CRONICA VAII JIULUI NR. 998, VINERI 04 DECEMBRIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 998

Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Decembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Conlucrare INEC INSEMEX Petroºani

P

archetul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a stabilit ca expertiza propriu zisã, privind modul în care s-a declanºat incendiul de la Colectiv, sã fie realizatã de Institutul Naþional pentru Expertize Criminalistice, în parteneriat cu experþii de la INSEMEX Petroºani.

La desfãºurarea acestei expertize pot lua parte ºi experþi angajaþi de cãtre cei acuzaþi cã sunt responsabili de tragedie. În plus, urmeazã sã se mai realizeze ºi o expertizã care ar trebui sã determine gradul de rezistenþã la foc a construcþiei.

Anchetatorii ar vrea ancheta sã fie finalizatã pânã la sfârºitul acestui an, însã sunt ºanse ca termenul sã fie depãºit

Moºtenirea spitalelor lui Ceauºescu – peste 100 de morþi ºi 200 de infectaþi HIV, în Valea Jiului

datã fiind complexitatea cauzei. În tragedia de la Colectiv, soldatã cu 60 de decese ºi zeci de rãniþi grav, anchetatorii au audiat circa 230 de persoane, iar 30 de persoane s-au constituit parte civilã în dosar, dar numãrul celor care au avut de suferit ºi vor cere compensaþii va fi cu mult mai mare.

Maximilian GÂNJU

Î

n anul 2015, în Valea Jiului, peste 200 de persoane sunt infectate cu HIV, iar numãrul este în creºtere. Între anii 1985-1990, prunci ºi copii de ºcoalã au fost infectaþi în spitale ºi policlinici. ”... Se fãceau aceste microtransfuzii la mai mulþi copii cu aceeaºi grupã de sânge, acelaºi RH ºi, dacã prindeai o pungã cu sânge infectat, se rãspandea virusul. Ce sã vã spun...

Noi supravegheam sifilisul, dar nu ºi HIV-SIDA”. >>> PAGINA A 3-A

Cu ocazia zilei Sfintei Muceniþe Varvara, aducem un omagiu tuturor minerilor care ºi-au jertfit viaþa în adâncurile minelor din Valea Jiului.

Aceasta sfânta sãrbãtoare sã vã aducã multã sãnãtate, bunãstare ºi împliniri.

Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.

NOROC BUN ªI LA MULÞI ANI! Consiliul de Administraþie ºi Conducerea Complexului Energetic Hunedoara

DRAGI MINERI,

Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne cãlãuzeascã paºii în subteran, dându-ne putere pentru a regãsi speranþa ºi liniºtea zilei de mâine.

Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor ºi familiilor acestora, sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi.

NOROC BUN! LA MULÞI ANI! Aurel ANGHEL Director general Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015

Incendiu devastator în Colonia Petroºani U n incendiu devastator s-a produs joi dimineaþã pe strada Plopilor în Colonia din Petroºani. O vilã cu un etaj a ars ca o torþã, o maºinã a fost fãcutã scrum ºi mai multe clãdiri din zonã au fost afectate. Un pompier a fost transportat la spital, dupã ce i-a cãzut o grindã aprinsã în cap ºi a leºinat.

Din fericire, nu sunt alte victime, ci doar pagube.

Încã de la începuturile activitãþii miniere din Valea Jiului, ortacii noºtri au sãrbãtorit, în fiecare an, pe 4 Decembrie, numele ºi faptele Sfintei Mari Muceniþe Varvara. Prin voinþa comunitãþii noastre locale, de anul trecut, Sfânta Varvara nu este doar Ocrotitoarea Minerilor ci ºi Patroana spiritualã a municipiului Petroºani. În întâmpinarea praznicului din acest an al Sfintei Varvara, vã invit, dragi concetãþeni, sã ne îndreptãm rugãciunile noastre spre toþi ce care au pierit în minele Vãii Jiului. Cu acest prilej, vã doresc, tuturor celor care aþi fãcut ºi faceþi cinste meseriei de miner, sãnãtate, putere de muncã, viaþã lungã ºi noroc bun.

A fost panicã, joi la prima orã, în Cartierul de case de lux din Colonia Petroºani. O vilã impozantã a luat foc, iar fumul ºi flãcãrile erau vizibile din oraº.

Asta, dupã ce acoperiºul locuinþei a luat foc. Totul s-a propagat cu uºurinþã, din cauza materialelor inflamabile din care era construitã casa, dar ºi din cauza cantitãþii mari de material lemnos care se afla ºi în zona centralei termice, dar ºi în podul locuinþei. „Nu ºtim ce s-a întâmplat, nu pot sã spun nimic”, a ripostat în lacrimi una dintre femeile care locuieºte în acea casã.

Nu mai puþin de 5 maºini de intervenþie au sosit la faþa locului, iar oamenii erau pur ºi simplu panicaþi, pentru cã

SFÂNTA VARVARA SÃ VÃ AIBÃ MEREU ÎN PAZÃ!

Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani În calendarul sãrbãtorilor creºtine, pentru noi, cei din Valea Jiului, sãrbãtoarea Sfintei Mari Muceniþe Varvara are un loc aparte. De-a lungul a mai bine de un secol ºi jumãtate, de când existã minerit pe aceste meleaguri, Ocrotitoarea Minerilor a fost ”zâna bunã” a oamenilor din Valea Jiului, cãlãuza ºi pavãza truditorilor din adâncuri. În faþa tuturor schimbãrilor care au survenit în istoria mineritului din Valea Jiului, un lucru a rãmas însã la fel de preþios: respectul faþã de Sfânta Varvara ºi faþã de cei pe care-i protejeazã ºi cãlãuzeºte, deopotrivã în minã sau la suprafaþã.

Cu prilejul Sfintei Varvara transmit omagiul meu tuturor minerilor de ieri ºi de astãzi ai Vãii Jiului, cãrora le doresc sãnãtate, putere de muncã, viaþã lungã, sãnãtate ºi numai bucurii. Sper, asemeni tututor celor care trãiesc pe aceste meleaguri, cã Sf. Varvara ne va fi pe mai departe cãlãuzã binecuvântatã în viaþa noastrã de zi cu zi.

vâlvãtaia se reaprindea din timp în timp.

Punctul culminant a fost momentul în care un pompier a fost scos în balconul locuinþei, pentru cã leºinase.

Pompierul a fost singurul care a avut nevoie de îngrijiri medicale. „În momentul în care se acþiona în interior, la nivelul mansardei, o grindã din acoperiº l-a lovit la nivelul capului ºi, pentru mai multe investigaþii, a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Este în afara oricîrui pericol”, a declarat locotenent Ionuþ Brehui, coordonatorul acþiunii de la faþa locului.

Pompierii bãnuiesc cã focul a pornit de la centrala termicã alimentatã cu lemne ºi s-a extins cu repeziciune,

Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara este pentru noi un motiv de tristeþe ºi bucurie, totodatã. De tristeþe, pentru cã în aceastã zi ne amintim, cu compasiune , de ortacii cãzuþi în abatajele din subteran. De bucurie, pentru cã lucrurile bune de care am avut parte peste an, se datoreazã ºi harului ºi binecuvântãrii Ocrotitoarei noastre.

Cu prilejul Zilei de Sf. Varvara mã înclin, cu respectul cuvenit, în faþa ortacilor care ºi-au jertfit viaþa în adâncuri, iar celor care fac cinste mai departe acestei nobile meserii le doresc tot binele din lume.

NOROC BUN!

Ing. Gheorghe Ile Primarul municipiului Vulcan

dar împreunã cu criminaliºtii, au fãcut ore în ºir cercetãri la faþa locului. Imediat dupã incident, însã, pompierii au venit cu nu mai puþin de 5 maºini speciale. „Ne-am deplasat la faþa locului cu 4 autospeciale de lucru cu apã ºi spumã ºi una de lucru la înãlþimi ºi am acþionat pentru lichidarea incendiului. Cauzele rãmân a fi stabilite, împreunã cu celelalte strucuri care sunt implicate. A fost afectatã o casã de locuit, acoperiºul de la casa vecinã ºi anexã de la casa învecinatã cu cea care a luat foc.

Proprietarii aveau centralã termicã pe lemn”, a

mai menþionat locotenent Ionuþ Brehui.

Ore în ºir, pompierii au intervenit la acest incendiu ºi au încercat limitarea lui. A fost o luptã contra-cronometru din cauza cantitãþii mari de materiale depozitate, care au amplificat flãcãrile, din timp în timp. În incendiu a ars o maºinã de lux, iar o alta a reuºit sã fie salvatã la timp din flãcãrile care au cuprins garajul aflat la parterul casei.

Pompierii ºi criminaliºtii urmeazã sã stabilescã exact cum s-a întâmplat ºi sã estimeze pagubele produse.

Diana MITRACHE

Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.

NOROC BUN!

Director general al INCD INSEMEX, Ing. Artur Gãman

NOROC BUN!

Costel AVRAM, Director General SC ApaServ SA Petroºani

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015

Moºtenirea spitalelor lui Ceauºescu – p e s t e 1 0 0 d e m o r þ i º i 2 0 0 d e i n f e c t a þ i H I V, î n Va l e a J i u l u i 2015, în Valea Jiului, peste 200 de persoane sunt infectate cu ... ºi Îcopiianul HIV, iar numãrul este în creºtere. Între anii 1985-1990, prunci ºi de ºcoalã au fost infectaþi în spitale ºi policlinici. ”... Se fãceau aceste microtransfuzii la mai mulþi copii cu aceeaºi grupã de sânge, acelaºi RH ºi, dacã prindeai o pungã cu sânge infectat, se rãspândea virusul. Ce sã vã spun... Noi supravegheam sifilisul, dar nu ºi HIV-SIDA”. Au fost vreo 275 la numãr...

Pentru a stopa infectarea, dar ºi pentru ca atinºii de virusul nemilos sã nu fie stigmatizaþi, Crucea Roºie Petroºani ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani au desfãºurat, în licee, o amplã campanie de informare ºi conºtientizare a tinerilor – ”Deschide ochii! Nu-i stigmatiza!”. Luni, la încheierea campaniei, în Petroºani se vor aprinde lumini pentru victimele virusului ucigaº, eveniment la care va fi prezentã ºi o delegaþie de germani…

Cumplitul virus HIV a fost lãsat ca o moºtenire grea, ca un blestem de moarte, de spitalele Ceauºiste, când prunci, elevi de la clase primare ºi chiar liceeni au fost infectaþi pentru cã sistemul de sãnãtate de atunci folosea instrumentar refolosibil, sângele transfuzabil era supravegheat doar pe boli transmisibile limitate, HIV-SIDA nici nu era luat în considerare.

S-a scris mult dupã 1990 despre cei cinci ani ai groazei, 19851990 - când au fost declarate 273 de persoane infectate, dar se ºtie cã au fost mult mai multe -, dar cea mai completã anchetã jurnalisticã a fost cea a lui Carmen Cosman, pe atunci corespondent al ziatului România Liberã, publicat în 7 ianuarie 2010.

negam, ºi atunci nu se fãceau testãri. Erau foarte mulþi copii slãbuþi, anemici, cãrora li se fãceau microtransfuzii.

Practic, dintr-o pungã de sânge se fãceau aceste microtransfuzii la mai mulþi copii cu aceeaºi grupã de sânge, acelaºi RH ºi, dacã prindeai o pungã cu sânge infectat, se rãspândea virusul. Ce sã vã spun... Noi supravegheam sifilisul, dar nu ºi HIV-SIDA. Nu

I

aveam seringi de unicã folosinþã, sterilizarea nu se fãcea întotdeauna corect, se lua curentul ºi atunci ziceai cã sterilizezi, dar instrumentarul era prost sterilizat", spune un medic.

Despre cauza îmbolnãvirii copiilor vorbeºte

nfectarea…

"În perioada respectivã (a anilor ’85-’90 – n.r.) nu se fãceau testãri pentru virusul HIV. Pe timpul lui Ceauºescu, noi obiºnuiam sã spunem cã nu avem astfel de boli, le

ºi un reprezentant al asociaþiei de luptã împotriva HIV-SIDA din Petrila, dar tot sub protecþia anonimatului: "Noi bãnuim cã toþi aceºti copii s-au îmbolnãvit din cauza unor vaccinuri venite din strãinãtate. Sunt tineri care nu au fost niciodatã internaþi în spital, care au pãrinþi sãnãtoºi, deci bãnuim cã de la acele vaccinuri fãcute în spital.

Dar cadrele medicale nu

stigmatul

”…Florentina, din Vulcan, are 20 de ani.

Pânã la 14 ani, era un copil perfect normal.

Avea deja boala, dar nu ºtia. "Nu este vina mea ºi nici a pãrinþilor mei, ci a doctorilor, care ne-au furat copilãria, viaþa, ºansa de a trãi normal.

Din vaccin am luat-o.

Copiii îmi spuneau «sidoasa» ºi fugeau de mine. Mai rãu reacþionau mamele lor, care nu mã lãsau sã le ating copiii fiindcã ele credeau cã le dau boala", povesteºte tânara.

Mãrturiseºte cã pentru ea cel mai greu este faptul cã nu îºi va putea împlini cea mai mare dorinþã, aceea de a avea un copil. "Îmi plac copiii la nebunie ºi tare mult aº vrea o fetiþã! Mã deranjeazã cã nu pot avea copii. Adicã pot avea, dar riscã sã fie bolnavi, ca mine. Nu vreau ca viaþa lor sã fie ca a mea, cu pastile luate cu pumnul, internãri în spitale cu sãptãmânile ºi batjocura celorlalti", spune tânãra…”

N

emþii vor fi prezenþi la ”lumini pentru cei rãpuºi” spun, nici în ziua de astãzi nu ºtim oficial nimic. Am vrut chiar sã-i dãm în judecatã, dar nu ºtii nici pe cine sã dai în judecatã, nu ai pe cine condamna". În Valea Jiului au fost înregistrate 273 cazuri de infectare cu HIV între anii 1985 si 1990…”

În Valea Jiului, numãrul celor infectaþi cu HIV rãmâne relative constant, deºi mulþi au pierdut lupta cu virusul, ceea ce produce îngrijorare.

La chemarea Crucii Roºii Petroºani, director Felicia Vitan a rãspuns Spitalul de Urgenþã

Bãutura – principalul pericol pentru turiºti

O

analizã efectuatã de salvatorii montani din Valea Jiului aratã cã una din cauzele importante care duc la accidente în staþiuni este reprezentatã de consumul excesiv de bãuturi alcoolice.

Alarmant este cã printre „pacienþii” care au nevoie de ajutorul salvamontiºtilor se aflã ºi minori, iar de multe ori sunt aproape de comã din cauza bãuturii.

Actualitate 3

„Au fost cazuri uluitoare cu care ne-am întâlnit. Îmi amintesc unul dintre ele pentru cã a fost vorba de un copil de doar 13 ani. În noaptea dintre ani, dupã ce s-a îmbãtat, a mâncat câteva pahare de sticlã.

Am rãmas ºocat când l-am vãzut cum arãta, era plin de sânge.

Copiii aceºtia sunt cei mai periculoºi turiºti de care avem parte în ultimii ani la munte”, a spus unul dintre salvatori.

M. GÂNJU

Petroºani, prin cadre specializate ºi psihologi.

Timp de mai bine de o lunã, aceºtia au fost la tinerii din licee, cu materiale de informare, cu filme informative ºi studii de caz, au explicat ce e acesat virus, cum se transmite, dar ºi cum se pot proteja, cum pot trãi normal în prejma celor infectaþi fãrã a-i marginaliza ºi stigmatiza.

Scopul campaniei a fost acela de a pune barierã rãspândirii prin cunoaºtere, dar ºi pentru a le uºura viaþa în comunitate a celor ce poartã aceastã cruce grea.

Campania desfãºuratã de Crucea Roºie Petroºani ºi Spitalul de Urgenþã - – ”Deschide ochii! Nu-i stigmatiza!” – se încheie, iar luni, 7 decembrie 2015, în memoria celor care au murit pierzând lupta pentru viaþã, se va aprinde câte o lumânare de cãtre participanþi, lumânãri împãrþite de Crucea Roºie.

”Aºteptãm sã fie alãturi de noi cât mai mulþi oameni cãrora le pasã, care venid pot demostra cã au înþeles pentru a putea, cu toþii, acþiona correct. Luni, la ora 17,00, în Piaþa Victoriei Petroºani, va avea loc aprinderea luminilor în memoria cãrora nemilosul virus HIV le-a frânt viaþa. Alãturi de noi, cei din Valea Jiului se va afla ºi o delegaþie de germani, care de ani de zile sprijinã prin filialele noastre comunitãþile, copiii din aceastã zonã”a declarat Felicia Vitan, director Crucea Roºie Petroºani.

De precizat cã Ziua mondialã de combatere a SIDA, marcatã pe 1 decembrie, în fiecare an, este dedicatã creºterii gradului de conºtientizare a pandemiei de SIDA cauzatã de rãspândirea infecþiei cu HIV. Din 1995, Preºedintele Statelor Unite ale Americii a proclamat oficial Ziua mondialã SIDA. Guvernele din alte þãri au urmat exemplul ºi au emis anunþuri similare.

Virusul a ucis mai mult de 25 de milioane de oameni între 1981 ºi 2007, ºi un procent estimat de 33.2 milioane de oameni trãiesc cu HIV în întreaga lume. România avea înregistrate, oficial, circa 10.000 de cazuri.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Speciali într-o zi specialã

J

oi, 3 decembrie a fost Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi ºi, pentru cã la Colegiul Naþional Dimitrie Leonida din Petroºani existã o clasã în care aceºti tineri cautã sã se integreze, ei au fost în centrul atenþiei. Au primit cadouri ºi ne-au arãtat ce au lucrat în acest an.

Nu sunt cei mai buni, nu au vreun talent anume, dar îºi pun toatã priceperea pentru a fi utili. Sunt copiii dintr-o clasã absolut specialã, care, de Ziua internaþionalã a persoanelor cu dizabilitãþi, ne-au arãtat ce au realizat ei.

Sunt lucrãri grele, care au necesitat multã îndemânare, dar efortul este cel ce trebuie apreciat la ei. Cea care îi încurajeazã este diriginta lor, iar într-o zi specialã,

cu toþii au ales sã fie speciali. „Este o sãrbãtoare la nivel mondial ºi, începând din acest an, ne-am gândit sã o sãrbãtorim ºi noi, având în vedere cã avem o clasã de învãþãmânt special.

Copiii s-au pregãtit cu lucrãri de metaloplastie, cu care au realizat o mini-expoziþie. Suntem la început, dar, încetîncet lucrurile intrã pe fãgaº”, a spus Luminiþa Vinþan, profesoara care îi coordoneazã.

Copiii au participat la jocuri interactive, au arãtat cã sunt buni la multe lucruri, cã se pot integra în ºcoalã ºi au primit chiar cadouri din partea celor de la Crucea Roºie ºi a unui ONG din Petroºani. „Ne-am hotãrât sã mergem la Colegiul Industrial unde am aflat cã sunt 11 copii care au ceva probleme, ca sã fim alãturi de ei. Sunt 5 fete ºi 6 bãieþi ºi noi le-am fãcut cadouri ºi le-am pregãtit jocuri, cãrþi de colorat, creioane de colorat, jucãrii ºi dulcuri. Crucea Roºie a venit cu cadouri din partea lor ºi ni s-a alãturat, ca sã aducem astfel o razã de luminã celor care au nevoie”, a spus Mariana Popa, membrã a ONG-ului Grupul de prieteni.

A fost o zi specialã, cu tineri speciali, o zi a cãrei scop este acela de a-i face pe aceºti copii sã nu se simtã altfel decât parte integrantã a ºcolii lor.

Diana MITRACHE

Copii cu dizABILITÃÞI D izabilitãþile pot fi transformate în abilitãþi, iar acest lucru ni-l demonstreazã în fiecare zi copiii care suferã de anumite afecþiuni.

Sunt adevãrat luptãtori care înfruntã viaþa ºi luptã cu ea cot la cot pentru a ieºi învingãtori din aceastã luptã. Mulþi reuºesc ºi ne dau adevãrate lecþii de viaþã. Data de 3 decembrie reprezintã Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi, iar municipalitatea de la Petroºani a marcat aceastã zi.

“Este vorba de Ziua persoanelor cu dizabilitãþi, sunt copii de la Casa Pollicino ºi de la celelalte organizaþii care se ocupã cu aceºti copii speciali. Sunt prezenþi la primãrie, avem un spectacol frumos pe care îl organizeazã ºi sunt protagoniºti, iar

apoi vor primi pachete din partea noastrã. În fiecare an facem acest lucru.avem ºi angajaþi care au dizabilitãþi, dar care s-au integrat foarte bine în ceea ce fac ºi sunt foarte apreciaþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Copiii, indiferent de problemele pe care le au, trebuie sã fie motivaþi, încurajaþi sã îºi depãºeascã limitele, iar cei care lucreazã cu ei zi de zi, ne explicã ce presupune munca alãturi de aceste suflete speciale.

“Este foarte impor-

Chemaþi pentru a fi verificaþi

Membre amputate, verificate dacã nu au crescut la loc

P

ersoanele invalide, bãtaia de joc a unui sistem bolnav. Sunt persoane care au amputate ambele membre inferioare ºi chair ºi aºa sunt chemate lunar la Comisia de Handicap, care mai în glumã mai în serios, trebuie sã constate dacã persoanei nu i-a crescut piciorul sau mâna la loc.

Sunt ºi cazuri mai dramatice în care aceste persoane nu beneficiazã nici de însoþitor, iar viaþa este cu atât mai dificilã pentru aceºti oameni þintuiþi într-un scaun cu rotile. În aceastã situaþie se aflã ºi un bãrbat din municipiul Petroºani de 75 de ani care este bãtaia de joc a unui sistem birocratic. Bãrbatul are ambele picioare

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015

amputate, nu are un însoþitor sãu asistent personal, însã este chemat anual la Comisia de Evaluare a Persoanelor cu handicap. Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale a fost sesizat în acest caz, iar rãspunsul este cã de obicei, unul strict bazat pe acte normative ºi nu pe situaþii reale.

“În vederea eliminãrii unor solicitãri nejustificate pentru prezentarea în faþa comisiei de evaluare a unor persoane cu handicap care deþin un certificat de încadrare cu termen de valabilitate permanent, a fost modificat articolul 59 din Legea nr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

astfel încât aceste persoane sã fie chemate la comisie în vederea reevaluãrii în urmãtoarele cazuri: solicitã acest lucru ca urmare a agravãrii condiþiei lor medico-psihologice, sunt convocate de cãtre

structurile competente în cazul existenþei unor suspiciuni justificate privind încãlcarea prevederilor legale referitoare la încadrarea în grad ºi tip de handicap”, susþin reprezentanþii Ministerului Muncii.

Tot reprezentanþii ministerului de resort susþin cã “pentru persoanele care au suferit o amputaþie se acordã termenul de valabilitate al certificatului pe 6 luni/12 luni la prima prezentare la evaluare a persoanei pentru monitorizarea de specialitate pentru urmãrirea stãrii de sãnãtate ºi a terapiei

tant sã îi implicãm pe copii în astfel de activitãþi, copiii vor sã fie apreciaþi ºi vãzuþi de toþi ceilalþi. Lucrãm foarte mult cu aceºti copii. La orele de curs încercãm sã facem programele pedagogice cât mai aproape de copii, tocmai ca ei sã parcurgã cât mai mult

de recuperare”. Mai exact, persoanele care au suferit amputaþii sunt chemate la comisie care trebuie sã constate dacã acesteia i-a crescut la loc mâna sau piciorul. În cazul bãrbatului din Petroºani care are amebele picioare amputate, termenul de valabilitate este permanent.

“Menþionãm cã în conformitate cu prevederile instrucþiunii metodologice nr.

6/31.07.2014 emisã de Comisia Superioarã de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, pentru persoanele la care la momentul prezentãrii la a doua evaluare au vârsta de peste 75 de ani, indiferent de diagnostic, se acordã termenul de valabilitate permanentã”, mai susþin reprezentanþii ministerului de resort.

Nu odatã s-a întâmplat ca persoanele cu membrele amputate sã fie chemate la comisii de specialitate.

Monika BACIU

din materie. Mai avem activitãþi de terapie, unde copiii dobândesc diferite abilitãþi ºi competenþe, iar mai apoi avem un opþional de teatru în care încercãm sã îi învãþãm sã se exprime prin artã”, a declarat Ramona Asan, psiholog ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani.

Copiii de la Casa Pollicino, dar ºi de la ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani au susþinut mai multe momente artistice în sala de marmurã a Primãriei Petroºani.

Energia lor debordantã a înseninat ziua tuturor celor prezenþi la eveniment.

„Take, Ianke ºi Cadâr” – premierã la Petroºani

M

oº Nicolae ni-i aduce pe scenã, ca un cadou de excepþie, pe Take, Ianke ºi pe Cadâr, în povestea omonimã mereu actualã.

Regizorul Andrei Mihalache ne garanteazã cã povestea este cât se poate de actualã, date fiind ºi în aceastã epocã, toate conflictele etnice ºi religioase pe care le reîntâlnim în lume. „Take, Ianke ºi Cadâr” este o nouã premierã pe scena de la Petroºani, acolo unde, sâmbãtã seara vom avea parte de o porþie de râs, dar ºi de o lecþie pe teme absolut actuale, de religie, neam ºi þarã.

Ion Stoica spune cã

nu joacã pentru prima datã acest rol, dar ne promite cã va da tot ce are mai bun, pentru cã, de fiecare datã, regãseºte alte ºi alte valenþe ale personajului. „E un text extraordinar.

Este superb ºi este a treia oarã, cu regii

Monika BACIU

diferite, când joc acest rol. Sunt încântat sã descopãr, la fiecare spectacol, ceva nou ºi, de fiecare datã, descopãr alte nunanþe ale textului ºi este încântãtor”, ne-a mãrturisit Ion Stoica – Take.

Mihai Alexandru, însã, pare a fi la mijloc, încurcat puþin de situaþie, de accent ºi de evenimente. „Personajul meu este cred cã cel mai dificil, datoritã ºi faptului cã nu este neapãrat la vârsta mea. Este, însã, unul foarte frumos, care sperãm sã placã oamenilor”, ne-a explicat Mihai Alexandru, cel care îl interpreteazã pe Cadâr. „ªi eu am jucat textul acesta de mai multe ori ºi nu vreau sã vã spun prea multe. Vã aºtept la premierã”, a fost aproape tot ce am aflat de la „evreul” Ianke - Stelian Roºian.

Regizorul Andrei Mihalache, dar ºi scenaristul Alexandru Radu ne promit, la rândul lor, cã vom avea parte de o poveste ce o regãsim ºi

acum, în zilele noastre, la fel de actualã, pe cât este ea de veche. „E o comedie foarte bunã, numai cã, în spatele râsului, din pãcate, aºa cum am vãzut ºi în ultima o lunã ºi jumãtate în Europa ºi în lume, ne dãm seama cã problemele au rãmas aceleaºi: neîncrederea, lipsa de deschidere, ignoranþa persistã ºi uite cã am ajuns sã trãim,

din nou, problemele care existau între diferitele religii, credinþe dintre cele douã rãzboiaie”, a spus Andrei Mihalache.

Piesa, una dintre comediile de rezistenþã din repertoriul internaþional, se joacã sâmbãtã de la ora 18,00, iar costul unui bilet este de 20 de lei.

Diana MITRACHE

European ,,Mãnâncã responsabil”, program de învãþare globalã orientat spre acþiune în Anul European pentru dezvoltare. Proiectul “Mãnâncã responsabil” se desfãºoarã în 50 de ºcoli din România ºi în alte 9 þãri europene: Bulgaria, Republica Cehia,

Croaþia, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia ºi Slovenia. Copiii ºi-au fãcut reclamã ºi, pentru cã vin de la ªcoala I.D Sîrbu, le-au dus la Târgul Sîrbuleºtilor, un loc destinat exclusiv produselor din cãmãrile lor.

Diana MITRACHE

Salveazã planeta „made în Valea Jiului”

„S

alvarea planetei se aflã în farfuria ta” este un sologan pe care copiii de la ªcoala I.D. Sîrbu din Petrila l-au promovat în cadrul unui proiect european, alãturi de alte 9 þãri.

Pânã în aprilie, ei vor sã schimbe optica ºi sã nu mai cumpãrãm din supermarcheturi legume, fructe, ori conserve pe care le putem prepara chiar noi, sub marca „Made în Valea Jiului”.

Tot mai mulþi oameni s-au încãpãþânat sã omologheze produse marca Valea Jiului ºi, de la pãsatul momârlanilor, la brânza, cârnaþii, ori plãcintele tradiþionale, puþine produse au ajuns sã primeascã marca înregistratã. Totuºi, micuþii din Petrila nu mai vor sã cumpere produse din alte þãri, când la noi se gãsesc unele ºi mai bune. Au venit la un târg cu mere de îþi lasã gura apã, miere natu-

ralã din Petrila, gogoºari în sos de muºtar ºi câte ºi mai câte, toate reþete inedite ºi au reuºit chiar sã devinã mici întreprinzãtori. „Eu, la acest târg, m-am prezentat cu mierea mea de salcâm, de tei, propolis, cã tata este apicultor ºi a mers bine. Am vândut câteva borcane ºi am câºtigat 330 de lei”, ne-a mãrturisit Amira, o elevã din clasa a IV-a. Încurajaþi de ideea de

a face un câºtig, cei mici s-au întrecut în reþete inedite, iar Denis a venit cu o idee ce a avut ºi ea mare succes. „Eu am venit cu zacuscã de ciuperci, castraveþi, dulceþuri.

Trebuie sã ºtiþi cã sunt foarte sãnãtoase ºi sã cumpãraþi cã unele produse din alte þãri nu sunt aºa bune, ca la noi!”, ne-a explicat ºi Denis, un coleg al Amirei.

Este un îndemn pe care cei mici îl promoveazã ºi, pânã în aprilie când se terminã proiectul, vor ca numãrul cumpãrãtorilor care aleg produse din Valea Jiului sã creascã simþitor, în detrimentul celor care aleg importurile, fãcând astfel economie ºi de energie.

„Am scos în evidenþã produsele noastre tradiþionale ºi am vrut ca oamenii sã le cunoascã ºi sã facem economie de energie, sã nu mai cumpãrãm mãrfuri aduse din alte þãri, ca de exemplu cum am vãzut la supermarket prune din Peru, când noi avem prune din Valea Jiului. Eu am cumpãrat gogoºari, conservaþi în sos de muºtar, ceea ce eu nu am mai auzit pânã acum ºi este o tradiþie aici la noi ºi dulceaþã de gutui cu nuci”, ne-a explicat Liliana Gheban, profesoara care a coordonat activitatea. ªcoala Gimnazialã I. D. Sîrbu a organizat activitatea cu titlul ,, Made in Valea Jiului", în cadrul proiectului

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015

Centru de cercetare ºtiinþificã ºi cabinet medical sportiv la Petroºani

C

abinet medical pentru sportivi. Asta îºi doresc reprezentanþii Clubului Sportiv ªcolar din municipiul Petroºani pentru toþi sportivii din Valea Jiului care practicã diferite sporturi.

Aceºti tineri care practicã sportul ajung pe cele mai înalte culmi, iar de multe ori antrenamentele le fac în sãli îngheþate, iar cel mai elocvent exemplu este cel al sãlii polivalente.

Pentru ei, toate cluburile din localitate sunt îndemnate sã se uneascã, iar cu sprijinul municipalitãþii, sã se înfiinþeze un cabinet medical sportiv ºi un centru de cercetare ºtiinþificã.

“Noi ne dorim sã înfiinþãm un cabinet de medicinã sportivã pentru cã sportivii au nevoie de tot felul de analize medicale, au nevoie de acþiuni de cercetare ºtinþificã pentru ca rezultatele pe care ei le obþin sã nu fie doar rezultate de moment ºi sã fie rezultate pe o perioadã mai lungã de timp. Eu invit toate cluburile din Valea Jiului sã se uneascã ºi sã creem în municipiul Petroºani un centru de pregãtire la nivelul copiilor”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani.

Dupã zeci de ani în care responsabilii Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au fãcut mii de adrese cãtre diferite instituþii, acum au primit o veste

“A

m refuzat sã fiu alungat într-o clasã specialã”. Spune Ion Danciu, profesor de limba ºi literatura românã la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila.

bunã. Sala polivalentã va intra în reparaþii capitale, în cadrul unui proiect de peste 1,1 milioane de euro.

Am primit un aviz favorabil de la Compania Naþionalã de Investiþii prin care susþin cã suntem cuprinºi în programul pentru modernizare. Proiectul este de peste un milion de euro cu TVA ºi presupune reabilitarea totalã a clãdirii, de la acoperiº în jos, cu vestiare, tribune, absolut tot”, a declarat Zoltan Toth, director CSS Petroºani.

Compania Naþionalã de Investiþii urmeazã sã scoatã la licitaþie proiectul, iar apoi lucrãrile pot începe.

Reabilitarea sãlii de sport polivalente din Petroºani era o necesitate absolutã. Asta pentru cã aici îºi desfãºoarã antrenamentele copiii de la handbal. Care din lipsa investiþii sunt nevoiþi de multe ori sã se antreneze afarã sau în sãlile de sport ale unitãþilor de învãþãmânt pentru cã în salã este foarte frig.

Monika BACIU

Ciuperca informativã din Straja va avea un singur angajat

M

oº Crãciun le va aduce turiºtilor din Straja un centru de informare turisticã. În staþiunea montanã din Straja existã un centru de informare însã acesta nu este amenajat la standarde corespunzãtoare.

Pentru a se alinia standardelor ºi pentru ca promovarea sã fie una de calitate, reprezentanþii municipalitãþii de la Lupeni au demarat procedurile pentru realizarea unui astfel de centru. Clãdirea este aproape finalizatã, iar reprezentanþii administraþiei locale susþin cã luna aceasta, spaþiul va fi inaugurat.

“Luna aceasta vom inaugura ºi centrul de informare turisticã.

Vom avea un singur angajat, iar concursul este în data de 20 decembrie”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni.

Centrul de informare ºi pro-

Dizabilitãþile fizice nu sunt o barierã.

Ion Danciu, exemplu de voinþã

Tãnãrul profesor are probleme locomotorii, iar el este un exemplu demn de urmat. Þintuit într-un cãrucior cu rotile, Ion Danciu a refuzat sã urmeze cursurile unei ºcoli speciale pentru persoanele cu dizabilitãþi. El a urmat cursurile învãþãmântului de masã ºi a ajuns un dascãl iubit de toþi elevii sãi.

Mai mult decât atât, nimic nu l-a împiedicat pe bãrbat sã se perfecþioneze de-a lungul anilor. A evoluat pe plan personal, dar ºi profesional ºi a învins lupta cu dizabilitatea.

“Am urmat liceul Teoretic Mihai Eminescu din Petroºani, într-o clasã normalã, am refuzat sã fiu alungat într-o clasã specialã, fiind ataºat de coelctivul colegilor mei. Am absolvit Colegiul Universitar din Petroºani, specializarea învãþãtorinstitutor primar, dupã care studiile au fost continuate la Bucureºti, la Universitatea Spiru Haret, specializarea

românã-englezã, iar dupã aceea am dat un concurs naþional sã ocup un post de profesor de limba românã la nivel liceal în cadrul Colegiului Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila, unde activez de ºase ani. Nu m-am oprit din evoluþia mea profesionalã, am încercat sã îmi obþin toate gradele didactice, la fel ca un cadru didactic fãrã niciun fel de dizabilitate. În prezent am cadrul didactic doi obþinut la Universitatea de Vest Timiºoara. Totodatã am zis cã este bine sã îmi continui pregãtirea profesionalã ºi am decis sã mã înscriu la gradul unu didactic

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

movare turisticã va fi realizat pentru suma de 383,381.72 lei. Conform anunþului, postat pe site-ul de licitaþii, administraþia localã de la Lupeni a achiziþionat ºi mobilierul cu care urmeazã a fi dotat centrul de infiormare turisticã din Straja.

Mobilierul a avut o valoare de 3.808 lei fãrã TVA. Pe lângã mobilier s-au achiziþionat ºi dotãrile specifice, respectiv echipamentul informatic ºi accesorii de birou.

Monika BACIU

- Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175

în cadrul aceleiaºi universitãþi din Timiºoara”, spune Ion Danciu, profesor de limba ºi literatura românã la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila.

Ion Danciu nu a vrut sã fie considerat special, ci mereu a tins spre normalitate. Cu acest þel, el a ajuns sã îºi îndeplineascã toate visurile.

“De-a lungul evoluþiei mele profesionale ºi personale nu mi-a plãcut sã fiu niciodatã considerat avantajat de afecþiunea pe care o am.

Am vrut sã fiu tratat ca orice persoanã normalã, sã beneficiez de aceleaºi drepturi pe care le are orice om normal, chiar dacã asta însemna sã depun eforturi duble pentru a-mi atinge obiectiul în viaþã.

Vreau sã transmit un mesaj celor care suferã de o formã de handicap mai mult sau mai puþin gravã. Trebuie sã dea dovadã de perseverenþã ºi de ambiþie pentru a-ºi depãºi limitele pe care le-au dobândit pentru a-ºi atinge orice deziderat din viaþã”, mai spune dascãlul.

Data de 3 decembrie marcheazã Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015

A început campania electoralã?

G

âlceava dintre cei doi aleºi din Valea Jiului a pornit de la transportul turiºtilor din Petroºani cãtre Staþiunea Parâng. Cei doi s-au luat la „trântã”, însã nici unul nu cunoaºte exact situaþia. Municipalitatea a licitat traseul ºi se asigurã transport în comun turiºtilor chiar ºi pe timp de varã.

Sorin Stãniºel l-a mustrat pe alesul judeþean, Adrian Zvâncã, pentru cã acesta din urmã a criticat faptul cã administraþia localã n-a

fost preocupatã de a asigura transportul turiºtilor din Staþia CFR Petroºani pânã în Staþiunea Parâng.

Sorin Stãniºel, fost ales local la Petroºani, i-a atras atenþia lui Adrian Zvâncã (n.r. consilier judeþean independent) pe un site de socializare, cã de licitaþiile pentru transportul în comun se ocupã exact Consiliul Judeþean Hunedoara din componenþa cãruia face parte. „Am vãzut la o televiziune localã o emisiune unde era invitat consilierul judeþean

PNL (n.r. actualmente consilier independent) Adrian Zvâncã. Acesta acuza pe cei de la Primãria Petroºani de faptul cã nu existã un microbuz care sã facã legãtura între gara din Petroºani ºi masivul Parâng. Fãcând aceastã afirmaþie, domnul consilier judeþean Zvâncã ºi-a tras singur un cartuº în picior... De organizarea licitaþiilor pentru transportul local în judeþul Hunedoara se ocupã Consiliul Judeþean Hunedoara, adicã tocmai instituþia din care face parte domnul Zvâncã ºi unde putea sã propunã realizarea rutei respective de transport. Cu aceastã ocazie, domnul Zvâncã, cel care a fost 4 ani consilier local ºi aproape 4 ani consilier judeþean, a demonstrat cã nu cunoaºte atribuþiile celor douã

instituþii din care a fãcut ºi face parte.

Dacã peste toate astea mai punem ºi faptul cã domnul Zvâncã este consilierul judeþean cu cele mai multe absenþe de la ºedinþele Consiliului Judeþean Hunedoara, ajungem la concluzia cã dacã tãcea filozof rãmânea”, a comentat Stãniºel.

I

nformaþii eronate

Adrian Zvâncã a avut dreptate când a spus cã de traseul Petroºani- Staþiunea Parâng se ocupã municipalitatea, contrar a ceea ce crede Sorin Stãniºel. Însã doar atât, pentru cã atât pe timp de varã cât ºi iarna existã transport în comun asigurat pentru turiºtii

care ajung cu trenul ºi vor sã urce în Parâng.

Traseul Piaþa Victoriei – Telescaunindicativ 3 a fost scos la licitaþie de cãtre Primãria Petroºani în baza unei hotãrâri privind stabilirea modalitãþii de gestiune, respectiv Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Petroºani nr. 14/2015, chiar în primãvara acestui an.

Microbuzele pleacã spre telescaun exact

< DECESE < Transmitem întreaga noastrã compasiune familiei îndoliate ºi suntem alãturi de colegul nostru dr.ing. Nicolae IANC, la trecerea în eternitate a mamei

IANC CORNELIA,

ANUNÞ DE INTERES PUBLIC

Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2015-2016” a fost aprobat prin HCJ nr. 161/2015 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: - Sector Brad Baza Brad: 0785 202 531 – ing. Neagoe Daniel - Responsabil deszãpeziri, 0727 549 888 – Suciu Mircea Ofiþer de serviciu la secþie.

Baza Pãuliº: 0788 135 513 – ing. Buble Simion - ªef secþie, 0731 504 161 – ing. Corciu Florin - Ofiþer de serviciu la secþie.

- Sector Orãºtie III. Baza Simeria: 0756 024 937 – ing. Muste Gheorghe - ªef punct de lucru, 0752 161 610 – Grecu Alexandru - Responsabil deszãpeziri.

- Sector Cãlan – Hunedoara Baza Cãlan: 0723 243 321 –ing. Brate Valentin - ªef bazã, 0734 779 455 – Zaharie Sorin, 0734 779 440 – Bogdan Daniel.

- Sector Haþeg – Hunedoara Baza Hunedoara: 0761 883 283; 0726 100 758 –ing. Filimon Mihai - ªef bazã, 0734 779 433 – Secarã Mihai – Ofiþer de serviciu.

- Sector Haþeg Baza Peºteana: 0722 509 077 – ing. Negulescu Lucian - ªef bazã, 0730 582 734 – Greu Romeo Ofiþer de serviciu, 0734 779 427 – Tivadar Florin.

- Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº - ªef bazã.

De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

asigurându-i cã le înþelegem pe deplin restriºtea sufleteascã.

Sincere condoleanþe!

Conducerea INCD INSEMEX Petroºani

de lângã Staþia CFR Petroºani. „Existã transport în comun în perioada de iarnã, vara nu ai cu cine face, nu sunt turiºti.

Vara avem autobuze care merg pânã la Jieþ ºi dacã sunt solicitãri merg pânã la telescaun. Este cursã care face acest traseu, iar iarna se asigurã acest traseu ºi turiºtii pot urca liniºtiþi. Începe campania electoralã, nu? Nu mi se par multe OK, dar noi am asigurat turiºtilor ºi telescaun ºi transport în comun. Turiºtii pot veni liniºtiþi în Parâng, transportul în comun din Petroºani pânã în staþiune este asigurat”, a explicat, Marian Popescu, administratorul public al municipiului Petroºani.

Maximilian GÂNJU

***

Ne alãturãm durerii familiei colegului nostru dr. ing.

Nicolae IANC, în aceste clipe dureroase pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei

IANC CORNELIA.

Sincere condoleanþe!

Colectivul Departamentului Securitate Resurse Minerale INCD INSEMEX Petroºani

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA - ANUNÞ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã localã, se supune consultãrii publice: ,,Proiectul de hotãrâre privind stabilirea preþurilor medii ale principalelor produse agricole pentru anul 2016 ºi a preþului mediu la masa verde de pe pajiºti pentru anul 2016 ”.

Proiectul de hotãrâre poate fi consultat la Centrul de Informare a Cetaþeanului, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din Deva, Bld.1 Decembrie 1918, nr.28, jud.

Hunedoara, camera 28, sau pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de

internet: www.cjhunedoara.ro.

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã, la adresa: Deva-330025, Bld. 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relatiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 04.01.2016.

Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotãrâre supus dezbaterii publice, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015

Henþ cu mâna

ªi totuºi, sportul...

Ziua de 1 Decembrie a început, la Petroºani, de vreo câþiva ani, sã aibe o semnificaþie în plus. Un fel de „Ziua Sportului”.

În anul 2009, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înfiinþarea echipei Jiul, a avut loc o lansare de carte, precum ºi marcarea momentului pânã în

cele mai amãnunþite detalii.

Iatã cã, acum, se continuã „bãgarea în seamã” a sportivilor, în Sala de marmurã a Primãriei Petroºani, peste 150 de sportivi au fost premiaþi de cãtre primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, în numele

HANDBAL

Caracalul ºi Timiºoara, la maximum! În week-end-ul trecut, au avut loc etape în cadrul Campionatului Naþional de Handbal junioare II ºi III. La junioare II, în Seria F, C.S.S. Petroºani a fost învinsã cu 26-23, deºi a condus la pauzã cu 16-13!

Echipa din Petroºani a cãzut pe locul 5, fiind în pericol

de a mai prinde locul 4, care îi dã dreptul la calificarea în turneul semifinal. „Am jucat slab, unul din cele mai slabe jocuri din acest sezon.

Dar ºi gazdele au practicat un joc excesiv de agresiv, cu un arbitraj pãrtinitor” a spus Daniel Brânzãu, antrenorul CSSP. În schimb, a doua zi, echipa de junioare

Consiliului Local ce a pus în practicã aceastã înþeleaptã hotãrâre.

Au fost premiaþi sportivii de la fotbal, gimnasticã, lupte libere, karate, rugby, ºah, reprezentanþi ai cluburilor Jiul, CSSP, C.C.E. (Clubul Copiilor ºi Elevilor),

Pantera Neagrã, ªtiinþa.

Iatã un lucru bun, devenit tradiþie la Petroºani, fapt ce demonstreazã cã totuºi, sportul îºi are poziþia sa bine definitã ºi cã lucrurile pot evolua înspre mai bine.

clasatã, ªc. Gen. Nr. 7 Timiºoara, de unde sperã sã se întoarcã învingãtoare.

III a jucat mult mai dezinvolt pe teren propriu, 32-17 (21-7) cu C.S.O. Cugir, petroºenencele realizând un joc foarte bun, e drept, în faþa unui adversar mai modest, CSSP menþinându-se pe locul 2, în spatele invincibilei LPS Banatul Timiºoara. ªi la junioare II, ocupanta locului 1, CSS caracal, ocupã prima poziþie cu ºapte victorii din tot atâtea meciuri, câºtigând în deplasare derby-ul etapei, 25-14 la ocupanta locului 2, LPS Slatina. Campionatul Seriei E la junioare II se va relua în ianuarie anul viitor, în timp ce sezonul la junioare III Seria G mai are o etapã de disputat în acest week-end, CSS Petroºani jucând în deplasare la ultima

STATISTICÃ

Între Dumitrache ºi Pintilii Î

n fiecare an, de 50 de ani încoace, ziarul de specialitate „Gazeta Sporturilor” (care a rezistat tuturor concurenþelor din ultimii 25 de ani...) alcãtuieºte un top al celor mai buni sportivi ºi antrenori români pe anul respectiv.

Un top în care s-au regãsit de-a lungul anilor ºi nume care au avut tangenþe cu Jiul Petroºani.

Florea Dumitrache a jucat la Jiul trei sezoane (1976-1979), marcând 37 de goluri. El venise la Jiul cu o carte de vizitã impresionantã (jucase ºi la C.M.

Mexic 1970), fiind ales în anii 1968 ºi 1969 cel mai bun fotbalist român al anului respectiv.

Mihai Pintilii a jucat ºi el tot trei ani la Jiul (20062009) la o distanþã de... 30 de ani de Dumitrache! În prezent este component al echipei israeliene Hapoel

Tel Aviv, fiind nominalizat la „Fotbalistul anului” alãturi de alþi 24 de jucãtori (Tãtãruºanu, Keºeru, Chiricheº, Sânmãrtean, Maxim, Torje, Budescu, N. Stanciu etc.).

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Florea Dumitrache a fost jucãtor al Jiului între anii 1976-1979

Mihai Pintilii a jucat la Jiul în perioada 2006-2009