Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1011
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 Decembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ilie Pãducel aduce zâzania în PNL, pe uºa din dos
Se spune cã bucuria vine din lucrurile simple, liniºtea din suflet, iar cãldura din inimã. Cu aceste sentimente, pe care cred cã am avut ºansa sã le împãrtãºim, vã invit sã întâmpinãm sãrbãtoarea sfântã a naºterii lui Isus Hristos, dorindu-vã din inimã tot binele din lume. Crãciunul sã vã aducã numai bucurii, iar anul 2016 sã vã gãseascã în deplinã sãnãtate ºi sã vã aducã infinite satisfacþii.
CRÃCIUN FERICIT! LA MULÞI ANI! Cu drag, Costel Avram
Dragi Vulcãneni, Dragi concetãþeni, În numele adminsitraþiei publice locale vã transmit ca sãrbãtorile de iarnã sã vã gaseascã sãnãtoºi, alãturi de familiile ºi prietenii dumneavoastrã, cu pace în suflet ºi cu bucuria de a putea celebra Naºterea Mântuitorului conform datinilor noastre strãbune. Vã doresc tuturor sã întâmpinaþi anul care vine cu speranþã, cu încredere ºi cu multã sãnãtate.
I
lie Pãducel, primarul din Petrila, este de luni searã membru al PNL, lucru deloc agreat de colegii de partid. De altfel, primarul a ºi fost ales cu 9 voturi pentru ºi 9 abþineri, iar cei care s-au obþinut au contestat decizia ºi urmeazã sã sesizeze, ceea ce ei numesc o eroare, forurilor superioare. Iar de aici, a izbucnit un adevãrat scandal la nivel declarativ. >>> PAGINA A 3-A În Sfânta noapte de Crãciun, lumina naºterii lui Iisus se întinde de la o casã la alta, de la o inimã la alta, iar cãldura ºi bucuria Crãciunului ne aduce pe toþi mai aproape! Din lumina sãrbãtoririi naºterii Domnului ºi din speranþa ce însoþeºte Noul An, vã transmit gânduri bune ºi urãri de sãnãtate, împliniri ºi numai bucurii, alãturi de toþi cei dragi.
Crãciun fericit ºi La mulþi ani! Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani
Crãciun Fericit ºi La Mulþi Ani! Ing. Gheorghe ILE, Primarul Municipiului Vulcan
Aurel Anghel - director general SNIMVJ
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015
Revoluþionarii, cu certuri ºi împãcãri, dupã 26 de ani
A
u fost primii care au avut un curaj nebun sã îl scoatã din primãrie pe cel care a fost Resiga ultimul primar comunist la Petroºani, ºi au ajuns revoluþionarii din Capitala Vãii Jiului.
La 26 de ani dupã acel moment, tot nu se înþeleg cum au stat lucrurile ºi fiecare vine cu argumente, pe care un altul le contrazice. ªi asta, în condiþiile în care în 2015 doar 8 s-au prezentat, iar unul, Constantin Bejinaru, care a primit chiar ºi un apartament în centrul oraºului, a ieºit furios, deranjat de prezenþa presei. Revoluþionarii nu se dezmint ºi nu pot începe o discuþie, fãrã sã se contrazicã. Revoluþia de „catifea” aºa cum a fost ea acceptatã, pentru cã la Petroºani am avut noroc ºi nu s-a tras cu arme, are alt fel de conotaþii pentru fiecare. Constantin Bejinaru, abia a intrat în salã, a dat mâna cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi, imediat
ce a vãzut presa, a ieºit, motivând cã ne urãºte. „Dacã stau ãºtia, eu ies! Nu vã suport!”, a zbierat el la ziariºti. ªi înclin sã îl cred atâta timp cât a fost mereu în atenþia noastrã cu „ingineriile” prin care a intrat în posesia unui imobil, din care a evacuat o mamã cu 3 copii, doar pentru cã este revoluþionar. Odatã liniºtiþi, revoluþionarii au avut rãbdarea sã îl asculte pe Tiberiu Iacob Ridzi. „Am vrut sã mã vãd cu dumneavoastrã, pentru cã, chiar dacã pot pãrea cuvinte mari, dacã atunci nu aþi fi fãcut ceea ce aþi fãcut, proba-
bil cã noi, astãzi, nu eram ceea ce suntem acum. Acum poate cã se minimalizeazã contribuþia fiecãruia ºi poate cã se încearcã o bagatelizare a acestei revoluþii, pentru cã aþi fost oameni incomozi întotdeauna, dar nu pot sã nu fiu de acord cã aþi însemnat ceva în istoria noastrã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care a organizat întâlnirea cu revoluþionarii. Totuºi, acele zile au fost importante pentru noi, iar cei care au fost la Revoluþie în primãrie îºi amintesc cã au avut curajul sã facã asta chiar înainte de a ºti foarte multe
despre ceea ce se petrecea la Bucureºti, Timiºoara, sau în alte oraºe. ªi-au asumat un risc ºi sunt revoluþionari, dar despre acele zile au pãreri contradictorii. „A fost ca o vomã generalã, naþionalã ºi a fost ataºamentul faþã ceea ce se petrecea în þarã ºi atunci a rãbufnit popolaþia, în condiþiile în care Valea Jiului nu ºtia ce se întâmplã la Timiºoara. Am fost þinuþi fãrã informaþii”, a menþionat Romulus Cruceru, unul dintre revoluþionarii de la Petroºani, în timp ce Raj Tunaru îl completeazã: „Eu am plecat spre Timiºoara cu un grup ºi am zis cã dacã mergem cu autostopul avem ºanse. Ne-au oprit ºi ne-au dat jos. Miliþia de atunci ne-a dat jos ºi din tren, cã nu au fost de acord sã fim solidari cu Timiºoara. Eram copii, dar aveam curaj ºi voiam unitate!!”, îºi aminteºte Raj Tunaru. Cruceru a venit sã ne arate cã are un carnet de partid cu însemnele PCR ºi s-a lãudat cã era dizident pentru cã nu a plãtit cotiza-
O zi, OPT contracte, 52 de MILIOANE
O
zi frumoasã de varã cu noroc pentru CFR Marfã. Într-o singurã zi din luna august, Complexul Energetic Hunedoara a încheiat nu mai puþin de OPT contracte cu SNTFM Marfã la o valoare totalã de 52.535.410,12 de lei. CFR Marfã vrea sã punã poprire pe conturile Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã se afundã în datorii, neavând posibilitatea de a achita, la termen, facturile scadente cãtre furnizori. Cei din urmã îºi cer astfel drepturile în instanþã, iar pe rolul Judecãtoriei Petroºani au fost înregistrate douã dosare în care SNTFM "CFR MARFÃ" S.A are calitatea de creditor al
Complexului Energetic Hunedoara. Societatea feroviarã nu ºi-a primit banii pentru transportul cãrbunelui cãtre cele douã termocentrale, Paroºeni ºi Deva, astfel cã cere instanþei sã punã poprire pe conturile Complexului Energetic Hunedoara. În luna martie a acestui an, cei de la CEH au atribuit contractul pentru transportul cãrbunelui brut, societãþii SNTFM "CFR MARFÃ" la valoarea de 1.136.786,63 de lei.
O
viitor. Mai precis, toate contractele încheiate de CEH cu SNTFM CFR Marfã s-au derulat într-o singurã zi. În data de 24 august 2015. Astfel, în data de 24 august 2015 CEH a încheiat un acord cadru de “servicii de manevrã feroviarã LFI, proprietate CEH Prestserv” în valoare de 1.802.315,40 de lei. Termenul de derulare a acestui contract este
zi, peste 52 de milioane de RON
În perioada 1 august – 31 august 2015, CEH a încheiat mai multe acorduri ºi contracte cu CFR Marfã care depãºesc suma de 52 de milioane de lei. Unele dintre acorduri au termenul pânã în anul viitor, altele pânã anul
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
valabil pânã în 23 august 2017. tot în data de 24 august CEH încheie al doilea contract subsecvent cu CFR Marfã la “acordul cadru nr. APS 5373 – servicii de manevrã feroviarã LFI, proprietate CEH Prestserv” în sumã de 922.680 lei. Acest acord este valabil pânã în 23 august 2016. Aceeaºi zi, 28 de milioane. În aceeaºi zi de august, cei de la CEH au încheiat un “acord cadru – trasport cãrbune – SE Deva”. Firma câºtigãtoare este aceeaºi. SNTFM CFR Marfã. Valoarea acordului valabil pânã în 23 august 2017 este de 28.004.180 lei. La acelaºi contract se mai semneazã un “acord subsecvent la contractul cadru APS 5369 transport cãrbune – SE DEva”. Valoarea acestui acord este de
þia, iar un alt revoluþionar a venit sã dezvãluie chintesenþa acelor vremuri. „În 22 decembrie, dimineaþa, în jurul orei 11,00, un grup de tineri revoluþionari au pãtruns în forþã în Comitetul Municipal de Partid, din Petroºani, urcând la etaj, au intrat în biroul prim secretarului Ioan Resiga, pe care l-au somat, sã pãrãseascã clãdirea ºi sã predea toate prerogativele puterii”, a spus Valeriu Piscoi, revoluþionar, care a fost contrazis de Romulus Cruceru, pentru cã omis niºte amãnunte legate de cãciula de astrahan a celui care era atunci primar, iar un alt revoluþionar a conchis: „Cruceru e mereu Gicã-Contra. Aºa face de 26 de ani ºi uneori l-am dat ºi afarã din ºedinþã”. În final, însã, cu toþii au depãnat amintiri ºi au cãzut mai mult sau mai puþin de acord cu ele, dar cert este cã aceste întâlniri au rolul de a ne aduce aminte ce a însemnat trecerea la o nouã erã politicã în România, iar cei care au contribuit sunt printre eroii neamului nostru.
13.302.600 lei ºi se deruleazã pânã în 23.08.2016. Transportul cãrbunelui spre Termocentrala Paroºeni ocupã locul al doilea ca tarif. Pentru un “acord cadru – transport cãrbune SE PAroºeni” s-a stabilit suma de 4.736.891,86 de lei, cu o duratã pânã în anul 2017, data 23 august. La acelaºi contract în aceeaºi zi se semneazã “contractul subsecvent la acordul cadru APS 5371 transport
Diana MITRACHE cãrbune” la o sumã de 2.342.129,74 lei. Ultimele douã contracte atribuite de CEH cãtre SNTFM CFR Marfã au fost pentru Direcþia Minierã. 946.867,23 de lei a fost acordul cadru “servicii transport cãrbune brut – Direcþia Minierã” ºi 477.745,89 de lei a fost “contractul subsecvent la acordul cadru APS 5363 – serviciul de transport cãrbune – Direcþia Minierã”. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015
Ilie Pãducel aduce zâzania în PNL, pe uºa din dos I
lie Pãducel, primarul din Petrila, este de luni searã membru al PNL, lucru deloc agreat de colegii de partid. De altfel, primarul a ºi fost ales cu 9 voturi pentru ºi 9 abþineri, iar cei care s-au obþinut au contestat decizia ºi urmeazã sã sesizeze, ceea ce ei numesc o eroare, forurilor superioare. Iar de aici, a izbucnit un adevãrat scandal la nivel declarativ. Faptul cã încalcã orice dorinþã a „strãzii”, pe baza cãreia liberalii ºi-au fãcut „Decalogul”, ar fi cea mai micã problemã. Primarul Ilie Pãducel, pe care liberalii l-au bãgat pe uºa din dos în partid, are reputaþie de traseist politic ºi este urmãrit penal pentru presupuse fapte de corupþie. Acest lucru n-are nici cea mai micã importanþã pentru cei doi lideri ai liberalilor, Þîmpãu ºi Gligor. Ba chiar sunt dispuºi sã sacrifice toatã organizaþia firavã din Petrila, adicã exact oamenii care, din opoziþie, l-au þinut în frâu pe primarul care a condus de cele mai multe ori localitatea dupã bunul plac.
I
ntrã prin uºa din dos în PNL
Trecerea lui Ilie Pãducel la PNL nu este bine privitã de cei care conduc acum formaþiunea din Petrila. Mulþi se leagã de faptul cã primarul a activat ºi în PCR ºi cã asta contravine flagrant cu ceea ce propune acum Alina Gorghiu la PNL. Tocmai de aceea este ºi contestat acest transfer spectaculos. „A încercat intrarea prin uºa din dos în PNL, cred cã era ultimul partid de pe eºicherul politic, pentru domnul Pãducel, înainte de a ieºi acasã sã îºi creascã nepoþii. Noi, vechiul PNL ne-am abþinut, nu fiindcã avem ceva cu Ilie Pãducel, ci credem în copreºedinþii Vasile Blaga ºi Alina Gorghiu, credem cã decalogul de integritate nu este praf în ochii cetãþenilor României ºi vrem sã fim siguri cã, odatã intrat în partid, el sã îndeplineascã toate condiþiile de integritate”, a declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila. Mai mult, Costel Avram spune cã ºedinþa a încãlcat orice statut al PNL, iar o altã voce din PNL se aratã la fel de
revoltatã de ceea ce s-a întâmplat la Petrila, acum în preajma sãrbãtorilor. „Nu s-au respectat prevederile statutului, dar eu îi susþin ºi spun cã primirea este contestabilã ºi îi îndemn pe colegii mei sã facã aceastã contestaþie, iar dacã Ilie Pãducel este neapãrat dorit în PNL, sã-ºi asume aceastã primire ºi aº vrea sã meargã cu el în faþa Alinei Gorghiu ºi Vasile Blaga ºi sã sã le spunã ei cu, Pãducel de mânuþã, cum cã Pãducel respectã criteriile de integritate mult adulate de cãtre PNL-iºti”, a adãugat ºi Alina Cîrstoiu, PNL Vulcan. În plus, pe un site de socializare PNL –ista Alina Cîrstoiu aratã cã Pãducel îl susþinea, recent, pe Victor Ponta.
“P
rimul om care m-a invitat sã vin în organizaþia PNL Petrila a fost domnul Costel Avram”
În replicã, Pãducel vine cu argumente ºi spune cã intrarea i-ar fi fost propusã chiar de Costel Avram. „Primul om care m-a invitat sã vin în organizaþia PNL Petrila a fost domnul Costel Avram, preºedintele PNL Petrila. În birou la directorul de la Edil, mi-a zis: „Domnule primar, eu nu mai sunt interesat de Petrila, mã intereseazã Consiliul Judeþean ºi pe urmã Parlamentul României, vã rog sã vã gândiþi ºi sã veniþi în PNL ca sã candidaþi ca ºi primar din partea PNL”. Bineînþeles cã nu a recunoscut, nici când preºedintele Þâmpãu i-a adus aminte cã s-a întocmit un sondaj la Petrila în care PNL avea 14% ºi dumnealui ca persoanã avea 7%, dar nu a vrut sã recunoascã”, a precizat Pãducel Ilie, primarul oraºului Petrila ºi nou
membru cu adeziune la PNL.
lie Pãducel a „I pus mîna pe Biblie ºi a spus cã
nu mai candideazã cã este bolnav”
Replica lui Avram este ºi mai acidã acum. „Ilie Pãducel a pus mîna pe Biblie ºi a spus cã nu mai candideazã cã este bolnav, cã vrea sã meargã acasã ºi cã el susþine doi copii pentru funcþia de primar: copilul veºnicului consilier Preda ºi altul, ginerele directorului de la Edil, Mogoi. Eu niciodatã nu l-am chemat ºi chiar nu îmi face nicio mare plãcere sã fie coleg cu mine în partid”, a replicat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila. Ilie Pãducel are aproape un sfert de secol în fruntea oraºului Petrila, acolo unde a fost primar ºi pe vremea de dinainte de Revoluþie ºi acum. Intrarea sa în PNL, însã, va fi contestatã, iar scandalurile abia acum încep, chiar dacã mutarea s-a fãcut acum în pragul sãrbãtorilor, cu gândul cã oamenii vor fi cuprinºi de frumuseþea sãrbãtorilor.
N
ereguli cu iz penal
Primarul în exerciþiu, Ilie Pãducel, a ajuns în atenþia organelor de cercetare penalã dupã ce la Primãria Petrila au fost descoperite o serie de nereguli cu iz penal. Astfel, anul trecut, Corpul de control al primului-ministru sesiza organele de urmãrire penalã cu privire la operaþiunile sau actele ilicite care arãtau posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracþiuni. Totul dupã un control derulat la Primãria Petrila. Piatra de moarã pentru edilul Pãducel a fost proiectul privind realizarea canali-
zãrii ºi a staþiei de tratare a apei uzate din Cimpa. Pentru proiectul „Canalizarea apelor menajere Cimpa”, în Certificatul de urbanism edilii nu au specificat procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare al acestuia ºi dimensiunile minime ºi maxime ale parcelelor, iar la data emiterii autorizaþiei de construire acordul de mediu nu era obþinut. Raportul aratã ºi cã lucrãrile au fost iniþiate fãrã a fi emis Avizul de gospodãrire a apelor, iar în perioada 25.04.200805.02.2009, lucrãrile pentru proiectul „Canalizarea apelor menajere Cimpa” au fost executate fãrã a fi emisã/prelungitã autorizaþia de construire. Cea mai mare problemã o reprezintã însã o diferenþã de aproape un milioan de lei pe care primãria a plãtit-o în plus faþã de valoarea contractului. În documentele transmise Corpului de control al primului-ministru, nu au fost identificate înscrisuri depuse de cãtre reprezentanþii Primãriei Oraºului Petrila privind finanþarea cu suma suplimentarã de 1.499.698,60 RON, reprezentând diferenþa dintre suma totalã alocatã de la bugetul de stat pentru finanþarea proiectului ºi suma aprobatã prin cererea de finanþare. Deºi suma totalã utilizatã de cãtre Primãria Oraºului Petrila, în perioada 2006 2011, de la bugetul de
stat ºi de la bugetul local, pentru investiþia „Canalizarea apelor menajere Cimpa”, a fost de 5.176.248,37 RON, la data efectuãrii controlului, obiectivul „Canalizarea apelor menajere Cimpa” nu era funcþional. Pãducel a susþinut cã raportul Corpului de Control nu are suport real.
P
arc cu aparate de fitness prejudiciu de peste 400 de mii Un alt proiect suspect este ºi cel privind investiþia „Parc de recreere pentru tineri ºi vârstnici - Petrila”. Consiliul local al oraºului Petrila a depus la Administraþia Fondului pentru Mediu o cerere de finanþare nerambursabilã prin care a solicitat 1.500.000 de lei. Amenajarea parcului urma sã fie realizatã dupã decopertarea aleilor existente, nivelarea terenului, desfacerea tribunei ºi a gardului de beton. Demolarea tribunei stadionului ºi a
împrejmuirii existente a fost executatã fãrã existenþa autorizaþiei de demolare, cu încãlcarea dispoziþiilor legale. „Reprezentanþii Primãriei Oraºului Petrila ºi-au exercitat în mod defectuos atribuþiile de serviciu, constând în achiziþionarea unor aparate de fitness de exterior care nu erau prevãzute în categoria cheltuielilor eligibile cuprinse în Anexa nr. 1 a contractului pentru finanþare nerambursabilã nr. 614/N/25.05.2010 încheiat cu Administraþia Fondului pentru Mediu ºi de a solicita ºi obþine rambursarea cheltuielilor efectuate pentru achiziþia aparatelor de fitness de exterior. Pe de altã parte, reprezentanþii Administraþiei Fondului pentru Mediu au aprobat decontarea din bugetul Fondului pentru Mediu a sumei de 40.903,14 RON, în condiþiile în care cheltuielile privind aparatele de fitness de exterior nu erau prevãzute ca fiind eligibile. Astfel, bugetul Fondului pentru Mediu a fost prejudiciat cu suma de 40.903,14 RON. Pãducel a susþinut în apãrarea sa cã aparatele au fost donate de cel care a câºtigat lucrãrile de realizare a parcului. Acestea sunt doar câteva dintre neregulile descoperite de inspectori ºi pentru care primarul ºi suita sa trebuie sã rãspundã în faþa anchetatorilor. Raportul de control a reprezentat act de sesizare a organelor de urmãrire penalã competente, în legãturã cu posibile fapte de naturã penalã. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
OlimpiadeleK - celor mai harnici, Moºul le aduce cadouri
D
upã muncã, ºi rãsplatã! La 3 luni de când programul OlimpiadeleK a luat startul, a venit timpul sã aflãm clasamentul intermediar ºi sã rãsplãtim cele mai active instituþii de învãþãmânt participante pânã acum la competiþie! La începutul acestui an ºcolar, OlimpiadeleK au provocat unitãþile de învãþãmânt de stat din toatã þara sã iniþieze ºi sã implementeze proiecte de educaþie alternativã într-un cadru relaxat, condimentat cu distracþie ºi joacã. ªcolile au fost invitate sã formeze echipe de elevi ºi profesori, sã se înscrie pe platforma online www.olimpiadelek.ro, iar apoi sã desfãºoare diferite activitãþi creative cu impact educaþional, participând la o competiþie unde pasiunea ºi implicarea pun în miºcare proiecte inspirate. Iar rezultatele sunt pe mãsurã! ªcoli din toatã þara ne-au surprins plãcut prin activitãþi inedite de antreprenoriat, proiecte
inovatoare, competiþii sportive incitante, prezentãri de eco-modã, spectacole, expoziþii ºi alte super-iniþiative. Pânã la acest moment, 1.322 grãdiniþe, ºcoli elementare, gimnaziale ºi licee din toatã þara s-au mobilizat cu entuziasm ºi au desfãºurat în total 45.273 activitãþi educaþionale din cele patru domenii propuse: mediu (ecologizare, plantare, reciclare etc.), sport ºi sãnãtate (competiþii sportive, gustãri sãnãtoase, cumpãrãturi inteligente etc.), creativitate ºi tradiþii (expoziþii interne, teatru, dans, design, creaþii literare etc.), ºtiinþã, culturã ºi educaþie (vizite culturale sau informative, invenþii, prim-ajutor etc.).
Pentru fiecare activitate organizatã, doveditã prin fotografii ºi clipuri urcate pe platformã, ºcolile au primit un numãr de puncte, în funcþie de care se vor desemna câºtigãtorii. Astfel, mii de preºcolari ºi elevi au fost “olimpici” la zâmbete ºi dorinþã de implicare, au învãþat sã lucreze în echipã, ºi-au antrenat imaginaþia, ºi-au pus la lucru abilitãþile de organizare ºi au învãþat lucruri noi. Am analizat toate activitãþile confirmate, am adunat punctele ºi iatã cã am conturat clasamentul intermediar Topul Hãrnicuþilor, etapã în care premiem cele mai reuºite iniþiative înscrise ºi confirmate pe platforma www.olimpiadelek.ro pânã la 30 noiembrie
Pachete pentru secþia de neonatologie a SUP
P
achete pentru secþia de neonatologie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.
Echipa Asociaþiei San Montan a dãruit speranþã copiilor care îºi încep cãlãtoria prin lume. Aceºtia au
donat mai multe obiecte necesare secþiei de Neonatologie a unitãþii medicale din Petroºani. “Am realizat mai multe pachete atât pentru copii cât ºi pentru mame. Am dus un cântar pentru nounãscþi, dar ºi hãinuþe, jucãrii ºi alte lucruri necesare secþiei”, a declarat Marius Budai, reprezentantul Asociaþiei San Montan. Cei de la Asociaþie promoveazã un stil de viaþã sãnãtos prin miºcare. Tocmai pentru ca ºi cei mici sã porneascã în viaþã sãnãtoºi aceºtia au ales sã dãruiascã lucruri absolut necesare secþiei, dar ºi mãmicilor. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015
2015. Concret, primele 100 de unitãþi de învãþãmânt în ordinea punctajelor obþinute sunt recompensate cu câte 2.000 euro, bani pe care îi pot investi dupã cum doresc, în folosul ºcolii. Pe podiumul Hãrnicuþilor au urcat Colegiul Tehnic "Mihai Viteazu" din Vulcan, ªcoala Gimnazialã nr. 7 din Petroºani ºi ªcoala Gimnazialã din Petros, judeþul Hunedoara. Cele 3 unitãþi de învãþãmânt câºtigãtoare din judeþ au cumulat peste 240 de activitãþi educaþionale desfãºurate de la începutul competiþiei.
Celelalte instituþii de învãþãmânt câºtigãtoare le gãseºti aici. Fruntaºii OlimpiadelorK îi vom afla pe data de 16 martie 2016, când tragem linie ºi adunãm punctajele finale. Primele 103 instituþii de învãþãmânt vor fi recompensate pe mãsurã: avem 101 premii a câte 20.000 euro pentru locul 3, un premiu de 30.000 euro pentru locul 2 ºi 40.000 euro pentru marele câºtigãtor. Înscrierile în program rãmân deschise pânã la data de 31 decembrie 2015, astfel cã aºteptãm
sã fim surprinºi în continuare de proiecte creative ºi echipe implicate. “OlimpiadeleK” reprezintã o competiþie naþionalã care îºi propune sã încurajeze desfãºurarea de activitãþi educaþionale în ºcoli, în afara orelor de curs, pentru a stimula în rândul copiilor ºi tinerilor creativitatea, spiritul civic, lucrul în echipã ºi alte abilitãþi utile. Programul, aflat la prima ediþie, se adreseazã tuturor instituþiilor de învãþãmânt public din România: grãdiniþe, ºcoli elementare, gimnaziale sau licee. Proiectul “OlimpiadeleK” este sponsorizat de cãtre Kaufland România ºi implementat în parteneriat cu ªcoala de Valori ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Aflã mai multe detalii pe site-ul www.olimpiadelek.ro.
Cel mai bun transfer din 2015
DE LA PUPITRUL ªTIRILOR, ÎN ZBOR FÃRà BILET, Ana Adriana Trancã ea mai spectaculoasã mutare din media Vãii Jiului ºi a întreg judeþului Hunedoara a fost C cel al frumosei noastre colege Ana Adriana Trancã, recunoscutã pentru calitãþile fizice, inteligenþã ºi spiritul de echipã cu care ne-a obiºnuit, atât cât am avut-o alãturi de noi. A fost crainicã la Kapital TV în Valea Jiului ºi a cochetat ºi cu o televiziune din Deva, dar acum ne face zilnic invidioºi, cu postãrile sale din lume. Este stewardezã la o companie ce impune stricteþe, atât cã sã nu confundãm decenþa, cu penitenþa ºi ne asigurã cã anul 2015 a fost cel mai bun din viaþa ei. ªi cum sã nu o crezi când, la prima orã ne salutã din Anglia, pentru ca mai apoi sã ne posteze un brãduþ din Africa? Ania, aºa cum o numeam noi aici, la ºtiri, este o femeie frumoasã ºi ambiþioasã ºi care îºi va petrece Crãciunul în Melborne Australia, dar vã las sã o descopeþiþi într-un interviu pe care le-am realizat cu ea on-line. L-am început când era într-o parte a lumii, iar rãspunsurile mi le-a dat când a ajuns în Abu Dhabi, dupã ce a trecut prin Uganda, de unde ne-a încântat cu fotografiile pe care ºi le-a fãcut. Reporter: Suntem la finele lui 2015, dar pentru tine, cred, a fost poate cel mai bun an. Am dreptate? Cum e? “Da, cred cã a fost cel mai “colorat” an de pânã acum din toate punctele de vedere. Un an care mie mi-a adus emoþii, schimbãri, suspans ºi inedit. Am un job cu totul nou pentru mine, ºi care îmi aduce provocãri de fiecare datã. Profesia de însoþitor de bord e una, în egalã masurã, dificilã ºi frumoasã. E grea, dar e interesantã, deoarece trebuie sã le oferim oamenilor încredere când sunt în avion cã sunt în siguranþã ºi, în acelaºi timp, sã fim eficienþi atunci când vine vorba despre hrana lor”. Reporter: A fost asta cea mai importantã decizie? De ce? “A fost o decizie într-adevãr importantã pentru cariera mea. Mi-am dorit o schim-
bare majorã a profesiei, cât îmi permite vârsta. În special, cã a fost pentru prima datã când am plecat sã lucrez în altã þarã. Scopul meu a fost sã mã descurc mai bine pe plan financiar, sã cãlãtoresc peste tot în lume, iar familia mea sã fie mândrã de mine. ªi l-am atins”.
rapiditate. Ceea ce m-a ajutat mult aici. Colegii mei mereu mã întreabã pe zboruri cum este sã lucrezi în presã, considerând meseriile de moderator radio ºi prezentator TV “wow”. ªi le împãrtãºesc cu mare drag amintiri frumoase de când lucram în televiziune”.
Reporter: Ai lãsat „microfonul” ºi studioul de unde le zâmbeai telespectatorilor ºi ai ales sã zbori. Cum a fost privit acest aspect în noua ta cariera? A contat? “Da, într-adevãr, zâmbetul e un punct comun între cele douã profesii, jurnalist ºi
Reporter: Toatã lumea te priveºte cu admiraþie. E greu ce faci acum? Îþi admirãm mai ales fotografiile ºi faptul cã acum eºti în haine groase ºi spui cã îl aºtepþi pe Moº Crãciun, pentru ca mai apoi sã te vedem în tricou, tot la un brãduþ.
stewardesã. Le zâmbesc ºi acum mereu oamenilor, dar faþã în faþã. Existã multe conexiuni între aceste joburi pentru mine, printre care imaginea ºi spiritul de echipã. De asemenea, în timpul jobului precedent, am învãþat cum sã îmi pãstrez calmul în situaþiile-limitã ºi cum sã rezolv problemele de serviciu cu rãbdare ºi eficienþã, dar ºi
“Fiind totul nou, mi s-a pãrut dificil la început. În perioada stagiului de pregãtire am avut de studiat intens, ºi de dat multe examene. Dar le-am trecut pe toate cu brio. Nu este o profesie foarte grea, însã, trebuie sã o înþelegi, sã te implici ºi sã te identifici cu ea. Provocãrile, pentru noi, sunt orele
nedormite, respectiv oboseala, fusul orar, tipurile diferite de mâncare ºi temperatura ridicatã din Orientul Mijlociu. Organismul reacþioneazã diferit la alt stil de viaþã, dar în final m-am obiºnuit ºi m-am adaptat. Da, cãlãtoresc peste tot. Azi sunt în Frankfurt ºi admir Târgul de Crãciun, ca mâine sã fac Safari în Africa sau sã mã bucur de fructele exotice din Thailanda. Asta e frumuseþea jobului”. Reporter: Unde þi-a plãcut cel mai mult pânã acum? Ce locuri ai vizitat? “Pânã acum, destinaþia mea preferatã este Entebbe, Uganda, de unde tocmai m-am întors. Am fãcut croazierã pe Nil ºi am ajuns la “sursa” celui mai lung râu din lume. Am luat ºi scurte lecþii de echitaþie, pentru prima datã ºi mi-a plãcut mult. Acolo natura e la unison cu civilizaþia, aºa cã trebuia sã avem grijã sã închidem ferestrele seara, altfel ne-ar fi putut vizita un pui de maimuþã în camerã. Cred cã cel mai amuzant moment a fost în Londra, unde era sã mã pierd de grup. M-am oprit sã fac o fotografie cu bradul de Crãciun ºi m-am trezit dintr-odatã singurã. M-am panicat pentru câteva minute, dupã care am început sã îmi caut colegele. Noroc cã eram într-un centru comercial”.
Reporter: Ce îi sfãtuieºti pe cei care vor o meserie ca a ta ºi mai ales la compania la care eºti tu? “Îi sfãtuiesc, pe cei care vor sã urmeze meseria de stewardesã, sã fie încrezãtori cã pot ºi meritã sã obþinã jobul acesta. Sã aibã încredere în ei ºi sã nu renunþe dacã nu sunt aleºi de prima datã. Vor avea mereu o altã ºansã sã demonstreze cã au calitãþile necesare pentru a fi la bordul aeronavei”. Reporter: Sunt adevãrate poveºtile despre interdicþiile pe care le ai ca însoþitoare de zbor? Cum e pentru fete, dar pentru bãieþi? “În ceea ce priveºte interdictiile, ele nu sunt aºa de aspre. Într-adevãr, în perioada training-ului nu ai voie sã primeºti vizite noaptea, indiferent dacã sunt fete sau bãieþi. De asemenea, pânã seara trebuia sã fim acasã în fiecare zi, deoarece aveam de
învãþat pentru examene. Dar pe mine nu m-a afectat lucrul acesta. Fiind o perioadã încãrcatã, mi s-a pãrut relativ firesc”. Reporter: Regreþi ceva? „Nu regret nimic din tot ce am facut pânã acum. Totul a decurs progresiv în viaþa mea. Mulþumesc din inimã familiei mele pentru susþinere, le datorez din plin alor mei ceea ce sunt acum. Fãrã ei, mi-ar fi fost foarte greu. Vã trimit îmbrãþiºãri calde din Abu Dhabi, unde sunt acum ºi vã salut cu mare drag. Perioada petrecutã în Valea Jiului a fost de neuitat ºi oamenii de acolo sunt mereu în sufletul meu”. Ania ne spune cã de Crãciun va fi în Melbourne, Australia. ”Cel mai probabil voi ieºi cu colegii la cinã ºi vom admira oraºul împodobit. De Anul Nou încã nu ºtiu programul, sper sã am o destinaþie interesantã)”, a conchis Ana Adriana Trancã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
OlimpiadeleK - celor mai harnici, Moºul le aduce cadouri
D
upã muncã, ºi rãsplatã! La 3 luni de când programul OlimpiadeleK a luat startul, a venit timpul sã aflãm clasamentul intermediar ºi sã rãsplãtim cele mai active instituþii de învãþãmânt participante pânã acum la competiþie! La începutul acestui an ºcolar, OlimpiadeleK au provocat unitãþile de învãþãmânt de stat din toatã þara sã iniþieze ºi sã implementeze proiecte de educaþie alternativã într-un cadru relaxat, condimentat cu distracþie ºi joacã. ªcolile au fost invitate sã formeze echipe de elevi ºi profesori, sã se înscrie pe platforma online www.olimpiadelek.ro, iar apoi sã desfãºoare diferite activitãþi creative cu impact educaþional, participând la o competiþie unde pasiunea ºi implicarea pun în miºcare proiecte inspirate. Iar rezultatele sunt pe mãsurã! ªcoli din toatã þara ne-au surprins plãcut prin activitãþi inedite de antreprenoriat, proiecte
inovatoare, competiþii sportive incitante, prezentãri de eco-modã, spectacole, expoziþii ºi alte super-iniþiative. Pânã la acest moment, 1.322 grãdiniþe, ºcoli elementare, gimnaziale ºi licee din toatã þara s-au mobilizat cu entuziasm ºi au desfãºurat în total 45.273 activitãþi educaþionale din cele patru domenii propuse: mediu (ecologizare, plantare, reciclare etc.), sport ºi sãnãtate (competiþii sportive, gustãri sãnãtoase, cumpãrãturi inteligente etc.), creativitate ºi tradiþii (expoziþii interne, teatru, dans, design, creaþii literare etc.), ºtiinþã, culturã ºi educaþie (vizite culturale sau informative, invenþii, prim-ajutor etc.).
Pentru fiecare activitate organizatã, doveditã prin fotografii ºi clipuri urcate pe platformã, ºcolile au primit un numãr de puncte, în funcþie de care se vor desemna câºtigãtorii. Astfel, mii de preºcolari ºi elevi au fost “olimpici” la zâmbete ºi dorinþã de implicare, au învãþat sã lucreze în echipã, ºi-au antrenat imaginaþia, ºi-au pus la lucru abilitãþile de organizare ºi au învãþat lucruri noi. Am analizat toate activitãþile confirmate, am adunat punctele ºi iatã cã am conturat clasamentul intermediar Topul Hãrnicuþilor, etapã în care premiem cele mai reuºite iniþiative înscrise ºi confirmate pe platforma www.olimpiadelek.ro pânã la 30 noiembrie
Pachete pentru secþia de neonatologie a SUP
P
achete pentru secþia de neonatologie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.
Echipa Asociaþiei San Montan a dãruit speranþã copiilor care îºi încep cãlãtoria prin lume. Aceºtia au
donat mai multe obiecte necesare secþiei de Neonatologie a unitãþii medicale din Petroºani. “Am realizat mai multe pachete atât pentru copii cât ºi pentru mame. Am dus un cântar pentru nounãscþi, dar ºi hãinuþe, jucãrii ºi alte lucruri necesare secþiei”, a declarat Marius Budai, reprezentantul Asociaþiei San Montan. Cei de la Asociaþie promoveazã un stil de viaþã sãnãtos prin miºcare. Tocmai pentru ca ºi cei mici sã porneascã în viaþã sãnãtoºi aceºtia au ales sã dãruiascã lucruri absolut necesare secþiei, dar ºi mãmicilor. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015
2015. Concret, primele 100 de unitãþi de învãþãmânt în ordinea punctajelor obþinute sunt recompensate cu câte 2.000 euro, bani pe care îi pot investi dupã cum doresc, în folosul ºcolii. Pe podiumul Hãrnicuþilor au urcat Colegiul Tehnic "Mihai Viteazu" din Vulcan, ªcoala Gimnazialã nr. 7 din Petroºani ºi ªcoala Gimnazialã din Petros, judeþul Hunedoara. Cele 3 unitãþi de învãþãmânt câºtigãtoare din judeþ au cumulat peste 240 de activitãþi educaþionale desfãºurate de la începutul competiþiei.
Celelalte instituþii de învãþãmânt câºtigãtoare le gãseºti aici. Fruntaºii OlimpiadelorK îi vom afla pe data de 16 martie 2016, când tragem linie ºi adunãm punctajele finale. Primele 103 instituþii de învãþãmânt vor fi recompensate pe mãsurã: avem 101 premii a câte 20.000 euro pentru locul 3, un premiu de 30.000 euro pentru locul 2 ºi 40.000 euro pentru marele câºtigãtor. Înscrierile în program rãmân deschise pânã la data de 31 decembrie 2015, astfel cã aºteptãm
sã fim surprinºi în continuare de proiecte creative ºi echipe implicate. “OlimpiadeleK” reprezintã o competiþie naþionalã care îºi propune sã încurajeze desfãºurarea de activitãþi educaþionale în ºcoli, în afara orelor de curs, pentru a stimula în rândul copiilor ºi tinerilor creativitatea, spiritul civic, lucrul în echipã ºi alte abilitãþi utile. Programul, aflat la prima ediþie, se adreseazã tuturor instituþiilor de învãþãmânt public din România: grãdiniþe, ºcoli elementare, gimnaziale sau licee. Proiectul “OlimpiadeleK” este sponsorizat de cãtre Kaufland România ºi implementat în parteneriat cu ªcoala de Valori ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Aflã mai multe detalii pe site-ul www.olimpiadelek.ro.
Cel mai bun transfer din 2015
DE LA PUPITRUL ªTIRILOR, ÎN ZBOR FÃRà BILET, Ana Adriana Trancã ea mai spectaculoasã mutare din media Vãii Jiului ºi a întreg judeþului Hunedoara a fost C cel al frumosei noastre colege Ana Adriana Trancã, recunoscutã pentru calitãþile fizice, inteligenþã ºi spiritul de echipã cu care ne-a obiºnuit, atât cât am avut-o alãturi de noi. A fost crainicã la Kapital TV în Valea Jiului ºi a cochetat ºi cu o televiziune din Deva, dar acum ne face zilnic invidioºi, cu postãrile sale din lume. Este stewardezã la o companie ce impune stricteþe, atât cã sã nu confundãm decenþa, cu penitenþa ºi ne asigurã cã anul 2015 a fost cel mai bun din viaþa ei. ªi cum sã nu o crezi când, la prima orã ne salutã din Anglia, pentru ca mai apoi sã ne posteze un brãduþ din Africa? Ania, aºa cum o numeam noi aici, la ºtiri, este o femeie frumoasã ºi ambiþioasã ºi care îºi va petrece Crãciunul în Melborne Australia, dar vã las sã o descopeþiþi într-un interviu pe care le-am realizat cu ea on-line. L-am început când era într-o parte a lumii, iar rãspunsurile mi le-a dat când a ajuns în Abu Dhabi, dupã ce a trecut prin Uganda, de unde ne-a încântat cu fotografiile pe care ºi le-a fãcut. Reporter: Suntem la finele lui 2015, dar pentru tine, cred, a fost poate cel mai bun an. Am dreptate? Cum e? “Da, cred cã a fost cel mai “colorat” an de pânã acum din toate punctele de vedere. Un an care mie mi-a adus emoþii, schimbãri, suspans ºi inedit. Am un job cu totul nou pentru mine, ºi care îmi aduce provocãri de fiecare datã. Profesia de însoþitor de bord e una, în egalã masurã, dificilã ºi frumoasã. E grea, dar e interesantã, deoarece trebuie sã le oferim oamenilor încredere când sunt în avion cã sunt în siguranþã ºi, în acelaºi timp, sã fim eficienþi atunci când vine vorba despre hrana lor”. Reporter: A fost asta cea mai importantã decizie? De ce? “A fost o decizie într-adevãr importantã pentru cariera mea. Mi-am dorit o schim-
bare majorã a profesiei, cât îmi permite vârsta. În special, cã a fost pentru prima datã când am plecat sã lucrez în altã þarã. Scopul meu a fost sã mã descurc mai bine pe plan financiar, sã cãlãtoresc peste tot în lume, iar familia mea sã fie mândrã de mine. ªi l-am atins”.
rapiditate. Ceea ce m-a ajutat mult aici. Colegii mei mereu mã întreabã pe zboruri cum este sã lucrezi în presã, considerând meseriile de moderator radio ºi prezentator TV “wow”. ªi le împãrtãºesc cu mare drag amintiri frumoase de când lucram în televiziune”.
Reporter: Ai lãsat „microfonul” ºi studioul de unde le zâmbeai telespectatorilor ºi ai ales sã zbori. Cum a fost privit acest aspect în noua ta cariera? A contat? “Da, într-adevãr, zâmbetul e un punct comun între cele douã profesii, jurnalist ºi
Reporter: Toatã lumea te priveºte cu admiraþie. E greu ce faci acum? Îþi admirãm mai ales fotografiile ºi faptul cã acum eºti în haine groase ºi spui cã îl aºtepþi pe Moº Crãciun, pentru ca mai apoi sã te vedem în tricou, tot la un brãduþ.
stewardesã. Le zâmbesc ºi acum mereu oamenilor, dar faþã în faþã. Existã multe conexiuni între aceste joburi pentru mine, printre care imaginea ºi spiritul de echipã. De asemenea, în timpul jobului precedent, am învãþat cum sã îmi pãstrez calmul în situaþiile-limitã ºi cum sã rezolv problemele de serviciu cu rãbdare ºi eficienþã, dar ºi
“Fiind totul nou, mi s-a pãrut dificil la început. În perioada stagiului de pregãtire am avut de studiat intens, ºi de dat multe examene. Dar le-am trecut pe toate cu brio. Nu este o profesie foarte grea, însã, trebuie sã o înþelegi, sã te implici ºi sã te identifici cu ea. Provocãrile, pentru noi, sunt orele
nedormite, respectiv oboseala, fusul orar, tipurile diferite de mâncare ºi temperatura ridicatã din Orientul Mijlociu. Organismul reacþioneazã diferit la alt stil de viaþã, dar în final m-am obiºnuit ºi m-am adaptat. Da, cãlãtoresc peste tot. Azi sunt în Frankfurt ºi admir Târgul de Crãciun, ca mâine sã fac Safari în Africa sau sã mã bucur de fructele exotice din Thailanda. Asta e frumuseþea jobului”. Reporter: Unde þi-a plãcut cel mai mult pânã acum? Ce locuri ai vizitat? “Pânã acum, destinaþia mea preferatã este Entebbe, Uganda, de unde tocmai m-am întors. Am fãcut croazierã pe Nil ºi am ajuns la “sursa” celui mai lung râu din lume. Am luat ºi scurte lecþii de echitaþie, pentru prima datã ºi mi-a plãcut mult. Acolo natura e la unison cu civilizaþia, aºa cã trebuia sã avem grijã sã închidem ferestrele seara, altfel ne-ar fi putut vizita un pui de maimuþã în camerã. Cred cã cel mai amuzant moment a fost în Londra, unde era sã mã pierd de grup. M-am oprit sã fac o fotografie cu bradul de Crãciun ºi m-am trezit dintr-odatã singurã. M-am panicat pentru câteva minute, dupã care am început sã îmi caut colegele. Noroc cã eram într-un centru comercial”.
Reporter: Ce îi sfãtuieºti pe cei care vor o meserie ca a ta ºi mai ales la compania la care eºti tu? “Îi sfãtuiesc, pe cei care vor sã urmeze meseria de stewardesã, sã fie încrezãtori cã pot ºi meritã sã obþinã jobul acesta. Sã aibã încredere în ei ºi sã nu renunþe dacã nu sunt aleºi de prima datã. Vor avea mereu o altã ºansã sã demonstreze cã au calitãþile necesare pentru a fi la bordul aeronavei”. Reporter: Sunt adevãrate poveºtile despre interdicþiile pe care le ai ca însoþitoare de zbor? Cum e pentru fete, dar pentru bãieþi? “În ceea ce priveºte interdictiile, ele nu sunt aºa de aspre. Într-adevãr, în perioada training-ului nu ai voie sã primeºti vizite noaptea, indiferent dacã sunt fete sau bãieþi. De asemenea, pânã seara trebuia sã fim acasã în fiecare zi, deoarece aveam de
învãþat pentru examene. Dar pe mine nu m-a afectat lucrul acesta. Fiind o perioadã încãrcatã, mi s-a pãrut relativ firesc”. Reporter: Regreþi ceva? „Nu regret nimic din tot ce am facut pânã acum. Totul a decurs progresiv în viaþa mea. Mulþumesc din inimã familiei mele pentru susþinere, le datorez din plin alor mei ceea ce sunt acum. Fãrã ei, mi-ar fi fost foarte greu. Vã trimit îmbrãþiºãri calde din Abu Dhabi, unde sunt acum ºi vã salut cu mare drag. Perioada petrecutã în Valea Jiului a fost de neuitat ºi oamenii de acolo sunt mereu în sufletul meu”. Ania ne spune cã de Crãciun va fi în Melbourne, Australia. ”Cel mai probabil voi ieºi cu colegii la cinã ºi vom admira oraºul împodobit. De Anul Nou încã nu ºtiu programul, sper sã am o destinaþie interesantã)”, a conchis Ana Adriana Trancã. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Straja ºi Parâng - schi, drumeþii ºi petreceri de Crãciun
P
regãtirile pentru primirea turiºtilor în staþiunea de schi de lângã Petroºani s-au încheiat, iar în sãptãmâna Crãciunului se estimeazã cã mai toate cabanele vor fi pline. Stratul de zãpadã nu este prea mare, însã administratorii menþin pârtiile cu ajutorul instalaþiilor de zãpadã artificialã. Mii de turiºti sunt aºteptaþi începând de astãzi (miercuri) sã-ºi petreacã sãrbãtorile de iarnã în cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului. Salvamontiºtii, cabanierii, operatorii instalaþiilor de transport pe cablu, dar ºi cei care întreþin pârtiile de schi din Straja ºi Parâng aºteaptã „puhoiul” de turiºti, pentru cã majoritatea cabanierilor din cele douã staþiuni ºi-au vândut pachetele turistice pentru Crãciun ºi ultima zi din an. Într-o cabanã acreditatã un sejur de trei zile care include ºi masa festivã de Revelion este la aceiaºi bani ca în 2014, chiar dacã sunt costuri mai mari pentru întreþinerea pârtiilor. „Acum încep sã urce pentru Crãciun ºi va fi foarte mare înghesuialã. Probabil cozile la instalaþii se vor întinde bine de tot pentru cã sunt aºteptaþi mii de turiºti”, spun cabanierii
din cele douã staþiuni. Pe de altã parte, turiºtii care nu sunt pasionaþi de schi pot face plimbãri montane în jurul staþiunii. Vremea se anunþã idealã iar salvamontiºtii ºi jandarmii montani vor fi de gardã astfel cã drumeþiile fãcute pe traseele recomandate de ei exclud riscul accidentelor. Drumul judeþean care face legãtura între Petroºani ºi Staþiunea Parâng este deschis traficului doar pânã la punctul de îmbarcare al telescaunului. Cei care sunt prinºi cã urcã în
staþiune cu autovehiculele se pot alege cu amenzi pentru cã încalcã interdicþia de a se circula pe un drum închis pe timp de iarnã.
S
taþiunile Topliþa, Rânca ºi Straja, recomandate pãrinþilor care vor sã schieze cu copiii în ianuarie
Pãrinþii care vor sã beneficieze de pârtii bune de schi în prima sãptãmânã a lunii ianuarie, când este încã vacanþã, pot alege
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015 staþiuni precum Topliþa, Rânca ºi Straja, mai puþin aglomerate ºi bine echipate chiar ºi pentru începãtori, a declarat pentru AGERPRES, Rãzvan Pascu, consultant în marketing turistic. ,,Prima sãptãmânã din ianuarie este posibil sã nu ofere preþuri prea de mici. Cred cã undeva din 6 - 7 ianuarie vom intra pe reduceri. Celor care intenþioneazã sã se bucure încã de vacanþã în prima sãptãmânã din ianuarie le recomand sã rezerve din timp ºi sã opteze, pe cât posibil, pentru zilele din timpul sãptãmânii când hotelurile, dar ºi pârtiile, sunt mai puþin aglomerate. Dacã nu au anumite constrângeri legate de drumul pânã acolo, le-aº recomanda pãrinþilor sã se orienteze ºi asupra pârtiilor mai mici, sau mai puþin cunoscute din România. În ultimii ani din ce în ce mai mulþi turiºti aleg sã schieze în staþiuni precum Topliþa, Rânca ºi Straja', a spus Rãzvan Pascu. Pentru avansaþi, principalele pârtii de schi sunt cele din Sinaia, Azuga ºi Poiana Braºov. ,,Din câte ºtiu, în
Campionii României, premiaþi la Lupeni
000 de lei pentru premierea 3 echipei de fotbal –
tenis a Clubului Sportiv Comexim – R Lupeni. Municipalitatea de la Lupeni va rãsplãti sportivii care au obþinut rezultate deosebite la competiþiile la care au participat. Pentru asta consilierii locali au aprobat alocarea sumei de 3000 de lei. “Precizez cã atît antrenorul cît ºi sportivii Gherghel Anamaria, Licã Mariana, Rizescu Ana Maria, Bivolaru
Letiþia, Licã David, Pufu Darius, Popovici Daniel, Pobirci Raul ºi Vornicu Rãzvan, componenþi ai echipei naþionale a României sînt din Lupeni. Rezultatele obþinute la Campionatul European unde au participat echipe naþionale din 17 þãri
sînt excepþionale, România cîºtigînd titlul de Campioanã a Europei, cît ºi titluri individuale de campioni europeni la simplu, triplu, dublu mixt, triplu mixt, atît la seniori cît ºi la juniori”, se aratã în proiectul de hotãrîre iniþiat de consilierul
local, Cristian Roºu. Echipa naþionalã a României a reuºit sã se impunã în fata adversarilor din Ungaria, Franþa, Moldova, Croaþia, Albania, N.Cipru, Turcia, Georgia, Spania, Danemarca, Slovacia, Macedonia, Azerbaijan, Italia ºi Rusia, cîºtigînd medalie de aur la toate probele (simplu, dublu ºi triplu) ºi categoriile (seniori, senioare, juniori masculin, U21, mixt) disputate la Campionatul European de Fotbal Tenis. Monika BACIU
România existã puþin peºte de 150 de pârtii de schi omologate, care totalizeazã undeva sub 200 kilometri de pârtie. Pentru comparaþie, în Austria sunt staþiuni care au mai mult de 200 kilometri de pârtie doar într-un singur loc, iar la nivel de þarã vorbim de mii de kilometri de pârtie', spune Rãzvan Pascu. Avantajul principal pentru alegerea pârtiilor de schi din România este distanþa. Din Bucureºti pânã pe Valea Prahovei poþi face în jur de 2-3 ore, în condiþii normale de trafic. ,,Din pãcate, realitatea ne demonstreazã cã mulþi bucureºteni îºi petrec chiar ºi mai bine de jumãtate de zi în trafic pânã la Braºov, ceea ce este o mare tristeþe. Avem pârtii de calitate bunã ºi monitori de schi recunoscuþi.
Din pãcate pârtiile din România sunt destul de mici (majoritatea au lungime sub 2 km) ºi nu toate dispun de schi lift ºi alte echipamente', apreciazã Rãzvan Pascu. Pentru cei care vor sã îmbine sporturile de iarnã schiul cu activitãþi de relaxare, de tip saunã, jacuzzi ºi, ocazional, un masaj sau un tratament, le pot gãsi în hotelurile de 4 ºi 5 stele din România. Dacã vrem un anumit standard de servicii SPA, piscinã exterioarã încãlzitã, pentru a te bucura de o sesiune de înot sub cerul liber chiar ºi în luna decembrie, atunci Austria ºi Germania ar putea fi o opþiune potrivitã, apreciazã Rãzvan Pascu. Pentru cei cu dâre de mânã, Franþa este o opþiune foarte bunã. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015
Crãciunul în Valea Jiului
M
ult aºteptata sãrbãtoare creºtineascã a “Naºterii pruncului Isus” sau “Crãciunul” este consideratã una dintre cele mai importante sãrbãtori, o sãrbãtoare a familiei, perioada din an când toþi cei dragi nouã sunt împreunã, bunici, pãrinþi ºi copii. Denumirea sãrbãtorii ,,Crãciun”, are origini foarte vechi ºi este tradusã ca descoperire, creaþie sau facere. În Valea Jiului, momârlanii þin la tradiþii. În satul Slãtinioara, de la poalele munþilor Parâng Parâng este situat Muzeul Momârlanului, o colecþie etnograficã particularã organizatã într-o casã tradiþionalã, veche, ºi într-un peisaj mirific.
A
junul la momârlani
În Ajunul Crãciunului, momârlanii din Valea Jiului nu îºi vãd capul de treburi. Ei trebuie sã punã colacii la cuptor în aºteptarea piþãrãilor. Piþãrãii sunt mesagerii lui Dumnezeu care anunþã Naºterea Mântuitorului Isus
Hristos. Esenþial, colindul piþãrãilor nu poate fi încadrat în nicio grupã clarã de colinde, gândindu-ne, pe de-o parte, la cele dezbãtute în atâtea lucrãri de specialitate. Piþãrãii defileazã cu steagurile frumos împodobite în faþa întregului sat, într-o zi anume, în Ajunul Crãciunului, înainte de Naºterea Domnului, zi care devine de sãrbãtoare într-un fel deosebit,
aparte, pentru jieþeni, toþi petrilenii, toþi momârlanii din Estul Vãii Jiului ºi nu numai pentru aceºtia. “În dimineaþa de Ajun punem colacii la cuptor pentru cã aºteptãm piþãrãii. Îi primim cu nuci, mere ºi colaci sã ne vesteascã Naºterea Mântuitorului. Tot în Ajunul Crãciunului copiii merg cu Steaua”, ne spune Lucreþia Mãlinesc. Deºi cultura momârlãneascã
pãstreazã manifestãri pãgâne precreºtine, cum ar fi îngropatul morþilor în curtea casei, nedeile sau colindul Piþãrãilor din Ajunul Crãciunului, o festivitate care pare sã îºi aibã originile în perioada dacicã, momârlanii au fost receptivi creºtinãrii, fiind foarte apropiaþi de bisericã. “În ziua de Crãciun îi aºteptãm pe colindãtori care ne vestesc Naºterea Mântuitorului Isus Cristos. În aceastã zi mergem la Bisericã, iar apoi ne reunim toatã familia la o masã tradiþionalã”, ne mai spune femeia. Masa tradiþionalã a momârlanilor constã în sarmale, muºchi de porc, cârnaþi, jumãri sau caltaboº. Se colindã numai de Crãciun, pânã pe 26 decembrie. Oamenii satului se adunã cu toþii, în mare bucurie, înaintea Crãciunului, sã-ºi transmitã cele mai frumoase, mai sãnãtoase gânduri pentru sãrbãtoarea de Crãciun, pentru Anul Nou. Monika BACIU
Moº Crãciun renunþã la sanie pentru bicicletã
M
oº Crãciun vine cu bicileta. Aºa cum ne-au obiºnuit de câþiva ani încoace, cei de la Asociaþia San Monta, vor pedala în costumul lui Moº Crãciun pentru a lãsa în dar copiilor cuminþi cadouri alese. Din est pânã în vest ºi apoi la Baru Mare, membrii asociaþiei vor vizita mai multe centre unde vor lãsa pachete pentru copiii cuminþi. “San Montan organizeazã acþiunea caritabilã "De Crãciun, Fii mai bun!" - în care vom oferi cadouri copiilor de la Casa de copii
Biserica Baptistã "Sf. Treime" din Lupeni, copiilor de la Centrul de zi "Salvaþi copiii" din Petrila ºi copiilor de la "Casa speranþei" din Baru Mare. Vom începe acþiunea din Vestul Vaii Jiului de la Lupeni urmând apoi sã ne deplasãm spre Est pe biciclete ºi sã împãrþim dulciuri copiilor întâlniþi în drumul nostru spre Petrila”, spun reprezentanþii asociaþiei. Acþiunea va avea loc în data de 26 decembrie. Pachete cu dulciuri vor primi ºi copiii de pe drum pe care îi vor întâlni Moº Crãciunii de la San Montan. Monika BACIU
Moº Crãciun, din figurine de cearã, realizat la Petrila
L
umânãri tematice, realizate la Petrila. O familie din Petrila a început în urmã cu câþiva ani o afacere, iar acum a decis sã intre ºi în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã. Familia Cãlugãru din oraºul Petrila confecþioneazã, pe lângã lumânãrile de botez sau cununii, lumânãri specifice sãrbãtorilor de iarnã. Petrilenii realizeazã aceste decoraþiuni de la zero. Adicã ei confecþioneazã matriþele pe care mai apoi le umplu cu cearã ºi le picteazã în diferite culori. “Matriþele le facem noi din silicon. Nu le cumpãrãm pentru cã sunt scumpe. E primul an în care facem lumânãri de Crãciun. Nu e greu, dar e migãlos ºi necesitã timp ºi îndemânare”, ne spune
Adrian Cãlugãru. Afacerea petrilenilor cu lumânãrile de Crãciun prinde avânt. Au început abia la începutul lunii decembrie realizarea acestor decoraþiuni, iar pânã acum au ajuns sã vândã peste 700 de Moº Crãciuni. “În decembrie am produs primele lumânãri cu Moº Crãciun ºi pânã acum am vândut peste 700 de bucãþi. Vrem sã ne extindem. Într-o zi, într-un program de 8 ore
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC producem, eu cu soþia, undeva la 30 de lumânãri. Procesul e destul de lung pentru cã trebuie turnatã ceara în matriþe, apoi trebuie sã se usuce ºi sã pictãm fiecare figurinã”, a mai spus bãrbatul.
C
ereri din þarã
Familia Cãlugãru din Petrila are deja cereri pentru aceste lumânãri din localitãþile din judeþ, dar ºi din cele învecinate. “Avem comenzi din judeþul Timiº, Sibiu, Alba, Gorg. Facem livrãri oriunde ni se cere”, a mai spus Adrian Cãlugãru.
O lumânare sculptatã manual de familia Cãlugãru din Petrila poate sã coste între 4 lei sau 7 lei, depinde de model. Familia a realizat ºi lumânãri conice tot în spiritul sãrbãtorilor de iarnã. Monika BACIU
- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Decembrie 2015
Henþ cu mâna
Mãcar cu ce-avem! „Henþ cu mâna”, rubrica de cugetare – unii i-ar spune editorial, dar prea multe sunt de-astea... – de ani buni în
preambului unei pagini de sport, gãzduitã cu generozitate de un an în „Cronica Vãii Jiului” ia pauzã pânã înspre Sfântul Ion.
A trecut ºi 2015, fãrã prea multe bucurii într-ale sportului jian. Am avut bâlciuri, ascunse sub „Zilele...” nu-ºtiu-cui, am avut spectacole kitsch, întruniri inutile sindicale ºi de genul „Jos cutare sau cutare”. Performanþe, ioc!
Mãcar de-am rãmâne cu ce avem acum ºi la anul. Fotbalul, rugbyul, handbalul, popicele, tirul cu arcul, ºahul, luptele, gimnastica, tenisul de câmp, fotbal-tenisul, încã mai au adepþi. Sã sperãm cã rãmânem cu atât. Un
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara, ed. 2015-2016 – tur. Analizã Jiul Petroºani
„Bine cã n-am dispãrut!” iul Petroºani, anul 96 al existenþei. Una din cele mai vechi din România. 42 de ani de Divizia „A” (Liga I). Finalistã (1972) ºi câºtigãtoare a Cupei României. Finalistã a Cupei Balcanice (1977).
dusã mai departe în Liga a IV-a cu sprijin minim necesar de la administraþia localã ºi maxim de la patrulaterul Tudorache – Ghiþan – Kanduth –
Fazã de joc din meciul Jiul Petroºani Retezatul Haþeg, octombrie 2015
Urmãtoarea ediþie a cotidianului Cronica Vãii Jiului va apare în data de 5 ianuarie 2016. În tot acest interval de timp ne puteþi urmãri pe www.cronicavj.ro cu evenimente la zi Echipa Cotidianului Cronica Vãii Jiului ureazã tuturor cititorilor ºi colaboratorilor
CRÃCIUN FERICIT ºi LA MULÞI ANI!
Militaru, care au ghidonat în aºa fel lucrurile, ca echipa sã nu intra în colaps total. Cu o echipã formatã din rezervele juniorilor (!?), Jiul s-a avântat într-un campionat unde a fost hãcuitã de mai titratele echipe de competiþie. Cu o singurã victorie în campionat, 2-1 la Universitatea Petroºani (etapa a 8-a), Jiul a fost sacul de antrenament al celorlalte echipe: 0-3 cu Aurul Certej, 0-3 la Cetate II Deva, 2-4 cu Hercules Lupeni, 1-5 cu Retezatul Haþeg, 0-7 la Inter Petrila, 0-5 cu ªoimul Bãiþa, 0-3 cu Gloria Geoagiu... Cosmin Kanduth s-a sãturat dupã ºase etape, a dus-o mai departe Sorin Ghiþan. În acest context, greu de remarcat ceva sau pe cineva. „Bine cã n-am dispãrut de tot! Am avut de ales, cu juniorii campioni de anul trecut am continuat ºi acum, sperând sã
JIUL PETROªANI 2015-2016 – TUR Anul înfiinþãrii: 1919 Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 13: 13 1 1 11 10-41 4p. -acasã: 7 0 1 6 3-21 1p. -deplasare: 6 1 1 5 7-20 3p. Antrenori: Cosmin Kanduth (et. 1-5), Sorin Ghiþan (et. 6-13) Echipa standard: Faur (D. ªtefãnoaicã) – Al. Nicu (Turdean), Oct. Ionicã, D. Stoica (Cl. Dumitrescu), Dar. Stoica (Mândruþ) – Avram (Jurado), Viºa (Piera), Mãrmãnean (A. ªerban), Graur – Roºianu (Poenaru), Bãlãuþã (Pãsãricã). Golgeteri: 2 goluri: Mãrmãneanu, Graur 1 gol: D. Albu, Bãlãuþã, Poenaru, D. Roºianu
J
Sunt doar câteva repere ale momentelor de glorie a unei echipe care a încântat generaþii întregi de iubitori ai fotbalului din Valea Jiului. Acum, o echipã ce se zbate de ani buni în anonimat, nepãsare, incertitudine. Aflatã în pragul desfiinþãrii, echipa este
sport amator, tratat ca atare. Nimeni nu îºi mai asumã nimic. Poate cã un sunet de buhai, un pocnet de bici de pluguºor, ori clopoþei de colinde, sã-i facã mai buni (!) pe ãi barosani din fruntea destinelor noastre. Chiar speraþi?
câºtigãm din nou campionatul. Am continuat la seniori cu rezervele de la juniori, oricum nu aveam nicio ºansã la campionat. Nu ne ajutã nimeni cu nimic, la modul serios ºi adevãrat. La fotbal e nevoie de o implicare mai serioasã. Uitaþi-vã, spre exemplu, la echipele de la Bãiþa, Vulcan, Petrila sau Geoagiu. Peste tot fotbalul este la alt nivel. Numai la Petroºani nu se poate... Nu mai avem nimic la stadion. În
Graur, un jucãtor talentat al Jiului
Cosmin Kanduth ºi Sorin Ghiþan au fost suferinzii de pe... banca suferinþei Jiului condiþiile acestea, nu ºtiu cum vom mai continua campionatul în retur” a declarat Sorin Ghiþan, antrenorul principal al Jiului. Este clar, Jiul Petroºani a cam ajuns la capãt de linie. Fãrã bani, este evident cã nu se poate face fotbal. Iatã cã nici „anexarea” echipei de fotbal la Clubul Sportiv Municipal (C.S.M.) nu a adus revirimentul scontat. Echipa de fotbal îºi pierde încet dar sigur identitatea. Marii oameni de afaceri (!?) ai Petroºaniului refuzã sistematic orice implicare în viaþa fotbalisticã, sindicatele miniere se bat pe ciolan, distrugând tot ce-a mai rãmas în jurul lor, politicienii îºi
calculeazã mereu ºmenurile. Fotbalul nu mai reprezintã nici mãcar o masã de manevrã electoralã, precum bordurile, kitch-urile comerciale, ori plantatul de flori. Aici nu se mai poate face nimic din toate astea. Jiul Petroºani nu mai este un lucru de falã pentru mai-marii zilei care se laudã toatã ziua prin mass-media cu marile realizãri care nu prea þin de foame nimãnui. Jiul Petroºani va rãmâne în curând, precum scheletul de minã sau preparaþie, devastate de uraganul unor timpuri de mucava, cu miros de sirop rãsuflat...
Paginã realizatã de Genu TUÞU