Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 796
Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Apã ºi canalizare pentru cãtunele din Uricani
O
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului cautã soluþii pentru a aduce în acest secol ºi cãtunele din localitatea Uricani. Astfel, la Primãria Uricani a avut loc o întâlnire între administraþia localã ºi conducerea SC Apa Serv Valea Jiului. „La Primãria oraºului Uricani a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanþii administraþiei locale conduse de primarul Dãnuþ Buhãescu ºi o echipã a Biroului Tehnic-Investiþii a SC Apa Serv Valea Jiului, condusã de directorul general al societãþii, Costel Avram. Întâlnirea a vizat o primã rundã de discuþii având ca temã analizarea punctualã a câtorva aspecte de naturã tehnicã privind alimentarea cu apã ºi
Iatã realitatea din spatele vorbelor meºteºugite
Cum a scãpat Complexul Energetic Hunedoara de cererea de insolvenþã
canalizare în zonele limitrofe ale oraºului Uricani, în perspectiva derulãrii unui nou program de investiþii în extinderea ºi modernizarea infrastructurii de apã ºi canalizare din Valea Jiului”, spun reprezentanþii Apa Serv Valea Jiului. Localitatea Uricani nu a beneficiat în prima parte a proiectului european derulat de operatorul de apã, de nici o extindere ori reabilitare, acest lucru urmând a fi fãcut în a doua etapã a acestui proiect care are o valoare de 89 de milioane de euro. Totodatã, în acest an operatorul de apã, din bugetul propriu, are preconizate investiþii de extindere ºi reabilitare reþele existente de apã/apã uzatã în ficialii Complexului Energetic Hunedoara s-au grãbit sã infirme Uricani, valoarea informaþiile conform cãrora o societate din Bucureºti a cerut în instanþã acestora fiind de peste insolvenþa entitãþii energetice. În „graba” lor, însã, aceiaºi oficiali au uitat sã 400 de mii de lei. explice cum au scãpat de procesul înregistrat pe rolul Tribunalului Maximilian Hunedoara încã din data de 4 februarie. >>> PAGINA A 7-A GÂNJU
O
La Curtea de Apel, procurorii de Crimã Organizatã aprofundeazã dosarul de pornografie infantilã al poliþistului Adrian Sucilã
P
rocurorii DIICOT vor sã vadã de ce a formulat apel poliþistul Adrian Sucilã în dosarul în care a fost condamnat pentru pornografie infantilã aºa cã au cerut termen pentru studierea motivelor.
Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au amânat din nou dosarul în care se judecã apelul formulat de poliþistul Adrian Sucilã la sentinþa ponunþatã de Judecãtoria Petroºani în dosarul de pornografie infantilã. A fost stabilit un nou termen de judecatã, pentru data de 2 martie, la cererea reprezentantului DIICOT pentru
studierea motivelor de apel ºi a celorlalte cereri formulate. Dosarul a fost înregistrat în noiembrie 2014 ºi pânã acum a suferit mai multe amânãri. La Judecãtoria Petroºani, Adrian Sucilã a primit o condamnare de doi ani ºi jumãtate de închisoare cu suspendare, precum ºi obligaþia de a efectua o muncã neremune-
ratã în folosul comunitãþii în cadrul Primãriei Oraºului Vulcan sau Primãriei Municipiului Petroºani, pe o perioadã de 70 de zile lucrãtoare. În sarcina lui Dan – Adrian Sucilã s-a reþinut cã a procurat ºi deþinut sute de fiºiere conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice, iar procurorii DIICOT, care au instrumentat cauza, au trimis dosarul în instanþã, la Petroºani în februarie 2013. Acest dosar este disjuns din cauza în
care a fost arestat preventiv, în data de 4 iulie 2012, ºi în care este acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica ºi în care a fost, de asemenea, condamnat la alþi doi ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru act sexual cu un minor. ªi în acest caz Sucilã a contestat sentinþa, iar apelul se va judeca în data de 25 februarie, tot la Curtea de Apel Alba Iulia. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
Au trecut de proba pixului ºi s-au împiedicat în lopatã
C
oncursul pentru ocuparea celor 65 de posturi de muncitor necalificat la mina Livezeni continuã. În urma primei probe, ºi anume cea scrisã au rãmas în cursã doar 341 de candidaþi din totalul de 712. Cei aproape 350 de candidaþi au susþinut, ieri, la Salvamin, proba de lopãtare. Unii dintre ei au reuºit sã obþinã un timp bun, iar alþii au fost descalificaþi. Tinerii spun cã cea mai dificlã dintre
probe a fost cea de lopãtare. “A fost destul de greu dar cum sunt obiºnuit cu munca nu mi s-a pãrut aºa greu. Am tras tare sã scot un timp cât mai bun. Am scos 1.35”, ne spune un tânãr. Un alt
tânãr a reuºit sã treacã de probã scrisã, însã a pierdut ºansa de a deveni angajat al Complexului Energetic Hunedoara dupã ce a fost descalificat în urma probei de lopãtare. “A fost o probã grea, nu mã
aºteptam sã fie aºa greu. Am scos peste patru minute. A fost pentru prima datã la lopatã”, spune tânãrul. La fel ca ºi la concursurile anterioare, candidaþii au avut de lopãtat o cantitate de 400 de kilograme de pietriº într-un timp cât mai scurt. “Au fost calificate 341 de persoane la proba de lopãtare. Proba de lopãtare consta în 400 de kilograme de pietriº care trebuie lopãtaþi într-un timp de maxim patru minute peste un parapet de 1,5 metri. Cei care depãºesc
Vând pentru a trãi...
I
nsigne, cãºþi de miner, cãrþi vechi, mãºini de cusut, pânã la acþibilduri din guma de mestecat. Toate aceste lucruri se gãsesc de vânzare pe site-urile online de profil unde se vinde aproape orice. Aceste anunþuri aparþin în marea lor majoritate ºi locuitorilor din Valea Jiului
Atenþie! Cad þurþuri!
P
e trotuar, în faþa blocului, ori a instituþiilor de pe bulevard, peste tot atârnã acum þurþuri mai mari sau mai mici, iar oamenii se tem pentru viaþa lor. Fenomenul apare frecvent în aceastã perioadã, din cauza temperaturile care cresc
care în speranþa cã ar putea sã mai scoatã un ban în plus, sau doar pentru a mai elibera debaraua, scot la vânzare tot felul de lucruri, care mai de care mai diferite. Astfel putem gãsi o multitudine de monede, unele dintre acestea fiind chiar foarte vechi ºi pentru o anumitã categorie de colecþionari valoreazã mulþi bani. În alte anunþuri gãsim
puþin la orele prânzului ºi astfel se formeazã adevãrate sãgeþi ce riscã sã se desprindã. „Mã tot uit pe sus ºi evit sã merg pe sub streaºina. Am vãzut de ieri cã sunt
chiar ºi cãºþi de miner care sunt destul de cãutate de cãtre strãini. Dar dintre toate obiectele pe care locuitorii din Valea Jiului le scot la vânzare ca un lucru nou îl reprezintã surprizele ºi acþibildurile din gumele de mestecat de altã datã care conþineau imagini cu mãºini sau colecþii pentru cei pasionaþi de sportul rege. Astfel de produse sunt scoase la vânzare cu câþiva zeci de lei. Pe lângã acestea la mare cãutare sunt ºi panopliile sau doar bucãþi din coarne de cerb care mulþi”, ne spune un bãrbat, care privea spre acoperiºul blocului în care locuieºte. Cel mai bine ar fi ca þurþurii sã fie îndepãrtaþi de pe acoperiºurile ce dau în
timpul de patru minute sunt descalificaþi”, a declarat Gabriel Petrescu, director Divizia Minierã din cadrul CEH. La aceastã probã a concursului fiecare concurent ºi-a pornit ºi
pentru multã lume constitue obiecte de artã ºi care pentru colecþionari ºi artiºþi constituie o sursã de inspiraþie. Aceste obiecte de artã pot ajunge ºi pânã la 1000 de lei. Toate obiectele care sunt scoase la vânzare îi ajutã pe mulþi dintre locuitorii Vãii Jiului sã punã poate chiar ºi o pâine pe masã pentru cã mulþi dintre aceºtia sunt ºomeri sau pensionari iar viaþa este din ce în ce mai grea indiferent de promisiunile de mai bine ale guvernanþilor. Sunt colecþionari care cu greu se despart de toate aceste obiecte, însã cum acestea nu þin loc de mâncare sau de cald se vãd nevoiþi sã renunþe la pasiunea de o viaþã tocmai pentru a-ºi procura cele necesare. Monika BACIU stradã, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi le explicã oamenilor ce au de fãcut. „Sigur, cã oamenii pot ºi singuri sã îndepãrteze aceste pericole, dacã ajung la þurþuri. Ne pot solicita sprijin ºi nou ºi, cu siguranþã, vom acþiona acolo unde se impune”, a explicat Tiberiu Iacob Ridzi. În plus, dacã pericolul este iminent, oamenii pot apela ºi la serviciul 112 ºi pot chema pompierii, care vor urca sã îndepãrteze pericolele. Diana MITRACHE
ºi-a oprit singur cronometrul pentru a nu exista suspiciuni de fraudare. Proba de lopãtare continuã pânã vineri, urmând ca în termen de cinci zile sã fie afiºate rezultatele. Cei care sunt nemulþumiþi de rezultat pot depune contestaþie. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
A plouat cu dosare
Zeci de mii de cauze pe rolul instanþelor de judecatã hunedorene unt zeci de S mii de cauze pe rolul instanþelor
înregistrat 1274 cauze/ judecãtor, iar la Petroºani au fost 1263 cauze/ judecãtor .
de judecatã ºi prea puþini magistraþi. La aceastã orã sunt vacante opt posturi în întregul judeþ, atât la judecãtorii, cât ºi la Tribunal. Potrivit informaþiilor oficiale, cinci posturi de judecãtori sunt vacante la nivelul judecãtoriilor din judeþ. În schimb, la nivelul Tribunalului Hunedoara sunt ocupate 31 de posturi de judecãtor ºi sunt
ea mai aglomeratã C secþie: contenciosul administrativ
vacante 3 posturi de judecãtor ºi 1 post de grefier. Iar încãrcãtura de dosare pe magistrat depãºeºte cu mult 1.000 de cauze. În 2014, cele mai multe dosare/ judecãtor al fost la Orãºtie, respectiv 1497 de cauze,
urmatã de Judecãtoria Brad, unde s-au înregistrat 1481 cauze/ judecãtor. La Judecãtoria Deva s-au înregistrat 998 cauze/ judecãtor, la Haþeg - 1002 cauze/ judecãtor, la Judecãtoria Hunedoara s-au
Per total, în anul 2014 volumul de activitate al Tribunalului Hunedoara a fost de 21033 cauze pe rol iar al celor ºase judecãtorii din raza de competenþã a Tribunalului Hunedoara a fost de 53.744 cauze pe rol. Iar magistraþii au avut de lucru din plin, spun oficialii Tribunalului
Hunedoara. „Volumul de activitate pe secþii la nivelul Tribunalului Hunedoara: Secþia I Civilã a fost învestitã în anul 2014 cu soluþionarea unui numãr de 2997 cauze. Secþia a Il-a Civilã, de contencios administrativ ºi fiscal a fost învestitã în anul 2014 cu soluþionarea unui numãr de 10009 cauze. Secþia Litigii de muncã ºi asigurãri sociale a fost învestitã în anul 2014 cu soluþionarea unui numãr de 6177 cauze Secþia Penalã a fost
învestitã în anul 2014 cu soluþionarea unui numãr de 1850 cauze La Tribunalul Hunedoara în cursul anului 2014, s-a înregistrat o încãrcãturã de 1091 cauze/judecãtor”, a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hundoara. Luat separat pe secþii se constatã cã fiind cea mai mare încãrcãturã de cauze/ judecãtor la Secþia a II-a civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, unde s-a înregistrat un numãr mediu de 2103 cauze/ judecãtor, faþã de 642 cauze/ judecãtor la Secþia I Civilã, 425 cauze/ judecãtor la Secþia penalã ºi 1235 cauze / judecãtor la Secþia Litigii de Muncã ºi Asigurãri Sociale. Car men COSMAN-PREDA
Baltagul, refãcut în Hunedoara
Amenzi Most wanted pentru punerea în trafic în scenã a romanului Baltagul U
nui criminal i-a rãmas întipãrit în memorie romanul Baltagul al lui Mihail Sadoveanu. Transhumanþa oilor ºi moartea lui Nechifor Lipan sunt descrise de Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul, în judeþul Hunedoara aceste fapte sunt cât se poate de reale, iar personajul nagtic, respectiv criminalul îºi primeºte ºi condamnarea. Un cetãþean din judeþul Neamþ este pe lista neagrã a poliþiºtilor pentru omor. Potrivit datelor de la IGPR, acesta a ucis un bãrbat din judeþ în timp ce se afla în transhumanþã. Ion Chita (foto 2) provine din judeþul Neamþ, are o condamnare de 18 de ani de închisoare pentru omor, iar potrivit datelor de la IGPR acesta a fost vãzut pe raza judeþului Hunedoara unde a ºi ucis o persoanã în timp ce era cu oile. “La data de 19/20.04.2000, pe raza jud. Hunedoara, l-a ucis pe I.P. de 48 ani, care se afla în transhumanþã cu o turmã de oi”, se aratã în menþiunile IGPR.
1 Criminali extrem de periculoºi umblã în libertate. Pe site-ul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara sunt date în urmãrire mai multe persoane care au condamnãri definitive pentru comiterea infracþiunii de omor. Aceste persoane sunt de negãsit, iar oamenii legii cer sprijinul cetãþenilor. Persoanele
2 cãutate au condamnãri definitive pentru care acestea ar trebui sã stea dupã gratii între 8 ºi 20 de ani. Una dintre aceste persoane este Ioan Bolfa (foto 1) care are o condamnare de 8 ani de închisoare pentru tentativã de omor. Potrivit datelor de la IGPR, acesta are domiciliul în judeþul Hunedoara. Monika BACIU
Z
eci de autoturisme verificate ºi amenzi în valoare de peste 10 mii de lei. Acesta este bilanþul controlului de rutinã efectuat de Poliþia Rutierã care a avut loc, marþi, pe raza Vãii Jiului.
Astfel, au fost verificate peste 73 autovehicule destinate transportului rutier public de mãrfuri sau persoane, dar ºi autovehicule destinate
transportului în regim taxi. În urma acestor verificãri, poliþiºtii au aplicat 27 de sancþiuni contravenþionale în valoare de 10.346 lei. Din cele 27 de sancþiuni contravenþionale, 11 sancþiuni au fost aplicate pe numele conducãtorilor auto care au circulat cu autovehicule cu
defecþiuni tehnice, sau cu inspecþie tehnicã periodicã expiratã. Alte 11 sancþiuni contravenþionale au fost aplicate pentru nerespectarea legislaþiei privind transportul public în regim taxi. De asemenea, au fost vizaþi ºi operatorii de transport public de marfã sau persoane, pe aceastã linie fiind aplicate 4 sancþiuni pentru nerespectarea legislaþiei în domeniu. O altã sancþiune a fost întocmitã pe numele unui conducãtor auto care nu a respectat orele de conducere, odihnã ºi repaus. În urma acestei acþiuni, poliþiºtii au retras ºi 2 certificate de înmatriculare. Monika BACIU
4 Actualitate
Festival cu oameni de zãpadã
Lecþie de igienã la grãdiniþã
D
e câte ori ne spãlãm pe dinþi?, când? ºi cum?, sunt întrebãrile la care au încercat sã rãspundã copiii de grãdiniþã, împreunã cu un medic stomatolog. Proiectul face parte dintr-unul amplu, care priveºte educaþia timpurie, iar la grãdiniþã toþi copiii au venit cu periuþe, care mai de care mai frumoase. Teoretic ºtiu cu toþii ce trebuie sã facã, dar mai greu este practic. Fiecare copil de la grãdiniþã a venit miercuri cu periuþa de dinþi în gentuþã ºi nu au ezitat sã ni le prezinte. „A mea este cu dinozaur, cã îmi place mie”, ne-a mãrturisit un copil, în timp ce un alt bãieþel ne-a arãtat cã a lui e ºi mai frumoasã. „E cu elefant ºi e mai frumoasã”, a spus acesta, iar o fetiþã de 4 ani ne-a spus cã a ei, care e mov cu roz este cea potrivitã, deºi nu ºtie de unde a fost achiziþionatã, ca sã recomande magazinul ºi altuia. „Tati mi-a cumpãrat periuþa asta ºi nu mai ºtiu unde mi-a gãsit-o, dar o sã întreb, pentru cã e cea mai frumoasã”, ne-a explicat ea. Alþii, însã, au periuþe moderne.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
„Electricã este a mea, deci ºi mai bunã”, ne-a explicat un copil, care a pornit-o ca sã vedem cu se roteºte ºi mai ales cu bâzâie. A fost o lecþie de igienã predatã pe viu copiilor de cãtre un medic stomatolog, care chiar are sfaturi ºi pentru pãrinþii care nu ºtiu sã deosebeascã o mãsea adultã de una care trebuie sã cadã. „Mulþi pãrinþi nu ºtiu sã facã diferenþa dintre ele ºi se întâmplã, din pãcate, la pacienþii pânã în 10 ani, sã aibã acele
mãsele deja cariate ºi cu patologii avansate, uneori irecuperabile. Atunci la 5 sau 6 ani ar fi bine sã se facã sigilãrile”, a precizat dr. Viviana Negru, medic stomatolog. Sigilarea unui dintre care abia creºte se face cu un gel ºi stomatologii spun cã ar trebui ca primul consult sã fie pe la 3 ani, dar la 6 ani este ca ºi obligatoriu. Tocmai de aceea, lecþia de acum le va fi spusã ºi pãrinþilor. „Aceastã activitate s-a desfãºurat cu copiii, dar vom
M desfãºura ºi cu pãrinþii activitãþi de educaþie sanitarã, aºa încât ei sã înþeleagã cât de important este sã îi învãþãm, atât acasã, cât ºi la grãdiniþã, care sunt normele principale pentru ca sã creascã frumos ºi sã se dezvolte armonios, ca sã fie sãnãtoºi”, a spus Lucia Muntean, directorul grãdiniþei. ªi tot în calitate de pãrinte a asistat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care ne-a mãrturisit cã la teorie toþi stau bine, dar la practicã e mai dificil. „E foarte greu ºi vã spun din experienþã. Ei sunt foarte nerãbdãtori, pentru cã nu au rãbdare ºi atunci spãlatul pe dinþi devine o operaþiune destul de dificilã, care trebuie fãcutã cel puþin de 3
ori pe zi, însã, domana doctor le-a explicat foarte bine ce trebuie sã facã, dar cred cã ºi mai important a fost mesajul transmis pãrinþilor, ºi anume, cã în jurul vârstei de 5 ani, copiii trebuie duºi la un control stomatologic”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi dacã tot au aflat cum e cu teoria, ºi-au lãudat periuþele ºi priceperea, la final a venit ºi proba practicã. Toþi copiii s-au spãlat pe dinþi ºi au demonstrat cã ºtiu sã aplice ce au învãþat, iar dacã fiecare a venit cu periuþa favoritã, atunci pasta a fost trimisã de cei de la Pollicino ºi ei parteneri în acest proiect. Diana MITRACHE
irese, urºi în piscinã ºi multe alte sculpturi din zãpadã vor putea fi admirate, sâmbãtã, în staþiunea montanã Straja atunci când va avea loc Festivalul Oamenilor de Zãpadã.
Toate creaþiile depind numai de imaginaþia participanþilor la concurs, care anii trecuþi au dat dovadã de multã fantezie. Turiºtii care se vor afla sâmbãtã în staþiunea montanã Straja, din Valea Jiului, vor putea participa la o nouã ediþie a Festivalului Oamenilor de Zãpadã, evenimentul fiind organizat de cabanierii din zonã pentru promovarea potenþialului turistic al pârtiilor de schi din Masivul Vâlcan. An de an, cabanierii din Straja organizezaã acest festival inedit pentru a atrage turiºtii, dar ºi pentru a-i distra pe cei care aleg aceastã staþiune montanã. Toþi participanþii la concurs vor fi premiaþi de organizatori. Monika BACIU
O minorã din Vulcan a pus pe jar poliþia hunedoreanã
O
minorã în vârstã de 15 ani, din municipiul Vulcan, a plecat voluntar de la domiciliu, în noaptea 10/11.02.2015. În urma sesizãrii depuse de cãtre mama minorei, poliþiºtii au demarat activitãþi de cãutare specifice în astfel de situaþii. “În ziua de 11.02.2015, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de mama minorei TURLEA LORENA-DANIELA, în vârstã de 15 ani, din municipiul Vulcan
(foto), cu privire la faptul cã aceasta a plecat de la domiciliu în noaptea de 10/11.02.2015 ºi nu a mai revenit”, a declarat Bogdan Niþu, purtator de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma activitãþilor desfãºurate, minora din Vulcan dispãrutã de la domiciliu, a fost identificatã de cãtre poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale în zona gãrii din Deva, la câteva ore de la sesizarea dispariþiei. “Minora a declarat cã a plecat de acasã voluntar, în urma unor discuþii în contradictoriu cu
pãrinþii ºi a cãlãtorit cu trenul la Deva. Poliþiºtii au stabilit cã minora nu a fost victimizatã pe durata absenþei de la domiciliu ºi a fost reîncredinþatã familiei”, a mai precizat sursa citatã.
Ivan Turbincã, premierã pentru copii, cu hohote de râs
P
ovestea rusului Ivan Turbincã, gândit de Ion Creangã, ajunge duminicã pe scena teatrului de la Petroºani, iar hohotele de râs vor fi la ordinea zilei. Într-un amestec de personaje, culoare ºi muzicã, cu Dumnezeu, un rus haios ºi mulþi draci, povestea devine captivantã, de la început pânã la sfârºit, iar copiii pot fi siguri cã se vor distra necondiþionat. Ivan Turbincã, rusul poreclit astfel pentru cã în tolba sa îi bãga pe toþi cei care credea el cã nu fac bine pe pãmânt, este personajul bun, ce va fi îndrãgit cu siguranþã de copii. Se luptã cu dracii ºi îi învinge fie cu turbinca lui fermecatã, fie cu isteþimea lui, iar Moartea o înfruntã fãrã probleme. Mihai Sima spune cã nici nu i-a fost greu sã devinã un astfel de per-
sonaj ºi chiar lasã sã rãzbatã un optimism molipsitor, alãturi de Scaraoschi, ori de Sfântul Petru, care Îl slujeºte pe Dumnezeu.
„E o poveste pe care o ºtie toatã lumea din copilãrie, pentru cã am citit-o, fie ºi numai la lectura obligatorie, la ºcoalã, ceva din
Creangã ºi, în special, Ivan Turbincã. Pentru mine, întâlnirea cu personajul este una plãcutã. M-a aºteptam sã fie ceva mai complicat, dar nu, mi-a fãcut o deosebitã plãcere sã îl interpretez ºi am o poftã de joc pe care nu am mai avut-o de mult la un spectacol de copii”, ne-a spus Mihai Sima, Ivan Turbincã, personajul principal, care face ordine în lume ºi îi porunceºte pânã ºi morþii ce are de
fãcut. Când e pus sã aleagã între Rai ºi Iad, parcã ar fi tentat sã plece la necuraþi, pentru cã acolo era petrecerea, iar regizorul piesei mizeazã mult pe antrenarea publicului spectator în luarea deciziilor lui Ivan. Totul, însã, este adaptat într-o notã de modernism, pentru cã noua generaþie are nevoie de ceva inedit. „Am încercat sã aducem spectacolul spre zilele noastre, chiar dacã autorul este clasic
ºi spectacolul beneficiazã de o muzicã foarte antrenantã, modernã, realizatã de un colaborator al meu, Dorin Griguþã, o scenografie la fel de modernã, realizatã de Oana Cernea ºi o coregrafie a lui Raul Hotcaº, pe care l-am întâlnit aici, ca actor, dar care este un foarte, foarte bun coregraf ºi sigurã cã o sã vã bucuraþi de întreg spectacolul”, ne-a explicat Daniel Vulcu, regizorul piesei, care este la prima colaborare cu Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Premiera are loc duminicã, iar copiii nu trebuie sã rateze acest spectacol, care le va da o lecþie de viaþã în lumea modernã cu care ei sunt obiºnuiþi. Diana MITRACHE
Secretarul judeþului dar ºi alþi funcþionari- sub control judiciar
T
rei angajaþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara sunt cercetaþi de DNA sub control judiciar pentru infracþiuni de abuz în serviciu sau complicitate. În noul dosar penal instrumentat de procurorii DNA, marþi, au fost efectuate mai multe percheziþii la Consiliul Judeþean Hunedoara cât ºi la alte insituþii subordonate, iar anchetatorii au decis luarea mãsurii controlului judiciar pe o duratã de 60 zile, în cazul lui Dan Daniel, secretar al judeþului Hunedoara ºi Mihaela Dorina ªtefan, ºef serviciu administraþie publicã localã, relaþii publice, cu privire la sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu. Totodatã, ºefa DGASPC Hunedoara, Monica Gerogescu este cercetatã pentru com-
plicitate la abuz în serviciu ºi în cazul ei fiind luatã aceeaºi mãsurãpreventivã. Procurorii spun cã în cursul lunii iunie 2014, Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici a publicat anunþul privind organizarea, în data de 17.07.2014, a concursului de promovare pentru ocuparea funcþiei publice de conducere vacantã, de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului Hunedoara. Prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici a fost constituitã comisia de concurs, din care fãceau parte, printre
alþii ºi inculpaþii Dan Daniel ºi ªtefan Mihaela Dorina. La concurs s-a înscris o singurã candidatã, respectiv inculpata Georgescu Monica, la acea datã împuternicitã în funcþia de director general al D.G.A.S.P.C Hunedoara, fiind singura agreatã de conducerea Consiliului
Judeþean Hunedoara. „Anterior datei organizãrii concursului, inculpatul Dan Daniel i-a cerut inculpatei Georgescu Monica sã formuleze subiectele ºi baremele de corectare pentru întrebãrile ce urmau sã fie propuse de membrii comisiei de concurs din partea Consiliului Judeþean Hunedoara. Ulterior, aceste subiecte formulate de inculpata Georgescu Monica au fost propuse de ceilalþi 2 inculpaþi cu ocazia întrunirii comisiei de examen în vederea stabilirii întrebãrilor, trei dintre acestea revenindu-i candidatei la proba teoreticã. La examenul organi-
zat ºi susþinut în data de 17 iulie 2014, inculpata Georgescu Monica a fost admisã, cum era ºi de aºteptat, cu un punctaj foarte mare, ulterior, aceasta
anunþând cunoscuþilor reuºita înainte de publicarea rezultatelor oficiale”, aratã anchetatorii. Maximilian GÂNJU
16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
4 Actualitate
Festival cu oameni de zãpadã
Lecþie de igienã la grãdiniþã
D
e câte ori ne spãlãm pe dinþi?, când? ºi cum?, sunt întrebãrile la care au încercat sã rãspundã copiii de grãdiniþã, împreunã cu un medic stomatolog. Proiectul face parte dintr-unul amplu, care priveºte educaþia timpurie, iar la grãdiniþã toþi copiii au venit cu periuþe, care mai de care mai frumoase. Teoretic ºtiu cu toþii ce trebuie sã facã, dar mai greu este practic. Fiecare copil de la grãdiniþã a venit miercuri cu periuþa de dinþi în gentuþã ºi nu au ezitat sã ni le prezinte. „A mea este cu dinozaur, cã îmi place mie”, ne-a mãrturisit un copil, în timp ce un alt bãieþel ne-a arãtat cã a lui e ºi mai frumoasã. „E cu elefant ºi e mai frumoasã”, a spus acesta, iar o fetiþã de 4 ani ne-a spus cã a ei, care e mov cu roz este cea potrivitã, deºi nu ºtie de unde a fost achiziþionatã, ca sã recomande magazinul ºi altuia. „Tati mi-a cumpãrat periuþa asta ºi nu mai ºtiu unde mi-a gãsit-o, dar o sã întreb, pentru cã e cea mai frumoasã”, ne-a explicat ea. Alþii, însã, au periuþe moderne.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
„Electricã este a mea, deci ºi mai bunã”, ne-a explicat un copil, care a pornit-o ca sã vedem cu se roteºte ºi mai ales cu bâzâie. A fost o lecþie de igienã predatã pe viu copiilor de cãtre un medic stomatolog, care chiar are sfaturi ºi pentru pãrinþii care nu ºtiu sã deosebeascã o mãsea adultã de una care trebuie sã cadã. „Mulþi pãrinþi nu ºtiu sã facã diferenþa dintre ele ºi se întâmplã, din pãcate, la pacienþii pânã în 10 ani, sã aibã acele
mãsele deja cariate ºi cu patologii avansate, uneori irecuperabile. Atunci la 5 sau 6 ani ar fi bine sã se facã sigilãrile”, a precizat dr. Viviana Negru, medic stomatolog. Sigilarea unui dintre care abia creºte se face cu un gel ºi stomatologii spun cã ar trebui ca primul consult sã fie pe la 3 ani, dar la 6 ani este ca ºi obligatoriu. Tocmai de aceea, lecþia de acum le va fi spusã ºi pãrinþilor. „Aceastã activitate s-a desfãºurat cu copiii, dar vom
M desfãºura ºi cu pãrinþii activitãþi de educaþie sanitarã, aºa încât ei sã înþeleagã cât de important este sã îi învãþãm, atât acasã, cât ºi la grãdiniþã, care sunt normele principale pentru ca sã creascã frumos ºi sã se dezvolte armonios, ca sã fie sãnãtoºi”, a spus Lucia Muntean, directorul grãdiniþei. ªi tot în calitate de pãrinte a asistat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care ne-a mãrturisit cã la teorie toþi stau bine, dar la practicã e mai dificil. „E foarte greu ºi vã spun din experienþã. Ei sunt foarte nerãbdãtori, pentru cã nu au rãbdare ºi atunci spãlatul pe dinþi devine o operaþiune destul de dificilã, care trebuie fãcutã cel puþin de 3
ori pe zi, însã, domana doctor le-a explicat foarte bine ce trebuie sã facã, dar cred cã ºi mai important a fost mesajul transmis pãrinþilor, ºi anume, cã în jurul vârstei de 5 ani, copiii trebuie duºi la un control stomatologic”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi dacã tot au aflat cum e cu teoria, ºi-au lãudat periuþele ºi priceperea, la final a venit ºi proba practicã. Toþi copiii s-au spãlat pe dinþi ºi au demonstrat cã ºtiu sã aplice ce au învãþat, iar dacã fiecare a venit cu periuþa favoritã, atunci pasta a fost trimisã de cei de la Pollicino ºi ei parteneri în acest proiect. Diana MITRACHE
irese, urºi în piscinã ºi multe alte sculpturi din zãpadã vor putea fi admirate, sâmbãtã, în staþiunea montanã Straja atunci când va avea loc Festivalul Oamenilor de Zãpadã.
Toate creaþiile depind numai de imaginaþia participanþilor la concurs, care anii trecuþi au dat dovadã de multã fantezie. Turiºtii care se vor afla sâmbãtã în staþiunea montanã Straja, din Valea Jiului, vor putea participa la o nouã ediþie a Festivalului Oamenilor de Zãpadã, evenimentul fiind organizat de cabanierii din zonã pentru promovarea potenþialului turistic al pârtiilor de schi din Masivul Vâlcan. An de an, cabanierii din Straja organizezaã acest festival inedit pentru a atrage turiºtii, dar ºi pentru a-i distra pe cei care aleg aceastã staþiune montanã. Toþi participanþii la concurs vor fi premiaþi de organizatori. Monika BACIU
O minorã din Vulcan a pus pe jar poliþia hunedoreanã
O
minorã în vârstã de 15 ani, din municipiul Vulcan, a plecat voluntar de la domiciliu, în noaptea 10/11.02.2015. În urma sesizãrii depuse de cãtre mama minorei, poliþiºtii au demarat activitãþi de cãutare specifice în astfel de situaþii. “În ziua de 11.02.2015, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de mama minorei TURLEA LORENA-DANIELA, în vârstã de 15 ani, din municipiul Vulcan
(foto), cu privire la faptul cã aceasta a plecat de la domiciliu în noaptea de 10/11.02.2015 ºi nu a mai revenit”, a declarat Bogdan Niþu, purtator de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma activitãþilor desfãºurate, minora din Vulcan dispãrutã de la domiciliu, a fost identificatã de cãtre poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale în zona gãrii din Deva, la câteva ore de la sesizarea dispariþiei. “Minora a declarat cã a plecat de acasã voluntar, în urma unor discuþii în contradictoriu cu
pãrinþii ºi a cãlãtorit cu trenul la Deva. Poliþiºtii au stabilit cã minora nu a fost victimizatã pe durata absenþei de la domiciliu ºi a fost reîncredinþatã familiei”, a mai precizat sursa citatã.
Ivan Turbincã, premierã pentru copii, cu hohote de râs
P
ovestea rusului Ivan Turbincã, gândit de Ion Creangã, ajunge duminicã pe scena teatrului de la Petroºani, iar hohotele de râs vor fi la ordinea zilei. Într-un amestec de personaje, culoare ºi muzicã, cu Dumnezeu, un rus haios ºi mulþi draci, povestea devine captivantã, de la început pânã la sfârºit, iar copiii pot fi siguri cã se vor distra necondiþionat. Ivan Turbincã, rusul poreclit astfel pentru cã în tolba sa îi bãga pe toþi cei care credea el cã nu fac bine pe pãmânt, este personajul bun, ce va fi îndrãgit cu siguranþã de copii. Se luptã cu dracii ºi îi învinge fie cu turbinca lui fermecatã, fie cu isteþimea lui, iar Moartea o înfruntã fãrã probleme. Mihai Sima spune cã nici nu i-a fost greu sã devinã un astfel de per-
sonaj ºi chiar lasã sã rãzbatã un optimism molipsitor, alãturi de Scaraoschi, ori de Sfântul Petru, care Îl slujeºte pe Dumnezeu.
„E o poveste pe care o ºtie toatã lumea din copilãrie, pentru cã am citit-o, fie ºi numai la lectura obligatorie, la ºcoalã, ceva din
Creangã ºi, în special, Ivan Turbincã. Pentru mine, întâlnirea cu personajul este una plãcutã. M-a aºteptam sã fie ceva mai complicat, dar nu, mi-a fãcut o deosebitã plãcere sã îl interpretez ºi am o poftã de joc pe care nu am mai avut-o de mult la un spectacol de copii”, ne-a spus Mihai Sima, Ivan Turbincã, personajul principal, care face ordine în lume ºi îi porunceºte pânã ºi morþii ce are de
fãcut. Când e pus sã aleagã între Rai ºi Iad, parcã ar fi tentat sã plece la necuraþi, pentru cã acolo era petrecerea, iar regizorul piesei mizeazã mult pe antrenarea publicului spectator în luarea deciziilor lui Ivan. Totul, însã, este adaptat într-o notã de modernism, pentru cã noua generaþie are nevoie de ceva inedit. „Am încercat sã aducem spectacolul spre zilele noastre, chiar dacã autorul este clasic
ºi spectacolul beneficiazã de o muzicã foarte antrenantã, modernã, realizatã de un colaborator al meu, Dorin Griguþã, o scenografie la fel de modernã, realizatã de Oana Cernea ºi o coregrafie a lui Raul Hotcaº, pe care l-am întâlnit aici, ca actor, dar care este un foarte, foarte bun coregraf ºi sigurã cã o sã vã bucuraþi de întreg spectacolul”, ne-a explicat Daniel Vulcu, regizorul piesei, care este la prima colaborare cu Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Premiera are loc duminicã, iar copiii nu trebuie sã rateze acest spectacol, care le va da o lecþie de viaþã în lumea modernã cu care ei sunt obiºnuiþi. Diana MITRACHE
Secretarul judeþului dar ºi alþi funcþionari- sub control judiciar
T
rei angajaþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara sunt cercetaþi de DNA sub control judiciar pentru infracþiuni de abuz în serviciu sau complicitate. În noul dosar penal instrumentat de procurorii DNA, marþi, au fost efectuate mai multe percheziþii la Consiliul Judeþean Hunedoara cât ºi la alte insituþii subordonate, iar anchetatorii au decis luarea mãsurii controlului judiciar pe o duratã de 60 zile, în cazul lui Dan Daniel, secretar al judeþului Hunedoara ºi Mihaela Dorina ªtefan, ºef serviciu administraþie publicã localã, relaþii publice, cu privire la sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu. Totodatã, ºefa DGASPC Hunedoara, Monica Gerogescu este cercetatã pentru com-
plicitate la abuz în serviciu ºi în cazul ei fiind luatã aceeaºi mãsurãpreventivã. Procurorii spun cã în cursul lunii iunie 2014, Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici a publicat anunþul privind organizarea, în data de 17.07.2014, a concursului de promovare pentru ocuparea funcþiei publice de conducere vacantã, de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului Hunedoara. Prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici a fost constituitã comisia de concurs, din care fãceau parte, printre
alþii ºi inculpaþii Dan Daniel ºi ªtefan Mihaela Dorina. La concurs s-a înscris o singurã candidatã, respectiv inculpata Georgescu Monica, la acea datã împuternicitã în funcþia de director general al D.G.A.S.P.C Hunedoara, fiind singura agreatã de conducerea Consiliului
Judeþean Hunedoara. „Anterior datei organizãrii concursului, inculpatul Dan Daniel i-a cerut inculpatei Georgescu Monica sã formuleze subiectele ºi baremele de corectare pentru întrebãrile ce urmau sã fie propuse de membrii comisiei de concurs din partea Consiliului Judeþean Hunedoara. Ulterior, aceste subiecte formulate de inculpata Georgescu Monica au fost propuse de ceilalþi 2 inculpaþi cu ocazia întrunirii comisiei de examen în vederea stabilirii întrebãrilor, trei dintre acestea revenindu-i candidatei la proba teoreticã. La examenul organi-
zat ºi susþinut în data de 17 iulie 2014, inculpata Georgescu Monica a fost admisã, cum era ºi de aºteptat, cu un punctaj foarte mare, ulterior, aceasta
anunþând cunoscuþilor reuºita înainte de publicarea rezultatelor oficiale”, aratã anchetatorii. Maximilian GÂNJU
16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
Profesor Viorel GUÞU a intrat în galeria oamenilor speciali ai premianþilor fãrã premii
C
ând pasiunea este vie, când crezul în menirea ta nu a murit, se poate orice. Se poate demonstra faptul cã educaþia nu este specificã numai ºcolii, se poate arãta lumii dragostea faþã de meserie, se poate arãta oamenilor dragostea faþã de oameni. Cred cã enumerarea superlativelor ºi a aprecierilor poate continua. Dar sã o luãm metodic… Uºa biroului meu a vibrat uºor în urma unei bãtãi scurte, semn cã dincolo, pe hol, cineva aºtepta sã intre. L-am îndemnat cu o voce baritonalã. Eram puþin nedumerit, pentru cã la uºa camerei unde muncesc nu bate nimeni, lumea intrã când vrea. Aºa mi s-a pãrut firesc. Unii spun cã nu e bine, dar aºa vãd eu lucrurile. De aceea, spun eram mirat foarte de lucrul ãsta. Era limpede cã este cineva din afarã, dar nici nu fusesem anunþat cã aºtept o vizitã. Un domn s-a ivit în faþa mea cu un plic în mânã… - ªtiþi, avem o invitaþie pentru dumneavoastrã pentru ºcoala de varã…. - Vã mulþumesc frumos, am zis eu ºi l-am invitat sã se aºeze. Am povestit scurt, am aflat cã este din Giurgiu, oraºul unde am fãcut liceul, mi-a mãrturisit cã este profesor de istorie ºi cât de mândru este cã face
asta în Hunedoara, leagãnul poporului român. Ne-am apropiat foarte repede, eu aºa am simþit, ºi am povestit repede-repede, parcã vroiam sã învingem timpul, sã spunem ºi sã ne spunem cât mai multe despre locurile pe care le cunoaºteam deopotrivã. Sigur, am vorbit ºi despre copii, despre ºcoalã ºi despre tinerii care sunt gata sã absoarbã informaþia precum un burete uscat apa. Mai spunea, domnul profesor, cã nu poþi pãcãli uºor sufletele tinere, uneori chiar deloc, pentru cã ele simt imediat prefãcãtoria. ªi ce bine este sã fie aºa. De aceea, în relaþia cu elevul, cu tinerii, este foarte important ce-i oferi ºi, mai ales, cum. E o tragedie sã oferi înþelepciune fãrã respect. Oare se poate asta!? Habar nu am. Dar sã revin în matcã. Profesorul de istorie, observând cum evolueazã lumea în jurul nostru, vãzând cât de
ANUNÞ Primãria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanþele publice locale anunþã organizarea dezbaterii publice privind Proiectul de hotãrâre nr. 13/2015 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2015 ºi a Programului de investiþii publice pe anul 2015. Dezbaterea publicã va avea loc în data de 18.02.2015, ora 13,00 în Sala de ºedinþe din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Proiectul de hotãrâre însoþit de
greu ºi de puþin se mai citeºte informaþia pe hârtie, a decis sã facã ceva. ªi a fãcut. A fãcut pe facebook pagina Lecþia de istorie. Scrie zilnic aici despre importanþa zilei respective, despre cum a fost marcatã ziua în cauzã de-a lungul istoriei. A plecat ºi am rãmas cu gândul la el. Deci, se poate, totul este sã vrem ºi sã ºtim ce alegem. Felicitãrile mele, Domnule Profesor. Atât vreau sã mai spun, era îmbrãcat modest, gesturile calculate trãda un om obiºnuit sã relaþioneze cu oamenii, iar ochii ºi faþa lui dovedeau cã am în faþa mea un suflet nobil. Este vorba despre domnil profesor Viorel GUÞU, din municipiul Hunedoara. Pentru exemplul puternic oferit, vã propunem sã ne întâlnim cu acest om extraordinar ºi sã-i spunem asta, cã e minunat, cã suntem mândri de el ºi cã îl
anexele aferente a fost afiºat la avizierul Primãriei Municipiului Lupeni (parter). Precizãm cã recomandãrile pe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni – Registraturã. La ºedinþa publicã ce va avea loc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni pentru dezbaterea publicã a proiectului de act normativ sunt invitaþi sã participe toþi cei interesaþi: cetãþeni, persoane fizice ºi juridice, organizaþii ale societãþii civile, organizaþii neguvernamentale. Primar, Cornel RESMERIÞÃ
susþinem, fie chiar ºi moral, în demersul sãu. Sâmbãtã, 14 februarie 2015, ora 11.00, domnul profesor Viorel Guþu
vine sã îl cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi
În Parcul Naþional Retezat lemnul se exploateazã în mod legal
Î
n primul rând facem precizarea cã teritoriul Parcului Naþional Retezat Rezervaþie a Biosferei nu acoperã în întregime suprafaþa Munþilor Retezat, dar cuprinde ºi pãrþi din Munþii Godeanu ºi Munþii Þarcu. Parcul are o zonare internã stabilitã prin ordinul nr. 552/26.08.2003 al ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor ºi mediului, ceea ce înseamnã cã nu pe toatã suprafaþa sã se aplicã acelaºi grad de protecþie prin restricþionarea activitãþilor permise a se desfãºura. Legea 49/2011, cunoscutã ca Legea Ariilor Protejate, prevede foarte clar ce activitãþi se pot desfãºura pe suprafeþele parcurilor naþionale ºi naturale din România, în funcþie de zonarea lor internã. În cazul PNRRB, prevederile respectivei legi permit exploatarea de masã lemnoasã în Zona de Conservare Durabilã ºi în Zona de Dezvoltare Durabilã a parcului. Iar masa lemnoasã la care face referire articolul
vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.
„Veºti bune pentru Retezat Pãdurile din ariile protejate, refuzate „la export”!”, apãrut în nr. din 22.01.2015 al ziarului Cronica Vãii Jiului, se exploateazã LEGAL, din aceste zone, pe baza avizelor ºi aprobãrilor prevãzute de legislaþia în vigoare. Deasemenea, menþionãm cã în partea de sud a parcului, în zona Uricani – Câmpu lui Neag, de pe teritoriul parcului NU se exploateazã masã lemnoasã. Considerãm cã este important de menþionat ºi faptul cã noþiunea de Peisaj Forestier Intact, pe care se sprijinã mare parte din argumentaþia referitoare la ilegalitatea lucrãrilor de exploatare forestierã din Munþii Retezat, NU este recunoscutã ºi nici inclusã în legislaþia þãrii noastre, ea neputând constitui o bazã de discuþie despre legalitatea sau ilegalitatea acestor lucrãri. În concluzie, pe baza celor anterior menþionate, putem afirma în mod responsabil cã situaþia din PNRRB este sub control; dar sub controlul legii, nu al dorinþei de obþinere cu orice preþ a senzaþionalului, prin preluarea ºi publicarea fãrã verificare a unor informaþii distorsionate, trunchiate sau false, vehiculate de persoane necunoscãtoare ale realitãþii. Zoran Acimov – director, Administraþia Parcului Naþional Retezat
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 06.03.2015, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (Minele: Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2014. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontarea gratuitãþilor. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
Minerit 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
Iatã realitatea din spatele vorbelor meºteºugite
Cum a scãpat Complexul Energetic Hunedoara de cererea de insolvenþã ficialii Complexului Energetic O Hunedoara s-au grãbit sã infirme informaþiile conform cãrora o societate din Bucureºti a cerut în instanþã insolvenþa entitãþii energetice. În „graba” lor, însã, aceiaºi oficiali au uitat sã explice cum au scãpat de procesul înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara încã din data de 4 februarie. Astfel, în urmã cu doar câteva zile, mai precis în 9 februaruie, reprezentanþii CEH anunþau sec, printr-un comunicat de presã, cã „pânã în prezent nu ne-a fost comunicatã cererea creditoarei SC Multigama Tech SRL împreunã cu documentele însoþitoare, pentru analiza certitudinii creanþei ºi promovarea unei contestaþii la cererea deschiderii insolvenþei. La data prezentului comunicat nu avem datorii cãtre SC Multigama Tech SRL”. Situaþie perfect adevãratã, dar care
conþine, însã, o omisiune. Dincolo de faptul cã acþiunea în instanþã formulatã de Multigama Tech nu a fost încã retrasã de pe rol, conducerea Complexului Energetic a aºteptat sã-ºi achite debitele restante ºi abia apoi a venit cu comunicatul de presã prin care ar vrea sã dezmintã informaþiile conform cãrora datoriile îi pot arunca în faliment. Astfel, conform datelor oficiale fix în data de în data 4 februarie, adicã odatã cu introducerea acþiunii în instanþã de cãtre credi-
Ponta, avertisment cãtre sindicaliºþii de la CEH ºi CEO
P
onta avertizeazã sindicatele de la Complexul Energetic Hunedoara ºi Oltenia. Negocierile dintre Guvern ºi Fondul Monetar Internaþional au eºuat, o nouã întrevedere având loc în lua aprilie a acestui an. În tot acest timp, premierul Victor Ponta îi avertizeazã dur pe sindicaliºþii din cele douã companii de stat. “Am vãzut zilele trecute manifestaþii sã mãrim salariile. Noi ne chinuim acum - ºi sper sã reuºim, ºi vom reuºi - sã salvãm
tor, cu OP nr.253 CEH a efectuat plata sumei de 127.768,86 lei, reprezentând plata finalã a facturilor de livrãri de bunuri efectuate de cãtre SC Multigama Tech SRL. Douã zile mai târziu, în data de 06.02.2015, cu OP nr.306 cãtre aceeaºi societate comercialã s-au mai plãtit încã 5.400 de lei, reprezentând „garanþie participare licitaþie”.
cauzã, datã fiind „coincidenþa” dintre introducerea acþiunii în instanþã ºi plata sumelor datorate. Este a doua oarã numai în acest an când entitatea energeticã îºi achitã datoriile doar dupã ce firmele creditoare se adreseazã instanþei de judecatã. La finele lunii decembrie, Gerom International a cerut insolvenþa CEH, tot
lãþi sub P ameninþarea insolvenþei
SNÎMVJ se aprovizioneazã pe datorie
Aceste date ne conduc la ideea cã, înainte de a acþiona în inctanþã, cei de la Multigama Tech Bucureºti au informat conducerea CEH despre intenþiile lor, ca urmare a neachitãrii facturilor restante, iar CEH a ºtiut tot timpul de demersul firmei în
companiile ºi locurile de muncã. Dacã ºefii de sindicat cred cã e nevoie sã cearã mãriri de salarii, le mãrim ºi le închidem! Eu nu cred cã asta îºi doreºte cineva ºi fac un apel la raþiune ºi la bun-simþ din partea tuturor, pentru cã este vorba de zeci de mii locuri de muncã, de familii ºi de o industrie strategicã pentru România", a spus premierul Victor Ponta. În privinþa companiilor energetice Hunedoara ºi Oltenia, Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã au cerut restructurarea “masivã ºi radicalã” a acestora. Guvernul nu a fost de acord cu aceste solicitãri, pe motiv cã o astfel de restructurare nu ar salva industria producãtoare de energie pe bazã de cãrbune ºi locurile de muncã, ci, dimpotrivã, ar diminua semnificativ importanþa acestui sector în câþiva ani în România. Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaþi, care activeazã în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) ºi a douã termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naþional. Monika BACIU
S
pentru facturile restante neachitate. Dupã efectuarea plãþii, în 4 februarie 2015, Tribunalul Hunedoara a închis dosarul ca urmare a retragerii plângerii. Pe rolul Tribunalului mai existã însã o acþiune deschisã
ocietatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului îºi poate derula activitatea doar pentru cã principalii furnizori de materiale ºi servicii sunt îngãduitori. Practic, pentru cã nu încaseazã de la Complexul Energetic Hunedoara banii cuveniþi pentru huila vândutã, dar ºi pentru cã subvenþia convenitã cu Uniunea
0735.183175
anul acesta de o altã firmã, SC MECATECH SERV SRL, care are ca obiect ordonanþã de platã, iar cel chemat în judecatã este tot Complexul Energetic Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA
Europeanã ºi acordatã de la buget încã întârzie, SNÎMVJ este obligatã sã se aprovizioneze pe datorie. Acest lucru este recunoscut de directorul general al societãþii care mai susþine cã în momentul în care le intrã banii în conturi, îºi achitã imediat datoriile. „Pot sã vã spun cã la aceastã orã suntem cu furnizorii trecuþi de data de scadenþã. Avem circa 7 milioane cãtre ei, însã relaþiile pe care le-am avut, i-au fãcut sã accepte reeºalonãri. Marii furnizori ne acceptã reeºalonãrile pânã la apariþia acestui ajutor de stat ºi în momentul în care apare, putem sã ne facem datoria cãtre ei”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Februarie 2015
Henþ cu mâna
Se întâmpla prin 2008, când Boºcodealã a dat liber la peste zece milioane de lei vechi pentru echipa Gloria Buzãu de fapt o societate comercialã privatã la care acþionar era ºi Constantin Boºcodealã. Ei, aici e buba, domnilor. Pe Boºcodealã nu l-a
BOªCODEALÃ, UNICUL Am trãit s-o vedem ºi pe asta: primar condamnat pentru fotbal! Ei bine, s-a întâmplat la Buzãu, unde edilul oraºului a primit o condamnare de cinci ani de închisoare pentru cã a
alocat ilegal din bugetul local suma de 1,5 milioane lei noi cãtre echipa de fotbal din localitate, aflatã în Liga a II-a. (Cornel Resmeriþã a avut mare noroc acum vreo cinci ani, nu?).
interesat fotbalul, cât mai mult avantajele finanþãrii cãtre o echipã unde omul era bãgat în afaceri. Oricum nu seamãnã cu nimic din ceea ce se întâmplã în sãrãcia din fotbalul Vãii Jiului, unde o asemenea sumã ar ajunge pentru tot fotbalul dintre jiuri vreo cinci ani!
Fotbal. Statisticã.
Fotbal. Regulamente.
F
PE TEREN NEUTRU!
Desigur, primarul buzoian Boºcodealã va intra în istorie, fiind primul primar condamnat pentru fotbal. Iatã cã dupã cinci mandate de primar, P.S.D.-istul Constantin Boºcodealã din Buzãu este învins de fotbal. Mare-i grãdina lui Dumnezeu!
CINE MAI REZISTÃ? ADIO BARAJE inalul lunii februarie înseamnã reluarea campionatului Ligii I, de care încet-încet se alege praful ºi pulberea... Iatã cã în Liga I, nu mai puþin de ºase echipe vor lua drumul diviziei secunde, în timp ce primele 12, sau aproape toate, suferã grave convulsii, ultimele date arãtând cã ºi Petrolul Ploieºti ºi C.F.R. Cluj au mari probleme de ordin fiscal. Asta pentru cã la anul, doar 14 echipe vor fi în Liga I, fapt nemaîntâlnit de vreo 40 de ani încoace! O singurã serie de Liga a II-a va fi din sezonul urmãtor, cu 22 echipe, care vor trebui sã aibe bani, nu glumã, cãci o deplasare de Liga a II-a poate fi de la Arad la Iaºi sau de la Constanþa la Satu Mare. Cu siguranþã va fi cea mai vitregitã dintre ligi. Bulibãºealã totalã însã în ceea ce priveºte Liga a III-a, în prezent cu 6 serii a câte 12 echipe, dar fãrã a se ºtii exact cine retrogradeazã, urmând a promova locul 1 din fiecare serie. Liga a III-a care cândva avea cele mai multe reprezentante (ºi din Valea Jiului), va fi cea sub semnul întrebãrii: a mai fii sau a nu mai fii?
SISTEMUL COMPETIÞIONAL 2014-2017 2014/2015 L1: 18 echipe (retrogradeazã locurile 13-18) L2: 2 serii x 14 echipe (promoveazã locul 1 din fiecare serie/ retrogradeazã locurile 7-14 din fiecare serie) L3*: 6 serii x 12 echipe (promoveazã locul 1 din fiecare serie/ retrogradare nestabilitã)
2015/2016 L1: 14 echipe (retrogradeazã direct locurile 13, 14, iar locul 12 disputã baraj cu locul 3 din L2) L2: 1 serie x 22 echipe (promoveazã direct locurile 1, 2, iar locul 3 disputã baraj cu locul 12 din L1/ retrogradare nestabilitã, în funcþie de structura L3) L3: structurã nestabilitã
F
ederaþia Românã de Fotbal a anunþat schimbarea sistemului de promovare în cel de-al treilea eºalon al fotbalului, respectiv Liga a III-a. Astfel, cele 42 de echipe campioane judeþene vor disputa meciurile tur-retur, aºa cum se proceda în anii `80, în jurul datei de 20-27 iunie, eliminân-
Poveºtile sportului
A
du-se astfel numai un singur joc, pe teren neutru. Acest aspect este justificat prin faptul cã va fi mai mult public pe stadioane, întrecerea fiind mai spectaculoasã. „Este o idee excelentã, dupã pãrerea mea. Fotbalul va fi mai vioi, mai dinamic, cota de interes va fi alta. Orice echipã ar avea o ºansã în plus, nu poþi prinde douã zile la fel de proaste, sã zicem aºa, revanºa din retur
“Echipele au o ºansã în plus la meciuri tur-retur” (Adrian Radu, secretar AJF Hunedoara)
“Barajul tur-retur dã o ºansã în plus ambelor echipe” (Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni)
putând fi decisivã” a declarat Adrian Radu, secretarul A.J.F. Hunedoara. „Eu zic cã e un lucru bun. În primul rând vor câºtiga spectatorii ambelor oraºe angrenate în acest baraj ºi apoi, fiind ca o finalã, se dau ºanse ambelor echipe pentru
a-ºi da seama de potenþialul lor. Repet, e foarte bine cã s-a ajuns la o astfel de decizie” a spus Dan Voicu, antrenorul echipei Hercules Lupeni, ocupanta locului 2 în Liga a IV-a Hunedoara.
UN ALT „CUTREMUR” ÎN LIGA A III-A
mai existat în istoria Ligii a III-a (Divizia „C”) un astfel de sezon de tranziþie dureros, dar atunci era de unde!
Campionatul 1991-1992 aducea la start 192 (!?) de echipe, împãrþite în câte 12 serii a câte 16 echipe. Valea Jiului avea nu mai puþin de cinci echipe la acest nivel, toate repartizate în „seria olteanã” a 9-a, alãturi de echipe din Gorj, Dolj ºi Mehedinþi. A fost însã un sezon subordonat nu scopului promovãrii, cât a celui al retrogradãrii, pentru cã urmau sã retrogradeze echipele clasate de la locul 5 în jos, adicã 12 echipe din fiecare serie. Echipele din Valea Jiului au ocupat locurile 2 (Minerul Lupeni), 3 (Minerul
Uricani), 4 (A.S. Paroºeni Vulcan), 6 (Minerul ªtiinþa Vulcan) ºi 12 (Parângul Lonea) în Seria a 9-a. De remarcat cã între locul 1, Minerul Mãtãsari, ºi locul 4, A.S. Paroºeni Vulcan, nu a fost diferenþã decât de un punct, primele trei ocupante având acelaºi numãr de puncte, 37! Au rãmas atunci în Divizia „C” Lupeniul, Uricaniul ºi Paroºeniul, în timp ce Vulcan ºi Lonea (viitoarea Inter Petrila) au retrogradat în Divizia „D” (Liga a IV-a).
„ª
i eu am avut o tranziþie...”
...îºi aminteºte Marin Tudorache (47 ani). „Jucam atunci la Minerul Lupeni, alãturi de Fane Colceag, Krautil, Neiconi,
MARIN TUDORACHE
“În `92 am fost la un pas de a promova în B cu Minerul Lupeni” Nelu Pãuna sau Ovidiu Brãneþiu, aveam o echipã bunã. Am bãtut, în tur, la Mãtãsari cu 4-2, aveau o echipã puternicã. Antrenor era regretatul Picã Rus la noi. Eu am avut o perioadã de tranziþie, am plecat în retur la Rapid Bucureºti, dar am urmãrit îndeaproape activitatea Lupeniului. Arbitri au fost mai aproape de Minerul Mãtãsari, care a promovat atunci la golaveraj” rememoreazã Marin Tudorache.
2016/2017 L1: 14 echipe (retrogradeazã direct locurile 13, 14, iar locul 12 disputã baraj cu locul 3 din L2) L2: 1 serie x 20 echipe (promoveazã direct locurile 1, 2, iar locul 3 disputã baraj cu locul 12 din L1/ retrogradare nestabilitã, în funcþie de structura L3) L3: structurã nestabilitã
Paginã realizatã de Genu TUÞU
POªCAN, F. VARGA, OV. BRÃNEÞIU, NELU PÃUNA ºI FANE COLCEAG, cvintetul de bazã care a dus Minerul Lupeni pe locul 2 în 1992