ajuns în Valea Jiului în 2009. Proiectul ar fi reprezentat salvarea zonei. Valea Jiului urma sã devinã un conglomerat de staþiuni, care cuprindea Vulcan, Parâng ºi Strajã.
Vulcan La Vulcan, investiþiile au început în vremea
Guvernului Adrian Nãstase. În 2003, Primãria a cheltuit aproape 630 de mii de lei de la Ministerul Dezvoltãrii, pentru a identifica zonele în care puteau fi construite noi pârtii. Investiþiile au continuat în timpul guvernului Emil Boc. În 2009, compania privatã Institutul de cercetãri ºi proiectãri miniere predã documentaþia pentru ridicarea unei staþiuni în Pasul Vulcan. Zona turisticã urma sã aibã 2 telegondole, 3 pârtii de schi, instalaþii de producere a zãpezii artificiale, un punct de salvamont, un centru de informare ºi un post pentru Jandarmeria Montanã. Din toate acestea, s-au construit doar o telegondolã de 50 de milioane de lei ºi 300 de metri de pârtie de schi. Banii pentru telegondolã au fost încasaþi de firma Acomin SA, a lui Daniel Faur. Alãturi de Adrian Gãrdean, Daniel Faur apãrea ca acþionar ºi în Institutul de cercetãri ºi proiectãri miniere, cel care dãduse avizul tehnic pentru proiect. În iarna lui 2011, Elena Udrea a inaugurat telegondola. Corpul de Control al primului ministru a constatat în urma unui control ca firma ACOMIN SA a achiziþionat componentele telegondolei, le-a vândut mai departe altor douã firme ºi le-a rãscumpãrat la un preþ mai mare cu peste 7
milioane de lei. Le-a vândut primãriei astfel la suprapreþ. Anul trecut, terenul de sub telegondolã a început sã se surpe ºi, timp de câteva luni, instalaþia nu a mai fost folositã. Corpul de Control al premierului a sesizat DNA în legãturã cu modul în care au fost fãcute achiziþiile. Toatã investiþia pentru staþiunea Vulcan a ajuns, în trei ani, la 157 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Autoritãþile încheie contractul cu un consorþiu condus de firma Kranz Eurocenter SRL din Piteºti, care aparþinea unui cetãþean geman. În 2006, primãria primeºte primii bani, 1,3 milioane de lei, din fondul de urgenþã al Guvernului condus de Cãlin Popescu Tãriceanu. Ulterior, ministerul Elenei Udrea plãteºte ºi el 34 de milioane de lei pentru acest proiect, iar primãria încã 6 milioane. Însã, investiþia se opreºte dupã ce Romsilva se opune unor transferuri de teren pe care urmau sã se facã pârtiile. DNA Alba a verificat lucrãrile fãcute în perioada octombriedecembrie 2010 ºi a ajuns la concluzia cã totul a fost legal. Corpul de Control al premierului susþine cã afacerile încheiate dupã decembrie 2010 au fost ilegale. De exemplu, o maºinã de bãtut zãpada apare în scriptele primãriei pe data de 16 decembrie 2011, deºi ea a fost cumpãratã de consorþiul de firme
Kranz Eurocenter ºi Acomin ºase zile mai târziu. Pentru utilaj, Primãria a plãtit aproape 3 milioane de lei. Anchetatorii spun cã angajaþii primãriei sunt acuzaþi de fals ºi abuz în serviciu.
Straja O altã investiþie din proiectul Schi în România urma sã se facã la Strajã, în Lupeni. Consiliul Local a încheiat douã contracte pentru amenajarea pârtiilor. Primul, de 152 de milioane de lei, este câºtigat de consorþiul care se ocupa ºi de con-
strucþiile din Parâng Termogaz Company Haþeg, Acomin Cluj Napoca ºi Kranz Eurocenter Piteºti. Cele trei firme urmau sã asigure transportul cu telescaun, telecabinã ºi teleschi, sã cumpere echipamente pentru producerea zãpezii artificiale, sã amenajeze drumurile de acces ºi un lac de acumulare. Omul de afaceri Adrian Gãrdean, prin Termogaz Company, a mai primit un contract fãrã licitaþie. În schimbul a aproape 9 milioane de lei, trebuia sã asigure alimentarea cu energie electricã a staþiunii turistice Straja. Procurorii susþin cã atribuirea directã a contractului de alimentare cu energie electricã a staþiunii Straja a fost ilegalã, beneficiarul lucrãrii în valoare de 12 milioane de lei a fost Termogaz Company. La
finalul lucrãrilor preþul a fost umflat cu 4 milioane de lei. Direcþia Naþionalã Anticorupþie verificã toate contractele încheiate la Strajã. Procurorii l-au acuzat pe primarul Cornel Rãsmeriþã de abuz în serviciu ºi de primire de foloase necuvenite. Adrian Gãrdean este suspectat de dare de mitã. Anchetatorii spun cã Firma Termogaz Company ar fi virat aproape 700.000 de lei lui ªtefan Lungu, consilierul personal al Elenei Udrea, în schimbul promisiunii deblocãrii
banilor pentru finanþarea contractelor pe care firma le avea cu autoritãþile locale.
Suceava, Câmpulung Schi în România a ajuns ºi în judeþul Suceava. Oraºul Câmpulung trebuia sã devinã ºi el magnet pentru turiºti. Telegondola montatã aici are 38 de cabine ºi este funcþionalã, dar nu o foloseºte nimeni. În localitatea Mãlini, tot în judeþul Suceava, pârtia este pustie. Iarna acesta a funcþionat doar 2 zile pentru cã atât a fost zãpadã. E dotatã cu instalaþie de rãcire, tunuri de zpadã, nocturnã ºi teleschi.
Suceava, Suceviþa O altã investiþie urma sã fie fãcutã la Suceviþa. Însã, pârtia de aici nu a fost terminatã niciodatã.
În anul 2009, Guvernul a alocat douã milioane lei pentru pârtia din Bucovina, dar banii s-au întors la Executiv din cauza unui litigiu privind terenul pe care urma sã fie construitã.
Borsec La Borsec, staþiune montanã din judeþul Harghita, pârtia Speranþa a costat 3,7 milioane de lei. Banii au ajuns tot la Adrian Gãrdean. Primãria a gãsit o metodã de recuperare a investiþiei: pârtia Speranþa e administratã de o firmã a consiliului local. Cel puþin trei luni pe an, toate locurile de cazare sunt ocupate. Corpul de control al Guvernului a descoperit ºi aici nereguli. Conform experþilor din Guvern, primãria din Borsec ar fi dat fãrã licitaþie publicã lucrãri de peste 1,6 milioane de lei firmei Termogaz Company, controlatã de Adrian Gãrdean. În 2015, Curtea de Conturi a ajuns în Borsec. În 2009, Elena Udrea anunþa cã va aduce peste 22 de milioane de lei în localitate, pentru construcþia unui centru balneoclimateric, care urma sã primeascã 1.000 de turiºti pe sezon. Între aceste ziduri trebuiau sã se gãseascã un restaurant, saloane de cosmeticã, masaj, fizioterapie, electroterapie ºi un spa cu ape minerale. Deºi pânã acum au fost investite 12 milioane de lei, dupã plecarea Elenei Udrea de la minister, transferul de bani s-a oprit. Schi în România a fost considerat unul dintre cele mai importante proiecte ale Elenei Udrea ca ministru al Turismului. Pe lângã absorbþia de fonduri europene, proiectul ar fi trebuit sã aducã zeci de mii de turiºti pe pârtiile româneºti. La 7 ani de la hotãrârea de guvern prin care au fost alocaþi primii bani, Elena Udrea este acuzatã de luare de mitã pentru modul în care s-au realizat plãþile în acest proiect.
4 Actualitate
P
roiectul Schi în România trebuia sã transforme toate zonele montane din þarã în magnet de schiori sau iubitori ai sporturilor de iarnã. Proiectul nu s-a finalizat niciodatã, iar lucrãrile au fost fãcute de firme suspecte. Iatã povestea domeniilor schiabile imaginare din România, pe urma cãreia au mers reporterii DIGI24. Marius MITRACHE Trei guverne au vrut sã transforme România într-un mare domeniu schiabil: Adrian Nãstase, Cãlin Popescu Tãriceanu ºi Emil Boc.În 2003, executivul condus de Adrian Nãstase aproba primul proiect pentru revitalizarea ºi reutilarea pârtiilor româneºti. Intitulat SCHI ÎN CARPAÞI, planul a fost aprobat prin lege ºi prevedea ca Ministerul Turismului ºi Institutul Naþional de CercetareDezvoltare în Turism sã identifice zonele potrivite din România pentru practicarea schiului ºi a altor sporturi de iarnã. Autoritãþile locale trebuiau sã identifice terenurile pe care se puteau amenaja pârtii, sã elaboreze planurile de urbanism, sã amenajeze ºi sã dezvolte zonele de schi, instalaþiile de transport pe cablu, cele de iluminat sau de produ-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015
cere a zãpezii artificiale. De asemenea, Guvernul spunea cã, pentru transformarea acestor zone în staþiuni, era necesarã dezvoltarea sau reabilitarea hotelurilor ºi vilelor sau construirea unora noi. Proiectul n-a avut niciun rezultat vizibil ºi a fost uitat rapid de guvernanþi. Cinci ani mai târziu, Emil Boc dã startul unui proiect intitulat Schi în România. Era practic proiectul vechi, reºapat. Hotãrârea prevedea cã investiþiile trebuiau fãcute cu bani de la bugetele locale. Atunci când acestea nu erau suficiente, urmau sã fie transferaþi ºi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În 2009, 12 consilii locale urmau sã primeascã de la Ministerul Dezvoltãrii, în total, 116 milioane de lei (116.575.000 lei), adicã aproximativ 40 de
Schi în România - povestea domeniilor schiabile imaginare din România
miloane de euro, pentru a începe amenajarea pârtiilor de schi. În februarie 2010, prin Hotãrâre de Guvern, alte 20 de localitãþi sunt incluse în program, însã executivul nu stabileºte exact câþi bani urmau sã ajungã la primãrii. Sumele proveneau din Fondul European de Dezvoltare Regionalã. România avea acces la aceastã formã de finanþare pentru cã se încadra în lista þãrilor europene cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor. Prin acest fond, UE urmãrea dezvoltarea turismului în zonele sãrace.
Staþiunile de pe Valea Prahovei Staþiunile de pe Valea Prahovei - Sinaia, Buºteni, Azuga - urmau sã beneficieze primele de programul Schi în România. În 2009, pentru cele trei localitãþi, Guvernul a fãcut plãþi de aproape 31 de milioane de lei.
Buºteni La Buºteni au ajuns peste 2 milioane de euro. Cu aceºti bani, autoritãþile locale ar fi trebuit sã reamenajeze, sã reutileze ºi sã termine investiþiile de la pârtia Kalinderu 2, pentru care Primãria luase deja bani din fondul de preaderare. Pe 19 noiembrie 2009, firma Glacial
Prod SRL câºtigã licitaþia pentru montarea instalaþiilor de transport pe cablu de pe pârtia Kalinderu ºi primeºte 5 milioane de lei. ªase zile mai târziu, aceeaºi Glacial Prod SRL primeºte lucrãri suplimentare, fãrã licitaþie, de 280 de mii de lei, pentru aceeaºi pârtie. Dupã doi ani, mai semneazã douã acte adiþionale, în urma cãrora trebuie sã facã tot lucrãri de instalaþii de transport pe cablu. Actele adiþionale însumate aduc firmei încã un milion de lei. În 2013, Glacial Prod SRL mai primeºte, tot direct, un contract de un milion de lei pentru modernizarea infrastructurii turistice din Buºteni. Firma, care îi aparþine lui Vasile Ivan, din Caracaliu, judeþul Tulcea, e specializatã în construcþia de ºosele. A avut lucrãri în judeþul de baºtinã al proprietarului dar ºi în Constanþa, Ilfov, Dâmboviþa, Giurgiu, Cãlãraºi, Prahova ºi Bucureºti. La finalul lui 2012, a câºtigat licitaþia pentru construirea unei clãdiri, a unui depozit ºi a unui perimetru de inspecþie a vehiculelor în baza americanã de la Deveselu. Contractul valora peste 14 milioane de lei. Un an mai târziu, firma îºi cerea insolvenþa, dupã ce nu îºi mai plãtise subcontractorii. Un alt contract pentru Kalinderu a fost încheiat
în 16 ianuarie 2012 cu firma Ziper SRL. Compania, controlatã de un cetãþean olandez, a fost singura care a participat la licitaþia de 1.7 milioane de lei pentru cumpãrarea unei maºini de nivelat zãpada. În 2014, Corpul de Control al premierului verificã toate contractele încheiate de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în proiectul Schi pentru România. Este anul în care ANI descoperã cã Emanoil Savin este în incompatibilitate pentru cã a semnat actele prin care primãria fãcea afaceri cu firma soþiei sale. Acelaºi edil care recunoaºte acum, cu jumãtate de gurã, cã a primit banii pentru modernizarea pârtiei ºi ca urmare a apartenenþei sale politice. Într-un raport de activitate din 2014, reiese cã, pentru dezvoltarea domeniului schiabil Kalinderu, primãria din Buºteni a cheltuit peste 18 milioane de lei. Conform portalului de licitaþii publice, unele dintre contracte au fost acordate prin încredinþare directã.
Azuga Cinci kilometri mai la nord, staþiunea Azuga. Aceeºi anchetã a Corpului de Control al Guvernului Ponta, fãcutã în 2014, vorbeºte depre nereguli grave. Investiþiile de la Guvern încep tot în
2009, când Primãria primeºte 11,5 milioane de lei. Suma trebuia alocatã prin licitaþie publicã, iar câºtigãtorii sã se ocupe de mai multe îmbunãtãþiri ale pârtiei: extinderea instalaþiei de produs zãpadã artificialã, reabilitarea pârtiei Sorica, achiziþia unei benzi rulante, cumpãrarea echipamentelor de protecþie a pârtiilor ºi a unui ATV. Una dintre afaceri a fost fãcutã cu societatea Ziper, aceeaºi companiei preferatã ºi de primãria Buºteni. Primãria Azuga îi dã 377 de mii de lei pentru cumpãrarea echipamentelor de protecþie, semnalizare ºi delimitare a pârtiilor. Un alt contract a fost cu firma ACOMIN SA, deþinutã de hunedoreanul Daniel Faur. Acesta este fost partener de afaceri cu Adrian Gãrdean, acuzat în dosarele Gala Bute ºi Schi pentru România, alãturi de fostul ministru Elena Udrea. Firma lui Daniel Faur a primit de la Primãria Azuga peste 1,9 milioane de lei.
Predeal O altã staþiune, alt teren de lucru pentru procurori.Primãria Predeal a cheltuit din 2009 pânã în 2011, 13,5 milioane de lei, bani europeni, pentru reamenajarea pârtiilor. ªi tot primãria achitã anual sume importante pentru întreþinerea lor.
Firma care administreazã telescaunul din Predeal este Teleferic Prahova SA care, spun procurorii, îi aparþine lui Adrian Sârbu. Omul de afaceri a fost arestat pentru delapidarea societãþii ºi pentru cã ar fi implicat firma într-un mecanism prin care ar fi spãlat bani ºi ar fi prejudiciat statul cu peste 15 milioane de lei. Lucrãrile de la domeniul schiabil Predeal s-au finalizat din 2011, însã recepþia lucrãrilor nu s-a fãcutã nici pânã azi. Conform specialiºtilor din Corpul de control al Guvernului, anumite lucrãri au fost efectuate fãrã autorizaþie. La pârtiile Subteleferic ºi Clãbucet a fost montatã o staþie de pompare a apei pentru producþia zãpezii artificiale. Traseul este încã nemarcat ºi n-au fost realizate nici ºanþurile de evacuare a apelor pluviale.
Valea Jiului Una dintre cele mai importante pagube din programul Schi în România s-a produs în Valea Jiului. Schi în România a ajuns în Valea Jiului în 2009. Proiectul ar fi reprezentat salvarea zonei. Valea Jiului urma sã devinã un conglomerat de staþiuni, care cuprindea Vulcan, Parâng ºi Strajã.
Vulcan La Vulcan, investiþiile au început în vremea
Guvernului Adrian Nãstase. În 2003, Primãria a cheltuit aproape 630 de mii de lei de la Ministerul Dezvoltãrii, pentru a identifica zonele în care puteau fi construite noi pârtii. Investiþiile au continuat în timpul guvernului Emil Boc. În 2009, compania privatã Institutul de cercetãri ºi proiectãri miniere predã documentaþia pentru ridicarea unei staþiuni în Pasul Vulcan. Zona turisticã urma sã aibã 2 telegondole, 3 pârtii de schi, instalaþii de producere a zãpezii artificiale, un punct de salvamont, un centru de informare ºi un post pentru Jandarmeria Montanã. Din toate acestea, s-au construit doar o telegondolã de 50 de milioane de lei ºi 300 de metri de pârtie de schi. Banii pentru telegondolã au fost încasaþi de firma Acomin SA, a lui Daniel Faur. Alãturi de Adrian Gãrdean, Daniel Faur apãrea ca acþionar ºi în Institutul de cercetãri ºi proiectãri miniere, cel care dãduse avizul tehnic pentru proiect. În iarna lui 2011, Elena Udrea a inaugurat telegondola. Corpul de Control al primului ministru a constatat în urma unui control ca firma ACOMIN SA a achiziþionat componentele telegondolei, le-a vândut mai departe altor douã firme ºi le-a rãscumpãrat la un preþ mai mare cu peste 7
milioane de lei. Le-a vândut primãriei astfel la suprapreþ. Anul trecut, terenul de sub telegondolã a început sã se surpe ºi, timp de câteva luni, instalaþia nu a mai fost folositã. Corpul de Control al premierului a sesizat DNA în legãturã cu modul în care au fost fãcute achiziþiile. Toatã investiþia pentru staþiunea Vulcan a ajuns, în trei ani, la 157 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Autoritãþile încheie contractul cu un consorþiu condus de firma Kranz Eurocenter SRL din Piteºti, care aparþinea unui cetãþean geman. În 2006, primãria primeºte primii bani, 1,3 milioane de lei, din fondul de urgenþã al Guvernului condus de Cãlin Popescu Tãriceanu. Ulterior, ministerul Elenei Udrea plãteºte ºi el 34 de milioane de lei pentru acest proiect, iar primãria încã 6 milioane. Însã, investiþia se opreºte dupã ce Romsilva se opune unor transferuri de teren pe care urmau sã se facã pârtiile. DNA Alba a verificat lucrãrile fãcute în perioada octombriedecembrie 2010 ºi a ajuns la concluzia cã totul a fost legal. Corpul de Control al premierului susþine cã afacerile încheiate dupã decembrie 2010 au fost ilegale. De exemplu, o maºinã de bãtut zãpada apare în scriptele primãriei pe data de 16 decembrie 2011, deºi ea a fost cumpãratã de consorþiul de firme
Kranz Eurocenter ºi Acomin ºase zile mai târziu. Pentru utilaj, Primãria a plãtit aproape 3 milioane de lei. Anchetatorii spun cã angajaþii primãriei sunt acuzaþi de fals ºi abuz în serviciu.
Straja O altã investiþie din proiectul Schi în România urma sã se facã la Strajã, în Lupeni. Consiliul Local a încheiat douã contracte pentru amenajarea pârtiilor. Primul, de 152 de milioane de lei, este câºtigat de consorþiul care se ocupa ºi de con-
strucþiile din Parâng Termogaz Company Haþeg, Acomin Cluj Napoca ºi Kranz Eurocenter Piteºti. Cele trei firme urmau sã asigure transportul cu telescaun, telecabinã ºi teleschi, sã cumpere echipamente pentru producerea zãpezii artificiale, sã amenajeze drumurile de acces ºi un lac de acumulare. Omul de afaceri Adrian Gãrdean, prin Termogaz Company, a mai primit un contract fãrã licitaþie. În schimbul a aproape 9 milioane de lei, trebuia sã asigure alimentarea cu energie electricã a staþiunii turistice Straja. Procurorii susþin cã atribuirea directã a contractului de alimentare cu energie electricã a staþiunii Straja a fost ilegalã, beneficiarul lucrãrii în valoare de 12 milioane de lei a fost Termogaz Company. La
finalul lucrãrilor preþul a fost umflat cu 4 milioane de lei. Direcþia Naþionalã Anticorupþie verificã toate contractele încheiate la Strajã. Procurorii l-au acuzat pe primarul Cornel Rãsmeriþã de abuz în serviciu ºi de primire de foloase necuvenite. Adrian Gãrdean este suspectat de dare de mitã. Anchetatorii spun cã Firma Termogaz Company ar fi virat aproape 700.000 de lei lui ªtefan Lungu, consilierul personal al Elenei Udrea, în schimbul promisiunii deblocãrii
banilor pentru finanþarea contractelor pe care firma le avea cu autoritãþile locale.
Suceava, Câmpulung Schi în România a ajuns ºi în judeþul Suceava. Oraºul Câmpulung trebuia sã devinã ºi el magnet pentru turiºti. Telegondola montatã aici are 38 de cabine ºi este funcþionalã, dar nu o foloseºte nimeni. În localitatea Mãlini, tot în judeþul Suceava, pârtia este pustie. Iarna acesta a funcþionat doar 2 zile pentru cã atât a fost zãpadã. E dotatã cu instalaþie de rãcire, tunuri de zpadã, nocturnã ºi teleschi.
Suceava, Suceviþa O altã investiþie urma sã fie fãcutã la Suceviþa. Însã, pârtia de aici nu a fost terminatã niciodatã.
În anul 2009, Guvernul a alocat douã milioane lei pentru pârtia din Bucovina, dar banii s-au întors la Executiv din cauza unui litigiu privind terenul pe care urma sã fie construitã.
Borsec La Borsec, staþiune montanã din judeþul Harghita, pârtia Speranþa a costat 3,7 milioane de lei. Banii au ajuns tot la Adrian Gãrdean. Primãria a gãsit o metodã de recuperare a investiþiei: pârtia Speranþa e administratã de o firmã a consiliului local. Cel puþin trei luni pe an, toate locurile de cazare sunt ocupate. Corpul de control al Guvernului a descoperit ºi aici nereguli. Conform experþilor din Guvern, primãria din Borsec ar fi dat fãrã licitaþie publicã lucrãri de peste 1,6 milioane de lei firmei Termogaz Company, controlatã de Adrian Gãrdean. În 2015, Curtea de Conturi a ajuns în Borsec. În 2009, Elena Udrea anunþa cã va aduce peste 22 de milioane de lei în localitate, pentru construcþia unui centru balneoclimateric, care urma sã primeascã 1.000 de turiºti pe sezon. Între aceste ziduri trebuiau sã se gãseascã un restaurant, saloane de cosmeticã, masaj, fizioterapie, electroterapie ºi un spa cu ape minerale. Deºi pânã acum au fost investite 12 milioane de lei, dupã plecarea Elenei Udrea de la minister, transferul de bani s-a oprit. Schi în România a fost considerat unul dintre cele mai importante proiecte ale Elenei Udrea ca ministru al Turismului. Pe lângã absorbþia de fonduri europene, proiectul ar fi trebuit sã aducã zeci de mii de turiºti pe pârtiile româneºti. La 7 ani de la hotãrârea de guvern prin care au fost alocaþi primii bani, Elena Udrea este acuzatã de luare de mitã pentru modul în care s-au realizat plãþile în acest proiect.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015
Dacii nu ne dau VERDE P
arcul eolian din zona oraºului Petrila este acum oprit din cauza dacilor. Aþi vãzut bine, pentru cã niºte vestigii din vremuri încã neprecizate, au þinut în loc documentaþia ºi începerea lucrãrilor în zona Dobraia. Acum, ca sã avem energie verde, trebuie sã aºteptãm avizul de la culturã. Descoperirile arheologice þin pe loc un proiect de producere al energiei verzi. În zona Dobreºti, dupã ce au fost fãcute toate mãsurãtorile ºi sunt ºi investitori interesaþi sã
construiascã un parc eolian, totul stã pe loc de un an ºi jumãtate, din cauza avizului pe care trebuie sã-l dea cei de la culturã. „Proiectul tehnic este la CJ Hunedoara
Viceprimarul din Petroºani se retrage din consiliile de administraþie oul viceprimar al municipiului Petroºani, Nicolae Florin, se N retrage din toate consiliile de administraþie sau AGA din care a fãcut parte în calitate de consilier local, pentru a nu intra sub incidenþa legii privind incompatibilitatea.
Nicolae Florin a solicitat Consiliului Local Petroºani înlocuirea sa, ca reprezentant al legislativului local, în Adunarea Generalãa Acþionarilor de la SC ApaServ Valea Jiului SA, din Consiliul de Administraþie al Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, precum ºi din Comisia pentru evaluarea ºi asigurarea calitãþii la Liceul Tehnologic „Apollonius” din Petroºani. Locul sãu în aceste organisme va fi luat de un alt consilier local, ce va fi desemnat prin vot. Fost comandant al poliþiei Municipiului Petroºani, Nicolae Florin a fost ales viceprimar al municipiului Petroºani la finele lunii ianuarie, ca urmare a votului de încredere dat de aleºii locali. Fotoliul de viceprimar era vacant încã de la începutul lunii octombrie 2014, dupã demisia Dorinei Niþã din funcþie, care a ales o carierã universitarã. Car men COSMAN-PREDA
în vederea obþinerii avizelor ºi eliberãrii autorizaþiei de construire, dar, din pãcate, trebuie sã recunoaºtem cã legislaþia este stufoasã ºi greoaie ºi când spun acest lucru
mã refer cã numai pentru obþinerea avizului de la culturã, de la judeþ, a durat 18 luni. Pentru cã în zonã au
Vor fi deratizaþi
L
ocuiesc mai rãu ca în cocinã, iar blocul pe care l-au primit la cheie, complet utilat a devenit acum un focar de infecþie ºi de hepatitã. Vorbim despre cei care stau pe strada Tudor Vladimirescu din Petroºani, în blocul de locuinþe sociale, care aratã ca o cocinã ºi asta chiar dacã primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a tãiat raþia de hranã caldã celor care au refuzat sã îºi facã ordine în propria gospodãrie. Acum, cazul a devenit din nou alarmant, dupã ce 5 copii au ajuns la Spitalul din Vulcan, la secþia de infecþioase cu hepatitã, din cauza celor care vin din acest bloc. Miercuri DSP a venit la Petroºani, la centrul de noapte ºi zi unde vin copii din acest bloc ca sã mãnânce, ºi i-a vaccinat. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va face din nou deratizare. „Acolo este un focar de infecþie. Am dezinfectat, am fãcut tot ce trebuie, dar ei nu sunt conºtienþi cã trebuie sã-ºi
Câte 6 salvamontiºi pentru fiecare post
N
evoie de salvamontiºti. La fiecare formaþie de salvatori montani din judeþul Hunedoara ar mai fi nevoie de încã ºase persoane care sã fie angajate cu carte de muncã. În prezent, majoritatea celor care vegheazã la siguranþa turiºtilor, sunt voluntari. “Avem nevoie de cel puþin ºase salvamontiºti
fost cândva dacii sau tranºee”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Primarul, însã, spune cã proiectul se va realiza, pentru cã treneazã construcþia acestui parc de cel puþin 5 ani, timp în care au fost obþinute toate avizele. Acum, mai este necesar avizul celor care au descoperit vestigiile istorice ºi poate în 2015 va începe construcþia parcului eolian. Diana MITRACHE
Peste 1,5 milioane de lei cheltuite de Apa Serv la avarii
I
nvestiþiile din fondurile europene sunt obligatorii pentru Apa Serv, în condiþiile în care administraþiile locale ºi CJ Hunedoara, acþionarii societãþii, nu le pot susþine din propriile bugete. Acest lucru se poate constata din numãrul de avarii la reþelele nemodernizate. menþinã curãþenia. O sã reluãm acþiunea de deratizare ºi dezinfecþie”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din pãcate, însã, cei care locuiesc acolo îºi aruncã pur ºi simplu gunoaiele în spatele blocului, iar casa scãrii este mizerabilã. În astfel de condiþii trãiesc zeci de copii, care folosesc ghenele de gunoi drept spaþiu de joacã, iar pãrinþii lor mai bine au renunþat la hrana de la cantina socialã, decât sã iasã o datã pe lunã sã facã ordine în curte. Aºa au ajuns cei mici la centrul social, ca sã mãnânce, doar cã i-au îmbolnãvit de hepatitã pe cei care locuiesc acolo în timpul sãptãmânii. Diana MITRACHE
montani angajaþi în fiecare staþiune din judeþ. La cele patru formaþii sunt 12 oameni, dar mulþi fac voluntariat aici în timpul liber, adicã îºi câºtigã pâinea din alte pãrþi. La o intervenþie nu pot pleca mai puþin de 5 salvamontiºti”, a declarat Ovidiu Bodeanu, ºef Salvamont Hunedoara. Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara are de acoperit un areal montan deosebit de mare, într-o zonã deosebit de complexã ºi diversificatã. Salvatorii montani vor sã fie recunoscuþi, din punct de vedere profesional, în categoria meseriilor cu risc, aºa încât sã poatã ieºi mai repede la pensie, dar vor ºi condiþii mai bune de lucru. (Monika BACIU)
Necesitatea modernizãri întregii infrastructuri de furnizare a apei potabile precum ºi a celei de canalizare este evidentã în condiþiile în care operatorul de apã, SC Apa Serv Valea Jiului a avut în anul 2014, cheltuieli de peste 1,5 milioane de lei cu avariile. Aceastã sumã a fost scoasã din bugetul societãþii pentru a se interveni la avariile înregistrate pe parcursul anului atât la reþeaua de distribuie de apã potabilã cât ºi la cea de canalizare. Conducerea operatorului spune cã nu a avut încotro ºi a fost nevoie de alocarea de resurse pentru „creºterea gradului de satisfacþie al clienþilor prin asigurarea
furnizãrii alimentãrii cu apã a consumatorilor 24 de ore/zi, dar ºi urmãrirea ºi soluþionarea rapidã a reclamaþiilor cu reducerea timpului de rãspuns”. Astfel, potrivit directorului general al societãþii, Costel Avram, în anul 2014, SC Apa Serv Valea Jiului a fost nevoitã sã intervinã pe sistemele de alimentare cu apã în 1.350 de cazuri, aceste reparaþii costând societatea 840.000 lei. În privinþa intervenþiilor la reþelele de canal din Valea Jiului, operatorul de apã a cheltuit nu mai puþin de 700 de mii de lei cu cele 1.550 de solicitãri. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015
Se cautã asistent medical pentru Ambulanþã, la Petroºani
A
ngajare la Serviciul Judeþean de Ambulanþã Petroºani. Se cautã un asistent medical debutant în cadrul Serviciului de Ambulanþã Petroºani. Cei care aplicã pentru acest post trebuie sã aibã diplomã de ºcoalã sanitarã postlicealã cu specializarea de asistent medical generalist. Candidaþii vor trebui sã treacã printr-o proba scrisã ºi una practicã, dar ºi printr-un interviu. Conform fiºei postului de asistent medical generalist la Serviciul de Ambulanþã. Se pot prezenta la urmãtoarea etapã numai candidaþii declaraþi admiºi la etapa precedentã. Punctajul maxim acordat pentru fiecare
probã este de 100 de puncte. Candidaþii trebuie sã obþinã la fiecare probã minimum 50 de puncte. Deºi toate posturile sunt ocupate în cadrul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, ar mai fi nevoie de cadre medicale. Reprezentanþii acestui serviciu spun cã la nivelul Vãii Jiului situaþia este dramaticã.
Angajãri la Primãria Aninoasa
D
upã ce au fost nevoiþi sã dea afarã din angajaþi pentru a ieºi din insolvenþã acum fac angajãri. Este vorba de cei de la primãria Aninoasa care organizeazã concurs pentur ocuparea mai multor posturi. Este vorba de ocuparea unui post de
“Noi avem toate posturile ocupat. Este deficit de personal, dar nu la fel ca în alte judeþe. Avem nevoie de medici, asistente ºi ambulanþieri”, a declarat Valeria Filimon, directorul SJA Hunedoara. Puþini sunt medicii care asigurã asistenþa pe ambulanþe. La nivelul Vãii Jiului,
poliþist local ºi de ocuparea unui post de referent. Angajarea poliþistului local se va face pe o perioadã determinatã, în timp ce cea de referent pe o perioadã nedeterminatã. Ambele concursuri de angajare vor avea loc în lunã martie. Anul trecut, autoritãþile locale de la Aninoasa au fost nevoite sã facã disponibilizãri pentru a putea ieºi din insolvenþã. Acum cã problema s-a rezolvat, mai multe persoane îºi vor gãsi loc de muncã în aceastã localitate. (M.B)
Concurs pentru ocuparea unor posturi la CJ Hunedoara
U
nii pleacã alþii vin. În cadrul Consiliul Judeþean Hunedoara se organizeazã concurs de recrutare pentru ocupare a douã funcþii publice.
Unul pentru consilieri juridici, clasa I, grad profesional principal ºi al doilea pentru ocuparea unei funcþii publice de execuþie de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului juridic - contencios ºi relaþii cu consiliile locale. Astfel în data de 17 martie va avea loc
proba scrisã începând cu ora 09.00 iar în data de 20 martie va avea loc interviul care va începe de la ora 10.00. ambele probe ale acestui concurs vor vaea loc la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Dosarele pentru acest concurs trebuie depuse pânã în data de 4 martie. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice de participare la concurs propuse pentru funcþiile de consilieri juridici, clasa I, grad
profesional superior, respectiv grad profesional principal, din cadrul Serviciului juridic-contencios ºi relaþii cu consiliile locale, sunt urmãtoarele: studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor juridice, iar condiþii de vechime pentru funcþia publicã de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior sunt vechime minimã în specialitatea studiilor de 9 ani vechime, respectiv 5 ani vechime. Monika BACIU
ambulanþele sunt deservite doar de trei medici. Potrivit celor de la SJA Hunedoara, pentru asigurarea liniei de gardã ar mai fi nevoie de doctori. “Pentru a asigura o linie de gardã completã ar mai fi nevoie la nivelul Vãii Jiului de
încã cinci medici. Acum sunt doar trei”, a mai subliniat sursa citatã. Cei trei medici de pe ambulanþele din Valea Jiului trebuie sã asigure asistenþa medicalã pentru un numãr de aproape 35 de mii de potenþiali pacienþi. La nivelul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara lucreazã 280 de persoane.
M
ai mulþi bani pentru servicul de ambulanþã Bugetul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara este de
Proiecte destinate elevilor
L
a ªcoala Generalã Nr. 7 din cartierul petroºenean Aeroport va fi lansat un proiect destinat elevilor aflaþi în dificultate. Intitulat “Stop abandonului ºcolar!” acesta se adreseazã copiilor care au probleme ºcolare. În parantezã fie spus, unitatea ºcolarã din Petroºani este prima din judeþul Hunedoara în care va fi aplicat un astfel de program. “Intenþionãm ca
17.551.000 de lei, în anul 2015, banii fiind repartizaþi de Ministerul Sãnãtãþii. “Sunt mai mulþi faþã de anul trecut când am avut alocate 16,5 milioane de lei”, spune Valeria Filimon, directorul SJA Hunedoara. Potrivit datelor de la MS, în repartizarea bugetului s-a þinut cont de mai multe criterii, precum populaþia judeþului, conform datelor de la Institutul Naþional de Statisticã, suprafaþa judeþului sau nNumãrul total de solicitãri în cursul anului anterior ºi numãrul total de kilometri parcurºi în anul anterior. Monika BACIU
la un numãr de peste 100 de elevi sã le acordãm burse pentru a-i motiva sã vinã la ºcoalã ºi pentru a-i face sã vadã ºcoala ca pe “ceva” care-i poate ajuta din toate punctele de vedere. Nu pot detalia mai multe despre acest proiect, deocamdatã, deoarece ne dorim sã rãmânã unic”, a declarat Vasile Pop, directorul ºcolii. Un alt proiect care va fi implemntat la unitatea de învãþãmânt din cartierul Aeroport se referã la alocarea de resurse financiare destinate pregãtirii suplimentare a elevilor. Acesta este destinat pregãtirii elevilor din clasa a VIII-a la matematicã ºi limba românã. Mir cea NISTOR
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
0735.183175
8 Sport
Henþ cu mâna
Un milion ºi-un ºut în fund!
Se þine de unii norocul, fãrã sã-l caute. Ãsta o fi destinul, horoscopul, soarta. Laurenþiu Reghecampf
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015 este, fãrã îndoialã, un favorit al sorþii. Mereu agãþat de fusta nevestei sale, Ana Maria Prodan, a avut în viaþã numai trasee de boier. Prima performanþã e cã a rezistat la Steaua doi ani, cel mai mult dintre toþi antrenorii - ºi au fost
zece! – perioadei Becali. Când a considerat cã nu mai are ce stoarce din Steaua, a gãsit soluþia obþinerii de bani mulþi într-o þarã, Arabia Sauditã, unde fotbalul e un hobby presãrat cu ambiþii. Nu i-a mers însã, spre surprinderea
lui, la celebra Al Hillal Ryadh, una din favoritele coroanei regale. Modul sãu auster, nereuºitele în diferite competiþii, au dus la marginalizarea sa, precum ºi ieºirea din graþiile ºefilor sãi, care l-au avertizat cã ar cam trebui sã-ºi caute de lucru. Eee,
Primul amical „fratricid” al anului Hercules Lupeni – Univ. Petroºani 1-1 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean, A. Criºan – Harangozo II, Al. Cojocaru, Harangozo I, R. Moldovan – D. Ursachi, D. Savu. Au mai jucat: Chira, Bursuc, Brânduºe Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu): Fl. Negrea – Vl. Negrea, Raboj, Chiruþã, Arcuºi – Bulimej, Marton, I. Gavriluþi, Grigoraº - Puian, Ov. Popesc. Au mai jucat: Tãmãºiloni, Voina, Plic, R. Mateescu Golurile: 1-0: R. Moldovan (min. 17) 1-1: Plic (min. 90)
Foºtii atacanþi jiuliºti D. Ursachi ºi D. Savu au debutat la Hercules Lupeni
Inedit
Recordurile lui Stoichiþã
M
ihai Stoichiþã (61 ani) a fost unul dintre cei mai longevivi jucãtori de fotbal care au evoluat la Jiul Petroºani. El a jucat la Jiul între anii 1973-1981, timp de opt sezoane, acumulând 212 meciuri în Divizia „A” (locul 7 în clasamentul all time la Jiul), marcând 18 goluri (locul 17 într-un top al Jiului), fiind ºi câºtigãtor al Cupei României cu echipa din Petroºani. Cariera sa de antrenor este însã una de poveste, dar ºi cu performanþe. A reuºit trei titluri în trei þãri, în România cu Steaua (1998), în Moldova cu Sheriff Tiraspol (2002) ºi în Armenia cu Pyunik Erevan (2004). Dar a ºi antrenat la trei echipe Naþionale, Panama (2001), Armenia (2003-2004) ºi Kuweit (2005-2006). Sã recunoaºtem, un CV impresionant, la o vârstã relativ tânãrã, þinând cont cã a reuºit aceste performanþe 44 ºi 52 de ani! Dacã mai adãugãm cã Stoichiþã a mai antrenat la echipe de club din Bulgaria, Turcia ºi Cipru, iatã avem o imagine complexã a unui antrenor cãruia i se cuvine tot respectul nostru ºi cã dacã a antrenat în atâtea locuri, Mihai Stoichiþã ºtie ceva... (Genu TUÞU)
Miercuri 11 februarie a.c. dupã-amiazã, la Lupeni a avut loc primul joc de pregãtire pe anul 2015, între douã echipe din Valea Jiului, Hercules Lupeni ºi Universitatea Petroºani. Meci disputat pe terenul privat a lui Nelu Haþegan, încheiat cu un scor de egalitate, 1-1 (1-0). Dacã la echipa din Petroºani nu a existat decât un jucãtor nou venit, Tãmãºiloni de la Cetate Rãchitova, în schimb, lupenenii au folosit toate cele patru achiziþii, ex-jiuliºtii Adi Farcaº, Daniel Ursachi, Daniel Savu ºi Brânduºe, absentând „senatorul de drept” Ciocârlan, accidentat. „A fost un prim test util, echipa a dovedit poftã de joc, rezultatul este just” a declarat Dan Voicu, antrenorul Lupeniului. „Mã bucur cã bãieþii noºtri au rãspuns cu bine sarcinilor de joc, cred cã suntem pe drumul cel bun” a spus Gabi Niþu, antrenorul Universitãþii Petroºani. Genu TUÞU
dar nu pleacã omul oricum! Ca sã scape de el, arabii saudiþi îi dau ºi un milion de euro ºi cadou pe Mihai Pintilii, ex-jiulistul urmând a juca la Pandurii Tg. Jiu. Aºa viaþã, aºa trai, un picior în fund sã-i dai, dar milionul e în contul lui Reghe, nu?
Fotbal. Statisticã. Hercules Lupeni
CINE DÃ GOLUL 200?
V
rem nu vrem, Hercules Lupeni este la ora actualã cea mai constantã echipã de fotbal a Vãii Jiului. Înfiinþatã în anul 2011, dupã un sezon în Liga a V-a Hunedoara, ocupã locul 3 ºi promoveazã în Liga a IV-a. Uºor-uºor, echipa se impune în peisajul judeþului Hunedoara, fãcând o figurã frumoasã încã din primul sezon, când ocupã locul 6 (2012-2013), având 79 goluri marcate, Remus Moldovan reuºind 31 dintre acestea. În sezonul urmãtor, 2013-2014, Lupeniul ocupa locul 2, marcând în acel campionat 87 goluri, acelaºi Remus Moldovan perforând de 22 ori porþile adverse, fiind din nou golger. În fine, la sfârºitul turului 2014-2015, Hercules Lupeni ocupã locul 2 cu 26 goluri
marcate (golgeter, M. Filip cu 7 goluri), având aºadar, în 78 meciuri în Liga a IV-a un numãr de 192 goluri marcate, adicã o medie de 2,5 goluri pe meci. Returul va începe pe data de 7 martie, ºi dacã Lupeniul va menþine media aritmeticã de goluri marcate pe meci, ar putea atinge golul cu numãrul 200 marcat în Liga a IV-a în etapa a 19-a (28 martie), la meciul de acasã cu Dacia Orãºtie. De urmãrit... Genu TUÞU
Rere Moldovan a marcat 53 goluri pentru Hercules Lupeni în ediþiile 2012-2014
BILANÞ LA ZI ÎN LIGA A IV-A HUNEDOARA 2012-2013 – Liga a IV-a, loc. 6
34 19 6 9 79-47 63p.
2013-2014 – Liga a IV-a, loc. 2
30 31 5 4 87-23 68p.
2014-2015 – tur, Liga a IV-a, loc. 2 14 11 1 2 26-12 34p.
Straja, luatã cu asalt de turiºti
D
acã zãpadã nu e, atunci nimic nu e! În acest an, însã, în Straja a nins din belºug aºa cã ºi numãrul turiºtilor care urcã la munte este unul foarte mare. Numai în ultimele zile, în staþiunea montanã din Valea Jiului, au fost prezenþi câteva mii de turiºti. Asta, ºi spre bucuria cabanierilor din zonã. “Am constatat cã turiºtii au fost foarte mulþumiþi de servicii, cazare ºi masã, care s-au îmbunãtãþit în ultima perioadã. În plus, am avut parte ºi de zãpadã, motivul principal pentru care turiºtii urcã iarna la munte. Faþã de anul trecut, în acest an, chiar ne-a dat Dumnezeu zãpadã. Pârtiile, ºi ele, sunt foarte bune. În plus, s-a ameliorat situaþia cu accesul în Straja, vis-à-vis de maºini. Nu mai este aglomeraþie pe traseu”, a declarat Dorin
Chiriþã, preºedintele Asociaþiei “Pro Straja”. Stratul de omãt aºternut în ultimele zile i-a determinat pe cabanierii din Straja sã spere cã în acest an sezonul turistic se va întinde pe o perioadã de timp mai lungã, decât anul trecut. “În perioada imediat urmãtoare, în Straja, vom avea mai multe competiþii sportive pentru cã avem zãpadã din belºug. În plus, dupã cum aratã vremea ºi potrivit înºtiinþãrilor meteorologice pe care le-am primit, sunt sigur cã în Straja se va schia pânã pe 1 aprilie”, a mai spus Dorin Chiriþã. În prezent, Asociaþia “Pro Straja” are peste 200 de membri, proprietari de unitãþi de cazare ºi case de vacanþã. Mircea Mircea NISTOR