CVJ NR. 794, MARTI 10 FEBRUARIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 794

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Februarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

SURSE: Jujan ºi Blaj ar putea conduce CEH

A

lexandru Blaj ºi Constantin Jujan sunt doi dintre cei care din aceastã sãptãmânã ar putea conduce CEH. Blaj deja a fost numit în Consiliul de Administraþie, iar ºtirea nu a fost deocamdatã confirmatã de responsabilii Complexului, dar se aºteaptã debarcarea echipei lui Aurel Niculescu.

Potrivit unor surse din interiorul Complexului Energetic Hunedoara, Jujan ºi Baj, sau amândoi, vor conduce Complexul în cel mai scurt timp. Asta, dupã ce sindicaliºtii au cerut demiterea lui Nicolae Drãgoi ºi a lui Aurel Niculescu, însã, deocamdatã nu a fost confirmatã schimbarea echipei. Cert este, pânã în acest moment, cã Alexandru Blaj a intrat în echipa Consiliului de Administraþie. El a mai condus Regia Autonomã a Huilei, dupã ce Revoluþia l-a prins în fruntea minei Lupeni. A fost mai apoi director al Spitalului din Vulcan ºi acum, prin firma sã, intermedia relaþia dintre Societatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi primãriile din Valea Jiului.

Constantin Jujan este cel ce a fost debarcat de actuala conducere a CEH, înainte de scindarea în mine viabile ºi neviabile, iar de atunci a fost directorul minei Petrila. Dacã se va adeveri, schimbarea ar trebui sã fie operatã în cel mai scurt timp.

Diana MITRACHE

În CEH nu trebuie sã îºi gãseascã locul cei care fac rotisoare sau cuþite

P

limbãtorii de hârtii, constructorii de filigorii sunt parte din personalul care nu are ce sã caute în structura CEH. Potrivit sindicaliºtilor în cadrul Complexului Energetic Hunedoara trebuie gândit un plan care sã îi excludã pe angajaþii aserviþi politic. >>> PAGINILE 4-5

Ordinul prefectului privind încetarea înainte de termen a mandatului lui Moloþ, atacat în instanþã

M

ircea Ioan Moloþ a contestat Ordinul Prefectului de Hunedoara privind încetarea mandatului înainte de termen.

Dosarul se va judeca în instasnþa de contencios administrativ.

Mircea Ioan Moloþ rãmâne, deocamdatã, preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, e drept, suspendat ca urmare a mãsurii arestului la domiciliu dispusã în dosarul ce vizeazã posibile

fapte de corupþe, instrumentat de DNA. Moloþ a contestat, prin avocaþii sãi, ordinul prefectului de Hunedoara privind încetarea mandatuluui înainte de termen, la instanþa de contencios administrativ ºi

fiscal. Ca atare, spun reprezentanþii Prefecturii Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ rãmâne preºedinte suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi se vor judeca în contencios administrativ pe aceastã

nouã speþã.

La finele lunii ianuarie, Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis ordinul privind constatarea încetãrii mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, a Preºedintelui Consiliului judeþean Hunedoara.

Ordinul Prefectului de Hunedoara a venit ca urmare a deciziei definitive a instanþei de judecatã privind starea de incompatibilitate a lui Mircea Ioan Moloþ, constatatã de Agenþia Naþionalã de Integritate,

conform prevederilor legale.

Conform actului amintit “se constatã încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, exercitat de domnul Moloþ Ioan Mircea, ca urmare a încãlcãrii regimului juridic al incompatibilitãþilor, constatat de Agenþia Naþionalã de Integritate prin Raportul de evaluare nr. 27000/G/II/ 21.05.2012, rãmas definitiv ca urmare a Deciziei nr. 133 din 21.01.2015 pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Bucureºti”.

Car men COSMAN-PREDA

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

CJ Hunedoara merge mai departe ºi fãrã Moloþ

S

tructura de conducere a Consiliului Judeþean Hunedoara a suferit în ultima perioadã mai multe modificãri. Dupã arestarea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, atribuþiile de conducere a instituþiei i-au revenit vicepreºedintelui Dorin Gligor care a precizat cã “viaþa merge mai departe” ºi fãrã Moloþ.

Pânã una alta, consilierii judeþeni urmeazã a aproba, sãptãmâna aceasta, bugetul pe anul 2015.

“A fost o situaþie ineditã, la sfârºitul anului

trecut, dupã care ne-am reaºezat ºi lucrurile au intrat în normalitate. Acum pregãtim bugetul pe anul acesta. Hunedoara este un judeþ cu multe probleme ºi, din pãcate, legea administrativã a rãmas în urma necesarului de dezvoltare a unui judeþ. Prioritãþile pentru acest an sunt legate de întreþinerea drumurilor judeþene, susþinerea actului de sãnãtate, eficientizarea serviciilor publice din subordinea noastrã sau închiderea gropilor de gunoi neecologice”, a declarat Dorin Gligor, preºedinte interimar Consiliul Judeþean Hunedoara.

Mir cea NISTOR

“Linia verde” sub semnul întrebãrii iitorul reþelei de troleibuz ce ar urma sã uneascã V “ecologic” localitãþile din Valea Jiului se aflã sub un mare semn al întrebãrii.

Asta, dupã ce actualul “ºef” al Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat cã nu trebuie fãcute investiþii nerealiste.

“Din ultimele discuþii avute cu primarii din Valea Jiului s-a desprins ideea cã nu trebuie sã facem investiþii doar de dragul de a face investiþii. Cu toþii ne dorim sã legãm localitãþile din Valea Jiului cu o astfel de

Presa hunedoreanã a primit prea mult

A

ctualul preºedinte interimar al Consiliului Judeþean Hunedoara, Dorin Gligor, considerã cã presa hunedoreanã a primit prea mulþi bani pentru publicitate. În plus, acesta a declarat cã respectivii lei (vreo 10 miliarde vechi/an) puteau fi

CJH se asociazã cu Primãria Petroºani pentru reabilitarea centurii

C

onsiliul Judeþean Hunedoara s-ar putea asocia cu Primãria Petroºani în vederea reabilitãrii ºoselei de centurã.

ªoseaua de centurã a municipiului Petroºani aratã ca dupã bombardamente, iar autoritãþile locale nu pot

linie de transport în comun dar, din pãcate, este nevoie de un puternic sprijin guvernamental. Vom purta, totuºi, discuþii ºi pe viitor pentru cã ne dorim sã mergem înainte cu acest proiect referitor la crearea unei infrastructuri de troleibuz sau trenuleþ sau sub ce formã ar putea fi realizatã”, a spus Dorin Gligor.

Mir cea NISTOR

reabilita acest tronson aºa cum ar trebui. Drumul este în administrarea Drumurilor Naþionale, care nu au un proiect de reabilitare în acest sens. Tocmai de aceea, municipalitatea de la Petroºani ar putea primi ajutorul Consiliului Judeþean Hunedoara.

“Un obiectiv este sã ne asociem ºi sã modernizãm centura Petroºaniului pentru cã chioar dacã nu e un drum judeþean, e un drum intens circulat de hunedoreni ºi starea lui e inacceptabilã”, a declarat Dorin Gligor, vicepreºedintele CJH. Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine din cadrul Guvernului României anunþã cã, în nici un caz sectorul de drum menþionat nu va intra în programul amplu de reabilitare care vizeazã DN66.

Monika BACIU

utilizaþi mult mai bine pentru unele proiecte de dezvoltare a judeþului.

“Mi se pare anormal ca un consiliu judeþean sã aibã un buget alocat publicitãþii în presã de peste 10 miliarde de lei vechi, în fiecare an. Eu consider cã banilor acestora li se putea da o cu totul altã destinaþie, în ceea ce înseamnã necesarul de

Blocarea roþilor, a ridicat gradul de civilizaþie în Straja

H

aosul din Straja a luat sfârºit odatã cu implementarea sistemului de blocare a roþilor.

dezvoltare al unui judeþ”, a declarat Dorin Gligor.

Prin urmare, la adoptarea bugetului pe anul în curs, se pare cã reprezentanþii miniparlamentului hunedorean vor vota o sumã mult mai “mãruntã” destinatã a lua drumul publicitãþii prin presã.

Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

În ºedinþa consiliului local din luna ianuarie, legistativul lupenean a aprobat blocarea roþilor autoturismelor care erau parcate neregulamentar. Dacã sãptãmâna trecutã mulþi dintre turiºti au ignorat aceste prevederi ºi s-au trezit cu roþile blocate, în acest weekend situaþia a fost total diferitã. Aglomeraþia din Straja a dispãrut pentru cã bizonii de trafic nu au mai avut acces în staþiune dacã locurile de parcare au fost ocupate.

Deblocarea roþilor autovehiculelor se face contra sumei de 400 de lei (Monika BACIU)

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

Problemele medicale ºi lipsa avocatului au amânat procesul dintre Avram ºi Vochiþoiu

A

vram cautã avocat în procesul cu Vochiþoiu. Pe rolul instanþei de la Petroºani a avut loc primul termen de judecatã dintre Haralambie Vochiþoiu ºi directorul ApaServ Valea Jiului, Costel Avram.

La termenul de sãptãmâna trecutã, s-a cerut o amânare, astfel ca managerul de la ape sã îºi angajeze un avocat. “Încuviinþeazã cererea de amânare formulatã de pârât.

Acordã un nou termen

de judecatã la data de 19.03.2015, termen pânã la care pârâtul urmeazã sã îºi angajeze avocat.

Reclamantul ºi pârâtul au termen în cunoºtinþã potrivit art.

229 cod proc. civilã.

Pune în vedere pârâtu-

E mare foamea

A

intrat cu sacul gol ºi a ieºit încãrcat cu bunãtãþi. Este isprava unui localnic din Petroºani, surprins, la finele sãptãmânii trecute, în piaþa Dacia, dupã ce a spart hala, iar acum e cãutat de poliþie.

Riscã sã facã puºcãrie, pentru cã a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce îºi lua merindele, în miez de noapte.

Imaginile de pe camerele de supraveghere ale pieþei aratã cum tânãrul sparge o parte a halei, intrã ºi începe plimbarea cu sacul gol. Doar cã iese cu el plin ºi îºi alege marfa fãrã bani, la adãpostul întunericului.

Camerele pieþei au surprins totul, iar acum, acesta este cãutat de poliþie, dar va trebui sã rãspundã ºi pentru paguba creatã. „A pãtruns prin efracþie în hala de la

Dacia, un individ, iar paguba se ridicã undeva la 600-800 de lei, pentru cã a tãiat un perete din policarbonat ºi a intrat în halã.

De aici a sustras produse agroalimentare, cât ºi bani ºi ce mai aveau comercianþii pe acolo, în principal bunuri din halã”, a spus Sorin Creþu, administratorul pieþelor din Petroºani.

Descoperirea a fost fãcutã de precupeþii

lui sã depunã la dosar acte medicale cu care sã justifice cererea de amânare a cauzei la acest termen de judecatã”, se aratã în soluþia pe scurt a instanþei.

Senatorul Haralambie Vochiþoiu care au gãsit gaura în panou ºi aºa s-a constatat cã le lipsesc bani ºi alimente.

Mai mult, dupã ce au vizionat imaginile de pe camerele de supraveghere, cei din piaþã par sã îl fi recunoscut pe individ.

Se pare cã acesta ar fi vândut câteva zile în aceastã halã ºi ºtia bine ce þin comercianþii în interior. Poliþia, însã, este pe urmele lui.

Diana MITRACHE

l-a acþionat în instanþã pe directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã.

Costel Avram, este judecat pentru „acþiune în rãspundere delictualã”, la plângerea formulatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu. Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a prejudiciat imaginea atunci când l-a acuzat cã furã apã.

Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar Avram spune cã îi va oferi apã în mod gratuit pentru a-i spãla imaginea.

Scandalul dintre cei

doi a debutat în urmã cu doi ani, în urma unuii control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu.

Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni.

Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by-pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de

control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”.

Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei.

Monika BACIU

Domeniul ªureanu, oprit de douã HG

B

irocraþia ºi pretenþiile propritarilor de pãduri din zona domeniului schiabil ªureanu tergiverseazã de ani buni finalizarea lucrãrilor pe partea dinspre Petrila. ªi dacã la Alba se ºtie despre acest loc de schi, cei din Petrila nu pot ajunge acolo, cã mai sunt treburi birocratice de rezolvat.

Primãria din Petrila are nevoie de un teren, la schimb cu cel în care ar trebui construit domeniul schiabil.

Numai cã proprietarul nu a agreat ideea sã primeascã o suprafaþã în zona Defor ºi acum se fac alte calcule. „Avem depusã documentaþia la Direcþia Silvicã, cu nou apropuenre pentru terenul pe care îl vom da la schimb pe pârtii. Am avut un an ºi ceva discuþii cu ei, pentru faptul cã noi am dat un teren din zona Defor, pe care dumnealor l-au acceptat doar în parte. Pânã la urmã, ca sã deblocãm situaþia, am renunþat la acela ºi am gãsit o altã pãºune care corespunde din punct de vedere al codul silvic, pentru a fi preluat de secþia silvicã”, a spus Vasilicã Jurca, viceprimar la Petrila.

Cei de la Direcþia Silvicã sunt cei care nu au acceptat terenul la

schimb, dar acum se pare cã au fost lãmuriþi, iar în aceastã lunã ar trebui sã finalizeze documentaþia tehnicã pentru defriºãrile ce urmeazã sã fie fãcute. Asta pentru a putea fi construite pârtiile de schi, iar apoi mai este necesarã o hotãrâre de guvern.

Pânã atunci, primãria preia drumul din Petriila spre ªureanu. „Noi, în momentul de faþã, ne intereseazã sã preluãm drumul Tãia - Auºelu, care va face legãtura cu staþiunea. Avem acordul consiliului de administraþie de la Regia Naþionalã. Facem ridicãrile topografice la drum ºi, la fel, dupã ce vom termina, celelalte acte fiind gata, vom solicita Hotãrârea de Guvern. Pentru cã tot prin HG va trece ºi drumul în domeniul public”, a mai spus Jurca.

Edilul din Petrila sperã sã asfalteze acest drum cu bani obþinuþi pe proiecte, care încã nu au fost scrise, dar nici nu aveau cum atâta timp cât birocraþia þine în loc orice lucrare. Mai mult, Vasilicã Jurca spune cã în maxim 4 luni de zile vor apare cele douã Hotãrâri de Guvern.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Are nevoie de ajutor pentru CEH amânat a putea vedea de FMI în n bãrbat de 45 U de ani din aprilie municipiul Petroºani, anagement mai tatãl a doi bãieþi, are M performant ºi înþelegere nevoie urgent de o cu sindicatele. Asta a anunþat operaþie la ambii ochi dupã ce i-au fost descoperite mai multe afecþiuni grave.

O operaþie i-ar putea salva vederea dar costã doar 3000 de euro, bani pe care omul nu îi are însã ºi nici nu sperã sã-i poatã aduna vreodatã. Nenorocirea s-a abãtut asupra familiei Crivãþ în urmã cu circa un an de zile, atunci capul familiei, Mircea, a început sã-ºi piardã vederea. Dupã un control la medic, bãrbatul a aflat cã are o boalã gravã care a evoluat rapid ceea ce a fãcut sã orbeascã. Tot medicii i-au spus cã existã speranþã pentru a-ºi recãpãta vederea ºi operaþia salvatoare îl costã circa 3000 de euro, numai cã omul abia trãieºte de pe o zi pe alta. „Nu vreau bani de la nimeni, nu vreau bani nemunciþi. Vreau doar sã pot sã mã operez, sã vãd, sã pot

Victor Ponta, dupã întâlnirea cu reprezentanþii FMI, ca o concluzie ce îi priveºte pe minerii din Valea Jiului ºi Gorj. munci pentru a-mi creºte copiii”, spune Mircea Crivãþ.

Bãrbatul locuieºte cu soþia lui ºi cei doi copii într-o casã din Colonia Petroºaniului, mai exact într-o cãmãruþã de 3 pe 5 în care se înghesuiesc ºase suflete. El cu soþia ºi copiii dar ºi pãrinþii ei. Pentru cã nu mai poate munci abia are ce pune pe masã. Soþia lui adunã ambalaje de plastic pe care le duce la centrul de colectare ºi aºa abia au o pâine. „Pentru o sãptãmânã de adunat PET-uri reuºesc sã adun circa 40 de lei, bani cu care luãm de mâncare la copii ºi reuºim sã-i trimitem la ºcoalã.

Facem totul pentru ei, ne strãduim sã le oferim atât cât putem. Dacã ºi

soþul ar fi sãnãtos, ar putea vedea, ne-ar fi mai uºor pentru cã s-ar întoarce la muncã ”, spune soþia bãrbatului.

Singura speranþã a omului de a se face bine este doar ajutorul semenilor care i-ar putea întinde o mânã.

Pentru cã locuieºte într-o zonã extrem de sãracã cei 3000 de euro de care are nevoie sunt o avere ºi puþini oameni sunt dispuºi sã facã o donaþie, nu pentru cã nu ar vrea ci pentru cã nu au de unde.

Maximilian GÂNJU

Premierul le-a cerut înþelegere celor din sindicate, dupã protestele de sãptãmâna trecutã de la Târgu Jiu. „Sã salvãm companiile ºi ºefii de sindicat sã înþeleagã cã nu e

momentul sã mãrim salariile”, a spus Ponta, într-o conferinþã de presã, imediat dupã ieºirea de la întâlnirea cu FMI. Mai mult, ºeful Guvernului a spus cã nu a fost de acord cu propunerea FMI de reducere treptatã a tot ceea ce înseamnã activitate extractivã a cãrbunelui în România, iar discuþiile cu FMI pe aceastã temã au fost amânate pentru luna aprilie. „Nu suntem de acord ºi nu vom accepta mãsuri prin care aceste sector esenþial pentru siguranþa noastrã energeticã, pentru siguranþa sistemului energetic ºi pentru dezvoltarea economicã ºi socialã a unor regiuni cum sunt Hunedoara ºi Gorjul, în special, dar ºi tot ceea ce þine adiacent, nu suntem de acord sã luãm mãsuri care sã ducã, pe termen mediu ºi lung, practic la dispariþia acestei industrii”, a declarat premierul Victor Ponta.

Mai mult, Ponta a subliniat importanþa investiþiilor în acest sector pentru respectarea condiþiilor de mediu, iar eficientizarea a cerut sã se facã în condiþiile pe care România le considerã oportune sã asigure în urmãtorii 20 de ani existenþa industriei de producere a energiei electrice pe bazã de cãrbuni.

De altfel, Victor Ponta nu a negat cã va avea în vedere reorganizarea activitãþii de conducere a celor douã entitãþi, CEH ºi CEO. Diana MITRACHE

Primãria Petroºani va acorda ºi în acest an tichete pentru Paºte

T

ichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Autoritãþile locale de la Petroºani vor acorda ºi în acest an tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte. Mai multe categorii de persoane vor beneficia de acest ajutor în valoare de 50 de lei. “În data de 12 februarie va avea loc o ºedinþã extraordinarã a consiliului local al

municipiului Petroºani.

Pe ordinea de zi în afarã de cel mai important proiect ºi anume aprobarea bugetului de pe acest an se afla ºi un proiect de hotãrâre privind acordarea unor beneficii sociale. Este vorba de acordarea de tichete sociale în suma de 50 de lei cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Dacã va fi aprobat acest proiect aceste beneficii se vor acorda urmãtoarelor categorii de persoane: beneficiarii de venit minim

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

garantat, beneficiarii de cantinã socialã, cei care beneficiazã de alocaþie pentru susþinerea familiei, pensionarii al cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 750 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat care nu realizeazã alte venituri decât indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru cã sunt per-

soane cu handicap grav, ºomerii indemnizaþi care beneficiazã de indemnizaþii mai mici sau egale cu suma de 700 de lei. În anexa este ºi o procedurã de acordare, un model de cerere, acte care trebuiesc aduse”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Anul trecut numãrul beneficiarilor a fost de peste 4000 de persoane, însã aceastã cifrã poate varia.

Monika BACIU

În CEH nu trebuie sã îºi gãseascã locul cei care fac rotisoare sau cuþite

P

limbãtorii de hârtii, constructorii de filigorii sunt parte din personalul care nu are ce sã caute în structura Complexului Energetic Hunedoara.

Potrivit sindicaliºtilor în cadrul Complexului Energetic Hunedoara trebuie gândit un plan care sã îi excludã pe angajaþii aserviþi politic “Situaþia Complexului Energetic Hunedoara este una extrem de criticã ºi se vorbeºte tot mai apãsat de problema declanºãrii procedurii de insolvenþã. Cred cã am reuºit sã convingem în primul rând pe domnul ministru ºi apoi domnul ministru pe cei de la FMI cã ceea ce se întâmplã acum nu este un capãt de þarã. Cu o

echipã profesionistã, împreunã cu o organizaþie sindicalã, care conºtientizeazã situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara, existã ºanse de rezolvare a problemei ºi de salvare a Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Programul de eficientizare întocmit de con-

ducerea Complexului Energetic Hunedoara nu a putut fi prezentat delegaþiei Fondului Monetar Internaþional.

“Dupã ani de guvernare roºie în judeþul Hunedoara nici mãcar un program serios care sã fie

Bye-bye, aqua-land-uri!

A

nul trecut, foºtii diriguitori ai Consiliului Judeþean Hunedoara anunþau iminenta creare a patru complexuri de tip “aqua-land” în localitãþile din Valea Jiului. Acestea ar fi urmat sã prindã viaþã în Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat puþin, mai ales dupã ce mini-paralamentul hunedorean s-a ales cu o nouã structurã de conducere.

Prin urmare, noul preºedinte interimar al Consiliului Judeþean Hunedoara a precizat cã proiectul “acvatic” este unul nerealist ºi imposibil de realizat. “proiectul ãsta cu aqua-land-urile este unul gândit, promis,

mult-aºteptat dar nerealist, indifferent cã ni-l dorim sau nu.

El a pornit de la o confuzie, de la atragerea de fonduri europene, prin realizarea unor investiþii de acest gen. Trebuie sã fac o precizare extrem de clarã: în urma situaþiei cu totul ineditã prin care a trecut consiliul judeþean la finele anului trecut (arestarea lui Moloþ ºi Balint) acesta a avut de suferit, inclusiv, la capitolul încrederea cetãþenilor în aceastã instituþie.

Hunedorenii nu mai vor sã fie

prezentat fondului nu s-a putut întocmi.

Fantasmele de care se vorbea în programul respectiv însemnau sute de milioane de euro pe care nu avea nimeni de unde sã îi aducã”, a mai precizat sursa citatã. În viziunea sindicaliºtilor, un program de eficientizare care sã poatã fi prezentat delegaþiei FMI trebuie sã cuprindã obiective clare, însã din acesta ar trebui eliminate persoanele care plimbã hârtii sau fac cuþite ºi filigorii.

“Trebuie sã se plece de la fundamentul activitãþii acestui Complex Energetic Hunedoara. Am cerut conducerii administrative sã avem discuþii serioase pe ce înseamnã personalul necesar pentru a funcþiona acest Complex în condiþiile actuale. Mintia, cu un anumit numãr de grupuri, Paroºeniul cu un grup, Divizia Minierã

minþiþi, este nevoie de o recredibilizare urgentã, care presupune o abordare corectã a problemelor ºi proiectelor înaintate spre finanþare. Când vorbim despre aqua-land-uri ar fi vorba de peste 30 de milioane de euro. Mai exact, aproape dublu decât bugetul unui judeþ precum Hunedoara. Deci, este evidentã imposibilitatea investirii în toate aceste proiecte”, a declarat Dorin Gligor, preºedintele interimar al Consiliului Judeþean Hunedoara.

Totuºi, câteva aqua-land-uri vor rãsãri ºi prin judeþul Hunedoara.

Dacã nu în Vulcan, Lupeni sau Uricani, acestea ar urma a prinde viaþã în Petroºani, Vaþa sau Geoagiu.

“Voi purta o serie de discuþii cu primarii localitãþilor în care s-au efectuat astfel de studii de fezabilitate privind astfel de investiþii. Cred cã, pe eligibilitatea proiectelor, zonele în care s-ar putea derula astfel de investiþii sunt Petroºani, Geoagiu ºi Vaþa”, a mai spus Dorin Gligor.

Mir cea NISTOR

cu cele patru unitãþi miniere ºi cu cantitatea de cãrbune preliminatã.

Niciodatã nu s-a fãcut un astfel de calcul serios ºi din pãcate de aici trebuie sã se plece. În Complexul Energetic Hunedoara nu mai pot sã îºi regãseascã loc de muncã cei care plimbã hârtii, cei care fac filigorii, cei care fac cuþite ºi cei care fac rotisoare pentru ºefii numiþi politic. În minele din Valea Jiului, în termocentrale trebuie sã se scoatã cãrbune, sã se asigure utilaje ºi

sã se producã energie”, a conchis Nica.

Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, care a fost pe pierdere ºi are datorii mari a generat neînþelegeri între autoritãþile române ºi experþii internaþionali, prelungind negocierile, care erau aºteptate sã se încheie la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Potrivit liderilor de sindicat mai existã ºanse de salvare a entitãþii energetice.

Monika BACIU

Proces comercial

Primãria Lupeni ameninþatã cu încã o decizie defavorabilã

Î

n doar câteva zile, Primãria Lupeni aflã dacã bugetul îi va fi grevat de o nouã ordonanþã de platã cãtre unul dintre constructorii domeniului schiabil din Straja, Acomin, firma care a realizat telegondola ce leagã Lupeniul de staþiunea montanã Magistraþii tribunalului Hunedoara au lãsat în pronunþare cererea formulatã de reprezentanþii legali ai ACOMIN împotriva Primãriei Lupeni, care are ca obiect ordonanþã de platã. Nu este pentru prima datã când firma se îndreaptã împotriva Unitãþii Administrativ Teritoriale a Municipiului Lupeni ºi pânã acum a avut câºtig de cauzã. Practic, societatea îºi recupereazã pe calea instanþei judecãtoreºti sumele neachitate de municipalitatea condusã de primarul Cornel Resmeriþã.

De precizat cã, din cauza sumelor neîncasate de la beneficiarul lucrãrii, Acomin are la rândul sãu mari probleme financiare ºi din acest motiv s-a îndreptat în instanþã împotriva Primãriei Municipiului Lupeni. A câºtigat deja mai multe procese care au ca obiect „ordonanþa de platã”, ultimele chiar în toamna anului trecut. În total, prin mai multe sentinþe judecãtoreºti, primãria a fost obligatã sã achite cãtre Acomin câteva zeci de milioane de lei noi.

Car mem COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Are nevoie de ajutor pentru CEH amânat a putea vedea de FMI în n bãrbat de 45 U de ani din aprilie municipiul Petroºani, anagement mai tatãl a doi bãieþi, are M performant ºi înþelegere nevoie urgent de o cu sindicatele. Asta a anunþat operaþie la ambii ochi dupã ce i-au fost descoperite mai multe afecþiuni grave.

O operaþie i-ar putea salva vederea dar costã doar 3000 de euro, bani pe care omul nu îi are însã ºi nici nu sperã sã-i poatã aduna vreodatã. Nenorocirea s-a abãtut asupra familiei Crivãþ în urmã cu circa un an de zile, atunci capul familiei, Mircea, a început sã-ºi piardã vederea. Dupã un control la medic, bãrbatul a aflat cã are o boalã gravã care a evoluat rapid ceea ce a fãcut sã orbeascã. Tot medicii i-au spus cã existã speranþã pentru a-ºi recãpãta vederea ºi operaþia salvatoare îl costã circa 3000 de euro, numai cã omul abia trãieºte de pe o zi pe alta. „Nu vreau bani de la nimeni, nu vreau bani nemunciþi. Vreau doar sã pot sã mã operez, sã vãd, sã pot

Victor Ponta, dupã întâlnirea cu reprezentanþii FMI, ca o concluzie ce îi priveºte pe minerii din Valea Jiului ºi Gorj. munci pentru a-mi creºte copiii”, spune Mircea Crivãþ.

Bãrbatul locuieºte cu soþia lui ºi cei doi copii într-o casã din Colonia Petroºaniului, mai exact într-o cãmãruþã de 3 pe 5 în care se înghesuiesc ºase suflete. El cu soþia ºi copiii dar ºi pãrinþii ei. Pentru cã nu mai poate munci abia are ce pune pe masã. Soþia lui adunã ambalaje de plastic pe care le duce la centrul de colectare ºi aºa abia au o pâine. „Pentru o sãptãmânã de adunat PET-uri reuºesc sã adun circa 40 de lei, bani cu care luãm de mâncare la copii ºi reuºim sã-i trimitem la ºcoalã.

Facem totul pentru ei, ne strãduim sã le oferim atât cât putem. Dacã ºi

soþul ar fi sãnãtos, ar putea vedea, ne-ar fi mai uºor pentru cã s-ar întoarce la muncã ”, spune soþia bãrbatului.

Singura speranþã a omului de a se face bine este doar ajutorul semenilor care i-ar putea întinde o mânã.

Pentru cã locuieºte într-o zonã extrem de sãracã cei 3000 de euro de care are nevoie sunt o avere ºi puþini oameni sunt dispuºi sã facã o donaþie, nu pentru cã nu ar vrea ci pentru cã nu au de unde.

Maximilian GÂNJU

Premierul le-a cerut înþelegere celor din sindicate, dupã protestele de sãptãmâna trecutã de la Târgu Jiu. „Sã salvãm companiile ºi ºefii de sindicat sã înþeleagã cã nu e

momentul sã mãrim salariile”, a spus Ponta, într-o conferinþã de presã, imediat dupã ieºirea de la întâlnirea cu FMI. Mai mult, ºeful Guvernului a spus cã nu a fost de acord cu propunerea FMI de reducere treptatã a tot ceea ce înseamnã activitate extractivã a cãrbunelui în România, iar discuþiile cu FMI pe aceastã temã au fost amânate pentru luna aprilie. „Nu suntem de acord ºi nu vom accepta mãsuri prin care aceste sector esenþial pentru siguranþa noastrã energeticã, pentru siguranþa sistemului energetic ºi pentru dezvoltarea economicã ºi socialã a unor regiuni cum sunt Hunedoara ºi Gorjul, în special, dar ºi tot ceea ce þine adiacent, nu suntem de acord sã luãm mãsuri care sã ducã, pe termen mediu ºi lung, practic la dispariþia acestei industrii”, a declarat premierul Victor Ponta.

Mai mult, Ponta a subliniat importanþa investiþiilor în acest sector pentru respectarea condiþiilor de mediu, iar eficientizarea a cerut sã se facã în condiþiile pe care România le considerã oportune sã asigure în urmãtorii 20 de ani existenþa industriei de producere a energiei electrice pe bazã de cãrbuni.

De altfel, Victor Ponta nu a negat cã va avea în vedere reorganizarea activitãþii de conducere a celor douã entitãþi, CEH ºi CEO. Diana MITRACHE

Primãria Petroºani va acorda ºi în acest an tichete pentru Paºte

T

ichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Autoritãþile locale de la Petroºani vor acorda ºi în acest an tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte. Mai multe categorii de persoane vor beneficia de acest ajutor în valoare de 50 de lei. “În data de 12 februarie va avea loc o ºedinþã extraordinarã a consiliului local al

municipiului Petroºani.

Pe ordinea de zi în afarã de cel mai important proiect ºi anume aprobarea bugetului de pe acest an se afla ºi un proiect de hotãrâre privind acordarea unor beneficii sociale. Este vorba de acordarea de tichete sociale în suma de 50 de lei cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Dacã va fi aprobat acest proiect aceste beneficii se vor acorda urmãtoarelor categorii de persoane: beneficiarii de venit minim

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

garantat, beneficiarii de cantinã socialã, cei care beneficiazã de alocaþie pentru susþinerea familiei, pensionarii al cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 750 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat care nu realizeazã alte venituri decât indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru cã sunt per-

soane cu handicap grav, ºomerii indemnizaþi care beneficiazã de indemnizaþii mai mici sau egale cu suma de 700 de lei. În anexa este ºi o procedurã de acordare, un model de cerere, acte care trebuiesc aduse”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Anul trecut numãrul beneficiarilor a fost de peste 4000 de persoane, însã aceastã cifrã poate varia.

Monika BACIU

În CEH nu trebuie sã îºi gãseascã locul cei care fac rotisoare sau cuþite

P

limbãtorii de hârtii, constructorii de filigorii sunt parte din personalul care nu are ce sã caute în structura Complexului Energetic Hunedoara.

Potrivit sindicaliºtilor în cadrul Complexului Energetic Hunedoara trebuie gândit un plan care sã îi excludã pe angajaþii aserviþi politic “Situaþia Complexului Energetic Hunedoara este una extrem de criticã ºi se vorbeºte tot mai apãsat de problema declanºãrii procedurii de insolvenþã. Cred cã am reuºit sã convingem în primul rând pe domnul ministru ºi apoi domnul ministru pe cei de la FMI cã ceea ce se întâmplã acum nu este un capãt de þarã. Cu o

echipã profesionistã, împreunã cu o organizaþie sindicalã, care conºtientizeazã situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara, existã ºanse de rezolvare a problemei ºi de salvare a Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Programul de eficientizare întocmit de con-

ducerea Complexului Energetic Hunedoara nu a putut fi prezentat delegaþiei Fondului Monetar Internaþional.

“Dupã ani de guvernare roºie în judeþul Hunedoara nici mãcar un program serios care sã fie

Bye-bye, aqua-land-uri!

A

nul trecut, foºtii diriguitori ai Consiliului Judeþean Hunedoara anunþau iminenta creare a patru complexuri de tip “aqua-land” în localitãþile din Valea Jiului. Acestea ar fi urmat sã prindã viaþã în Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat puþin, mai ales dupã ce mini-paralamentul hunedorean s-a ales cu o nouã structurã de conducere.

Prin urmare, noul preºedinte interimar al Consiliului Judeþean Hunedoara a precizat cã proiectul “acvatic” este unul nerealist ºi imposibil de realizat. “proiectul ãsta cu aqua-land-urile este unul gândit, promis,

mult-aºteptat dar nerealist, indifferent cã ni-l dorim sau nu.

El a pornit de la o confuzie, de la atragerea de fonduri europene, prin realizarea unor investiþii de acest gen. Trebuie sã fac o precizare extrem de clarã: în urma situaþiei cu totul ineditã prin care a trecut consiliul judeþean la finele anului trecut (arestarea lui Moloþ ºi Balint) acesta a avut de suferit, inclusiv, la capitolul încrederea cetãþenilor în aceastã instituþie.

Hunedorenii nu mai vor sã fie

prezentat fondului nu s-a putut întocmi.

Fantasmele de care se vorbea în programul respectiv însemnau sute de milioane de euro pe care nu avea nimeni de unde sã îi aducã”, a mai precizat sursa citatã. În viziunea sindicaliºtilor, un program de eficientizare care sã poatã fi prezentat delegaþiei FMI trebuie sã cuprindã obiective clare, însã din acesta ar trebui eliminate persoanele care plimbã hârtii sau fac cuþite ºi filigorii.

“Trebuie sã se plece de la fundamentul activitãþii acestui Complex Energetic Hunedoara. Am cerut conducerii administrative sã avem discuþii serioase pe ce înseamnã personalul necesar pentru a funcþiona acest Complex în condiþiile actuale. Mintia, cu un anumit numãr de grupuri, Paroºeniul cu un grup, Divizia Minierã

minþiþi, este nevoie de o recredibilizare urgentã, care presupune o abordare corectã a problemelor ºi proiectelor înaintate spre finanþare. Când vorbim despre aqua-land-uri ar fi vorba de peste 30 de milioane de euro. Mai exact, aproape dublu decât bugetul unui judeþ precum Hunedoara. Deci, este evidentã imposibilitatea investirii în toate aceste proiecte”, a declarat Dorin Gligor, preºedintele interimar al Consiliului Judeþean Hunedoara.

Totuºi, câteva aqua-land-uri vor rãsãri ºi prin judeþul Hunedoara.

Dacã nu în Vulcan, Lupeni sau Uricani, acestea ar urma a prinde viaþã în Petroºani, Vaþa sau Geoagiu.

“Voi purta o serie de discuþii cu primarii localitãþilor în care s-au efectuat astfel de studii de fezabilitate privind astfel de investiþii. Cred cã, pe eligibilitatea proiectelor, zonele în care s-ar putea derula astfel de investiþii sunt Petroºani, Geoagiu ºi Vaþa”, a mai spus Dorin Gligor.

Mir cea NISTOR

cu cele patru unitãþi miniere ºi cu cantitatea de cãrbune preliminatã.

Niciodatã nu s-a fãcut un astfel de calcul serios ºi din pãcate de aici trebuie sã se plece. În Complexul Energetic Hunedoara nu mai pot sã îºi regãseascã loc de muncã cei care plimbã hârtii, cei care fac filigorii, cei care fac cuþite ºi cei care fac rotisoare pentru ºefii numiþi politic. În minele din Valea Jiului, în termocentrale trebuie sã se scoatã cãrbune, sã se asigure utilaje ºi

sã se producã energie”, a conchis Nica.

Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, care a fost pe pierdere ºi are datorii mari a generat neînþelegeri între autoritãþile române ºi experþii internaþionali, prelungind negocierile, care erau aºteptate sã se încheie la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Potrivit liderilor de sindicat mai existã ºanse de salvare a entitãþii energetice.

Monika BACIU

Proces comercial

Primãria Lupeni ameninþatã cu încã o decizie defavorabilã

Î

n doar câteva zile, Primãria Lupeni aflã dacã bugetul îi va fi grevat de o nouã ordonanþã de platã cãtre unul dintre constructorii domeniului schiabil din Straja, Acomin, firma care a realizat telegondola ce leagã Lupeniul de staþiunea montanã Magistraþii tribunalului Hunedoara au lãsat în pronunþare cererea formulatã de reprezentanþii legali ai ACOMIN împotriva Primãriei Lupeni, care are ca obiect ordonanþã de platã. Nu este pentru prima datã când firma se îndreaptã împotriva Unitãþii Administrativ Teritoriale a Municipiului Lupeni ºi pânã acum a avut câºtig de cauzã. Practic, societatea îºi recupereazã pe calea instanþei judecãtoreºti sumele neachitate de municipalitatea condusã de primarul Cornel Resmeriþã.

De precizat cã, din cauza sumelor neîncasate de la beneficiarul lucrãrii, Acomin are la rândul sãu mari probleme financiare ºi din acest motiv s-a îndreptat în instanþã împotriva Primãriei Municipiului Lupeni. A câºtigat deja mai multe procese care au ca obiect „ordonanþa de platã”, ultimele chiar în toamna anului trecut. În total, prin mai multe sentinþe judecãtoreºti, primãria a fost obligatã sã achite cãtre Acomin câteva zeci de milioane de lei noi.

Car mem COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

Veteranii de rãzboi, pe cale de dispariþie

D

upã încheierea celui de-al doilea Rãzboi Mondial, în Valea Jiului locuiau circa 12.000 de foºti combatanþi, transformaþi în veterani de rãzboi. În anul 1994, când a fost înfiinþatã Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din zonã, în Vale mai trãiau doar 4.000 dintre aceºtia. Dupã 21 de ani, la începutul anului 2015, în zona cuprin-

sã între Baru Mare ºi Câmpu lui Neag, mai existau doar 29 de foºti combatanþi, cu vârste cuprinse între 90 ºi 98 de ani. Acestora li se adaugã 237 de vãduve ale veteranilor de rãzboi. „În 3- 4 ani va dispãrea ºi asociaþia noastrã pentru cã membrii noºtri au vârste înaintate ºi sunt bolnavi. Suntem pe cale de dispariþie”, a declarat Vasile Murgilã, preºedinte AVR Valea Jiului.

Astfel, dintre cei 735 de luptãtori a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, mai trãiesc astãzi doar vreo 200. (Mircea (Mircea NISTOR)

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 06.03.2015, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (Minele: Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2014.

Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontarea gratuitãþilor.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

HOTÃRÂREA Nr. 8/2015 privind propunerea Consiliului local al Municipiului Lupeni cu privire la acordarea calificativului performanþelor profesionale individuale ale domnului Jr. Marius Claudiu Bãloi, Secretar al Municipiului Lupeni, pentru perioada ianuarie – decembrie 2014 hotãrârea a fost aprobatã prin vot secret cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni Analizând Expunerea de motive a Primarului Municipiului Lupeni, Raportul compartimentului de resort din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate al Consiliului Local; Þinând cont de prevederile art.

107 alin. (2) lit. “d” ºi ale art. 117 din H.G. nr. 611/ 2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea ºi dezvoltarea carierei funcþionarilor publici, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36

alin. (9) ºi art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE:

Art. 1 Propune Primarului Municipiului Lupeni sã acorde domnului Jr. Marius Claudiu Bãloi, Secretar al Municipiului Lupeni, calificativul - “FOARTE BINE” la evaluarea performanþelor profesionale individuale pentru perioada ianuarie – decembrie 2014.

Art. 2 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, Primarului Municipiului Lupeni în vederea întocmirii raportului de evaluare a performanþelor individuale ale funcþionarilor publici de conducere iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 27 ianuarie 2015 Preºedinte de ºedinþã Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

Antrenament spartan cu un coreean

U

n coreean antreneazã campionii de la Aninoasa ºi felul spartan în care face antrenamentele aduce rezultate uluitoare.

Asiaticul mizeazã pe ritmul alert al antrenamentelor, tocmai pentru cã atunci pulsul devine cel real din concurs, iar elevii lui din Aninoasa deja sunt pe podium ºi vizeazã Olimpiada. Îi spun Piter, un fel de Petre de al nostru, pentru cã nu îi pot pro-

nunþa numele, dar antrenamentele lui sunt într-un ritm aproape de imposibil, tocmai pentru a le testa limitele.

Asta spune ºi antrenorul Viorel Hãbian, despre cel care antreneazã acum lotul de tir cu arcul ºi care dã trezirea la 5,00 dimineaþa, iar pânã seara nu se opreºte din ritm. „Atât pregãtirea fizicã, cât ºi pregãtirea tehnicã au fost duse la extrem, pânã la rezistenþa maximã a fiecãrui sportiv, sã vadã capacitatea de efort a fiecãruia ºi sã vadã lim-

Începe înscrierea la clasa pregãtitoare pregãtirile pentru Îtoarencep înscrierile la clasa pregãtiºi clasa I. În aceastã

perioadã are loc evaluarea copiilor care urmeazã a urma cursurile clasei pregãtitoare, iar abia de sãptãmâna viitoare încep înscrierile.

“De astãzi este începutul acestei perioade în care începem sã demarãm toate etapele acestei înscrieri la clasa pregãtitoare ºi nu numai ºi pentru clasa I. Din data de 10 februarie ºi pânã în datã de 4 martie se fac evaluãrile de cãtre consilieri pentru acei copii ºi împreunã cu pãrinþii care solicitã acest lucru. Din data de 16 februarie îi aºteptãm pe pãrinþi sã vinã sã îºi completeze cererile atât pentru clasa pregãtitoare cât

Grupe de antepreºcolari

ei 7 ani de acasã ar putea rãmâne doar 1. În C Petroºani, diriguitorii activitãþii din grãdiniþe intenþioneazã sã înfiinþeze, din aceastã toamnã, grupe pentru antepreºcolari.

Mai exact pentru micuþii cu vârste cuprinse între 1 ºi 3 ani.

„Intenþionãm sã deschidem un centru pentru copiii cu vârste cuprinse între 1 ºi 3 ani. Acesta este un segment de copii care nu pot fi primiþi nici în creºã ºi nici la grãdiniþã pentru cã legea spune cã

itele. Eu zic cã sportivii s-au comportat foarte bine, deoarece nici unul dintre ei nu a clacat, cu toate cã aici a fost ideea, sã vadã unde clacheazã. 8-9 ore de pregãtire pe zi, foarte intensã, la un puls foarte ridicat, ca sã putem verifica sportivii în timpul competiþiilor, însã au rezistat sãgeata foarte bine”, spune Viorel Hãbian, antrenor al arcaºilor din Aninoasa.

Antrenamentele s-au þinut la Iaºi, acolo unde a fost întreg loctul de sportivi de la Aninoasa,

ºi pentru clasa I”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani.

Sãptãmâna aceasta, pãrinþii vor putea participa la Ziua Porþilor Deschise astfel încât aceºtia sã poatã studia oferta educaþionalã a ºcolii. “Începând cu 11 februarie avem activitãþi la nivelul învãþãmântului primar. Avem ziua porþilor deschise în care îi invitãm ºi pe copii ºi pe pãrinþi. Pe de altã parte sunt pãrinþi care îºi doresc sã-ºi aducã copiii la noi la ºcoalã pentru cã suntem o ºcoalã cu rezultate foarte bune la nivel de judeþ ºi atunci spunem noi cã suntem cãutaþi ºi pãrinþii îºi dorect sã îºi aducã copiii în ºcoala noastrã.

Nu a fost o concurenþã foarte mare dar în principiu am avut cu numãr de 10 copii în plus dupã ce s-au terminat înscrierile”, a mai precizat sursa citatã.

La ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani vor fi organizate patru clase pregãtitoare ºi patru clase I.

iar efortul din timpul competiþiei ce a urmat a fost floare la ureche. „Dupã un asemenea cantonament, sportivii altfel vãd ºi competiþiile ºi li se par mult mai uºoare ºi se simt ei mult mai bine

Proiecte pentru cei mici

P

entru micuþii din grãdiniþele din Petroºani se aflã în derulare mai multe proiecte ºi programe.

Unul dintre acestea, intitulat „Pro Familia”, le este destinat copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate. Rãmaºi în grija bunicilor sau rudelor, copiii aceºtia întâmpinã numeroase probleme, inclusiv de comportament. „Programul acesta, unul socio-

Monika BACIU micuþii pot fi primiþi la grãdiniþã doar de la 3 ani. Am cãutat soluþii ºi pânã atunci când acest proiect va fi finalizat am decis ca acolo unde existã locuri ºi doamnele educatoare care au studiat puericultura sunt dispuse sã primeascã micuþi de 2,5 ani, sã creãm locuri în grãdiniþã. Asta, în ideea ca pãrinþii sã primeascã un ajutor din partea noastrã, pânã când copiii vor împlini 3 ani”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa PP3 Petroºani. În vederea creãrii grupelor de antepreºcolari, ideea fiind una mai veche, pãrinþii au fost invitaþi sã participe la un sondaj de opinie. În marea lor majoritate ei au fost de acord cu aceastã iniþiativã.

Mir cea NISTOR

pregãtiþi ºi nu li se mai pare foarte greu în competiþii”, spun arcaºii.

De altfel, ei chiar au avut rezultate, iar din lotul care se pregãteºte pentru Olimpiadã, 3 sunt din Aninoasa.

0735.183175

Sãptãmâna trecutã, la Campionatul Naþional, Rãzvan Marcu a obþinut titlul de campion la probã olimpicã, iar Luminiþa Boroº cel de campioanã naþionalã la senioare, probã olimpicã.

Secretul ca Aninoasa sã ajungã oraºul cu cei mai mulþi campioni este munca, iar, de aproape 2 ani, secretul stã ºi în antrenamentele cu Piter Suk, sud-coreeanul care revoluþioneazã ºtiinþa tirului cu arcul.

Diana MITRACHE

educativ, le este destinat copiilor care au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. La nivel de grãdiniþã ne confruntãm cu tulburãri de comportament ale micuþilor sau cu lipsa de preocupare a bunicilor în educarea acestora. Nu de alta dar, bunicii sunt prea bãtrâni ºi bolnavi pentru a se ocupa de problemele minorilor care tânjesc dupã pãrinþii plecaþi sã-ºi câºtige o pâine în strãinãtate. La sfârºitul acestui an ºcolar vom face un simpozion la care îi vom invita sã participe ºi pe pãrinþii care vor reveni acasã. Asta, în ideea de a-i informa despre problemele cu care se confruntã micuþii lor rãmaºi acasã”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa PP3 Petroºani.

Un alt proiect aflat în derulare este destinat alimentaþiei sãnãtoase în ceea ce-i priveºte pe cei mici. În cadrul acestuia conducãtorii unitãþii de învãþãmânt intenþioneazã sã organizeze o serie de ateliere la care, pe lângã copii ºi pãrinþi, sã fie invitaþi ºi nutriþioniºti.

Mircea Mircea NISTOR

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Februarie 2015

Henþ cu mâna

JUMÃTATE TU, JUMÃTATE EU,

AOLEU ªI VÃLELEU!

E

cert, confirmat ºi parafat: lotul de seniori al Jiului, din turul campionatului, s-a dezintegrat, împrãºtiat, spulberat, ziceþi-i cum vreþi.

Jiul existã, dar lipseºte cu desãvârºire.

Lipsa oricãrei perspective financiare a

dus la aceastã situaþie, într-un fel, unicã în

peisajul fotbalului hunedorean. În aceste condiþii, managerul Jiului, Marin Tudorache, a decis ca lotul de juniori A1 (16-19 ani) ai Jiului, care ocupã locul 1 la sfârºitul turului în campionatul Ligii a IV-a Hunedoara, un lot de 30 de jucãtori, sã fie împãrþit în douã, unul sã evolueze pentru

seniori, unul pentru juniori. Numai aºa Jiul va mai putea supravieþui ca entitate sportivã. Astfel, va trebui sacrificatã una din competiþii, în sensul cã uneia i se va acorda mai puþinã importanþã decât celeilalte.

Tristã soartã, amar destin, pentru numele ºi tradiþia unei echipe care a împlinit recent 95 de ani...

Pregãtiri. Retezatul Haþeg.

CAMPIOANA TRÃIEªTE! C

iuca bãtãilor în turul campionatului Ligii a IV-a Hunedoara, echipa Retezatul Haþeg, campioana en titre (în sezonul 2013-2014) se pregãteºte intens pentru a avea o altã faþã în retur.

NELU GAVRILUÞI rãmâne ºi pentru retur antrenor (secund) la Haþeg

Gruparea antrenatã de Sorin Gheju (principal) ºi Nelu Gavriluþi (secund) a susþinut un prim joc amical, la Sântãmãrie Orlea, cu F.C. Hunedoara (locul 8, Liga a III-a). Haþeganii au condus cu 2-0, (goluri marcate de Damian ºi Caia), dar hunedorenii lui Titi Alexoi au revenit la 2-2, golul egalizator fiind marcat în minutul 92!

Haþeganii au folosit urmãtoarea formulã de

echipã: Cimporescu – Rafa, Barbon, Ungur, M. Daj – Damian, Simoneac, R. Popa, D. Belei – Apachiþei, Caia. Dupã pauzã au mai jucat: D. Ursachi (portar), Poenar, Petrean, Buzdugan, Dãncescu, D. Creciunesc, A. Creciunesc.

De remarcat o serie de noutãþi, faþã de tur, în echipa haþeganã, cu D. Belei, fraþii Creciunesc (toþi de la Mãgura Pui),

D. Ursachi (Jiul), R. Popa, Apachiþei, Caia (F.C. Hunedoara), Simoneac (C.S. Vulcan), semn cã la Haþeg se pregãteºte o treabã serioasã pentru viitorul campionat. „Ne-am întãrit puternic, avem sprijinul total al administraþiei locale ºi a unui grup de oameni de afaceri, veþi vedea cã în retur va fi altceva. Apoi, cu bãtaie lungã, ne gândim la campionatul viitor, unde vrem sã revenim la performanþa din 2014”, a declarat antrenorul secund al haþeganilor, Nelu Gavriluþi.

Pentru perioada urmãtoare, haþeganii ºi-au fixat un program complet de meciuri de verificare: 11 februarie, la Caransebeº, 14 februarie la Glâmboca, apoi pe teren propriu cu Hercules Lupeni (18 februarie) ºi Aurul Certej (21 februarie).

SIMONEAC ºi DAN BELEI vor întãri din retur Haþegul

O soluþie de compromis, dar mai bine aºa decât nimic.

Oricum, la Petroºani nu se va mai putea vorbi despre nimic competitiv în plan fotbalistic, aºa cã mâncãm ce avem. Tot respectul pentru tripleta Marin Tudorache-Sorin Ghiþan-Damian Militaru care mai bagã câte o perfuzie în muribunda legendã în alb-negru.

Fotbal. Juniori.

Jiul Petroºani într-o finalã...

MARIN TUDORACHE, DAMIAN MILITARU ºi SORIN GHIÞAN, trio-ul care þine Jiul în viaþã...

Clubul Sportiv C.F.R. Simeria a organizat în weekend-ul trecut, timp de douã zile, competiþia de fotbal pentru juniori D ºi E (2005 respectiv 2006) dotatã cu Cupa de Iarnã Simeria 2015, la care au participat C.F.R. Simeria (cu patru echipe), Doria Alba Iulia, Primavera Deva, Luceafãrul Drobeta Tr. Severin, Navobi Alba Iulia ºi Jiul Petroºani (cu douã echipe).

Partidele s-au disputat în sala de sport a ªc. Gen. Nr. 2 din Simeria, echipele de la C.F.R. Simeria reuºind victoria în ambele finale. În finala la categoria „2006”, simerienii au învins cu 1-0 pe Doria Alba Iulia, în cealaltã finalã, la „2005”, C.F.R. I Simeria a dispus cu 4-1 de Jiul Petroºani, golul echipei jiuliste fiind marcat de Flavius Bulboacã, cel care a fost declarat cel mai tehnic jucãtor al turneului.

Echipa de la juniori D (gr.

2005) a ajuns în finalã dupã ce a obþinut rezultatele: 4-1 cu Corvinul Hunedoara, 1-4 cu Primavera Deva, 4-0 cu C.F.R. II Simeria. Din echipa Jiul s-au remarcat D. Bikling, Nicolas Lovas, Eric Mihai, Fl. Bulboacã ºi R. Vânãtoru.

Cealaltã echipã, juniori E (gr.

2006) a înregistrat rezultatele: 1-1 cu Doria Alba Iulia, 1-2 cu C.F.R. II Simeria ºi 1-6 cu Corvinul, cei mai buni jucãtori fiind Cipr. Iftimie, A. Pataki, Edi Albulescu ºi Edi Stoica.

A fost o competiþie extrem de disputatã, în cele 24 de partide disputate la cele douã categorii de vârstã, marcându-se un numãr de 90 de goluri, 54 de goluri la juniorii 2005 ºi 36 la juniorii 2006. S-au acordat cupe pentru locurile 1, 2 ºi 3 ºi alte premii individuale.

Paginã realizatã de Genu TUÞU