CVJ Nr 999, luni 7 decembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 999

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Decembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Troc pentru cãrbune

C

EH ar fi vrut sã furnizeze energie electricã în contrapartidã pentru cãrbune.

Una dintre variantele asigurãrii stocului de cãrbune de la termocentrale pe timp de iarnã a fost livrarea unei cantitãþi de energie spre Polonia, care la rândul sãu ar fi trebuit sã asigure societãþii undeva la 600 de mii de tone de huilã/an.

Varianta aceasta nu s-a materializat, iar stocurile de cãrbune ale termocentralelor sunt asigurate doar de unitãþile miniere din Valea Jiului.

“CEH nu poate asigura întreaga cantitate de cãrbune necesarã pentru perioada de iarnã 2015-2016 din producþie proprie, motiv pentru care au fost întreprinse mãsuri precum încheierea de relaþii comerciale pentru furnizarea de cãrbune

energetic de la Anina 75.000 tone ºi de la Societatea LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa – 25.000 tone.

De asemenea, este în evaluarea ºi posibilitatea încheierii unui contract de procesare, urmare a unei propuneri de livrare a 210 MW în bandã – export Polonia, în contrapartidã cu cãrbune, la nivelul unei cantitãþi de 600.000 tone/an”, se aratã în documentele Ministerului Energiei.

Lipsa lichiditãþilor, dar ºi presiunea stocurilor goale i-au determinat pe conducãtorii CEH sã apeleze la tot soiul de variante pentru a asigura cãrbunele necesar funcþionãrii celor douã termocentrale.

Momentan, doar unitãþile miniere din Valea Jiului sunt cele care contribuie la asigurarea funcþionãrii termocentralelor cu aproape 4200 de tone pe zi de la Divizia Minierã ºi încã aproximativ 1500 de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

Monika BACIU

STOCURILE GOALE

OFICIAL, CEH are nevoie de 50 de mii de tone de cãrbune pe lunã

M

anagementul defectuos din ultimii ani a dus Complexul Energetic Hunedoara pe marginea prãpastiei. Societatea nu are stocurile de cãrbune asigurate pentru a trece în condiþii optime peste perioada de iarnã, iar situaþia este una care îi îngrijoreazã ºi pe cei din ministerul de resort. >>> PAGINA A 3-A

Ministrul Energiei, îngrijorat de numãrul mic al minerilor

V

ictor Grigorescu: “Efectivele din activitatea minierã sunt subdimensionate”. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu susþine cã este nevoie de angajarea de personal în sectorul minier din Valea Jiului ºi asta pentru cã organigrama este mult subdimensionatã în acest sector.

Ministrul este de pãrere cã s-a greºit în momentul în care nu s-au fãcut angajãri pentru a acoperi lipsa celor care s-au pensionat.

“Având în vedere specificul ºi complexitatea activitãþii miniere, menþinerea

structurii de personal în limite care sã asigure activitatea de producþie, securitatea muncitorilor, cât ºi siguranþa în exploatare a utilajelor, echipamentelor ºi a securitãþii locurilor de muncã, este obligatorie. Efectivele din

activitatea minierã sunt subdimensionate, din cauza faptului cã în ultimii ani nu au fost fãcute angajãri care sã acopere ieºirea din sistem a personalului pensionat”, susþine Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

La CEH ar fi trebuit sã aibã loc disponibilizãri. Un numãr de 341 de angajaþi ar fi trebuit sã fie în preaviz în aceastã perioadã, iar

demnitarul susþine cã aceºtia urmau sã fie disponbilizaþi din locurile de muncã indirect productive.

“La acest moment, CEH se aflã în program de restructurare ºi reorganizare, astfel încât Planul de disponibilizare pentru anul 2015, avizat de cãtre Consiliul de Administraþie ºi aprobat de Adunarea Generalã a CEH prevede concedierea unor salariaþi de la locuri de muncã indirect productive.

Conform prevederilor contractului colectiv de muncã în vigoare,

este interzisã angajarea cu prilejul ºi în timpul reorganizãrii unitãþilor a unor persoane din afara acesteia în posturi de natura celor care se desfiinþeazã sau în posture care pot fi ocupate de personalul care se disponibilizeazã în condiþiile legii”, mai susþine ministrul.

Sindicatele au solicitat de nenumãrate ori angajarea de personal în sectorul minier, dar de fiecare datã s-au lovit de un refuz.

Monika BACIU

2 Actualitate

Straja, singurul loc din þarã unde se schiazã

F

aptul cã în Straja se schiazã este un lucru cunoscut deja de iubitorii muntelui.

Ceea ce nu stiu însã turiºtii este cã Straja este singura staþiune turisticã din þarã unde se poate schia.

Strat de zãpadã de 35 de centimetri, tunuri de zãpadã pornite ºi turiºti fericiþi pe pârtie.

Asta puteþi gãsi acum în Staþiunea Montanã Straja, singura din þarã unde se schiazã. ”Din câte ºtiu eu, Straja ºi Rânca sunt singurele unde se schiazã. Din fericire, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reuºit sã dãm drumul din 28 noiembrie la instalaþiile pe cablu,

deoarece avem zãpadã suficientã pentru schi.

Marea majoritate a fost datã de Bunul Dumnezeu. Ne-a dat zãpadã chiar multã, noi am pornit tunurile în partea de jos, pentru a se putea schia pe Platoul Soarelui, Constantinescu, Mutu, Lupului, Canal. Deci înafarã de pârtia de sub gondolã, unde a plouat, avem peste tot zãpadã suficientã. Pe pârtii, la ora actualã, sunt undeva peste 35 de centimetri, ceea ce este un lucru deosebit”, a spus Emil Pãrãu, om de afaceri din Straja.

Turiºtii au venit la munte nu în numãr foarte mare, însã pentru începutul s ezonului este bine.

Fotografii de lângã noi: priviri, ferestre, drumuri, lumini ºi umbre

C

asa de culturã a studenþilor din Petroºani a fost gazda unei expoziþii de fotografii la care au venit fotografi din Valea Jiului, din Timiºoara ºi Cluj.

A fost un prilej de a-ºi manifesta creativitatea ºi, toþi cei prezenþi au uimit asistenþa cu lucrãrile lor. Expoziþia naþionalã denumitã Poveste/Poveºti a vrut sã surprindã portrete, priviri, ferestre, drumuri, lumini ºi umbre, iar fiecare dintre expozanþi a dat ce a avut mai bun. „Este o colecþie eclecticã. Noi am propus spre explorare 3 teme, care se regãsesc în expoziþia naostrã: lumini ºi umbre, priviri ºi, poate cã cea mai incitantã ºi deosebit de exploratã a fost cea intitulatã ferestre, strãzi, drumuri. Am avut ajutorul deosebit al domnului profesor universitar Dorel Gãinã, de la Universitatea de Arte Vizuale din Cluj Napoca ºi ajutorul profesorilor de la Facultate de Artã ºi Design din Timiºoara. Toþi au popularizat evenimentul ºi din cele douã centre universitare au trimis fotografii studenþii ºi masteranzii.

De aici, la fel de talentaþi, au expus ºi tinerii din Petroºani, cei care au un plus, pentru cã încã nu sunt studenþi la o facultate ded profil, dar sunt la fel de creativi”, a spus Lavinia Hulea, directoarea Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, în deschiderea vernisajului.

Fotografiile pot fi vãzute pe simezele acestei instuþii, iar tinerii care au expus au fost din nou provocaþi, de aceastã datã sã surpindã iarna. La final, vor primi premii ºi fotografiile lor vor fi din nou expuse. De altfel, conducerea Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani vrea sã expunã lucrãrile acestor tineri chiar în centrul oraºului, dacã vremea va permite acest lucru.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

”Am venit din Bucureºti, zãpada este cam îngheþatã, am înþeles cã asearã nu au bãgat ratracurile, dar este ok pârtia. E început de sezon, sperãm sã vinã mai multã lume. Eu sunt pentru prima oarã în Straja iarna, am mai fost vara aici, însã pe timp de iarnã sunt pentru prima oarã. Ne-am uitat pe webcam-urile de pe internet, ne aflam prin zonã ºi am zis sã intrãm sã vedem cum este. Noi, cum suntem mai

De Crãciun, în casã nouã

A

partamente pentru mai mulþi lupeneni. Administraþia localã de la Lupeni a aprobat repartizarea unor locuinþe de tip ANL mai multor tineri din localitate.

Acest lucru a fost posibil dupã ce unii dintre chiriaºi au renunþat la imobilele ce le-au fost atribuite. Mai mulþi chiriaºi ai blocurilor ANL din Lupeni care au decis sã rezilieze contractele cu administraþia localã.

Au aºteptat ani la rând pentru a beneficia de o locuinþã, iar acum nu le mai vor astfel cã au notificat administraþia localã. Locul celor care au renunþat va fi ocupat de alþi tineri care se încadreazã în criteriile stabilite de municipalitate.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

aproape de Valea Prahovei, de fel mergeam acolo, dar de aceastã data am zis sã încercãm Straja pentru cã de celelalte zone, ne-am plictisit”, a spus o turistã, din Bucureºti.

Pe pârtie l-am gãsit ºi pe Alex, un turist venit în Straja tot din Bucureºti, care ne-a spus cã a rãmas surprins de aceastã zonã atât de frumoasã. ”Am fãcut prima turã pe iarna asta aici în Straja. Localnicii sunt

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015

super ok. Chiar dacã sunt din Bucureºti cu siguranþã am sã vin ºi în plin sezon la Straja pentru cã am rãmas surprins de cât de frumos este aici. Îmi plac partiile, îmi

place locaþia, zãpada este bunã pentru începutul de iarnã.

Doamne ajutã sã fie cât mai multã zãpadã pânã prin martie, aprilie, ca sã venim aici în Straja”, a spus Alex, turist venit pentru prima datã în Straja Chiar dacã sezonul numai ce a fost deschis, în staþiunea montanã Straja se schiazã splendid. Astfel, dacã iubiþi muntele, Straja cel mai bun loc din þarã acum, la capitolul practicãrii sporturilor de iarnã.

Adina PÃDURARU

Peste o sãptãmânã se deschide târgul de Crãciun

T Mai mult decât atât, la Lupeni a fost deja epuizatã lista cu solicitãrile pentru locuinþe.

“Menþionez faptul cã în prezent lista de prioritãþi aprobatã de Consiliul Local al municipiului Lupeni este epuizatã nemaifiind dosare de repartizat”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni.

Astfel douã tinere din Lupeni vor primi un apartamant cu trei camere, iar alte douã persoane vor beneficia de garsoniere în blocurile ANL din localitate.

Monika BACIU

ârgul de Crãciun de la Petroºani se deschide sãptãmâna viitoare.

Autoritãþile locale de la Petroºani ºi-au propus ca în data de 15 decembrie sã deschidã Târgul de Crãciun care va fi amplasat pe centrul civic al localitãþii.

“Târgul de Crãciun vã fi organizat începând cu data de 15 decembrie pânã în 30. Vom avea ceva noutãþi în sensul în care pe lângã cãsuþele tradiþionale vom încerca sã facem ºi spectacole cu copiii, cu artiºtii de la teatru, sã animãm puþin zona”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mult decât atât, aici vor fi ºi expozanþi cu brazi din Norvegia.

“Am primit solicitãri din partea

unor persoane care au brazi norvegieni, dar ºi alte soiuri. Ei ar dori sã expunã pe centrul civic acolo unde va avea loc ºi târgul de Crãciun. Brazii vor fi atât în ghiveci cât ºi fãrã rãdãcinã”, ne spune Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Municipalitatea de la Petroºani a alocat 8000 de lei din bugetul local pentru organizarea acestei pieþe de Crãciun.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015

STOCURILE GOALE

OFICIAL, CEH are nevoie de 50 de mii de tone de cãrbune pe lunã M

anagementul defectuos din ultimii ani a dus Complexul Energetic Hunedoara pe marginea prãpastiei. Societatea nu are stocurile de cãrbune asigurate pentru a trece în condiþii optime peste perioada de iarnã, iar situaþia este una care îi îngrijoreazã ºi pe cei din ministerul de resort.

Potrivit programului de iarnã, societatea are nevoie de 50 de mii de tone de huilã lunar pentru a funcþiona, iar pe stoc sunt undeva la 20.000 de tone, iar importul nu este o soluþie pentru cã CEH nu are bani sã achite cãrbunele.

Pentru moment totul se rezumã la producþia de huilã din Valea Jiului.

CEH are nevoie de un stoc minim de 50 de mii de tone LUNAR pentru a putea funcþiona, iar situaþia de la acest moment este sub pragul critic. Ministerul Energiei a reevaluat situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. A fost emisã

hotãrârea de Guvern privind aprobarea programului de iarnã în domeniul energetic pentru asigurarea funcþionãrii în condiþii de siguranþã ºi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naþional în perioada 1 decembrie 2015 – 31 martie 2016, iar Complexul Energetic Hunedoara se aflã la menþiuni speciale. În ceea ce priveºte funcþionarea Complexulului Energetic Hunedoara pe timpul iernii 2015-2016 se precizeazã cã se reevalueazã posibilitatea funcþionãrii celor douã termocentrale.

“Datã fiind situaþia economico – financiarã a Complexului Energetic Hunedoara, fapt ce a condus la nerealizarea stocurilor prognozate, s-a reevaluat posibilitatea funcþionãrii celor douã centrale, astfel: CET Paroºeni – funcþionarea cu grupul nr.4 de 150 MW, CTE Mintia Deva – o producþie de 200 MW ºi o rezervã de putere de 500 MW, cu asigurarea funcþionãrii simultane a trei grupuri pentru cel puþin 10 zile de funcþionare continuã.

Acest lucru conduce la un stoc minim permanent de cel puþin 50.000 tone huilã”, se aratã în

documentele Ministerului Energiei.

Unitãþile miniere din Valea Jiului nu pot asigura cantitatea necesarã de cãrbune pentru funcþionarea celor douã termocentrale. Din documentele Ministerului Energiei reiese faptul cã s-ar fi încercat achiziþionarea unor cantitãþi de cãrbune din diferite locuri astfel încât sã nu existe probleme în perioada de iarnã 2015-2016.

“CEH nu poate asigura întreaga cantitate de cãrbune necesarã pentru perioada de iarnã 20152016 din producþie proprie, motiv pentru care

au fost întreprinse mãsuri ptrecum încheierea de relaþii comerciale pentru furnizarea de cãrbune energetic de la Anina -75.000 tone ºi de la Societatea LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa – 25.000 tone.

De asemenea, este în evaluarea ºi posibilitatea încheierii unui contract de procesare, urmare a unei propuneri de livrare a 210 MW în bandã – export Polonia, în contrapartidã cu cãrbune, la nivelul unei cantitãþi de 600.000 tone/an”, se aratã în documentele Ministerului Energiei.

Deocamdatã niciuna dintre aceste soluþii nu stã în picioare, astfel stocurile de cãrbune ale societãþii sunt asigurate doar de unitãþile miniere din Valea Jiului.

Pentru Complexul Energetic Hunedoara producþia de energie termicã, produsã pentru a fi livratã, în principalele centre este estimatã pentru perioada octombrie 2015-martie 2016 la 274,500 mii Gcal, dintre care SE Paroºeni ar trebui sã producã 170,500 mii Gcal, iar SE Mintia 104.000 Gcal.

Monika BACIU

Ocrotitoarea minerilor, Sfânta Varvara, prãznuitã înainte de ºut iua de Z 4 decembrie are în fiecare an o însem-

nãtate aparte pentru Valea Jiului, dar mai ales pentru minerii care vineri ºi-au prãznuit ocrotitoarea.

Astfel înainte de intrarea în ºut, ortacii au aprins o lumânare pentru muceniþã.

Cu cãºtile în mâini, cu lãmpile atârnate de gât ºi lumânãri aprinse, vineri dimineaþã, înainte de a intra în ºut la schimbul I, ortacii de la mina Lonea s-au strâns în sala de apel nu pentru a face pontajul ci, pentru a aduce un omagiu celei care zilnic are grijã sã îi scoatã la suprafatã cu bine, Sfântei Muceniþe Varvara.

Doi preoþi din Petrila au venit, pentru a þine o slujbã, atât pentru cea prãznuitã, dar ºi pentru ortacii care ºi-au pierdut viaþa în subteran. ”Iubiþi mineri, în primul rând, Dumnezeu sã îi ierte pe cei care au

cãzut la datorie, ei sunt eroii noºti, ai Vãii Jiului. ªtim foarte bine cã de-a lungul istoriei Vaii Jiului, mulþi au plecat de acasã rupându-se de familiilor, de copii lor ºi nu s-au mai întors niciodatã,”, a spus Pãrintele Adrian Boantã, paroh la Biserica ”Sfânta Treime” Petrila.

Viaþa unui miner e grea, atât pentru munca depusã, cât ºi pentru gândul pe care aceºtia îl au de fiecare datã când intrã în minã ºi nu ºtiu dacã vor mai ieºi la suprafaþã vreodatã la familie ºi copii. ”Am intrat în rândul celor vechi, de foarte puþin timp însã chiar ºi aºa am învãþat foarte repede cum e viaþa de

miner. Munca este foarte grea. Chiar dacã doar noi minerii ºtim asta. De fiecare datã când intru în ºut mã gândesc doar sã termin totul cu bine, ºi sã ajung sãnãtos acasã la familie ºi copii”, a spus Iosif Lucian Ciolcu, miner nou angajat la Mina Lonea.

Pentru cei mai vechi angajaþi la minã, ºuturile parcã trec mai repede ºi asta datoritã faptului cã, au deja o jumãtate de viaþã petrecutã în subteran, ºi sunt tot mai aproape de pensie. ”Simt cã ar trebui sã se facã ceva pentru mineri. Deci, cei care aud acest lucru ar face bine sã se gândeascã mult mai mult la mineri

ºi la viitorul lor.

Am deja 24 de ani de subteran, din 1991, dar niciodatã nu s-a fãcut nimic pentru mineri. De fiecare datã când intru în subteran, intru cu gânduri bune. Munca din minã e foarte grea, materialele au fost mereu o problema.

Cine vrea sã vinã sã vadã este liber, trebuie doar o aprobare. A fost pânã acum ºi domnul primar Ilie Pãducel ºi mulþi alþii însã cu toate astea munca noastra nu s-a uºurat cu nimic, dimpotrivã ne este tot mai greu de la o zi la alta. Ei vor sã scape de noi sã închidã toate minele dar ce se va întâmpla atunci, cã nu doar minerii vor rãmâne ai nimãnui,

întreaga zonã se va duce de râpã. Sigur pe alþii nu îi intereseazã acest lucru, am impresia cã cineva e pornit sã facã asta, însã chiar ºi aºa, noi nu ne pierdem speranþa. Au mai zis ei ºi prin 1997 de când s-a dat prima ordonanþã cã închid minele ºi nu s-au închis.

Aºa cã sperãm în continuare, cã acest lucru nu se va întampla”, a spus Ilie Dumitru, miner la E.M Lonea.

Mineritul este în colaps acum, însã speranþa minerilor este vie pânã în ultimul moment. Zile ca ºi cea vineri, sunt puþine, dar foarte importante pentru ortaci.

”Astãzi este Sfânta Varvara, Ocrotitoarea noastrã a minerilor, noi în fiecare an sãrbãtorim acestã zi importantã. Þin sã mulþumesc tuturor care au participat la acestã slujbã.

Dumnezeu sã îi ierte pe toþi minerii care ºi-au pierdut viaþa în minele din Valea Jiului. Sperãm ca acest sfârºit de an sã îl încheiem cu bine fãrã evenimente ºi sã începem un nou an cu probleme mai puþine ºi cu speranþa de mai bine”, a declarat Vasile Pãduraru, preºedintele Sindicatului MunteleDepartamentul Lonea 1.

Adina PÃDURARU

4 Actualitate

Sfânta Varvara, prãznuitã la Petroºani

S

fânta Mare Munceniþã Varvara a fost vineri, 4 decembrie, prãznuitã în cadrul unei liturghii ce s-a þinut la biserica ridicatã de mineri în Cartierul Aeroport.

Lãcaºul de cult a devenit neîncãpãtor, iar la final, credincioºii au fost invitaþi la o agapã frãþeascã.

Biserica Sfânta Varvara a fost locul de pelerinaj al credincioºilor din Petroºani, care au venit încã de dimineaþã sã ia parte la slujba de pomenire a celei care îi ocroteºte pe minerii Vãii Jiului. Un sobor de preoþi, condus de pãrintele arhimandrit Andrei Coroieanu, au oficiat slujba, iar credincioºii s-au adunat aici în numãr mare.

A fost un bun prilej de a se împãrtãºi ºi de a primi binecuvântarea înaltelor feþe bisericeºti, în biserica ce a fost ridicatã din banii minerilor, pentru pomenirea celor care au pierit sub pãmânt.

Sfânta Varvara este ocrotitoarea minerilor, iar pentru Petroºani este patroana spiritualã a celor

ce trãiesc aici. La slujbã a participat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, iar pe toatã durata dimineþii, aici au ajuns ºi coruri de copii care au încântat asistenþa.

La final, fiecare a fost rãsplãtit ºi credincioºii au fost poftiþi la o agapã frãþeascã, cu mâncare de post, gãtitã special pentru acest eveniment în curtea bisericii. ªi la Peºtera Bolii a fost prilej de sãrbãtoare. Membrii Petro Aqua au coborât sub pãmânt, ca sã se închine la icoana Sfintei Varvara, care se aflã acolo de câþiva ani, iar la Biserica Catolicã Sfânta Varvara a avut loc o ceremonie deosebitã. Întreaga Vale a Jiului a prãznuit-o pe sfânta care îi ocroteºte pe cei care trudesc sub pãmânt, Sfânta Varvara fiind ºi ocrotitoarea municipiului Petroºani.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015

Bazinul Didactic Petroºani: UN AN - 10.000 de copii

Încep pregãtirile pentru Moº Crãciun

proape 10.000 de A copii au fost la bazinul didactic din

C

lubul Copiilor din Petroºani a demarat acþiunile menite sã marcheze sãrbãtorile de iarnã. Cei mici s-au pregãtit, fiecare cu ce a ºtiut mai bine, au creat adevãrate opere de artã, iar acum le expun în cadrul primei manifestãri grupatã sub genericul „În aºteptarea lui Moº Crãciun” ºi, dacã vã plac creaþiile lor, atunci le puteþi achiziþiona de la cei care le-au creat.

Muncesc mult, petrec zi de zi la Clubul Copiilor ºi le place ceea ce fac. Sunt ºi foarte mici, dar ºi copii mai mari, însã, toþi lucreazã cu drag, alãturi de cea care îi învaþã desen, picturã pe diverse obiecte, ori metaloplastie. Unii sunt atât de mici, cã abia ºtiu sã ne explice exact cum s-au pregãtit ei în aºteptarea

lui Moº Crãciun. „Am fãcut câteva desene, ca sã le vadã Moº Crãciun”, ne-e explicat cel mai mic copil, care vine la cercul de metaloplastie din luna octombrie.

Alþii, mai mari ºi mai talentaþi, ne spun cât de mult le place aici ºi câta lucruri frumoase au creat ei. „M-am pregãtit cu câteva lucrãri de

metaloplastie. Le-am fãcut cu multã grijã ºi am ales ca temã Moº Crãciun ºi sãrbãtorile de iarnã. Îmi petrec 5 zile pe sãptãmânã aici la club ºi îmi plac toate activitãþile pe care le fac”, ne-a mãrturisit o altã fetiþã.

Sunt cu toþii copii talentaþi, care an de an ne uimesc cu creaþiile lor. Au creat ºi acum în ideea cã munca lor le va fi apreciatã de Moº Crãciun. „Am avut foarte munþi copii nou veniþi anul acesta la club, care ºi-au îndreptat paºii spre Clubul Copiilor ºi cercul meu ºi am dorit ca, în aºteptarea acestui eveniment important pentru cei mici, dar ºi

Petroºani într-un an de zile de când acesta ºi-a deschis porþile. pentru noi, cei mari, sã ne punem în valoare munca de la club. ªi atunci, deschidem proiectul cu expoziþia de metaloplastie, artã decorativã ºi picturã În aºteptarea lui Moº Crãciun”, a spus Mihaela ªtefania Cioc, profesoara care a organizat evenimentul.

Dacã v-au plãcut lucrãrile, le puteþi vedea în foaierul Bibliotecii de la Universitatea din Petroºani ºi, dacã credeþi cã sunt potrivite pentru a face un cadou special, atunci nu ezitaþi sã îi contactaþi pe cei care le-au fãcut. Sunt gata sã le vândã, pentru cã abia aºteaptã sã le fie apreciatã munca lor.

Diana MITRACHE

Cadouri pentru Pollicino

N

u mai puþin de 86 de copii de la Casa Pollicino, copii cu probleme speciale, au primit cadouri de la cei care s-au gândit la ei tot anul acesta. În mai multe magazine au fost amplasate cutii transparente în care s-au strâns donaþii, iar acum toþi au ghetuþe noi, numai bune pentru a-l aºtepta pe Moº Nicolae aºa cum se cuvine.

S-au jucat într-un loc special, la corabie, aºa cum îi spun toþi, au fost invitaþi la o pizza ºi, la final, s-au ales cu cadouri. Vorbim despre copiii de la Pollicino, care l-au primit pe Moº Nicolae cum nu se putea mai bine. El a venit, vinerea trecutã, de la iniþiatorul unei acþiuni de suflet, menitã sã le aducã bucurie celor cu diverse probleme de sãnãtate. „Este o acþiune de suflet ºi suntem alãturi de Casa Pollicino ºi de copii de aici. Nu numai noi, ci

toþi cetãþenii care au participat, prin contribuþia lor. S-a strâns o sumã de 28,6 milioane de lei vechi, iar diferenþa, în cuantum de peste 1.000 de euro, am pus-o noi, ca sã fie bine pentru ei. Vã spun cã nu ne oprim aici ºi, la cel puþin o lunã, douã, noi suntem cu gândul la ei ºi îi aducem aici la un suc, le dãm cadouri ºi le oferim acest loc de joacã, iar în ochii lor se vede bucuria”, a spus Iordache Siminel, iniþiatorul acþiunii.

Cã le place aici, nu existã nicio îndoialã, pentru cã micuþii, aºa cum spun cei care îi aduc, vorbesc despre experienþele de aici zile în ºir, semn cã nimic nu

este mai frumos pentru ei, decât joca la corabie. „Este un prilej pe care copiii noºtri îl aºteaptã cu multã nerãbdare ºi o întâmpinã cu maximã bucurie, pentru cã, de fiecare datã când participãm la o astfel de activitate, ulterior, luni de zile, copiii noºtri povestesc despre experienþa trãitã aici. Sunt experienþe pe care nu le vor uita multã vreme.

Primim pentru fiecare copil câte o pereche de ghetuþe, dar, trebuie sã spunem cã noi avem 86 de copii, iar efortul financiar este unul pe mãsurã. Mulþumim din suflet”, a precizat ºi Florentina Presecan, coordonatoarea Casei Pollicino.

Au primit cadouri ºi poate cã fiecare dintre noi, atunci când am fãcut cumpãrãturi, am

ajutat la acest cadou.

La final, dupã multã joacã ºi voie-bunã, cei mici au luat masa ºi au putut sã îl aºtepte pe Moº Nicoale cu ghetuþe nou-nouþe.

Diana MITRACHE

Reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani ºi cei ai bazinului au pregãtit un moment aniversar. Sute de copii s-au întrecut în cadrul unui concurs.

"Suntem la un an de

la inaugurarea bazinului ºi sunt foarte mulþi copii care au învãþat sã înoate

aici. Într-un an de zile am avut peste 9300 de intrãri ale copiilor ºi

peste 6000 de intrãri ale adulþilor. Copiii au fost în numãr mare, ceea ce e un lucru foarte bun", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mulþi instructori de înot îi iniþiazã pe copii în tainele acestui sport "În acest moment avem aproximativ 500 de copii care învaþã sã înoate de la instructorii

Petre Popa, administratorul bazinului didactic le-a pregãtit diplome tuturor copiilor, dar le-a oferit ºi ciocolatã.

"Astãzi, 6 decembrie 2015, sãrbãtorim un an de la deschiderea bazinu-

lui de înot didactic de la Petroºani.

Aceastã construcþie este pentru copiii din Valea Jiului. Avem câte o diplomã, un balon ºi ciocolatã. Am organizat un concurs care este pentru copiii", a declarat Petre Popã, administratorul bazinului didactic din Petroºani.

Bazinul didactic a fost dat în folosinþã anul trecut chiar de Moº Nicolae.

Monika BACIU

„Take, Ianke ºi Cadâr” – aplauze ºi hohote de râs Halda

S

âmbãtã searã a fost o searã de excepþie la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani, unde s-a jucat, dupã 17 ani, „Take, Ianke ºi Cadâr”, iar spectatorii au aplaudat minute în ºir, la finalul piesei.

Am râs, am aplaudat ºi am trãit, alãturi de actorii de la Petroºani, o searã pe care aº repeta-o oricând, pentru cã piesa, atât de veche, a fost adusã în actualitate, cu un umor fin ºi multã pricepere, de regizorul Andrei Mihalache, secondat de scenaristul Alexandru Radu. Atât tonul folosit, cât ºi dãruirea celor ce au urcat pe scenã, ne-au transpus într-o epocã trecutã, în care conflictele ºi diferenþele etnice erau condamnate de mahala, dar totodatã, tema a fost atât de actualã, în

zilele noastre, în întreaga lume.

Moº Nicolae ne-a adus pe scenã, ca un cadou de excepþie, pe Take, Ianke ºi pe Cadâr, în povestea omonimã mereu actualã. La repetiþii, actorul Ion Stoica spunea cã nu joacã pentru prima datã acest rol, dar s-a þinut de promisiunea cã va da tot ce a putut. ªi aºa a ºi fost pentru cã Take, în dialogul sãu cu Ianke Stelian Roºian, care a fost absolut unic ºi încântãtor, completaþi de Mihai Alexandru, în rolul lui Moº Cadâr, a fãcut deliciul publicului,

spectatorii rãmânând minute în ºir în hohote de râs. De altfel, nici la pauza dintre acte, cei din salã nu prea au vrut sã plece în foaier,

aºteptând cu nerãbdare partea a doua a spectacolului. „Superb! Am râs copios. Atât pot spune: superb”, a spus

un spectator din salã, iar în asentimentul sãu au fost ºi ceilalþi.

Anca Markoº -Ana, Alexandru Cazan – Ionel, i-au completat ºi ei pe cei trei etnici, român, evreu ºi turc, iar povestea lor a fost gustatã de toatã lumea.

De altfel, nu au fost lipsite de aplauze nici prestaþiile actorilor: Nicoleta Niculescu, Sergiu Fîrte ºi Daniel Cergã, toþi fiind apreciaþi de public.

Piesa, una dintre comediile de rezistenþã din repertoriul internaþional, s-a jucat sâmbãtã cu casa închisã, dar la intrare am gãsit oameni care au sperat cã vor fi suplimentate locurile pentru a intra în salã. Conducerea teatrului a fãcut un compromis ºi, toþi cei care au dorit sã vinã în salã, au gãsit un loc, iar la final, cu siguranþã cã nu au regretat.

Diana MITRACHE

Din scaunul cu rotile, Moº Nicolae pentru alþi copii

A

ndreea este o fetiþã luptãtoare, dar viaþa a þintuit-o într-un scaun cu rotile, de unde s-a ambiþionat mereu sã reuºeascã.

A fost ajutatã mereu, a fost apreciatã pentru creaþiile sale de origami, absolut excepþionale, iar acum, cã a împlinit 18 ani, s-a gândit la ceilalþi copii.

Andreea s-a decis sã îºi doneze toate jucãriile ei copiilor de la douã case de copii

care au contract cu noi.

Bazinul îºi dovedeºte din plin eficienþa ºi mã bucurã faptul cã nu am greºit atunci când am insistat sã realizãm acest bazin la Petroºani", a mai spus sursa citatã.

din comuna Baru Mare, de lângã Petroºani. Aºa se face cã, în ajunul lui Moº Nicolae s-a dus acolo

ºi a dus pachetele pentru cei mici. „Am vrut sã fac asta pentru cã mie nu îmi mai trebuiesc toate

jucãriile. Acum sunt fericitã, pentru cã de ele se vor bucura ºi alþi copii”, a spus Andreea, care a creat mai multe globuri ºi obiecte din hârtie coloratã ºi le-a dãruit copiilor ca sã îºi împodobeascã brãduþii cu ele.

Andreea a fãcut pentru ei un efort deosebit ºi s-a ridicat chiar din caunul sãu cu rotile, pentru a se fotografia cu cei pe care i-a bucurat cu darurile sale. „Ne-am bucurat, împreunã cu toþi copii, de reacþia

lor, iar Andreea a fost foarte fericitã”, ne-a mãrturisit Mariana Pop, mama Andreei, cea care a luptat ºi luptã zi de zi alãturi de fetiþa ei, pentru ca aceasta sã nu simtã nicio o zi cã nu ar fi specialã.

Andreea este un copil special ºi, chiar dacã a trecut prin mai multe operaþii ºi mai are de îndurat, ea nu ºi-a pierdut niciodatã optimismul, iar gestul sãu i-a bucurat pe cei de la casele de copii.

Diana MITRACHE

de steril masa lor de sãrbãtori

F

amiliile sãrace care nu au curajul sã fure huila de pe banda unitãþilor miniere sau din vagoane care o duc cãtre termocentrale, trãiesc tot de pe urma unui sac de cãrbune pentru care sapã în haldele abandonate.

Halda de steril este locul de unde se câºtigã o pâine în fiecare zi fãrã teamã cã vin mascaþii peste tine. Munca este istovitoare pentru a aduna ºi sorta un sac de cãrbune însã cum nu ai încotro, trebuie sã o faci. Unul dintre cãrbunarii de pe halda din Lupeni stã în cartierul Bãrbãteni, o zonã situatã la ieºirea din municipiu, unde sunt numeroase familii care nu au ce pune pe masã.

Unii îºi duc traiul din furturi de fier sau cãrbune, iar cei care se tem de puºcãrie au o singurã soluþie. Sapã cât e ziua de lungã prin haldele de steril. „Suntem mai mulþi care sãpãm dupã cãrbune. Plecãm de dimineaþã de la ºase de acasã ºi pânã la amiazã adunãm câte cinci saci de cãciulã. Este doar cãrbune fãrã piatrã, fãrã mizerie. Îl alegem

cu mâna pentru cã nu-l primeºte nimeni. Sacii îi vindem la oamenii care stau la case ºi fac foc. Primeºti cât sã cumperi ceva de-ale gurii, nu te îmbogãþeºti dar eºti liniºtit cã nu te aleargã nimeni. Vin sãrbãtorile, ce le punem la copii pe masã dacã nu avem nici un venit”, ne spune bãrbatul. Un sac de cãrbune, de multe ori, le pune viaþa în pericol „cãrbunarilor”. Oamenii îºi sapã singuri groapa. „Sãpãm ºi pânã la doi metri, poate ºi mai bine. Acolo este cãrbune bun. De multe ori au cãzut malurile peste noi. Pe mine m-a prins o datã pânã la piept în groapã ºi am avut noroc cu niºte bãieþi care sãpau ºi ei dupã fier ºi cãrbune”, mai spune bãrbatul. Oamenii lucreazã pe brânci ºi pentru un sac de cãrbune primesc 4 sau 5 lei. Samsarii vin cu maºinile ºi iau sacii direct de la marginea haldei iar apoi îi vând cu 10 sau 11 lei bucata. Cãrbunarii de pe halde sunt conºtienþi cã orice zi în care sapã dupã un sac de huilã ar putea fi ºi ultima lor zi de viaþã, însã nu au încotro.

Maximilian GÂNJU

6 Actualitate Tiberiu Iacob Ridzi:

“Am sperat pânã în ultimul moment într-un gest de clemenþã faþã de soþia mea”

F

amilia Monicãi Iacob Ridzi a sperat “pânã în ultimul moment” cã preºedintele Klaus Iohannis va accepta cererea de graþiere depusã de soþul acesteia.

Soþul Monicãi Iacob Ridzi a declarat pentru AGERPRES cã nu se aºtepta ca Preºedintele României sã respingã cererea de graþiere pe care a depus-o în urmã cu mai multe luni la Administraþia Prezidenþialã. 'E o decizie la care, sincer, nu ne aºteptam. Am sperat, pânã în ultima clipã, cã domnul Preºedinte va face acest gest de clemenþã, un gest umanitar.

O chestiune care nu are legãturã cu nimic altceva. Ar fi fost

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015

singurul lucru care ar fi putut sã ne ajute - ºi, în special, pe soþia mea - sã depãºim aceastã situaþie dramaticã prin care trece ea ºi cei doi copii ai noºtri, care sunt foarte mici', a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi.

Potrivit acestuia, starea de sãnãtate a soþiei sale este, în continuare, una precarã.

Preºedintele Klaus Iohannis a respins cererile de graþiere formulate de Monica Iacob-Ridzi ºi de Gheorghe Mencinicopschi, a anunþat joi Administraþia Prezidenþialã.

Pe 15 februarie, Monica Iacob-Ridzi a fost condamnatã definitiv de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzatã de abuz în serviciu în legãturã cu organizarea Zilei Tineretului din 2009. Pe 28 mai 2015, Tiberiu Iacob Ridzi a depus o cerere la Administraþia Prezidenþialã, solicitând preºedintelui Iohannis sã o graþieze pe soþia sa, din motive de ordin umanitar ºi medical.

El a menþionat atunci faptul cã ºi cei doi copii ai familiei au probleme medicale.

AGERPRES

Traficant de droguri, sãltat de mascaþi

U

n tânãr din Petroºani a fost reþinut de ofiþerii BCCO pentru trafic de droguri ºi este acuzat cã fãcea parte dintr-o reþea care acþiona pe raza mai multor judeþe. Bãrbatul a mai avut probleme cu legea, el fiind obligat în trecut sã munceascã în folosul comunitãþii.

Acþiunea de destructurare a grupãrii de traficanþi a fost efectuatã de procurorii DIICOT împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Gorj. Aceºtia au fãcut 20 percheziþii domiciliare pe

raza judeþelor Gorj, Vladimirescu”, se precizeazã Mehedinþi, Hunedoara ºi a într-un comunicat al DIICOT. municipiului Bucureºti, iar Tânãrul de 22 de ani, din în urma descinderilor Petroºani, Alexandru Ilaºcu, 16 persoane au fost reþinute acuzat cã fãcea parte din ºi duse la audieri. Gruparea grupare a mai avut probleme se ocupa cu traficul ºi cu legea ºi a fost obligat anul comercializare de droguri trecut sã execute 16 ore de cu precãdere pe raza muncã în folosul comunitãþii. municipiului Tg. Jiu, iar Maximilian GÂNJU clienþi erau elevi de liceu. „În perioada 2014-2015, la nivelul judeþelor Gorj, Timiº, Hunedoara, Mehedinþi ºi a municipiului Bucureºti s-a constituit vã oferã zilnic, prin magazinul un grup infracþional alimentar Nr 16, Piaþa Centralã organizat care a avut ca preocupare infracþionalã CELE MAI IEFTINE procurarea de droguri de risc ºi produse SORTIMENTE susceptibile de a avea efecte psihoactive, de la DE CARNE DE PORC diferiþi dealeri, pe care - 9.80 lei ulterior le comercializau - Pulpã porc cu os Fleicã porc 12.50 lei pe raza municipiului - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei Tg-Jiu mai multor comsumatori, majori- Carne tocatã - 12.80 lei tatea dintre aceºtia fiind - Cotlet porc cu os - 13.80 lei elevi în cadrul Colegiului - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei Naþional „Tudor

Braconierii, vânaþi de jandarmii hunedoreni

J

andarmii hunedoreni vor interveni în regim de urgenþã la situaþii periculoase generate de animale sãlbatice.

Lãrgirea ariei de competenþã a jandarmilor montani hunedoreni s-a decis la finele sãptãmânii trecute, dupã ce Jandarmeria Românã a intrat în Proiectul LIFE Connect Carpathians, cu o structurã montanã. Acestei structuri i sa oferit competenþã teritorialã pe întreaga suprafaþã de desfãºurare a proiectului, care cuprinde ariile naturale din regiunea denumitã Coridorul Ecologic Apuseni — Meridionali.

Acesta leagã Munþii Apuseni de Carpaþii Meridionali, din judeþele Albã, Arad, Bihor, Caraº Severin, Cluj, Gorj, Hunedoara ºi Timiº, fiind format din 17 situri Natura 2000. Proiectul LIFE Connect Carpathians, finanþat de cãtre Comisia Europeanã ºi implementat de Fauna & Flora Internaþional, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ºi Asociaþia Zarand, vizeazã elaborarea, în mod participativ, prin implicarea tuturor factorilor interesaþi, a unui plan de management regional pentru specii de faunã de importanþã comunitarã.

Maximilian GÂNJU

- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolane porc - 5,00 lei - Slãninã crudã - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015

Facturile la apã, plãtite de teama penalizãrilor

P

lãtesc facturile la apã, de teama penalizãrilor. Anul acesta preþul apei a crescut în douã tranºe, iar abonaþii societãþii de apã din Valea Jiului resimt aceastã majorare. Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului susþine cã societatea ar fi putut funcþiona ºi cu preþul din luna ianuarie, dar afectate ar fi fost primãriile care trebuiau sã returneze 40 de milioane de euro pentru proiectul european.

“Operatorul de apã putea merge fãrã a mãri preþul apei ºi putea merge ºi cu preþul de la începutul anului. Proiectul european ºi contractul cu finanþatorul ne-a dus la respectarea politicii tarifare. Ne-a adus creºterea preþului la apã atât în aprilie cât ºi în septembrie. A dus operatorul de apã sã încheie bine anul din toate punctele de vedere”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Dacã înainte existau carenþe în plata facturilor, dupã majorarea preþului abonaþii trec mai des pe la casierii, iar Avram crede cã oamenii nu vor sã

plãteascã penalizãri în caz cã nu îºi achitã facturile la timp.

“Gradul de încasare dupã majorarea preþului apei a crescut.

Cred cã oamenii se tem sã nu rãmânã cu penalizãri pentru cã altã explicaþie nu am.

Oamenii sunt conºtienþi cã trebuie sã plãteascã sã nu se adune datorii pentru cã dupã aceea se poate ajunge la alte lucruri. Ca ºi conducãtor al acestui operator de apã fac tot ceea ce îmi stã în putinþã ca serviciile noastre sã fie de cea mai bunã calitate. Nu Costel Avram a vrut sã mãreascã preþul apei ci Costel Avram trebuie sã respecte un contract care a fost fãcut de alþii

înaintea mea. Vreau sã mulþumesc primarilor ºi administraþilor publice locale care au conºtientizat cã este mai bine sã ne uitãm în viitor ºi sã lãsãm la o parte populismul ieftin, iar cei care au mers pe un populism ieftin vor vedea cã va avea un efect de bumerang”, mai susþine directorul ApaServ Valea Jiului.

De multe ori oamenii au spus cã în Valea Jiului “apa curge din munte” ºi cã aceasta ar trebui sã fie gratis.

Doar cã abonaþii nu ºtiu cã pentru cã apa care curge la robinet sã fie potabilã trebuie realizat un întreg proces, care este resimþit de operator.

“Din totdeauna apa a curs din munte. Dar apa a curs din munte ºi când erau ºase ore pe

zi ºi apa curge din munte ºi acum 24 din 24 de ore. Orice investiþie în mediu chiar dacã costã acum dupã terminarea investiþiei pe operator îl costa ºi mai mult. Atunci se vãd adevãratele cheltuieli ºi pentru noi ca operator cheltuielile sunt mult mai mari de aceea planul tarifar trebuie respectat pentru cã cã operatorul sã nu intre în faliment. Avem tot ceea ce ne trebuie ºi dacã vorbim de staþia de epurare de la Dãnuþoni care are toate cele trei trepte, terþialã, biologicã ºi mecanicã, fapt care ne duce ca printre primii operatori din þarã care avem toate normele europene. Suntem în anul 2015 ºi vrem ca toþi locuitorii din aceastã zonã sã poatã

sã aibã acces la canalizare ºi servisile de apã. Una peste alta cred cã prin ceea ce facem noi facem decât sã dãm servicii de calitate chiar dacã mai sunt ºi sincope care nu depind 100% de noi.

Pânã acum câþiva ani apa în Valea Jiului curgea ºase, ºapte ore din 24. De canalizare beneficiau foarte puþini oameni. Pe zi ce trece încercãm sã satisfacem toate doleanþele oamenilor în limita în care ºi noi putem”, mai spune Avram. În momentul de faþã, peste 90% din locuitorii din Valea Jiului sunt branºaþi la reþeaua de alimentare cu apã potabilã, iar în urma investiþiilor demarate de ApaServ Valea Jiului se doreºte ca toþi cetãþenii sã aibã apã curentã în viitorii ani.

“Peste 90% sunt branºaþi la reteau de apã. Este foarte bine vãzut faptul cã foarte mulþi s-au branºat la reþeaua de canalizare dar sunt în partea a doua a proiectului oameni care mai pot fi

branºaþi dar pentru acest lucru mai trebuie fãcute investiþii iar pentru asta trebuie bani iar banii europeni sunt singura soluþie pentru noi”, a conchis Costel Avram. În momentul de faþã un metru cub de apã potabilã costã 5,23 de lei, la care se adaugã canalizarea de 2,70 lei/mc ºi apa meteoricã în sumã de 2,70 lei/mc. Modul de calcul al apei uzate menajere este pentru populaþie de 80% din cantitatea de apã potabilã consumatã, în timp ce pentru agenþii ecomici este de 100% din cantitatea de apã consumatã. În ceea ce priveºte modul de calcul al apei meteorice aceasta este de 1 mc/apartament/lunã pentru abonaþii casnici, iar pentru agenþii economici cantitatea de apã meteoricã se stabileºte þinndu-se cont de cantitatea de precipitaþii comunicatã lunar de cãtre Administraþia Naþionalã de Meteorologie, de coeficientul de scurgere ºi de suprafaþa construitã, pavatã sau de zonã verde aferentã.

Monika BACIU

2015 - un an dificil pentru Primãria Petroºani Petrila a finalizat proiectul de an integrat de asfaltãri S fârºitul este un moment

D

de bilanþ pentru toate administraþiile locale dar unul de a face planuri pentru a îndeplini mai multe obiective þintã ale anului viitor.

Asta se întâmplã ºi la Petroºani unde administraþia publicã localã, în frunte cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, trage linie acum pentru a face bilanþul realizãrilor dar ºi a eºecurilor.

“2015 nu a fost un an uºor, din punct de vedere administrativ, am resimþit o diminuare mare a finanþãrilor care au venit pe proiectele guvernamentale.

Am fost într-un an de final pe proiectele europene pe care le-am avut accesate în exerciþiul 2007-2013, însã 2015 a fost un an în care am încercat împreunã cu

upã ce ani la rând oraºul Petrila a fost în ºantier, în sfarsit s-a finalizat proiectul integrat de asfaltãri. În cadrul acestuia, 57 de strãzi au fost asfaltate.

colegii mei din primãrie sã pregãtim lucrurile pentru urmãtorul exerciþiu bugetar, deoarece ne dorim sã accesãm cât mai multe fonduri europene pentru municipiul Petroºani.

Totodatã am gestionat zi de zi toate lucrurile care se întâmplã în municipiu, pentru ca cetãþenii sã fie mulþumiþi” a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

De departe problema cea mai mare a administraþiei ºi a întregii Vãi a Jiului a fost ºi în acest an, coloana vertebralã a zonei, Complexul

Energetic Hunedoara. ”Ne confruntãm în acest an cu o situaþie ne mai întâlnitã pânã acum, de incertitudine, în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara, care are un impact major asupra economiei oraºului, în perioada urmãtoare. Nu ºtim ce se va întâmpla pânã în 2018, ºi de atunci încolo. Din pãcate nu a reuºit nici un Guvern sã rezolve aceastã problemã care afecteazã toatã Valea Jiului nu doar Petroºaniul”, a mai adãugat edilul.

Adina PÃDURARU

Sfârºitul de an este un momentul în care toatã lumea pune pe tapet realizãrile dar ºi eºecurile. Anul acesta administraþia publicã petrileanã va trece pe lista cu realizãri, finalizarea celui mai mare proiect realizat vreodatã în oraºul Petrila. ”La Petrila a avut loc recepþia, la termianrea lucrãrilor pentru proiectul integrat, care înseamnã asfaltarea ºi modernizarea strãzilor din oraºul Petrila.

Proiectul finalizat se ridicã la valoarea de 500 de miliarde de lei. S-a fãcut recepþiile la terminarea lucrãrilor pentru

etapa a doua, cu o valoare de 200 de miliarde de lei.

A fost comisia întrunitã, au participat proiectanþii, constructorii ºi toþi factorii implicate, ºi-au spus punctul de vedere, s-a fãcut control ºi verificare în teren, am primit chiar ºi câteva sfaturi, iar mai apoi s-a semnat procesul verbal de recepþie a acestui proiect”, a spus primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel Astfel, dacã pânã acum oraºul Petrila era pe primul loc la capitolul, numãr de kilometri de strãzi asfaltate, dupã finalizarea acestui proiect administraþia va fi imposibil de detronat. Proiectul a cãrui recepþie s-a fãcut vineri, a cuprins asfaltarea a 57 de strãzi din toate zonele oraºului.

Adina PÃDURARU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015

Henþ cu mâna

Când erau bani, toþi roiau pe la Jiul...

Echipa Jiul Petroºani mereu a avut un sponsor puternic ºi reprezentativ, odatã cu înfiinþarea ei în 1919. Societãþile miniere, indiferent

cum s-or fi numit ele, pânã la „Combinatul Minier” din anii `90 ºi mai apoi pânã la momentul sucombãrii sub mandatul Ioan Savu în anii `97-`98,

liderul L.S.M.V.J., mereu Jiul a fost sub o umbrelã protectoare, fãrã griji ºi cu mulþi bani. Apoi a mai dus-o Alin Simota vreo zece ani, dupã care s-a ales praful.

Erau vremurile când tot felul de samsari, sub diferite denumiri pompoase, se ocupau de conducerea Jiul – directori tehnici,

sportivi, conducãtori, preparatori fizici, preºedinþi, vicepreºedinþi – au supt ani de zile din fântâna fotbalului petroºenean. Acum cã a secat, cu toþii au dat bir cu fugiþii, echipa zbãtându-se într-o cruntã mizerie financiarã ºi lipsã de identitate.

Marin Tudorache,

Sorin Ghiþan sau Damian Militaru care ºi-au bãtãtorit zeci de ani tãlpile pe toate palierele echipei – jucãtori, antrenori etc.

– trag acum singuri la cãruþã, în speranþa cã aceasta va ieºi dintr-un drum în care s-a împotmolit. Greu de crezut, dacã nu vine, cineva urgent sã „toarne asfalt”.

Un exemplu de longevitate ca antrenor

ANDREI SEPCI, 5 ANI LA JIUL

Î

ntr-o perioadã în care antrenorii sunt vânturaþi de la o echipã la alta, descoperim în istoria sportului Vãii Jiului ºi nume care au fost serios legate de o echipã. Aºa este Andrei Sepci.

Nãscut pe 7 oct. 1911 (decedat la 81 de ani, în 3 dec. 1992), în judeþul Maramureº, a fost legitimat la 11 ani la Sãtmãreana Satu Mare ca portar, apoi din 1927 la Olimpia Satu Mare, perioada de vârf a activitãþii sale ca jucãtor final la „U” Cluj, între anii

1932-1937. Calitãþile sale – reflexe, plasament – l-au dus în echipa Naþionalã a României unde a apãrat de patru ori, cu scorul general de 13-0! A mai jucat pânã în 1940 la Tricolor Baia Mare ºi Victoria Cluj, devenind ulterior antrenor.

Va antrena la Tricolorul ºi

Minerul Baia Mare (19401946), Exploziv Fãgãraº (1946-1947), Concordia Ploieºti (1948-1949).

C

ea mai lungã perioadã, la Jiul

În anul 1952, la vârsta de 46 de ani, Andrei Sepci ajunge în Valea Jiului.

MEMORIA FOTOGRAFIEI În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

GOL... ÎN DIRECT!

Ajunge la Jiul Petroºani, echipã de mijlocul clasamentului, începând o serioasã acþiune de promovare a tinerilor jucãtori, începând cu portarul Gh. Cosma ºi terminând cu atacantul Victor Gabor.

Va rãmâne la Jiul (care se va mai numi în acea perioadã Minerul), ocupând locuri în partea a doua a clasamentului, deºi existau o serie de valori în echipele din acei ani, precum Crâsnic, Romoºan, Vasiu, Guþã, Tãnase, Turcuº, Paraschiva, Iuliu Farkas (I), V. Gabor, Coidum, Licã Panait, Farkas II, I. Moldovan.

S

O fazã spectaculoasã pe vremea Diviziei „A” acum patru decenii. Sub privirile piteºtenilor Cârstea, Ivan, Stocker (Jiul), R. Vlad, Libardi (nr. 10), V. Stan, Rozsnyai (nr.

11), Gigi Mulþescu (Jiul) ºi Musteþea, se înscrie un gol spectaculos de cãtre Stocker.

pectatorul... arbitrul!

În anul 1956, la un meci din etapa a 8-a Jiul – Locomotiva Timiºoara (2-1), unul dintre tuºieri a arbitrat mereu anapoda, fapt

reproºat mereu arbitrilor de centru Imre Astyalos de cãtre Andrei Sepci.

Atunci centralul a luat o decizie incredibilã, scoþându-l de pe teren pe tuºier ºi înlocuindu-l cu... un spectator, care culmea, ºi-a fãcut excelent datoria! În vara anului 1957, Andrei Sepci pleacã pentru o scurtã perioadã la Bacãu, dupã care la Universitatea Cluj, la care va rãmâne zece ani, pânã în 1967 (în 1965 va câºtiga cu „U” Cluj Cupa României). Se va retrage la Centrul de juniori „U” Cluj cu care va câºtiga patru titluri naþionale (1967, 1969, 1972, 1974).

Numele lui Andrei Sepci va rãmâne însã legat de longevitatea sa la Petroºani, menþinând echipa Jiul vreme de cinci campionate consecutiv în Divizia „A”, în acest sens, la nivelul primei divizii, fiind un recordmen absolut. Pe 7 octombrie a.c. s-au împlinit 104 ani de la naºterea sa.

Paginã realizatã de Genu TUÞU