Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 795
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Februarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã arestat pentru 30 de zile
C
ornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, a fost arestat preventiv, marþi la prânz, în dosarul "Gala Bute", conform unei decizii a Curþii de Apel Bucureºti.
Tribunalul Bucureºti a decis, pe 4 februarie, ca primarul Cornel Resmeriþã sã fie cercetat
Aninoasa a mirosit de unde vin banii
Numai ce a scos capul din faliment ºi vrea contraexpertizã pe zona industrialã de la Livezeni
de DNA în dosarul "Gala Bute" în stare de arest la domiciliu, la fel ca ªtefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, ºi Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Curtea de Apel a admis, însã, marþi, contestaþia procurorilor anticorupþie, care au considerat cã mãsura arestului la domiciliu este una prea blândã, ºi a emis un mandat de arestare preventivã pentru 30 de zile pe numele lui Cornel Resmeriþã. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, este urmãrit penal de DNA cu privire la infracþiunea de abuz în serviciu cu obþinere roaspãt ieºitã din faliment, Primãria Aninoasa pare sã-ºi fi recãpãtat suflul, de foloase necuvenite aºa cã þine cu dinþii de bucata de teren de la Livezeni pe care ar vrea sã o pentru sine sau pentru alþii. administreze. Expertiza efectuatã în acest dosar nu i-a mulþumit pe edilii din Diana Aninoasa, care vor acum o contraexpertizã! >>> PAGINA A 3-A MITRACHE
P
FMI amânã ºi rezolvarea problemelor SNÎMVJ
F
MI amânã, odatã cu discuþiile pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cele despre viitorul Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului. Sunt pãrþi bune, dar ºi rele care împiedicã o bunã funcþionare a minelor aflate pe închidere. Dupã eºuarea dicuþiilor cu FMI pe tema Complexului Energetic Hunedoara, nici minele neviabile ºi care depind de banii de la CEH, nu au primit vreun rãspuns favorabil. Nu sunt doar pãrþi rele, iar directorul general
al Societãþii de Închideri de Mine Valea Jiului, Aurel Anghel ne explicã exact ce înseamnã asta. „Pot sã spun cã, faptul cã le-a dat un rãgaz pânã în luna aprilie, sã prezinte un program de eficientizare, este un lucru
bun. Adicã pot privi cu încredere faptul cã CEH va funcþiona ºi, implicit, societatea noastrã, care este
legatã de CEH, fiind unciul beneficiar al cãrbunelui nostru, atunci viaþa societãþii noastre ºi care este condus de decizia UE, poate continua în condiþii de eficienþã maximã”, a precizat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.
Din pãcate, însã, sunt datorii neachitate de CEH pentru cãrbunele livrat ºi banii le sunt necesari celor de la minele ce se închid, pentru cã, pânã vin fondurile din ajutorul de stat, salariile ºi plãþile cãtre furnizori depind de CEH. „Având în vedere încasãrile de la CEH, care sunt încasãri doar strict pe latura salarialã, iar noi reuºim sã plãtim doar salariaþii, furnizorii, foarte puþin ºi aºteptãm acea HG cu privire la ajutorul de stat ºi atunci vom
putea degreva din datoriile cãtre furnizori”, a mai spus Anghel. Discuþiile cu FMI au eºuat luni ºi vor fi reluate în luna aprilie. Totuºi, cei de la minele ce se închid vor primi acel ajutor de stat ceva mai repede, iar situaþia lor se va îmbunãtãþi, dar pânã atunci sunt amânate ºi discuþiile privind reducerea numãrului de disponibilizaþi, sau problemele pensionarilor mineri. Diana MITRACHE
2 Minerit
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015
Condiþii pentru noul director general
Managerul CEH ºi cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro oul director general al N Complexului Ener-
getic Hunedoara trebuie sã aibã, obligatoriu, experienþã de 3 ani în topul managementului unei companii cu cifrã de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Selecþia directorului general de la Complexul Energetic Hunedoara va fi asistatã de S.C. Quest Advisors S.R.L. Pe site-ul CEH a fost postat anunþul de recrutare a unui director general. “Quest Advisors este prima companie
de consultanþã din România specializatã în totalitate în Management Interimar. «Quality Experts» noºtri vin în întâmpinarea nevoii companiei dvs. de directori cu experienþã, pentru o perioadã scurtã de timp, care sã acopere o carenþã de resurse, sã întãreascã echipa de manageri, sã implementeze proiecte de succes sau sã suplineascã anumite aptitudini care temporar lipsesc. Prin determinarea ºi angajamentul de care dãm dovadã, suntem în mãsurã sã construim parteneriate puternice ºi de duratã, atât cu «Quality Experts», cât
ºi cu clienþii noºtri. Pentru a clãdi ºi menþine aceastã poziþie, ne-am fixat ca prioritate furnizarea promptã de soluþii de calitate, oferind «Quality Experts»-ilor ºi clienþilor noºtri cele
mai bune rezultate ºi întregul nostru sprijin”, se descriu cei de la SC Quest Adrvisors SRL. Pentru cã procedura sã fie transparentã, o firmã va superviza acest proces.
Banii nu þin loc de viaþã
Pentru peste 700 de tineri banii sunt mai importanþi decât siguranþa
S
ute de tineri au susþinut, marþi, prima probã din cadrul concursului de angajare în minerit. Fie cã le e teamã, sau nu, de pericole, cu toþii vor sã lucreze în subteran ca muncitor necalificat pentru cã ºtiu cã aici salariile sunt mai bune. Unii au loc de muncã, dar vor sã renunþe la acesta pentru banii din minerit. Prima probã din cadrul concursului de angajare a debutat cu proba scrisã. Cum au fost subiectele ne spun chiar cei care au susþinut examenul. “Prima probã a fost destul de acceptabilã. Chiar nu ne aºteptam sã fie aºa greu pentru cã am avut sã calculãm ºi sã aflãm numãrul unui ºir. Am obþinut 6,5 pentru cã am greºit o întrebare la primul exerciþiu ºi douã la ultima. Am venit pentru cã sunt în cãutarea unui loc de muncã ºi aº vrea sã am banul meu sã fiu indepen-
În cadrul concursului de selecþie vor fi luate în calcul mai multe criterii. Persoana care va participa la concurs trebuie sã fie absolvent de studii superioare în domeniul tehnic, economic sau juridic; sã aibã experienþã profesionalã relevanta de minim 10 ani ºi experienþã de minim 3 ani în top managementul unei companii cu cifrã de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Candidaturile ºi documentele solicitate prin prezentul anunþ vor fi depuse/ trimise cu confirmare de primire pânã cel târziu în data de 11.03.
2015, Candidaþilor selectaþi pentru interviu li se pot solicita documente suplimentare de naturã sã probeze experienþa sau statutul lor profesional. Selecþia se realizeazã cu respectarea principiilor nediscriminãrii, tratamentului egal ºi transparenþei. Numele vehiculate pentru conducerea Complexului Energetic Hunedoara sunt cele ale lui Constantin Jujan, actualul director al Minei Petrila, ºi Alexandru Blaj. Monika BACIU
simplã dar mai mult de logicã. Pentru noi a fost TRADUCÃTOR uºor dar pentru alþii a fost mai greu. Am luat 6,5 ºi AUTORIZAT am venit la acest concurs Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà pentru cã sunt student la Str. AVRAM IANCU 13/38 Inginerie Electromecanicã Telefon 0728890014 ºi cu ajutorul minei îmi va fi mai uºor sã-mi gãsesc un loc bun de munca”, ne spune tânãrul student. Website: Din cei 752 de candidaþi www.cronicavj.ro au participat la prima E-mail: probã 712, ceilalþi 40 cronicavj@gmail.com abandonând cursa pe parcurs. Astãzi va avea Director: loc proba de lopãtare Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) care va decide cine vor fi 0744.268.352 cei 65 de muncitori. “Avem 712 participanþi Redactor sef: la concurs ºi 40 de absenþi. Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com La proba practicã vor Colectivul de redactie: intra cei care vor avea nota Car men COSMAN- PREDA 5 sau peste 5 la proba Mir cea NISTOR scrisã. Vor fi mulþi care vor (zamolxis_2007@yahoo.com) merge mai departe la Diana MITRACHE proba de lopãtat. Ne vor (mitrachediana@yahoo.com) organiza la Salvamin în aºa Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) fel încât sã fie loc”, a Monika BACIU declarat Gabriel Petrescu, Genu TUÞU directorul Diviziei Miniere Desktop publishing: din cadrul CEH. Geza SZEDLACSEK Pentru a nu exista Marketing & Publicitate: suspiciuni de fraudare la Mirabela MOISIU proba de lopãtare fiecare candidat îºi va porni ºi COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 opri cronometrul. Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani În urma acestor douã Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu probe se va decide soarta Responsabilitatea materialelor aparþine în celor peste 700 de tineri. exclusivitate autorilor Doar 65 vor fi norocoºi.
Cronica Vãii Jiului
dent. Aici în Vale este cel mai bun loc de muncã. Îmi este puþin teama dar nu avem ce face trebuie sã ne adaptãm”, ne spune un tânãr. “A fost bine. Organizarea este bunã. Proba a fost uºoarã dar timpul mi s-a pãrut cam scurt, nu au fost chiar 10
minute din momentul în care am deschis plicul. Am luat 8 ºi voi merge mai departe la cealaltã proba pentru cã toatã lumea care ia peste 5 merge mai departe. Am venit pentru un salar mai bun ºi pentru o ºansã pentru cã aici în Valea Jiului este mai greu cu locurile de muncã. Lucrez ca particular dar caut un loc de muncã mai bine plãtit”, spune un alt candidat. Un alt participant la concurs este student al Universitãþii din Petroºani. Când îºi va termina studiile va deveni inginer, dar asta nu îl împiedicã sã încerce sã obþinã un post de muncitor necalificat în minerit. “A fost o probã foarte
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Monika BACIU
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015
Aninoasa a mirosit de unde vin banii
Numai ce a scos capul din faliment ºi vrea contraexpertizã pe zona industrialã de la Livezeni
P
administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012.
roaspãt ieºitã din faliment, Primãria Aninoasa pare sã-ºi fi recãpãtat suflul, aºa cã þine cu dinþii de bucata de teren de la Livezeni pe care ar vrea sã o administreze. Expertiza efectuatã în acest dosar nu i-a mulþumit pe edilii din Aninoasa, care vor acum o contraexpertizã! Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Numai cã terenul este râvnit ºi de administraþia din Aninoasa, oraºul ieºit recent din starea de insolvenþã, tocmai datoritã potenþialului
economic. Fosta conducere a administraþiei publice spunea chiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preia Livezeniul, ar scãpa de problemele financiare. Edilii calculau cã, prin taxele impozitele ce ar reveni de pe urma agenþilor economici din Livezeni, bugetul localitãþii s-ar dubla, iar ideea a fost rapid îmbrãþiºatã de actuala conducere administra-
tivã a oraºului. Numai cã, oficialii Primãriei Petroºani nici nu vor sã audã de cedarea fâºiei de teren pe care sunt dezvoltate mai multe activitãþi industriale, drept pentru care litigiul s-a mutat în instanþã. Prefectura
La trei ani de la condamnare,
Fostul ºofer al lui Buhãescu, condamnat pentru omor, va avea parte de un nou proces
S
e redeschide dosarul fostului ºofer al lui Buhãescu. Pe rolul Judecãtoriei Petroºani a fost înregistrat un dosar pentru redeschiderea procesului în care fostul ºofer al lui Dãnuþ Buhãescu este condamnat pentru omor. În data de 24 februarie va avea loc primul termen în acest dosar care are ca obiect “redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsã) (art.466 NCPP)” Acum trei ani, Ioan Cocotã a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru cã ºi-a omorât amanta, decizia magistraþilor fiind definitivã. Ioan Cocotã, fostul ºofer al primarului din Uricani, a fost condamnat de cãtre magistraþii de la Tribunalul Hunedoara la 15 ani de închisoare
cu executare pentru omor. Nemulþumit de sentinþã, Ioan Cocotã a ajuns pânã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie unde încercãrile sale de a scãpa de pedeapsa au rãmas fãrã sorþi de izbândã. Ioan Cocotã a fost condamnat pentru cã ºi-a ucis concubina, iar fapta s-a petrecut în august 2008. Potrivit anchetatorilor, Cocotã se temea cã iubita lui, de 32 de ani, îl înºealã ºi o acuzã cã este însãrcinatã cu fostul ei soþ, cu care avea deja doi copii. Potrivit datelor de la vremea respectivã,
Ioan Cocotã a fãcut o crizã de gelozie, a bãtut-o pe iubita lui ºi apoi i-a dat sã bea un pahar cu apã în care turnase o substanþã toxicã forþând-o sã înghitã. Mai apoi a sufocat-o ºi dupã ce femeia nu mai respira, Ioan Cocotã a sunat la 112 ºi a afirmat cã a gãsit-o moartã în casã. A susþinut în permanenþã cã nu el a ucis-o, dar pe baza probelor administrate ºi a raportului medicolegal, Cocotã a primit mandat de arestare, dupã ce s-a stabilit cã femeia a murit ca urmare a asfixiei mecanice. Ulterior, a fost pus în libertate în baza unei contraexpertize a raportului medico-legal, dar a fost condamnat atât de prima instanþã, cât ºi de Curtea de Apel Alba, la 15 ani de închisoare, iar decizia a fost menþinutã ºi de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU
Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde
u îi N mulþumeºte expertiza În cauzã a fost efectuatã o expertizã tehnicã de specialitate,
menitã sã facã luminã în ceea ce priveºte pretenþiile teritoriale pe care ºi le susþin cele douã primãrii. ªi care ar da dreptate municipalitãþii din Petroºani, în privinþa pretenþiilor teritoriale. Aninoasa nu se lasã, însã, ºi a cerut o contraexpertizã, pe care ar trebui sã o ºi achite. Aºa cã, la ultimul termen de judecatã, magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au fost nevoiþi sã amâne cauza, aflatã de mai bine de doi ani pe rol, pentru efectuarea raportului de contraexpertizã ce va fi analizat, în luna martie, în sala de judecatã. Car men COSMAN-PREDA
Un expert topografic, mediator între Primãria Petroºani ºi Romsilva
P
rocesul dintre Primãria municipiului Petroºani ºi Romsilva continuã la Curtea de Apel Alba Iulia. Sãptãmâna aceasta va avea loc un nou termen în acest dosar în care administraþia localã de la Petroºani încearcã de câþiva ani sã scoatã din fondul forestier o suprafaþã de teren de 46 de hectare. Pentru acest termen, magistraþii aºteaptã cã Biroul de Expertize Judiciare din cadrul tribunalului Hunedoara, sã comunice lista cu experþii în specialitatea topografie ºi cadastru. Astfel, urmeazã ca un expert sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de la Petroºani ºi Romsilva. Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Administraþia publicã localã a obþinut douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA, însã Înalta Cure de Casaþie ºi Justiþie a rãsturnat tot eºafodajul când a decis admiterea recursului declarat de Regia Naþionalã de Pãdurilor – Romsilva împotriva sentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal.
Ca urmare, a casat sentinþa atacatã ºi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe. Pânã când nu va fi datã o decizie definitivã ºi irevocabilã lucrãrile în Parâng sunt stopate. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã posibilitatea cea de a oferi la schimb un alt teren. Potrivit sentinþi pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulate de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitive din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU
4 Actualitate
E
ste orb de la 13 ani ºi muzica este iubirea vieþii lui. A înfiinþat trupe, a câºtigat premii, a fost invitat la televiziuni naþionale, a compus piese, este un instrumentist de excepþie - la baterie ºi clape, a predat muzicã ºi a modelat talente la Casa Studenþescã... Cu toate acestea, Deni Acs, din Petroºani, a abandonat muzica de doi ani. La 37 de ani, dezamãgirile ºi ”durerea timpurilor” l-au determinat sã nu mai atingã instrumentele, sã nu mai creeze ºi nici mãcar sã cânte... S-a reprofilat pe reparaþii calculatoare, telefonie ºi a pãtruns în marea lume a internetului. Un accident avut la 13 ani l-a lãsat orb. A sperat mereu cã va exista o soluþie, cã va mai vedea, dar în România nu existã nimeni care sã facã faþã unei asemenea provocãri. ”Se poate, dar nici nu mi-am fãcut iluzii pentru cã este vorba de Germania. Am îndepãr-
tat gândul pentru cã e... departe” – spune, râzând ºi resemnat, Deni. Extrem de realist, muzicianul ºtie cã nu va putea niciodatã sã aibã banii necesari. Dupã accident, la 15 ani a activat în trupa ”Corola”, la Clubul din Lonea, alãturi de tineri despre care vorbeºte cu plãcere – Florin
MUZICIANUL ORB
Copândean, Adi Lupa, Dan Stroe ºi, evident, sora lui, Suzi, interpretã ºi textier.
”Eram tineri, rebeli, cu pãrul lung ºi fãceam muzicã cu multã pasiune. La început cântam la baterie, apoi am trecut la clape pânã în 1999, când am trecut la genul dance. Mi-am fãcut propria trupã, ”Noile Mistere”. A fost o perioadã plinã, cu oameni talentaþi. Mariana Juncu a fost o voce bunã, era cunoscutã, premiatã. Este nedrept cã viaþa aproape cã a îngenunchiat-o... Trãieºte în Petroºani. A fost Jasmine, care a evoluat frumos. Acum este în Marea Britanie ºi mã mai viziteazã. A fost ºi anul trecut. A, ºi sã nu-i uit pe Cãtãlin Istudor ºi Natanticu, cei cu care am înfiinþat trupã în 1999, care s-au constituit apoi în trupa Neaþa ºi au luat drumul Bucureºtiului. Au mai fost Cristina Doda, Adi Budai. Da, am predat la Casa Studenþeascã, eu ºi sora mea. Eram vecini de salã cu profesorul Munteanu... În 2008, datoritã unor divergenþe ºi tracasãri, ne mai dispãruserã ºi niºte scule ºi, fireºte, am renunþat. Cât priveºte aprecierea autoritãþilor, singurul care a fãcut-o a fost Carol Schreter, fostul primar al Petroºaniului...” – povesteºte cu greu despre sine, Deni Acs. Datoritã profesorului, care þine steagul sus pe acest tãrâm al punerii în
valoare a tinerelor talente, Eugen Munteanu, Deni Acs ºi prietenii au mai concertat fiind cooptaþi în manifestãri chiar de prof. Muntean, respectiv la Revelioane, la concerte, pentru acþiuni caritabile...
M
uzicianul orb reparã calculatoare, iar pereþii îi vorbesc
De doi ani, Deni s-a reprofilat, a pãtruns într-o lume în care le este greu sã se descurce ºi cei care nu au probleme, sã nu mai vorbin de un orb. Dar cum s-a demonstrat, omul este un izvor nesecat de uimire cu privire la creaþia divinã. Muzicianul este acum pasionat de calculatoare. Reparã calculatoare, învaþã mereu navigând în spaþiul virtual unde poate gãsi ºi ”vedea” ceea ce din spaþiul limitat al casei sale nu ar fi putut-o face niciodatã. ªi-a dezvoltat simþurile în aºa mãsurã încât poate deosebi orice piesã minisculã dintr-un telefon, sau poate descrie exact chipul unui om. Ba mai mult, Deni spune cã ºi pereþii vorbesc de aceea se poate deplasa fãrã
probleme. Este vorba de o percepþie pe principiul ecolocaþiei – o metodã de orientare cu ajutorul ultrasunetelor reflectate de obstacole – pe care Deni a reuºit sã ”adapteze” pentru sine. Cã este posibil o spun zecile de studii de caz ale cercetãtorilor ºi... Deni. ”Cum mã descurc în calculatoare? Pe lângã faptul cã am învãþat, clar este vorba ºi de un har. Sunt norocos în sensul ãsta. Sigur mã folosesc de programe ajutãtoare. Noroc cã strãinii lucreazã pentru noi, cei cu probleme. De exemplu, este vorba de un program care ”îmi citeºte” vorbindu-mi tot ce fac pe calculator în situaþiile când caut, scriu, îmi spune ce fac în acel moment ºi unde mã aflu pe calculator. Comunic cu prieteni, am cont pe Facebook, descarc mult teatru. Da, ascult foarte mult teatru... Comparativ cu cei cu care comunic, cu cei fãrã probleme care scriu simplu, direct, eu fac o seamã de combinaþii lucrând mult din
Razie la ºoferi în Petroºani
M
arþi - 3 ceasuri rele pentru ºoferii din trafic. Mai multe echipaje ale Poliþiei Rutiere au fãcut verificãri în zona de la intrarea dinspre Defileul Jiului, în Petroºani. Au fost vizaþi toþi cei care au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015 tastaturã. Numai din tastaturã. Da, pot descrie ºi oamenii cu care stau faþã în faþã, dar nu tot timpul. Trebuie sã am o anumitã stare ºi sã fiu compatibil cu energia celui din faþa mea. Sunt o seamã de chestii pe care pot sã le fac” – a spus Deni Acs. De altfel el se conduce dupã zicerea ”Forþa minþii este mai puternicã decât orice” ºi crede.
A
u ales sã nu fie o casã cu doi orbi Lui Deni îi repugnã sã se plângã. Nu ar face aºa ceva pentru nimic în lume, deºi trãieºte la limita de jos a decenþei din punct de vedere material ºi nu-i este deloc uºor. Umorul sãu ºfichiuitor nu reuºeºte sã-i ascundã amãrãciunea. Pentru el cea mai mare problemã, pe care o articulezã, nu este lipsa vederii sau sãrãcia, ci oamenii în care a crezut, dezmãgirea care-l afectezã profund cã aceºtia se schimbã ºi nu în bine. Deni Acs trãieºte într-un apartament împreunã cu tatãl sãu. Au avut, cu puþin timp în urmã, o altã cumpãnã care-i putea destabiliza total. ªi tatãl sãu risca sã rãmânã orb, ºi pentru a nu se întâmpla acest lucru au fãcut un efort supraomenesc ºi s-au îndatorat pentru a se putea opera. Operaþia a reuºit, iar acum duc povara datoriilor din micile pensii – tranzitat zona, într-un control de rutinã. Poliþiºtii de la rutierã au descins în Valea Jiului de la Deva, pentru a verifica autovehiculele aflate în trafic. A fost o acþiune coordonatã de
cea de handicap a lui Deni ºi cea a tatãlui, la care se adaugã plata facturilor. Dar se considerã norocoºi cã nu este o casã cu doi orbi... L-am întrebat insistent despre cum se descurcã ºi mi-a rãspuns în stilul specific unui artist mândru - ocolind rãspunsurile cu haz, cu ziceri celebre sau cu versuri din cântãrile sale, de care râde: ”Stau ºi mã întreb de ce Numãr mereu zilele Deºi atent le-am numãrat Mare lucru n-am aflat...” Ileana FIRÞULESCU
Copii îmbolnãviþi de hepatitã la ºcoalã
N
u mai puþin de 5 copii de la centrul ce aparþine ªcolii Avram Stanca din Petroºani s-au îmbolnãvit de hepatitã. Virusul a fost contactat de la cei care locuiesc în blocurile sociale din Colonia Petroºani ºi toþi vor fi miercuri dimineaþã vaccinaþi pentru cã bolnavii sunt dintre cei care stau cu sãptãmânile la acest centru de la Petroºani. Totul a pornit acum câteva zile, când copiii au început sã se simtã
rãu, unul câte unul. Ei sunt dintre cei care locuiesc în clãdirea anexã a ªcolii Avram Stanca, pentru cã acasã nu au condiþii de trãit, dar au contactat boala de la cei ce vin la centrul de zi ºi locuiesc în blocul social de pe strada Tudor Vladimirescu. Profesorii ºi pedagogii lor spun cã cei 5 sunt internaþi la spitalul de boli infecþioase de la Vulcan ºi ne explicã situaþia. „Avem copilaºi asistaþi la centrul de zi de acolo, care, normal, cã fiind în acelaºi colectiv cu ai noºtri din
Englezã intensiv, la I.G. Duca
Pãrinþii care se gândesc serios la educaþia celor mici solicitã unitãþilor de învãþãmânt introducerea unui numãr cât mai mare de limba englezã ºi nu numai. Astfel, din acest an ºcolar, la ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani vor fi înfiinþate douã clase de intensiv englezã. Aceste activitãþi lingvistice nu vor fi singurele. Se are în vedere introducerea unor ore de balet ºi nu numai. “Atât la învãþãmântul primar cât ºi la cel IPJ Hunedoara – Deva ºi a vizat toate autovehiculele aflate în tranzit pe DN 66 ºi DN 66A. PoliÞiºtii de la rutierã au oprit în trafic aproape toate maºinile de transport în comun, maxi-taxi
fost astfel de probleme. Toþi medicii de familie au fost foarte cooperanþi ºi miercuri doctorul Ionaºcu, care rãspunde de ºcoala noastrã va consulta toþi copiii ºi vor fi imunizaþi”, a mai precizat profesoara Eva Acs Poenar. Numai anul trecut, în blocul social din Colonia
Zi de sãrbãtoare la ºcoala din Aeroport
L
imbile strãine constituie un avantaj major în rândul copiilor.
interior, au fost o sursã de infestare ºi în acest moment avem deja 5 copilaºi internaþi la spitalul de boli infecþioase Vulcan”, a declarat Eva Acs Poenar, director al Cãminului de Copii. Astãzi, DSP va veni la aceastã ºcoalã unde urmeazã sã îi vaccineze pe copii. În plus, cei de la cãmin ºi-au luat toate mãsurile ca sã evite o epidemie. „Acum, când a început ºcoala, am anunþat toþi pãrinþii, le-am pus în vedere sã anunþe medicii de familie sã ºtie cã sunt copilaºi din evidenþa dumnealor care intrã într-un colectiv unde au
gimnazial noi avem o paletã diversificatã de opþionale. Ne dorim ca din aceastã toamnã ca limba germanã sã se studieze la cei mici ºi speram sã ºi reuºim acest lucru. Ne-au fost solicitate de cãtre pãrinþi opþionale care dacã nu le vom putea aºeza în programul copiilor, le vom putea aºeza în programul after school. La acest program în afarã de faptul cã cei mici îºi fac temele au ºi activitãþi recreative ºi aceste activitãþi sunt importante pentru formarea fiecãrui copil. Din toamnã anului nou ºcolar vom avea douã ºi taxiuri, dar ºi autoturisme a cãror stare tehnicã nu pãrea cea mai bunã, ori pãrea suspectã. Razia a durat câteva ore, iar pe DN 66 au fost verificate actele tuturor celor care au fost în trafic pe parcursul dimineþii. Rezultatele raziei vor fi fãcute public la finalul verificãrilor, dupã întocmirea bilnaþului. Diana MITRACHE
clase de intensiv engleza. Am fãcut toate demersurile pentru aceste clase la cererea pãrinþilor care ºi-ar dori cã începând cu clasa a V-a sã se studieze limba lui Shakespeare”, declarã Nicoleta Demeter, directorul ªcolii IG Duca Petroºani. Pentru toate aceste activitãþi este nevoie de cadre didactice, însã existã ºi voluntari care vor preda la aceste ore. Orele de limbã strãinã sunt cele mai cerute de pãrinþi, care vãd astfel un viitor mai bun pentru copiii lor. Monika BACIU
C
adrele didactice ºi elevii de la ºcoala generalã Nr. 7 din cartierul petroºenean Aeroport au serbat ieri împlinirea a 4 decenii de la inaugurarea unitãþii ºcolare.
Cu acest prilej a fost pregãtit ºi un scurt program artistic care a debutat cu prezentarea noului imn al ºcolii. În continuare elevii au prezent o serie de dansuri populare precum ºi un vals al fluturaºilor. Principalul punct aflat pe ordinea de zi a manifestãrii a fost însã inaugurarea noii sãlii de informaticã. Dotatã cu câteva zeci de calculatoare, aceasta a prins viaþã datoritã implicãrii
Petroºani au fost fãcute cel puþin douã dezinsecþii, pentru cã acolo a izbucnit de câteva ori epidemii de hepatitã viralã. Din pãcate, însã, situaþia se repetã ºi acum ºi cei care au de suferit sunt copiii care vin în contact cu cei care locuiesc aici. Diana MITRACHE
unui sponsor ºi a Consiliului Local ºi Primãriei municipiului Petroºani. „Acesta este un moment prin care se demonstreazã cã am intrat într-o societate normalã. Astfel, o mare firmã a reîntors cãtre locuitorii municipiului o parte din încasãrile rezultate din cumpãrãturile fãcute de
cãtre oamenii din localitate. Mã bucur cã a apãrut aceastã salã dotatã cu calculatoare care le creazã condiþii optime de studiu ºi copiilor din acest cartier mãrginaº. Sper ca astfel de acþiuni sã continue ºi pe mai departe”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã cum a precizat directorul unitãþii ºcolare noul laborator de informaticã este, la ora actualã, cel mai modern din Valea Jiului. „Ne putem mândri cu cel mai modern ºi mai dotat laborator dotat învãþãrii lucrului pe calculator din Valea Jiului. Cu atât mai mult cu cât inaugurarea acestuia a avut loc în ziua în care am aniversat 40 de ani de la înfiinþarea unitãþii noastre ºcolare”, a spus Vasile Pop, director ªc. Gen. Nr. 7 Petroºani. Dotarea laboratorului cu aparaturã ºi mobilier a costat circa 200 de milioane de lei vechi. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
E
ste orb de la 13 ani ºi muzica este iubirea vieþii lui. A înfiinþat trupe, a câºtigat premii, a fost invitat la televiziuni naþionale, a compus piese, este un instrumentist de excepþie - la baterie ºi clape, a predat muzicã ºi a modelat talente la Casa Studenþescã... Cu toate acestea, Deni Acs, din Petroºani, a abandonat muzica de doi ani. La 37 de ani, dezamãgirile ºi ”durerea timpurilor” l-au determinat sã nu mai atingã instrumentele, sã nu mai creeze ºi nici mãcar sã cânte... S-a reprofilat pe reparaþii calculatoare, telefonie ºi a pãtruns în marea lume a internetului. Un accident avut la 13 ani l-a lãsat orb. A sperat mereu cã va exista o soluþie, cã va mai vedea, dar în România nu existã nimeni care sã facã faþã unei asemenea provocãri. ”Se poate, dar nici nu mi-am fãcut iluzii pentru cã este vorba de Germania. Am îndepãr-
tat gândul pentru cã e... departe” – spune, râzând ºi resemnat, Deni. Extrem de realist, muzicianul ºtie cã nu va putea niciodatã sã aibã banii necesari. Dupã accident, la 15 ani a activat în trupa ”Corola”, la Clubul din Lonea, alãturi de tineri despre care vorbeºte cu plãcere – Florin
MUZICIANUL ORB
Copândean, Adi Lupa, Dan Stroe ºi, evident, sora lui, Suzi, interpretã ºi textier.
”Eram tineri, rebeli, cu pãrul lung ºi fãceam muzicã cu multã pasiune. La început cântam la baterie, apoi am trecut la clape pânã în 1999, când am trecut la genul dance. Mi-am fãcut propria trupã, ”Noile Mistere”. A fost o perioadã plinã, cu oameni talentaþi. Mariana Juncu a fost o voce bunã, era cunoscutã, premiatã. Este nedrept cã viaþa aproape cã a îngenunchiat-o... Trãieºte în Petroºani. A fost Jasmine, care a evoluat frumos. Acum este în Marea Britanie ºi mã mai viziteazã. A fost ºi anul trecut. A, ºi sã nu-i uit pe Cãtãlin Istudor ºi Natanticu, cei cu care am înfiinþat trupã în 1999, care s-au constituit apoi în trupa Neaþa ºi au luat drumul Bucureºtiului. Au mai fost Cristina Doda, Adi Budai. Da, am predat la Casa Studenþeascã, eu ºi sora mea. Eram vecini de salã cu profesorul Munteanu... În 2008, datoritã unor divergenþe ºi tracasãri, ne mai dispãruserã ºi niºte scule ºi, fireºte, am renunþat. Cât priveºte aprecierea autoritãþilor, singurul care a fãcut-o a fost Carol Schreter, fostul primar al Petroºaniului...” – povesteºte cu greu despre sine, Deni Acs. Datoritã profesorului, care þine steagul sus pe acest tãrâm al punerii în
valoare a tinerelor talente, Eugen Munteanu, Deni Acs ºi prietenii au mai concertat fiind cooptaþi în manifestãri chiar de prof. Muntean, respectiv la Revelioane, la concerte, pentru acþiuni caritabile...
M
uzicianul orb reparã calculatoare, iar pereþii îi vorbesc
De doi ani, Deni s-a reprofilat, a pãtruns într-o lume în care le este greu sã se descurce ºi cei care nu au probleme, sã nu mai vorbin de un orb. Dar cum s-a demonstrat, omul este un izvor nesecat de uimire cu privire la creaþia divinã. Muzicianul este acum pasionat de calculatoare. Reparã calculatoare, învaþã mereu navigând în spaþiul virtual unde poate gãsi ºi ”vedea” ceea ce din spaþiul limitat al casei sale nu ar fi putut-o face niciodatã. ªi-a dezvoltat simþurile în aºa mãsurã încât poate deosebi orice piesã minisculã dintr-un telefon, sau poate descrie exact chipul unui om. Ba mai mult, Deni spune cã ºi pereþii vorbesc de aceea se poate deplasa fãrã
probleme. Este vorba de o percepþie pe principiul ecolocaþiei – o metodã de orientare cu ajutorul ultrasunetelor reflectate de obstacole – pe care Deni a reuºit sã ”adapteze” pentru sine. Cã este posibil o spun zecile de studii de caz ale cercetãtorilor ºi... Deni. ”Cum mã descurc în calculatoare? Pe lângã faptul cã am învãþat, clar este vorba ºi de un har. Sunt norocos în sensul ãsta. Sigur mã folosesc de programe ajutãtoare. Noroc cã strãinii lucreazã pentru noi, cei cu probleme. De exemplu, este vorba de un program care ”îmi citeºte” vorbindu-mi tot ce fac pe calculator în situaþiile când caut, scriu, îmi spune ce fac în acel moment ºi unde mã aflu pe calculator. Comunic cu prieteni, am cont pe Facebook, descarc mult teatru. Da, ascult foarte mult teatru... Comparativ cu cei cu care comunic, cu cei fãrã probleme care scriu simplu, direct, eu fac o seamã de combinaþii lucrând mult din
Razie la ºoferi în Petroºani
M
arþi - 3 ceasuri rele pentru ºoferii din trafic. Mai multe echipaje ale Poliþiei Rutiere au fãcut verificãri în zona de la intrarea dinspre Defileul Jiului, în Petroºani. Au fost vizaþi toþi cei care au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015 tastaturã. Numai din tastaturã. Da, pot descrie ºi oamenii cu care stau faþã în faþã, dar nu tot timpul. Trebuie sã am o anumitã stare ºi sã fiu compatibil cu energia celui din faþa mea. Sunt o seamã de chestii pe care pot sã le fac” – a spus Deni Acs. De altfel el se conduce dupã zicerea ”Forþa minþii este mai puternicã decât orice” ºi crede.
A
u ales sã nu fie o casã cu doi orbi Lui Deni îi repugnã sã se plângã. Nu ar face aºa ceva pentru nimic în lume, deºi trãieºte la limita de jos a decenþei din punct de vedere material ºi nu-i este deloc uºor. Umorul sãu ºfichiuitor nu reuºeºte sã-i ascundã amãrãciunea. Pentru el cea mai mare problemã, pe care o articulezã, nu este lipsa vederii sau sãrãcia, ci oamenii în care a crezut, dezmãgirea care-l afectezã profund cã aceºtia se schimbã ºi nu în bine. Deni Acs trãieºte într-un apartament împreunã cu tatãl sãu. Au avut, cu puþin timp în urmã, o altã cumpãnã care-i putea destabiliza total. ªi tatãl sãu risca sã rãmânã orb, ºi pentru a nu se întâmpla acest lucru au fãcut un efort supraomenesc ºi s-au îndatorat pentru a se putea opera. Operaþia a reuºit, iar acum duc povara datoriilor din micile pensii – tranzitat zona, într-un control de rutinã. Poliþiºtii de la rutierã au descins în Valea Jiului de la Deva, pentru a verifica autovehiculele aflate în trafic. A fost o acþiune coordonatã de
cea de handicap a lui Deni ºi cea a tatãlui, la care se adaugã plata facturilor. Dar se considerã norocoºi cã nu este o casã cu doi orbi... L-am întrebat insistent despre cum se descurcã ºi mi-a rãspuns în stilul specific unui artist mândru - ocolind rãspunsurile cu haz, cu ziceri celebre sau cu versuri din cântãrile sale, de care râde: ”Stau ºi mã întreb de ce Numãr mereu zilele Deºi atent le-am numãrat Mare lucru n-am aflat...” Ileana FIRÞULESCU
Copii îmbolnãviþi de hepatitã la ºcoalã
N
u mai puþin de 5 copii de la centrul ce aparþine ªcolii Avram Stanca din Petroºani s-au îmbolnãvit de hepatitã. Virusul a fost contactat de la cei care locuiesc în blocurile sociale din Colonia Petroºani ºi toþi vor fi miercuri dimineaþã vaccinaþi pentru cã bolnavii sunt dintre cei care stau cu sãptãmânile la acest centru de la Petroºani. Totul a pornit acum câteva zile, când copiii au început sã se simtã
rãu, unul câte unul. Ei sunt dintre cei care locuiesc în clãdirea anexã a ªcolii Avram Stanca, pentru cã acasã nu au condiþii de trãit, dar au contactat boala de la cei ce vin la centrul de zi ºi locuiesc în blocul social de pe strada Tudor Vladimirescu. Profesorii ºi pedagogii lor spun cã cei 5 sunt internaþi la spitalul de boli infecþioase de la Vulcan ºi ne explicã situaþia. „Avem copilaºi asistaþi la centrul de zi de acolo, care, normal, cã fiind în acelaºi colectiv cu ai noºtri din
Englezã intensiv, la I.G. Duca
Pãrinþii care se gândesc serios la educaþia celor mici solicitã unitãþilor de învãþãmânt introducerea unui numãr cât mai mare de limba englezã ºi nu numai. Astfel, din acest an ºcolar, la ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani vor fi înfiinþate douã clase de intensiv englezã. Aceste activitãþi lingvistice nu vor fi singurele. Se are în vedere introducerea unor ore de balet ºi nu numai. “Atât la învãþãmântul primar cât ºi la cel IPJ Hunedoara – Deva ºi a vizat toate autovehiculele aflate în tranzit pe DN 66 ºi DN 66A. PoliÞiºtii de la rutierã au oprit în trafic aproape toate maºinile de transport în comun, maxi-taxi
fost astfel de probleme. Toþi medicii de familie au fost foarte cooperanþi ºi miercuri doctorul Ionaºcu, care rãspunde de ºcoala noastrã va consulta toþi copiii ºi vor fi imunizaþi”, a mai precizat profesoara Eva Acs Poenar. Numai anul trecut, în blocul social din Colonia
Zi de sãrbãtoare la ºcoala din Aeroport
L
imbile strãine constituie un avantaj major în rândul copiilor.
interior, au fost o sursã de infestare ºi în acest moment avem deja 5 copilaºi internaþi la spitalul de boli infecþioase Vulcan”, a declarat Eva Acs Poenar, director al Cãminului de Copii. Astãzi, DSP va veni la aceastã ºcoalã unde urmeazã sã îi vaccineze pe copii. În plus, cei de la cãmin ºi-au luat toate mãsurile ca sã evite o epidemie. „Acum, când a început ºcoala, am anunþat toþi pãrinþii, le-am pus în vedere sã anunþe medicii de familie sã ºtie cã sunt copilaºi din evidenþa dumnealor care intrã într-un colectiv unde au
gimnazial noi avem o paletã diversificatã de opþionale. Ne dorim ca din aceastã toamnã ca limba germanã sã se studieze la cei mici ºi speram sã ºi reuºim acest lucru. Ne-au fost solicitate de cãtre pãrinþi opþionale care dacã nu le vom putea aºeza în programul copiilor, le vom putea aºeza în programul after school. La acest program în afarã de faptul cã cei mici îºi fac temele au ºi activitãþi recreative ºi aceste activitãþi sunt importante pentru formarea fiecãrui copil. Din toamnã anului nou ºcolar vom avea douã ºi taxiuri, dar ºi autoturisme a cãror stare tehnicã nu pãrea cea mai bunã, ori pãrea suspectã. Razia a durat câteva ore, iar pe DN 66 au fost verificate actele tuturor celor care au fost în trafic pe parcursul dimineþii. Rezultatele raziei vor fi fãcute public la finalul verificãrilor, dupã întocmirea bilnaþului. Diana MITRACHE
clase de intensiv engleza. Am fãcut toate demersurile pentru aceste clase la cererea pãrinþilor care ºi-ar dori cã începând cu clasa a V-a sã se studieze limba lui Shakespeare”, declarã Nicoleta Demeter, directorul ªcolii IG Duca Petroºani. Pentru toate aceste activitãþi este nevoie de cadre didactice, însã existã ºi voluntari care vor preda la aceste ore. Orele de limbã strãinã sunt cele mai cerute de pãrinþi, care vãd astfel un viitor mai bun pentru copiii lor. Monika BACIU
C
adrele didactice ºi elevii de la ºcoala generalã Nr. 7 din cartierul petroºenean Aeroport au serbat ieri împlinirea a 4 decenii de la inaugurarea unitãþii ºcolare.
Cu acest prilej a fost pregãtit ºi un scurt program artistic care a debutat cu prezentarea noului imn al ºcolii. În continuare elevii au prezent o serie de dansuri populare precum ºi un vals al fluturaºilor. Principalul punct aflat pe ordinea de zi a manifestãrii a fost însã inaugurarea noii sãlii de informaticã. Dotatã cu câteva zeci de calculatoare, aceasta a prins viaþã datoritã implicãrii
Petroºani au fost fãcute cel puþin douã dezinsecþii, pentru cã acolo a izbucnit de câteva ori epidemii de hepatitã viralã. Din pãcate, însã, situaþia se repetã ºi acum ºi cei care au de suferit sunt copiii care vin în contact cu cei care locuiesc aici. Diana MITRACHE
unui sponsor ºi a Consiliului Local ºi Primãriei municipiului Petroºani. „Acesta este un moment prin care se demonstreazã cã am intrat într-o societate normalã. Astfel, o mare firmã a reîntors cãtre locuitorii municipiului o parte din încasãrile rezultate din cumpãrãturile fãcute de
cãtre oamenii din localitate. Mã bucur cã a apãrut aceastã salã dotatã cu calculatoare care le creazã condiþii optime de studiu ºi copiilor din acest cartier mãrginaº. Sper ca astfel de acþiuni sã continue ºi pe mai departe”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã cum a precizat directorul unitãþii ºcolare noul laborator de informaticã este, la ora actualã, cel mai modern din Valea Jiului. „Ne putem mândri cu cel mai modern ºi mai dotat laborator dotat învãþãrii lucrului pe calculator din Valea Jiului. Cu atât mai mult cu cât inaugurarea acestuia a avut loc în ziua în care am aniversat 40 de ani de la înfiinþarea unitãþii noastre ºcolare”, a spus Vasile Pop, director ªc. Gen. Nr. 7 Petroºani. Dotarea laboratorului cu aparaturã ºi mobilier a costat circa 200 de milioane de lei vechi. Mir cea NISTOR
6 Actualitate 12 kilometri de pârtii în Valea Jiului
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015
Autoritatea Naþionalã pentru Turism a omologat pârtiile existente din Straja
T
rei pârtii de schi omologate în Straja. Autoritatea Naþionalã pentru Turism a omologat trei pârtii din staþiunea montanã Strajã, pârtii care existau ºi pânã acum. Este vorba de pârtia de schi Straja din vârful Straja care are o lungime de 1100 de metri ºi este consideratã a avea o dificultate medie. O altã pârtie de schi omologatã este cea de pe ªaua Mutu, cu o lungime de 1000 de metri ºi fiind recomandatã doar pentru schiorii avansaþi. Pârtia Telegondolã în lungime de peste 2 kilometri a fost ºi ea omologatã de Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Conform listei de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism, în Petroºani sunt omologate 5 pârtii de schi. Este vorba de pârtia Poiana, care are 425 de metri aceasta fiind
consideratã dificilã, pârtia Telescaun 320 de metri având un grad de dificultate mediu. Urmeazã pârtiile consacrate din masivul Parâng. Pârtia A are 320 de metri aceasta fiind pentru începãtori, pentru cã este încadratã la grad de dificultate uºor, pârtia B 1200 de metri ºi pârtia C 250 de metri, cele douã fiind dificile, adicã pentru experimentaþi. Aceste pârtii sunt în administrarea SC Piatra SA. Societatea comercialã Piatra înfiinþatã în anul 2008 cu scopul de a construi o telegondolã în Parâng, dar ºi de a dezvolta domeniul schiabil din zonã, are în
Boxe închiriate pe 5 ani
V
om avea mereu producãtori de carne, de miere sau alte produse autohtone în piaþa de la Petroºani. Administratorii pieþei au gândit un plan de eficientizare a activitãþii, au invitat producãtorii în interiorul halei ºi le vor concesiona boxele dotate ºi utilate corespunzãtor. Ca sã nu mai aibã pierderi lunar ºi sã eficientizeze activitatea, care ieºea în pierdere, administraþia Pieþei Centrale de la Petroºani a decis sã concesioneze boxele celor care pânã acum le închiriau. Toate pãrþile ies în câºtig, mai ales cã suma stabilitã lunar este aproape similarã cu cea plãtitã pânã acum pe chirie, doar cã existã posibilitatea ca chiriaºii sã deschidã doar când voiau ei. Aºa vor fi cointeresaþi sã vinã zilnic. „Noi vrem sã aducem un plus
declarativ, iar reprezentanþii AGA spuneau, nici mai mult nici mai puþin, ca cã ºi-au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În plus, SC Piatra SÃ ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupã implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administratorul firmei, în regim full – time. În Masivul Parâng mai este o pârtie administratã de S.C.Omb Montana 2004, aceasta fiind denumitã pârtia
sfârºit un administrator care sã rãspundã de patrimoniul firmei. În 2008, consilierii locali din Petroºani aprobau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale, care sã funcþioneze în subordinea administraþiei publice locale ºi sã se ocupe de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Câteva luni mai târziu, reprezentanþii Adunãrii Generale a Acþionarilor au numit ºi un administrator al societãþii, aceasta fiind Monica Ciurea, iar mai apoi, în regim part – time, a fost angajat ºi un contabil. ocietatea Firma pleca la drum Naþionalã de cu proiecte îndrãzneþe, Închideri Mine cel puþin la nivel
pieþei, prin faptul cã vom concesiona prin închiriere, pe o perioadã de 5 ani de zile, cu drept de prelungire pe alþi 5 ani, un numãr de 19 boxe, situate la parterul halei din piaþa centralã. Am ales aceastã variantã, deoarece, foarte multe boxe nefiind solicitate expres pentru vânzãrile de lapte sau carne, atunci cele rãmase libere, încercãm sã le închiriem altor firme sau persoane fizice autorizate”, a spus Sorin Creþu, administrator în Piaþa Petroºani. Conducerea pieþei spune cã are posibilitatea sã le concesioneze spaþii celor ce vând miere, mãsline, ulei de mãsline ºi carne, produse din carne, ori lactate, ciuperci ºi conserve. Concesionarea va fi pe 5 ani, cu o taxã lunarã de 450 de lei, iar pânã acum cei care închiriau boxele plãteau doar când deschideau, o taxã de 22 de lei pe zi. În plus, dupã concesionare, comercianþii îºi vor achita ºi utilitãþile. Diana MITRACHE
Europarâng care are o lungime de 350 de metri, fiind încadratã la categoria celor dificile. În masivul Parâng se poate schia pe pârtii în lungime totalã de 2865 metri. În prezent, în Parâng se deruleazã proiectul Schi în România. Proiectul domeniului schiabil din Masivul Parâng are o valoare de aproape 68 de milioane de euro ºi prevede construirea unei telegondole cu care turiºtii vor ajunge din Petroºani în staþiunea Parâng. În staþiune vor fi amenajate mai multe pârtii de schi care vor însuma o lungime de 30 de kilometri. Pentru schiori vor fi pregãtite încã cinci instalaþii de teleschi, dar ºi facilitãþi pentru petrecerea timpului liber.
O
pârtie în cea mai nouã staþiune din Valea Jiului
Staþiunea Montanã din Pasul Vâlcan a luat fiinþã de puþin timp. Mai
7 milioane, datoriile SNÎMVJ cãtre furnizori
S
Valea Jiului are datorii de ordinul milioanelor cãtre furnizori din cauza facturilor neachitate de cãtre Complexul Energetic Hunedoara.
“Suntem trecuþi deja cu furnizorii cu data de scadenta cu aproximativ 7 milioane de lei. Relaþiile noastre din anii trecuþi ne-au ajutat cu marii furnizori sã ne accepte plata eºalonatã a datoriilor pânã la apariþia ajutorului de
exact, de turism se vorbeºte în zonã din momentul în care a fost pusã în funcþiune telegondola. Aici însã este doar o pârtie în lungime de 395 de metri, pârtie administratã de Emil Pãrãu. El este primul care a pus bazele pârtiilor din staþiunea montanã Pasul Vâlcan, o staþiune turisticã controversatã la nivel naþional. În Strajã, proiectul vizeazã unirea staþiunii cu Pasul Vâlcan. În judeþul Hunedoara mai este o pârtie omologatã. Cea din Masivul Retezat, ºi anume pârtia Râuºor de 780 de metri lungime, administratã de SC Gardora Travel Srl. Astfel, judeþul Hunedoara are doar 8004 de metri de pârtii, în timp ce în judeþul Prahova, renumitele pârtii de schii însumeazã peste 24 de kilometri. În Prahova sunt omologate în total 24998 de metri de pârtii de schii. Monika BACIU stat ºi atunci sã ne onorãm datoria cãtre aceºti furnizori”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Pe rolul Tribunalului Hunedoara societatea are mai multe procese. Fie cã furnizorii sunt cei care solicitã plata facturilor, fie societatea cere de la Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 06.03.2015, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (Minele: Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2014. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontarea gratuitãþilor. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015
ªefa DGASPC Hunedoara, ridicatã de DNA
D
irectorul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului (DGASPC) Hunedoara, Monica Georgescu, este suspectatã de fapte de corupþie. Procurorii DNA au descins ieri atât la biroul acesteia din cadrul insituþiei cât ºi la CJ Hunedoara. Monica Georgescu a fost ridicatã de procurori ºi dusã la DNA Alba pentru audieri. Procurorii DNA au descins la mai multe instituþii printre care CJ Hunedoara dar ºi la DGASPC
Hunedoara, unde au sigilat, la prima orã, biroul directorului general. Procurorii DNA au efectuat ºapte
percheziþii în judeþ, într-un dosar care ar viza fraude privind organizarea concursu-
Sechestru pe blocul de lux al afaceristului Alin Simota
B
locul lui Alin Simota nu poate fi scos la vânzare, asta deºi pânã acum lichidatorul judiciar al societãþii Simar a organizat mai multe licitaþii. Situaþia s-a schimbat, însã, pentru cã magistraþii de la Petroºani au decis instituirea sechestrului asigurãtor pe imobil. Blocul din Petroºani deþintut de societatea Simar este sechestrat în contul prejudiciului calculat în dosarul de evaziune fiscalã. Odatã cu consamnarea la închisoare, judecãtorii de la Petroºani au admis ºi acþiunea civilã formulatã în dosar de Ministerul Finanþelor Publice prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã- Direcþia Generalã Regionalã a Finanþelor Publice Timiºoara, Administraþia Judeþeanã A Finanþelor Publice Hunedoara. Astfel, Simota a fost obligat, în solidar cu partea responsabilã civilmente SC SIMAR SRL Petroºani prin lichidator judiciar Insolvent Consult SPRL, la plata sumei de 412458,50 lei, la care se adaugã obligaþiile fiscale accesorii, calculate de la data scadenþei pânã la data plãþii efective a prejudiciului. ªi pentrua fi siguri cã pot recupera sumele respective, magistraþii au mai decis sã menþinã mãsura asiguratorie a sechestrului asupra blocului de locuinþe deºinut de Simar. Acelaºi imobil considerat cel mai valoros bun din patrimoniul firmei aflatã în lichidare prin vânzarea cãruia se spera cã
se va putea recupera o bunã parte din debitele societãþii. Simar are datorii faþã de creditori, faþã de bugetul local al municipiului Petroºani, dar ºi faþã de instituþia bancarã ce a acordat creditul pentru construcþia lui.
B
locul de lux a rãmas nefinalizat
Ansamblul de locuinþe a fost amenajat pe o fundaþie sãpatã încã din 1989 ºi pe care administraþia publicã din Petroºani i-a concesionat-o omului de afaceri pe o perioadã de 49 de ani contra sumei de 3 USD/mp/an. Iar pentru construcþia imobilului, Alin Simota a contractat un credit bancar. Calculele iniþiale erau profitabile, mai ales cã apartamentele urmau sã aibã finisaje de lux ºi au fost scoase la vânzare la preþuri cuprinse între 35.000 ºi 50.000 de euro. Numai cã nici un apartament nu a fost vândut, preþul fiind considerat prea mare, iar imobilul nu a mai fost finalizat. În plus, nici ratele creditului nu au mai fost achitate, aºa cã banca a decis sã execute silit firma prin care omul de afaceri a contractat creditul, în contul datoriei. Blocul de locuinþe are subsol, parter, douã etaje ºi mansardã, adicã în total 28 de apartamente, 19 garaje ºi 16 boxe. Car men COSMAN-PREDA
Judeþean Hunedoara. Monica Georgescu a exercitat, cu caracter temporar, funcþia de director general al DGASPC Hunedoara din 1 ianuarie 2014. În 17 iulie 2014, a fost organizat un concurs pentru ocuparea acestei funcþii, concurs câºtigat de Georgescu. Pe de altã parte, unul dintre birourile sigilate, unde au avut loc percheziþii, este ºi cel al secretarului general al Consiliului Judeþean, Dan Daniel.
lui pentru postul de director al unei instituþii din subordinea CJ Hunedoara. Potrivit unor surse, Monica Georgescu este vizatã în acest dosar, în care anchetatorii suspecteazã fraude privind organizarea concursului în urma cãruia aceasta a câºtigat postul de director al DGASPC, instituþie aflatã în subordinea Consiliului
Propunerile cetãþenilor, incluse în proiectul de buget
P
rimãria Vulcan a organizat o ºedinþã cu locuitorii municipiului pe baza bugetului de venituri ºi cheltuieli ce urmeazã a fi suspus aprobãrii aleºilor locali. Amendamentele aduse de locuitorii Vulcanului care au luat parte la ºedinþã, vor fi cuprinse în proiectul bugetului ce va fi supus spre aprobare în data de 16 februarie a.c. „În acest sens astãzi (n.r. ieri) s-a derulat aceastã întâlnire cu cetãþenii municipiului care au participat la prezentarea informaþi-
ilor despre buget, fãcutã de primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile”, spun reprezentanþii municipalitãþii Vulcan. Pentru 2015, administaþia localã are prevãzut un buget mai mare faþã de cel avut în 2014, astfel cã o serie de investiþii începute anul trecut au finanþarea necesarã
0735.183175
De asemenea, sunt percheziþionate ºi biroul Juridic ºi cel al Corpului de Control. Vicepreºedintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor, care este preºedinte interimar al instituþiei, a confirmat cã procurorii DNA au descins la sediul Consiliului Judeþean, afirmând cã au fost sigilate mai multe birouri, iar personalul nu a fost lãsat sã intre acolo. Maximilian GÂNJU pentru a fi finalizate. Printre aceste investiþii este ºi cea din cartierul Cocoºvar, aici fiind reabilitate drumurile ºi trotuarele. De asemenea vor fi efectuate investiþii la unitãþile de învãþãmânt, însã cele mai multe fonduri vor fi direcþionate spre reabilitarea infrastructurii localitãþii, respectiv spre drumuri ºi trotuare. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015
Henþ cu mâna
CU VORBELE LA EI!?
M
oderatorii ºi arbitri sunt ca fraþii. În mod normal ºi unii ºi ceilalþi ar trebui sã fie în plan secund. Dar de câte ori nu se vede cea mai mare plãcere la un moderator sã fie el vedetã ºi nu interlocutorul, ori ca un arbitru sã se dea în stambã, fotbaliºtii fiind puºi la colþ?
Handbal
DOAR LOCUL 1! Echipa de junioare III (gr. 2000-2001) a C.S.S. Petroºani, pregãtitã de Edith Mileti ºi Daniel Brânzãu se antreneazã
serios în vederea participãrii la C.N. turneul nr. 4 de la Rm. Vâlcea, din 19-21 februarie a.c.
E uºor sã fii pus pe un scaun inert ºi sã ai limba închisã, care nu ajutã la nimic. Un peisaj mort, din care nu poate câºtiga nimeni, nefiind nimeni promovat, nici omul, nici meseria pe care o fac, având doar o disperatã nevoie de imagine. Existã oameni care n-au
nimic de spus, se încovoaie, merg pe blat, crezând cã astfel îºi creeazã o personalitate. Sau mai rãu, le-o „trag” din vârful unui pix imaginar celor cu mai mult bun simþ decât ei, paraºutaþii unei conjuncturi fericite, care i-au adus în postura de inchizitori, fãrã niciun
fel de recomandare valoricã. Ritualul lor este izvorât dintr-o frustrare care vrea sã pãcãleascã un auditoriu neavizat. Toate angoasele, toate nereuºitele vieþii, devin „victorii olimpice” cu un microfoc în faþã ºi cu niºte lumini în cap. Cadrul pe ei, cã vorbele sunt la alþii.
Fotbal. Pregãtiri.
CETATE RÃCHITOVA, LA SALÃ
Un lot de 16 jucãtoare, care doreºte sã-ºi menþinã primul loc ºi dupã acest turneu de la Rm. Vâlcea, fiindu-i necesarã o victorie!
Popice
UN FEBRUARIE PLIN
ampioanã de toamnã a Seriei 1, Liga a V-a Hunedoara, Cetate Rãchitova, s-a reunit recent, începând pregãtirile în vederea startului returului.
C
omogen, am certitudinea cã vom fi campionii Seriei 1. Avem în vedere aducerea câtorva jucãtori, dar deocamdatã nu dãm nume, pânã la rezolvarea actelor de transfer” a precizat primarul Eugen Bãiconi, preºedintele A.S. Cetate Rãchitova.
S-a reunit un lot de 18 jucãtori, care o datã pe sãptãmânã, în ziua de vineri, face o pregãtire de douã ore la o salã de sport din Haþeg. Din echipã nu mai face parte Tãnãºiloni, plecat la Universitatea Petroºani. „Obiectivul nostru este pãstrarea locului 1 din tur. Avem un lot
Mãgura Pui în stand by
Cristi Creciunesc, Dan Belei, se pregãtesc cu Retezatul Haþeg, dar încã nu avem nimic oficial. Eu sper cã vom avea forþa necesarã sã revenim în retur, pentru câºtigarea locului 1” a spus antrenorul Ovidiu Ciolea.
naivitatea echipei. Eu sper cã ne vom redresa din tur, vom juca altceva. N-aº vrea sã închei aceastã discuþie fãrã a-mi exprima regretul pentru Jiul Petroºani care a ajuns într-o situaþie deplorabilã. Chiar aºa, sã nu gãseascã nimeni o soluþie?” a declarat antrenorul Marcu Buzduga de la Baru, fost jucãtor al Jiului în campionatul 19841985. „Nu pot sã cred cã s-a ajuns aici. Am jucat la Jiul sub bagheta lui Gigi Mulþescu, un adevãrat profesionist. Am jucat ani de zile în Divizia „B”, la A.S. Paroºeni Vulcan. Era un interes
Ocupanta locului 2 din Seria 1, Mãgura Pui, antrenatã de Ovidiu Ciolea, va începe antrenamentele începând cu sãptãmâna viitoare. „Ne vom întruni în ultima parte a lunii februarie. Despre lot, ce sã vã spun? ªtiu cã Daniel ºi
MARCU BUZDUGA
Streiul Baru mai aºteaptã...
Cei 32 de popicari juniori ai Inter-ului petrilean – U.14, U.18, U.23 – se pregãtesc intens la sala din oraº, urmând a lua parte la turneul nr. 5 de la Hunedoara (14 februarie a.c.) cu echipele U.18 ºi U.23, în cadrul Campionatului Naþional. Pe 21 februarie, la Petrila va avea loc etapa a 4-a în Cupa României, iar pe 28 februarie, a 6-a etapã la seniori, în Campionatul Naþional, C.F.R. Cluj-Inter Petrila.
„Nu ne grãbim, campionatul Ligii a V-a începe abia la începutul lunii aprilie. Ne vom întruni la începutul lui martie, sã vedem unde ne vom antrena. Ocupãm locul 7, undeva pe la coadã, dar o mare vinã o au ºi arbitri care ne-au furat cel puþin 9 puncte, e drept, ºi pe
major pentru fotbal, erau cheltuieli mari. Acum ne bucurãm sã avem mãcar echipe la nivelul Ligii a IV-a sau a V-a ºi nici mãcar aºa nu se gãseºte interes. De neînþeles atitudinea autoritãþilor ºi a oamenilor potenþi financiar, care au lãsat de izbeliºte fotbalul din Petroºani” a conchis Marcu Buzduga.
Paginã realizatã de Genu TUÞU