CVJ nr 1010marti 22 decembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1010

Cronica Vãii Jiului Marti, 22 Decembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cumpãrãtorii de la stadion vor plãti o taxã de intrare de un leu

T

axã pentru cumpãrãtori. Începând de anul viitor, persoanele care vor dori sã viziteze piaþa de la stadionul Jiul Petroºani vor trebui sã plãteascã o taxã de intrare. Suma nu va fi una considerabilã, dar este necesarã pentru a acoperi o parte din cheltuieli.

“Taxele pentru piaþa de produse noi ºi second-hand, acoperã doar cheltuielile curente pentru funcþionarea propriu-zisã a serviciilor de administrare a acestui domeniu public.

Pentru activitãþile edilitargospodãreºti specifice târgurilor, respectiv întreþinerea, reabilitarea ºi exploatarea infrastructurii edilitar urbane aferente este nevoie de o altã susþinere financiarã. Þinând cont de aceste precizãri se impune o taxã de 1 leu pentru persoanele care viziteazã standurile pieþei de duminicã din municipiul Petroºani”, se aratã în documentele Primãriei Petroºani.

Vor fi scutiþi de la plata acestei taxe copiii cu vârsta de pânã la 18 ani ºi persoanele cu dizabilitãþi.

Consilierii locali de la Petroºani au aprobat ºi taxele pentru comercianþi.

Astfel, comercianþii care vând produse industriale taxa va fi de 1,5 lei/mp/zi. În ceea ce priveºte taxele pentru sectorul de produse secondhand acestea vor fi dupã cum urmeazã, pentru accesul cu autoturisme cu marfã: 5 lei/zi/5mp, pentru accesul cu autoturisme cu remorcã cu marfã: 7 lei/zi/7mp, pentru accesul cu autoutilitare pânã la 3,5 tone cu marfã: 10 lei/zi/8mp, pentru accesul cu autoutilitare peste 3,5 tone cu marfã: 20 lei/zi/12mp. Accesul va fi gratuit pentru persoanele care comercializeazã produse ce pot fi transportate manual ºi care ocupã o suprafaþã de vânzare de maxim 2mp. Potrivit notei de fundamentare, ce depãºeºte suprafaþa de 2 mp se taxeazã cu 2 lei/mp/zi.

Monika BACIU

„Ne daþi, ori nu ne daþi?

Dar cum ne daþi?”

PROTEST LA MINA LONEA

M

inerii de la schimbul II de la Exploatarea Minierã Lonea nu au intrat luni în ºut. Au ieºit la poarta minei sã colinde, pentru cã directorul general le-a spus cã vor primi primele de Crãciun, însã, nici pânã acum nu au aflat când ºi cât de mari sunt ele. Protestul lor vine dupã cel de sãptãmâna trecutã, când directorul general le-a fãcut promisiuni în acest sens. >>> PAGINA A 3-A

Scutiri la plata taxelor, la Lupeni

M

ai multe categorii de persoane vor fi scutite, la Lupeni, de plata taxelor ºi impozitelor locale.

Veteranii de rãzboi, revoluþionarii ºi nu numai nu vor mai plãti taxe ºi impozite la Lupeni.

“Potrivit prevederilor legale se vor aplica scutiri de la plata impozitelor locale pentru veteranii de rãzvoi ºi vãduvele veteranilor de rãzboi, refugiaþi sau deportaþi, per-

soane cu dizabilitãþi, persoane defavorizate care nu înregistreazã un anumit numãr de venituri/membru al familiei. Consiliilor locale le revine sarcina sã stabileascã dacã revoluþionarilor

sau urmaºilor acestora le vor fi acordate scutiri suplimentare faþã de cele acordate de codul fiscal”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Municipalitatea de la Lupeni considerã cã nu se impune ca anumitor categorii de persoane sã li se ofere scutiri suplimentare de la plata

taxelor ºi a impozitelor locale. “În vederea finanþãrii proiectelor

aflate în derulare ºi pentru ca sursele bugetului local sã satisfacã într-o

proporþie cât mai mare nevoile actuale ale cetãþenilor municipiului Lupeni este necesarã menþinerea surselor actuale ale bugetului local, atragerea de noi surse extrabugetare, precum ºi valorificarea judicioasã ºi eficientã a patrimoniului municipiului Lupeni”, se mai aratã în proiectul de hotãrâre.

Monika BACIU

2 Actualitate

C.E.: Minele necompetitive trebuie sã se închidã în 2018, în mod IREVOCABIL

M

inele din cadrul SNÎMVJ trebuie OBLIGATORIU sã se închidã în anul 2018. Comisia Europeanã susþine cã nu poate fi prelungit termenul de închidere a minelor necompetitive care au beneficiat de ajutor de stat.

“Decizia Consiliului prevede cã toate minele de cãrbune care au beneficiat de ajutoare pentru acoperirea pierderilor aferente producþiei trebuie sã îºi înceteze, în mod irevocabil, activitatea pânã la 31 decembrie 2018.

Minele care au fost susþinute prin acoperirea pierderilor aferente producþiei nu sunt eligibile sã beneficieze de un astfel de

sprijin dupã aceastã datã, însã, atunci când producþia de cãrbune trebuie sã înceteze, decizia Consiliului prevede acordarea de ajutoare pentru acoperirea costurilor excepþionale rezultate din închiderea minelor, inclusiv ajutoare pentru a aborda consecinþele sociale. Cuantumul ajutoarelor de stat care pot fi acordate pentru astfel de scopuri nu este limitat, statele membre având libertate de acþiune: în cazul în care doresc, pot acoperi costurile sociale, cum ar fi costurile aferente recalificãrii profesionale”, se aratã într-un document al Comisie Europene din data de 15 decembrie 2015. În februarie 2012, în conformitate cu Decizia Consiliului din 10 decembrie 2010

privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive („decizia Consiliului”), Comisia a aprobat un ajutor de stat (în cazul SÃ. 33033) în valoare de 174 de milioane de lei care urma sã fie utilizat pentru a rãspunde problemelor sociale rezultate în urma închiderii a trei mine de cãrbune necompetitive, inclusiv, de exemplu, pentru a acoperi costurile aferente

recalificãrii profesionale.

Trei mine de cãrbune din Valea Jiului au intrat pe programul de închidere pânã în anul 2018. Mina Petrila deja ºi-a încetat activitatea, urmeazã Paroºeni ºi Uricani. În data de 26 noiembrie s-a înfiinþat Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A.- persoana juridicã românã cu capital integral de stat, acþionar unic

Scandal pe un post de ºofer, la Petroºani

D

oi bãrbaþi au vrut sã conducã microbuzul ºcolar care sã îi ducã pe elevii din Dâlja Mare ºi Dâlja Micã la ºcoalã. Din pãcate, doar un post a fost liber, iar cel care a pierdut vine acum sã conteste legalitatea concursului. Mai mult, el susþine cã totul s-a fãcut pe pile ºi cumetrii.

Primãria din Petroºani a organizat concurs pentru ocuparea postului de ºofer, iar dupã asta a izbucnit un adevãrat scandal. ªoferul, care a pierdut la interviu, vine acum sã conteste tot ce s-a întâmplat ºi ne spune cum stau lucrurile în opinia sa.

Asta pentru cã ºoferul câºtigã-

tor i-ar fi spus cã are relaþii în instituþie. „Celãlalt ºofer mi-a spus cã degeaba ai venit cã eu am neamuri în primãrie ºi cã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

domnul primar mie îmi dã maºina, ca aºa mi s-a spus Asta mã face sã spun cã acest concurs a fost aranjat. În acest moment spun cã nu s-a luat în considerare examenul, nu s-a judecat egal ºi nu ne-au examinat cum trebuie. Am fãcut o contestaþie” , spune Marius Nicolae Petaca, candidat la funcþia de ºofer.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Nici contestaþia nu i-a fost luatã în calcul, iar omul continuã sã se creadã nedreptãþit.

Asta, în timp ce administraþia spune cã totul s-a desfãºurat cât se poate de firesc ºi cã la interviu, cel care contestã acum concursul a fost depunctat. „Nu poate fi luat în calcul un concurs dintr-o unitate publicã, pe pile. Nu existã aºa ceva! Au fost douã dosare, doi concurenþi, au dat 3 probe. Pânã la proba practicã ambii au avut acelaºi punctaj, ca urmare s-au prezentat la interviu. Aici, domnul care a contestat concursul, domnul Petaca, a luat un punctaj mai mic, decât

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015 statul român prin Ministerul Economiei, având formã juridicã de societate comercialã pe acþiuniîºi desfãºoarã activitatea în conformitate cu legile române. Scopul principal al activitãþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. este producerea cantitãþii de huilã energeticã preconizatã pânã la epuizarea rezervelor deschise în vederea asigurãrii unei lichidãri organizate a activitãþii, în condiþii de legalitate ºi pentru atenuarea consecinþelor sociale ºi regionale ale închiderii. Acesta presupune efectuarea lucrãrilor de închidere în condiþii de siguranþã a personalului ºi a zãcãmântului, cât ºi ecologizarea perimetrelor în conformitate cu Planul de închidere ºi Proiectul Tehnic de Închidere ºi Ecologizare, aferent Sucursalei Mina Petrila, Sucursalei Mina Paroºeni ºi

Sucursalei Mina Uricani. Pe perioada derulãrii programului de închidere se urmãreºte încadrarea anualã ºi pe fiecare sucursalã în parte, în costurile previzionate, în veniturile previzionate, cât ºi în valoarea aprobatã a ajutorului de stat, astfel încât acesta sã nu fie mai mare decât diferenþa pozitivã dintre costurile ºi veniturile realizate.

Realizarea lucrãrilor de închidere ºi ecologizare în limitele ºi condiþiile stabilite de Decizia 787/2010/UE a Consiliului ºi a autorizãrii acordãrii ajutorului de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale - Decizia C(2012) 1020 final, a Comisiei Europene, conform Planului de închidere pentru accesarea ajutorului de stat necesar facilitãrii închiderii minelor de cãrbune necompetitive, întocmit în baza Deciziei UE.

contracandidatul lui.

A depus o contestaþie ºi comisia a analizat-o ºi nu a îndeplinit condiþiile legale ºi a fost respinsã. Ca urmare, a fost declarat respins”, a spus Daniel Viºan, director Direcþia Publicã de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Primãria Petroºani.

Postul de ºofer este unul absolut necesar ºi

a necesitat o atenþie sporitã din partea celor din primãrie, care spun cã nu îºi pot asuma o angajare pe pile, în condiþiile în care este vorba despre un om care are în mâini vieþile copiilor pe care îi transportã.

Noul ºofer, Ioan Florin Hãºmãºan va prelua postul cu prima zi a anului viitor.

Diana MITRACHE

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015

„Ne daþi, ori nu ne daþi? Dar cum ne daþi?”

PROTEST LA MINA LONEA M

inerii de la schimbul II de la Exploatarea Minierã Lonea nu au intrat luni în ºut.

Au ieºit la poarta minei sã colinde, pentru cã directorul general le-a spus cã vor primi primele de Crãciun, însã, nici pânã acum nu au aflat când ºi cât de mari sunt ele. Protestul lor vine dupã cel de sãptãmâna trecutã, când directorul general le-a fãcut promisiuni în acest sens. „Ne daþi, ori nu ne daþi?” s-au întrebat minerii, în ton cu sãrbãtorile de Crãciun, iar directorul general s-a fãcut cã le aprobã cererea, dar nu au aflat când ºi cum. Ortacii au ieºit în curtea minei ºi au cerut sã li se comunice ce s-a stabilit.

Defapt, au mai fãcut asta ºi sãptãmâna trecutã ºi atunci au fost lãmuriþi sã intre în minã, cã totul va fi bine. „Minerii din schimbul II refuzã sã intre în subteran, având în vedere cã

nici la ora actualã nu ºtiu cuantumul primei din CCM. Din câte bine ºtiþi, sãptãmâna trecurtã, directorul general a fost personal la mina Lonea, le-a promis minerilor cã se va rezolva problema, vom semna un protocol ºi iatã cã a trecut aproape o sãptãmânã ºi noi nu am vãzut niciun protocol ºi nici nu am fost chemaþi sã purtãm discuþii, iar minerii ºi-au pierdut încrederea”, a spus Vasile Pãduraru, preºedintele Sindicatului

E. M. Lonea.

Sãptãmâna trecutã, minerii de la Vulcan ºi Lonea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au refuzat sã intre în ºut, motivând cã ei aºteaptã dovezi cã vor lua primele de Crãciun. ªi atunci, directorul general Emil Floruþ le-a promis cã totul este ca ºi aranjat, însã, joi vine Moº Crãciun, iar luni dimineaþã minerii se tem cã directorii vor pleca în concedii ºi vor uita de ei. „Am sunat

CEH se divizeazã în Compania Minierã Petroºani ºi energie

C

ompania Minierã Petroºani va prelua unitãþile miniere din Valea Jiului ºi activitãþile conexe. Planul de restructurare aprobat sãptãmâna trecutã de Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic iar acesta prevede divizarea societãþii.

Astfel, vor fi formate douã noi societãþi, una care se va ocupa de activitatea minier ºi alta de partea energeticã.

Aºa vor reprezentanþii CEH sã salveze locurile de muncã ºi sã redreseze activitatea societãþii.

“Mãsurile luate în vederea redresãrii activitãþii, CE Hunedoara, respectiv activitatea minierã ºi activitatea de producere a energiei electrice ºi termice, în cadrul unor companii separate astfel.

Compania Minierã Petroºani – care sã preia activitãþile miniere ºi activitãþile conexe.

Compania Electrocentrale Paroºeni – care sã preia activitatea de producere a energiei electrice ºi termice din SE Paroºeni ºi activitatea de producere a

energiei electrice ºi termice din cadrul SE Deva”, se aratã într-un rãspuns oferit de reprezentanþii CEH. Totodatã, reprezentanþii Ministerului Energiei vor sã obþinã o nouã derogare în ceea ce priveºte conformarea la cerinþele de mediu pentru termocentrla Mintia.

“MEIMMMA va întreprinde demersurile necesare pentru obþinerea derogãrii

privind conformarea la cerinþele de mediu pentru grupurile 3 ºi 4 din CTE Deva pânã la 31 Decembrie 2018, iar pentru grupurile 5 ºi 6 din CTE Deva pânã la 31 Decembrie 2020”, se mai aratã în rãspuns. În vara acestui an statul român a acordat prima tranºã din ajutorul de salvare pentru CEH. Oficialii societãþii sperã ca acesta sã fie transformat în ajutor de

directorul general ºi nu îmi rãspunde. Sunt zvonuri cã ar fi CA la Bucureºti. Alþii spun cã e deja în concediu ºi noi suntem ai nimãnui”, a mai spus Pãduraru, la poarta minei.

Oficial, nu s-au fãcut protocoale, dar ortacii ar putea sã ia prime de Crîciun în cuantum de 400 de lei, pentru cã aºa a susþinut directorul Emil Floruþ, când le-a precizat cã nu vor fi mai mici ca anul trecut.

Directorul general al CEH, Emil Floruþ a restructurare.

“Transformarea ajutorului de salvare în ajutor de restructurare”, este o altã mãsurã pentru redresarea societãþii.

Ultimul Draft, înaintat de Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice, lider naþional în servicii de consultanþã ºi inginerie energeticã, a fost întocmit cu respectarea Hoþ. AGA nr.16/28.08.2015 care aprobã de principiu divizarea parþialã a societãþii, a fost avizat de cãtre Consiliul Tehnico – Economic al CEH în data de 14.12.2015 ºi de cãtre Consiliul de Administraþie al S. CEH S.A., urmând a fi prezentat/discutat la Bruxelles.

La data de 30 octombrie, CEH înregistra datorii la bugetul de Stat în valoare de 334.821.507, bugetul asigurãrilor sociale de stat datorii de 263.850.812, iar la bugetul local avea datorii de 2.622.329. la toate acestea se adaugã ºi datoriile comerciale în sumã de 162.513.632,47 lei.

Monika BACIU

precizat cã vina este doar a preºedintelui Consiliului de Administraþie, Aurelian Ghimpãu, plãtit ºi el tot din banii minerilor, dar care nu este de acord cu acordarea acestor bonusuri. „Le-am promis, dar mingea nu e la mine, ci la preºedintele Consiliului de Administraþie, care a depãºit încã din august fondul de salarii ºi avem acum discuþii. Ei nu vor sã îmi permitã sã acord adaosul de Crãciun. Nu se va da sub formã de tichete, ci sub formã de adaos salarial, dar aºteptãm sã ne deblocheze contul o altã firmã de stat, pentru cã noi sun-

tem faultaþi abuziv de Ministerul de Finanþe, care ne-a luat abuziv 67 de milioane de lei.

A venit ºi Ministerul Mediului, care tot abuziv ne-a dispus închiderea activitãþii la termocentrala Paroºeni, în condiþiile în care noi am fãcut investiþia pe desulfurare, dar nu am fãcut un gard cu un metru mai înalt.

Eu fac acum tot posibilul ca sã li se acorde drepturile ºi vreau sã salvez compania”, a precizat Emil Floruþ, directorul general al CEH, care spune cã doar Consiliul de Administraþie poate stabili cuantumul primelor de Crãciun.

Diana MITRACHE

Datoriile CEH cresc faþã de SNÎMVJ

D

atoriile CEH cãtre SNÎMVJ au crescut. Dupã o perioadã în care complexul a reuºit sã achite o micã parte din datoriile cãtre SNÎMVJ, acum, acestea au depãºit din nou pragul de 40 de milioane de lei.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului furnizeazã cãrbune cãtre CEH, însã cu greu îºi recupereazã cotravaloarea facturilor.

“Sumele ce le avem de recuperat de la CEH sunt de peste 40 de milioane de lei. Achitã lunar doar salariile angajaþilor noºtri”, susþin surse din cadrul SNÎMVJ. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului furnizeazã Complexului Energetic Hunedoara undeva la 1200 de tone de huilã zilnic. (Monika BACIU)

4 Actualitate

Revoluþia la Petroºani ºi spionii sovietici S

Moº Crãciun liberal la Petrila iberalii din L Petrila s-au întâlnit, la finalul sãptãmânii trecute, cu liderii organizaþiei judeþene a PNL. Oaspeþi le-au fost deputatul Bogdan Radu Þâmpãu –co-preºedintele PNL Hunedoara,

deputatul Carmen Hãrãu – co -preºedintele Organizaþiei Femeilor Liberale din judeþul Hunedoara, Armean Lenuta – co-preºedintele Organizaþiei Femeilor Liberale din judeþul Hunedoara, Adrian David – preºedintele Consiliului judeþean

Hunedoara , Vetuþa Stãnescu – vicepreºedintele Consiliului judeþean Hunedoara si consilierii judeteni Dana Damian si Agripina Cazan.

Atât oaspeþii, cât ºi cei mai activi dintre membri organizaþiei PNL Petrila au fost rãsplãtiþi pentru activitatea lor politicã din anul 2015 cu diplome ºi cadouri simbolice de cãtre preºedintele PNL Petrila, Costel Avram si consilierii locali PNL de la Petrila - Doiniþa Bãlãnesc, Aleznauer Victor ºi Dragomir Doina. La propunerea vicepreºedintelui PNL Petrila, consilierul local

e împlinesc 26 de ani de la Revoluþia din decembrie 1989, care a dus la cãderea regimului comunist ºi la îndepãrtarea lui Nicolae Ceauºescu. Valea Jiului a fost unul dintre locurile în care „spionii” ce se ocupau de vestul þãrii îºi aveau cartierul general. Cel puþin aºa cred mulþi dintre cei care au ieºit pe strãzile „capitalei” Vãii Jiului. Pot jura cã a fost vorba de instigatori sovietici, de spioni cu misiune clarã.

Doiniþa Maria Bãlãnesc, liberalii au ales sã-l sãrbãtoreascã pe Moº Crãciun împreunã cu copiii de la Centrul social-educational al organizaþiei Salvaþi copiii din Petrila. Peste 100 de copii au primit, cu acest prilej, pachete cu dulciuri din partea liberalilor. „Vreau sã le mulþumesc în primul rînd colegilor mei din organizaþia PNL Petrila,

Proiectul „Grãdina aromatã a timpului”, câºtigãtor al premiului Spaþii Verzi 2015 Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã (CRAL) a obþinut premiul Spaþii Verzi 2015 pentru proiectul „Grãdina aromatã a timpului”, la un moment aniversar pentru programul Spaþii Verzi – 10 ani de existenþã. Este pentru al doilea an consecutiv când trofeul Spaþii Verzi ajunge în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. În 2014 trofeul a fost câºtigat de Asociaþia Drag de Haþeg pentru proiectul „Casa Vulcanilor”.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015

„Este un premiu onorant pentru noi ºi le mulþumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect. Practic, am reuºit sã transfor-

mãm un spaþiu neofertant într-o grãdinã, un veritabil spaþiu de educaþie ºi de vizitare în aer liber, care continuã experienþa pe care turiºtii o au atunci când trec pragul expoziþiei „Balauri, dragoni, dinozauri” de la sediul din Haþeg al Geoparcului Dinozaurilor. Dar cel mai important lucru este acela cã am lucrat alãturi de foarte mulþi tineri – voluntarii pentru Geoparc - care au devenit un pic mai bogaþi în propria experienþã de viaþã ºi care au avut posibilitatea sã îºi descopere ºi sã îºi punã în valoare talentul”, considerã Dan Horaþiu Popa, coordonatorul proiectului. „Grãdina aromatã a timpului” îmbinã mai multe poveºti ale zonei.

Aleea timpului spune, prin intermediul rocilor expuse, povestea formãrii Þãrii Haþegului, iar Grãdina Bunicii ºi cea cu

plante aromatice ne povestesc despre vremurile prezente ºi despre importanþa plantelor în viaþa noastrã. Fiecare dintre aceste poveºti sunt interpretate ºi în limbaj Braille pentru a fi accesibile ºi persoanelor cu deficienþe de vedere.

Cele trei zone cuprind ºi elemente de land art, de promovare a unor vechi meºteºuguri locale sau de atracþie turisticã (ex. mozaic din piatrã ce reconstituie cochilia unui amonit, gard de nuiele împletite, gard de piatrã, piatra meteorologicã).

A mai fost amenajatã o simezã în aer liber, un spaþiu de relaxare ºi o cãsuþã a voluntarilor. „Consider cã timpul este cea mai valoroasã resursã pentru fiecare om. Tocmai de aceea, am ales, alãturi de alþi voluntari, sã îl investim într-un proiect frumos.

Pot sã caracterizez acest proiect printr-un singur

dar ºi colegilor din echipa de conducere a organizaþiei judeþene pentru cã au rãspuns invitaþiei de a fi alãturi de aceºti copii deosebiþi de la Salvaþi copiii Petrila, împreunã cu care l-am sãrbãtorit pe Moº Crãciun. De altfel, noi, liberalii din Petrila, am cãutat sã fim permanent alãturi de aceºti copii ºi de cei care le acordã atenþia de care cuvânt: suflet. Am muncit, am învãþat, ne-am consolidat relaþia unii cu alþii ºi am iubit acest proiect. Rezultatul a fost apreciat ºi premiat. Este un sentiment minunat când ºtii cã faci ceva pentru comunitatea ta”, este de pãrere Ana – Maria Duþã, voluntar pentru Geoparc, participant la proiect.

Proiectul a fost derulat în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti, Primãria oraºului Haþeg, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu Haþeg”, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea ºi Asociaþia Nevãzãtorilor din România.

Programul este structurat pe douã arii majore: Spaþii Verzi Urbane ºi Arii Naturale Protejate. În 2015, pe componenta Spaþii Verzi Urbane au fost depuse 86 de proiecte dintre care 25 au primit finanþare. Printre acestea s-a numãrat ºi „Grãdina aromatã a timpului” care a beneficiat de o finanþare în valoare de 8.934 de lei. „La un moment dat ne-a venit o idee.

Ce-ar fi ca pe lângã finanþarea proiectelor câºtigãtoare, la final de an, când tragem linie ºi când toate proiectele sunt finalizate, sã mai facem o evaluare a lor ºi, pe ambele componente,

au atâta nevoie, aici, la Centrul socialeducaþional Salvaþi copiii”, a declarat Doiniþa Bãlãnesc.

PNL Petrila încheie anul 2015 cu satisfacþia de a fi una din organizaþiile politice active din Valea Jiului, în ceea ce priveºte derularea unor acþiuni sociale ºi culturale dedicate cetãþenilor.

Tiberiu VINTAN VINTAN sã-l alegem pe cel mai de succes, cel mai interesant, cu cele mai multe exemple de urmat. Aºa s-a nãscut ideea de premiu Spaþii Verzi care este în fiecare an oferit unui proiect finanþat pe fiecare dintre cele douã componente. Pe componenta Spaþii Verzi Urbane suma oferitã ca premiu este egalã cu valoarea finanþãrii, iar pe componenta Arii Naturale Protejate este o sumã fixã de 10.000 de lei”, afirmã László Potozky, fondator ºi director al Fundaþiei pentru Parteneriat .

Timp de 10 ani, prin programul Spaþii Verzi, au fost finanþate 424 de proiecte de mediu cu suma totalã de 4,83 milioane de lei. Peste 171.000 de copii ºi tineri din toate zonele þãrii au fost implicaþi în activitãþi ecologice sau de educaþie ecologicã referitoare la reabilitãri de spaþii urbane, amenajãri de poteci tematice în arii protejate, tabere Junior Ranger, plantãri de pomi, arbuºti ºi flori, excursii, concursuri, expoziþii etc.

Revoluþia a fost prezentã ºi în Petroºani unde, la fel ca mai în întreaga þarã, oamenii au ieºit ºi ei în stradã. De-a lungul anilor, revoluþionarii din localitate s-au reîntâlnit an de an în decembrie, pentru a-ºi depãna amintirile. Este drept cã din ce în ce mai puþini mai vorbesc despre evenimentele

rememorate acum în întreaga þarã. Poveºtile lor sunt adevãruri nespuse, cel puþin aºa susþin aceºtia ºi ar merita investigate.

Printre aceste „adevãruri” s-ar afla ºi cel la implicarea în evenimente a unor grupuri de cetãþeni sovietici care ºi-au gãsit exact acea perioadã pentru a vizita traseele turistice

din zonã.

Revoluþionari din Petroºani au povestit despre turiºtii sovietici care au fost cazaþi la hotelurile din localitate.

Alþii se plimbau prin munþii, iar unii se aflau doar în tranzit, cu toþii fiind preocupaþi se pare, de vizitarea frumuseþilor naturale ale Vãii Jiului. „În zilele Revoluþiei, la Hotelul Petroºani, aflat la doar câteva zeci de metri de primãria pe care o ocupaserãm noi, erau cazaþi numeroºi cetãþeni sovietici, care veniserã cu mai multe maºini marca Lada. Între timp însã, actele lor de înregistrare au dispãrut fãrã urmã ºi aceºtia nu mai figurau în registrul hotelului.

Fiecare dintre noi ºtie

u fost prinºi cu brazi tãiaþi ilegal, A iar acum s-au ales cu dosare penale.

mai multe treburi pe care însã nu le putem spune. Eu poate, voi vorbi despre misterele Revoluþiei, doar dupã ce voi trece de vârsta de 75 de ani”, a spus V. P. Un alt revoluþionar a stat de vorbã cu sovieticii. „Numerele de înmatriculare ale maºinilor erau scrise cu litere ºi cifre albe pe fond negru. Noi i-am rugat sã plece ºi aceºtia au plecat spre Defileul Jiului. Pe unde au trecut maºinile alea au apãrut dezinformãri ºi alarme false. Mã întreb de ce încã nu se spune adevãrul despre Revoluþie”, a spus un alt revoluþionar. Cât

Atenþie la cadouri. Pot fi un pericol pentru copii ouã zile ne D mai despart de sãrbãtoarea naºterii Mântuitorului.

Crãciunul a devenit o sãrbãtoare mercantilã, iar uneori Moº Crãciun poate fi neatent la jucãriile pe care le lasã în dar copiilor cuminþi.

Astfel, comercianþii au intrat în atenþia inspectorilor OPC care au demarat o campanie în rândul vânzãtorilor.

Inspectorii OPC vin în ajutorul pãrinþilor cu o serie de recomandãri în aceastã perioadã în care adulþii iau locul lui Moº Crãciun. ”Jucãriile fac parte din cadourile specifice sãrbãtorilor de iarnã, se constatã o accelerare a vânzãrii acestor produse ºi atunci venim în sprijinul cumpãrãtorilor,

a pãrinþilor cu niºte sfaturi. În primul rând sã cumpere din magazine specilizate ºi autorizate, sã evite comercianþii ambulanþi care comercializeazã produsele fãrã a fi autorizate, sã solicite întotdeauna un document fiscal la cumpãrarea jucãriei în cazul în care au probleme ulterioare cu produsul respectiv sã poatã sã solicite o despãgubire sau sã reclame

produsul la instituþia noastrã. Sã verifice câteva elemente de etichetare a jucãriilor care în mod obligatoriu trebuie sã fie prezentate în limã românã, printre acestea sã fie identificat producãtorul ºi importatorul jucãriei, având în vedere cã marea majoritate sunt produse în China, sã îndeplineascã instrucþiunile de utilizare, sã fie vigilenþi la atenþionãrile înscrise

Atenþie de unde luaþi brazii de Crãciun

pe jucãrii, sã verifice dacã acestea au înscrisã pe ambalaj însemnul CE care corespunde unei jucãrii testate ºi care îndeplineºte condiþiile de punere pe piaþã în conformitate cu standardele europene ºi pe cât posibil dacã face o verificare a cerinþelor minime de siguranþã, adicã aceste jucãrii sã nu producã rãnirea copiilor, sã nu aibã piese mici în componenþã care pot fi înghiþite sau inhalate de copii cu vârste mici”, spun reprezentanþii OPC Hunedoara.

Pãrinþii trebuie sã fie vigilenþi atunci când cumpãrã jucãrii celor mici, însã responsabilitatea principalã cade în sarcina producãtorilor ºi a comercianþilor care sunt obligaþi sã respecte anumite norme.

este adevãr ºi cât nu, ar fi trebuit sã verifice instituþiile competente la timpul potrivit, dar dupã cum susþin revoluþionarii din Petroºani acest subiect nu a interesat pe nimeni.

Deºi de la miºcarea din decembrie au trecut 26 de ani, unora dintre revoluþionari le este încã fricã sã vorbeascã despre evenimentele la care au fost martori direcþi. Pe de altã parte, principalul este cã în Petroºani, în zilele Revoluþiei, au fost înregistrate doar câteva focuri de armã rãzleþe ºi nu a fost nici un mort.

Maximilian GÂNJU

ªase bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 19 ºi 56 de ani, toþi din municipiul Vulcan, au intrat în atenþia organelor de cercetare penalã dupã ce au fost prinºi cu brazi de Crãciun tãiaþi ilegal.

Cei ºase transportau cu o autoutilitarã 21 de brazi, fãrã a avea documente legale ºi crotalul de marcare silvic. Poliþiºtii au confiscat brazii ºi i-au sancþionat pe cei ºase bãrbaþi.

”În primul rând responsabilitatea le revine celor care produc aceste jucãrii, iar hotãrârea de Guvern 74/2011 privind siguranþa jucãriilor care este o transpunere a directivei europene atribuie ºi stabileºte ce obligaþii au producãtorii, importatorii, distribuitorii ºi vânzãtorii. Inclusiv vânzãtorii trebuie sã verifice dacã aceste jucãrii îndeplinesc standardele de siguranþã ºi abia apoi dupã aceea

sã le punã în vânzare”, au mai subliniat cei de la OPC. Chiar dacã jucãriile reprezintã o bucurie pentru copii, acestea pot ascunde adevãrate pericole. Se pot rupe uºor, conþin materiale care pot fi înghiþite sau sunt ascuþite. Pentru a combate astfel de situaþii, inspectorii O.P.C au început verificãrile la produsele specifice de sãrbãtori, inclusiv la jucãrii.

Monika BACIU

4 Actualitate

Revoluþia la Petroºani ºi spionii sovietici S

Moº Crãciun liberal la Petrila iberalii din L Petrila s-au întâlnit, la finalul sãptãmânii trecute, cu liderii organizaþiei judeþene a PNL. Oaspeþi le-au fost deputatul Bogdan Radu Þâmpãu –co-preºedintele PNL Hunedoara,

deputatul Carmen Hãrãu – co -preºedintele Organizaþiei Femeilor Liberale din judeþul Hunedoara, Armean Lenuta – co-preºedintele Organizaþiei Femeilor Liberale din judeþul Hunedoara, Adrian David – preºedintele Consiliului judeþean

Hunedoara , Vetuþa Stãnescu – vicepreºedintele Consiliului judeþean Hunedoara si consilierii judeteni Dana Damian si Agripina Cazan.

Atât oaspeþii, cât ºi cei mai activi dintre membri organizaþiei PNL Petrila au fost rãsplãtiþi pentru activitatea lor politicã din anul 2015 cu diplome ºi cadouri simbolice de cãtre preºedintele PNL Petrila, Costel Avram si consilierii locali PNL de la Petrila - Doiniþa Bãlãnesc, Aleznauer Victor ºi Dragomir Doina. La propunerea vicepreºedintelui PNL Petrila, consilierul local

e împlinesc 26 de ani de la Revoluþia din decembrie 1989, care a dus la cãderea regimului comunist ºi la îndepãrtarea lui Nicolae Ceauºescu. Valea Jiului a fost unul dintre locurile în care „spionii” ce se ocupau de vestul þãrii îºi aveau cartierul general. Cel puþin aºa cred mulþi dintre cei care au ieºit pe strãzile „capitalei” Vãii Jiului. Pot jura cã a fost vorba de instigatori sovietici, de spioni cu misiune clarã.

Doiniþa Maria Bãlãnesc, liberalii au ales sã-l sãrbãtoreascã pe Moº Crãciun împreunã cu copiii de la Centrul social-educational al organizaþiei Salvaþi copiii din Petrila. Peste 100 de copii au primit, cu acest prilej, pachete cu dulciuri din partea liberalilor. „Vreau sã le mulþumesc în primul rînd colegilor mei din organizaþia PNL Petrila,

Proiectul „Grãdina aromatã a timpului”, câºtigãtor al premiului Spaþii Verzi 2015 Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã (CRAL) a obþinut premiul Spaþii Verzi 2015 pentru proiectul „Grãdina aromatã a timpului”, la un moment aniversar pentru programul Spaþii Verzi – 10 ani de existenþã. Este pentru al doilea an consecutiv când trofeul Spaþii Verzi ajunge în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. În 2014 trofeul a fost câºtigat de Asociaþia Drag de Haþeg pentru proiectul „Casa Vulcanilor”.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015

„Este un premiu onorant pentru noi ºi le mulþumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect. Practic, am reuºit sã transfor-

mãm un spaþiu neofertant într-o grãdinã, un veritabil spaþiu de educaþie ºi de vizitare în aer liber, care continuã experienþa pe care turiºtii o au atunci când trec pragul expoziþiei „Balauri, dragoni, dinozauri” de la sediul din Haþeg al Geoparcului Dinozaurilor. Dar cel mai important lucru este acela cã am lucrat alãturi de foarte mulþi tineri – voluntarii pentru Geoparc - care au devenit un pic mai bogaþi în propria experienþã de viaþã ºi care au avut posibilitatea sã îºi descopere ºi sã îºi punã în valoare talentul”, considerã Dan Horaþiu Popa, coordonatorul proiectului. „Grãdina aromatã a timpului” îmbinã mai multe poveºti ale zonei.

Aleea timpului spune, prin intermediul rocilor expuse, povestea formãrii Þãrii Haþegului, iar Grãdina Bunicii ºi cea cu

plante aromatice ne povestesc despre vremurile prezente ºi despre importanþa plantelor în viaþa noastrã. Fiecare dintre aceste poveºti sunt interpretate ºi în limbaj Braille pentru a fi accesibile ºi persoanelor cu deficienþe de vedere.

Cele trei zone cuprind ºi elemente de land art, de promovare a unor vechi meºteºuguri locale sau de atracþie turisticã (ex. mozaic din piatrã ce reconstituie cochilia unui amonit, gard de nuiele împletite, gard de piatrã, piatra meteorologicã).

A mai fost amenajatã o simezã în aer liber, un spaþiu de relaxare ºi o cãsuþã a voluntarilor. „Consider cã timpul este cea mai valoroasã resursã pentru fiecare om. Tocmai de aceea, am ales, alãturi de alþi voluntari, sã îl investim într-un proiect frumos.

Pot sã caracterizez acest proiect printr-un singur

dar ºi colegilor din echipa de conducere a organizaþiei judeþene pentru cã au rãspuns invitaþiei de a fi alãturi de aceºti copii deosebiþi de la Salvaþi copiii Petrila, împreunã cu care l-am sãrbãtorit pe Moº Crãciun. De altfel, noi, liberalii din Petrila, am cãutat sã fim permanent alãturi de aceºti copii ºi de cei care le acordã atenþia de care cuvânt: suflet. Am muncit, am învãþat, ne-am consolidat relaþia unii cu alþii ºi am iubit acest proiect. Rezultatul a fost apreciat ºi premiat. Este un sentiment minunat când ºtii cã faci ceva pentru comunitatea ta”, este de pãrere Ana – Maria Duþã, voluntar pentru Geoparc, participant la proiect.

Proiectul a fost derulat în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti, Primãria oraºului Haþeg, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu Haþeg”, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea ºi Asociaþia Nevãzãtorilor din România.

Programul este structurat pe douã arii majore: Spaþii Verzi Urbane ºi Arii Naturale Protejate. În 2015, pe componenta Spaþii Verzi Urbane au fost depuse 86 de proiecte dintre care 25 au primit finanþare. Printre acestea s-a numãrat ºi „Grãdina aromatã a timpului” care a beneficiat de o finanþare în valoare de 8.934 de lei. „La un moment dat ne-a venit o idee.

Ce-ar fi ca pe lângã finanþarea proiectelor câºtigãtoare, la final de an, când tragem linie ºi când toate proiectele sunt finalizate, sã mai facem o evaluare a lor ºi, pe ambele componente,

au atâta nevoie, aici, la Centrul socialeducaþional Salvaþi copiii”, a declarat Doiniþa Bãlãnesc.

PNL Petrila încheie anul 2015 cu satisfacþia de a fi una din organizaþiile politice active din Valea Jiului, în ceea ce priveºte derularea unor acþiuni sociale ºi culturale dedicate cetãþenilor.

Tiberiu VINTAN VINTAN sã-l alegem pe cel mai de succes, cel mai interesant, cu cele mai multe exemple de urmat. Aºa s-a nãscut ideea de premiu Spaþii Verzi care este în fiecare an oferit unui proiect finanþat pe fiecare dintre cele douã componente. Pe componenta Spaþii Verzi Urbane suma oferitã ca premiu este egalã cu valoarea finanþãrii, iar pe componenta Arii Naturale Protejate este o sumã fixã de 10.000 de lei”, afirmã László Potozky, fondator ºi director al Fundaþiei pentru Parteneriat .

Timp de 10 ani, prin programul Spaþii Verzi, au fost finanþate 424 de proiecte de mediu cu suma totalã de 4,83 milioane de lei. Peste 171.000 de copii ºi tineri din toate zonele þãrii au fost implicaþi în activitãþi ecologice sau de educaþie ecologicã referitoare la reabilitãri de spaþii urbane, amenajãri de poteci tematice în arii protejate, tabere Junior Ranger, plantãri de pomi, arbuºti ºi flori, excursii, concursuri, expoziþii etc.

Revoluþia a fost prezentã ºi în Petroºani unde, la fel ca mai în întreaga þarã, oamenii au ieºit ºi ei în stradã. De-a lungul anilor, revoluþionarii din localitate s-au reîntâlnit an de an în decembrie, pentru a-ºi depãna amintirile. Este drept cã din ce în ce mai puþini mai vorbesc despre evenimentele

rememorate acum în întreaga þarã. Poveºtile lor sunt adevãruri nespuse, cel puþin aºa susþin aceºtia ºi ar merita investigate.

Printre aceste „adevãruri” s-ar afla ºi cel la implicarea în evenimente a unor grupuri de cetãþeni sovietici care ºi-au gãsit exact acea perioadã pentru a vizita traseele turistice

din zonã.

Revoluþionari din Petroºani au povestit despre turiºtii sovietici care au fost cazaþi la hotelurile din localitate.

Alþii se plimbau prin munþii, iar unii se aflau doar în tranzit, cu toþii fiind preocupaþi se pare, de vizitarea frumuseþilor naturale ale Vãii Jiului. „În zilele Revoluþiei, la Hotelul Petroºani, aflat la doar câteva zeci de metri de primãria pe care o ocupaserãm noi, erau cazaþi numeroºi cetãþeni sovietici, care veniserã cu mai multe maºini marca Lada. Între timp însã, actele lor de înregistrare au dispãrut fãrã urmã ºi aceºtia nu mai figurau în registrul hotelului.

Fiecare dintre noi ºtie

u fost prinºi cu brazi tãiaþi ilegal, A iar acum s-au ales cu dosare penale.

mai multe treburi pe care însã nu le putem spune. Eu poate, voi vorbi despre misterele Revoluþiei, doar dupã ce voi trece de vârsta de 75 de ani”, a spus V. P. Un alt revoluþionar a stat de vorbã cu sovieticii. „Numerele de înmatriculare ale maºinilor erau scrise cu litere ºi cifre albe pe fond negru. Noi i-am rugat sã plece ºi aceºtia au plecat spre Defileul Jiului. Pe unde au trecut maºinile alea au apãrut dezinformãri ºi alarme false. Mã întreb de ce încã nu se spune adevãrul despre Revoluþie”, a spus un alt revoluþionar. Cât

Atenþie la cadouri. Pot fi un pericol pentru copii ouã zile ne D mai despart de sãrbãtoarea naºterii Mântuitorului.

Crãciunul a devenit o sãrbãtoare mercantilã, iar uneori Moº Crãciun poate fi neatent la jucãriile pe care le lasã în dar copiilor cuminþi.

Astfel, comercianþii au intrat în atenþia inspectorilor OPC care au demarat o campanie în rândul vânzãtorilor.

Inspectorii OPC vin în ajutorul pãrinþilor cu o serie de recomandãri în aceastã perioadã în care adulþii iau locul lui Moº Crãciun. ”Jucãriile fac parte din cadourile specifice sãrbãtorilor de iarnã, se constatã o accelerare a vânzãrii acestor produse ºi atunci venim în sprijinul cumpãrãtorilor,

a pãrinþilor cu niºte sfaturi. În primul rând sã cumpere din magazine specilizate ºi autorizate, sã evite comercianþii ambulanþi care comercializeazã produsele fãrã a fi autorizate, sã solicite întotdeauna un document fiscal la cumpãrarea jucãriei în cazul în care au probleme ulterioare cu produsul respectiv sã poatã sã solicite o despãgubire sau sã reclame

produsul la instituþia noastrã. Sã verifice câteva elemente de etichetare a jucãriilor care în mod obligatoriu trebuie sã fie prezentate în limã românã, printre acestea sã fie identificat producãtorul ºi importatorul jucãriei, având în vedere cã marea majoritate sunt produse în China, sã îndeplineascã instrucþiunile de utilizare, sã fie vigilenþi la atenþionãrile înscrise

Atenþie de unde luaþi brazii de Crãciun

pe jucãrii, sã verifice dacã acestea au înscrisã pe ambalaj însemnul CE care corespunde unei jucãrii testate ºi care îndeplineºte condiþiile de punere pe piaþã în conformitate cu standardele europene ºi pe cât posibil dacã face o verificare a cerinþelor minime de siguranþã, adicã aceste jucãrii sã nu producã rãnirea copiilor, sã nu aibã piese mici în componenþã care pot fi înghiþite sau inhalate de copii cu vârste mici”, spun reprezentanþii OPC Hunedoara.

Pãrinþii trebuie sã fie vigilenþi atunci când cumpãrã jucãrii celor mici, însã responsabilitatea principalã cade în sarcina producãtorilor ºi a comercianþilor care sunt obligaþi sã respecte anumite norme.

este adevãr ºi cât nu, ar fi trebuit sã verifice instituþiile competente la timpul potrivit, dar dupã cum susþin revoluþionarii din Petroºani acest subiect nu a interesat pe nimeni.

Deºi de la miºcarea din decembrie au trecut 26 de ani, unora dintre revoluþionari le este încã fricã sã vorbeascã despre evenimentele la care au fost martori direcþi. Pe de altã parte, principalul este cã în Petroºani, în zilele Revoluþiei, au fost înregistrate doar câteva focuri de armã rãzleþe ºi nu a fost nici un mort.

Maximilian GÂNJU

ªase bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 19 ºi 56 de ani, toþi din municipiul Vulcan, au intrat în atenþia organelor de cercetare penalã dupã ce au fost prinºi cu brazi de Crãciun tãiaþi ilegal.

Cei ºase transportau cu o autoutilitarã 21 de brazi, fãrã a avea documente legale ºi crotalul de marcare silvic. Poliþiºtii au confiscat brazii ºi i-au sancþionat pe cei ºase bãrbaþi.

”În primul rând responsabilitatea le revine celor care produc aceste jucãrii, iar hotãrârea de Guvern 74/2011 privind siguranþa jucãriilor care este o transpunere a directivei europene atribuie ºi stabileºte ce obligaþii au producãtorii, importatorii, distribuitorii ºi vânzãtorii. Inclusiv vânzãtorii trebuie sã verifice dacã aceste jucãrii îndeplinesc standardele de siguranþã ºi abia apoi dupã aceea

sã le punã în vânzare”, au mai subliniat cei de la OPC. Chiar dacã jucãriile reprezintã o bucurie pentru copii, acestea pot ascunde adevãrate pericole. Se pot rupe uºor, conþin materiale care pot fi înghiþite sau sunt ascuþite. Pentru a combate astfel de situaþii, inspectorii O.P.C au început verificãrile la produsele specifice de sãrbãtori, inclusiv la jucãrii.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015

Iarna nu ne va lua prin surprindere Unde puteþi lucra din cunoscut 2016, peste hotare sau nu, dar S unã reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ne dau asigurãri cã, atunci când va ninge, indiferent de sãrbãtori sau zile libere, nu vom avea de suferit.

Mai mult, au fost afiºate pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara mai multe numere de telefon, din fiecare oraº în parte, aºa încât, dacã strada nu vã este curãþatã, sã puteþi suna la un dispecer. „Iarna nu ne va mai lua prin surprindere. Suntem bine pregãtiþi, avem drumarii mobilizaþi, stocurile de material derapant sunt la nivelul la care trebuie sã fie la începutul oricãrie ierni ºi, în plus, avem la dispeceratul C.J.Hunedoara un numãr de telefon ºi pe Valea Jiului este unul separat, aºa încât, atunci când cineva sesizeazã drumuri judeþene înzãpezite, sã sune”, a spus Adrian David, preºedintele CJ. Hunedoara.

Mai mult, acesta este primul an în care maºinile de la deszãpezire au GPS-uri ºi oricine poate afla în timp

A

genþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã va organiza la mijlocul lunii februarie 2016 în Oradea ºi/sau Timiºoara, o bursã a locurilor de muncã în sectorul agricol.

util unde se plimbã maºinile care ar trebui sã cureþe zãpada. „Noi avem toate maºinile prevãzute cu GPS ºi putem sã vedem în orice moment unde se aflã ºi sã estimãm cât dureazã operaþia, ca sã ne dãm seama cât mai trebuie sã aºteptãm ca sã vedem asfaltul ºi nu zãpada”, a mai adãugat Adrian David, preºedintele C.J. Hunedoara.

Consiliul Judeþean Hunedoara are încheiate contracte de deszãpezire pe patru zone. În Petroºani, deszãpezirea va fi fãcutã de SC Eolian Energy SRL Haþeg.

Contractul are o valabilitate de patru ani începând cu data de 1 septembrie 2014.

Pe drumul spre Straja, operatorul este SC Comexim R SRL Lupeni, iar valoarea contractului este de 300.000 de lei.

Primãria Lupeni a încheiat un contract vala-

bil pânã în iunie 2016 cu Prestcom Hercules SRL. Valoarea contractului este de 3.000.000 lei/ an ºi include valoarea anualã a salubrizãrii ºi deszãpezirii în municipiul Lupeni. La Vulcan deszãpezirea va fi fãcutã de Pregoterm SA, conform „Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare prin concesiune” nr. 8/ 23.10.2009, care este încheiat pe o perioadã de 33 de ani.SC Edil Urban Serv SA va deszãpezi strãzile din Petrila. Contractul a fost încheiat pentru o perioadã de 30 de luni începând cu data de 17 martie 2015, dar ºi aceastã societate are ºi servicii de salubrizare.

Deocamdatã, însã, aºteptãm zãpada, pentru cã ºi la munte este cald, iar prognoza aratã temperaturi de primãvarã.

Diana MITRACHE

Astfel locurile de muncã sunt la cules de mazãre – 400 locuri (300 locuri pentru Danemarca ºi 100 locuri pentru Portugalia).

Durata contractului este de la 1 iunie pânã la 1 septembrie 2016 pentru lucru în Danemarca, iar 1 martie – 1 iunie 2016 pentru lucru în Portugalia.

Program de lucru 6 zile/sãptãmânã.

Munca începe devreme dimineaþa ºi se terminã în jurul prânzului.

Cerinþe: -Vârstã minimã – 18 ani; -Cunoºtinþe de limba englezã – nivel minim; -Muncã fizicã grea, indiferent de climã; -Experienþa în muncã agricolã constituie un avantaj; -Lucrãtorii trebuie sã fie motivaþi ºi flexibili în privinþa

Limba românã nu poate fi predatã ca limbã strãinã

N

iciun profesor de limba ºi literatura românã din judeþul Hunedoara nu poate predea aceastã disciplinã ca limbã strãinã. Pentru cã România este obligatã sã primeascã peste 2000 de refugiaþi deja anumite mãsuri.

Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au centralizat statistica cu dascãlii care ar putea sã preda limba românã la limbã strãinã, însã niciunul dintre profesori nu se

încadreazã în aceste criterii.

“Pentru îndeplinirea sarcinilor specifice derivate din preluarea de cãtre þara noastrã a 2362 de persoane refugiate, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice solicitã realizarea unei situaþii cu toþi profesorii de limba românã care pot preda limba

românã ca limbã strãinã”, se aratã în informarea ISJ Hunedoara.

Potrivit informãrii, este preferabil ca profesorii sã aibã experienþã în predarea limbii române ca limbã strãinã ºi sã cunoascã una dintre limbile englezã, arabã sau persanã. Niciunul dintre profesorii de

limba românã nu este pregãtit pentru a-i învãþa pe refugiaþi limba românã.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunþat cã unul dintre centrele de primire a refugiaþior va fi amenajat la Bumbeºti-Jiu, în judeþul Gorj, la 40 de kilometri de Petroºani.

Potrivit autoritãþilor centrale, unii dintre cei 2.475 de refugiaþi care vor ajunge în România vor fi repartizaþi în judeþul Gorj, în centrul Jandarmeriei care urmeazã sã fie reabilitat.

Monika BACIU

programului; Toleranþã ºi respect pentru colegii din echipã; Onestitate ºi responsabilitate în toate situaþiile; Atitudine pozitivã pentru dezvoltarea abilitãþilor ºi contribuþie pozitivã în cadrul echipei.

Mod de aplicare: Candidaþii trebuie sã trimitã un CV model EUROPASS, în limba englezã, cu pozã inclusã, pe adresa de e-mail: work@greenpeas.dk. (instrucþiuni de aplicare www.My-greenpeas.com) Preselecþia persoanelor care au

aplicat se face telefonic sau prin e-mail de cãtre angajator.

Invitarea la selecþie a persoanelor preselectate de cãtre angajatorul danez se va face în timp util de consilierul EURES din cadrul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Bihor ºi/sau Timiº.

Detalii referitoare la data, locul ºi programul selecþiei vor fi trimise NUMAI persoanelor invitate.

Nu sunt admise alte persoane la interviu.

Termen limitã de trimitere a CV-ului: 01.02.2016.

INFORMAÞII SUPLIMENTARE: Pe site-ul ANOFM: www.eures.anofm.ro sau la sediul AJOFM VÂLCEA, str. Dacia, nr.8, Compartiment EURES, telefon: 0350419715.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015

A scãpat de puºcãrie

Sute de sancþiuni pentru ºoferii hunedoreni

T

ânãra a ºocat dupã ce ºi-a aruncat pruncul nou-nãscut într-un container de gunoi din cartierul Aeroport –Petroºani.

Femeia a fost aspru pedepsitã de judecãtorii Tribunalului Hunedoara, însã la apel i-a fost redusã pedeapsa. Vormair Cecilia a scãpat de gratii dupã ce ºi-a ispãºit o parte din pedeapsã ºi-ºi face sãrbãtorile în libertate.

Magistraþii Judecãtoriei Gherla au admis cererea înaintatã de Cecilia Vormair cu privire la liberarea condiþionatã, dupã ce ºi comisia de liberare condiþionatã din cadrul Penitenciarului Gherla a fost de acord cã tânãra a îndeplinit toate condiþiile pentru a ieºi din penitenciar înainte de executarea în întregime a condamnãrii, iar procurorii nu au contestat decizia.

Tânãra a fost acuzatã de tentativã de omor ºi condamnatã de Tribunalul Hunedoara, la ºase ani de închisoare ºi cinci ani interzicerea drepturilor civile. Curtea de Apel Alba Iulia a luat în calcul circumstanþele atenuante ºi a redus pedeapsa de la ºase ani la patru ani, iar

cea complementarã de la cinci ani la doi ani.

Cum o parte însemnatã din pedeapsã a fost deja executatã ºi comportamentul femeii în penitenciar a fost unul bun, tânãra îºi face sãrbãtorile în libertate.

Cecicila Vormair ºi-a abandonat bebeluºul la un container de gunoi din spatele blocului în care locuia, imediat dupã ce l-a nãscut, iar micuþul a fost salvat de cãtre un gunoier. Când a ajuns la spital, bebeluºul avea o temperaturã de doar 30 de grade Celsius. Copilul a fost aruncat pur ºi simplu în container, dupã cum, femeia le-a arãtat anchetatorilor la reconstituire, iar acest lucru i-a determinat pe procurori sã schimbe încadrarea juridicã a faptei din „punerea în pericol a unei persoane care nu se poate vã oferã zilnic, prin magazinul apãra” în „tentativã de omor”. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Mama bãieþelului le-a mai spus CELE MAI IEFTINE anchetatorilor cã a vrut sã scape SORTIMENTE de prunc de

DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175

P

este 350 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de peste 36.000 lei, din care 347 pentru nerespectare regimului legal de vitezã, 13 contravenþii pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã ce se afla sub influenþa alcoolului, iar 4 contravenþii pentru efectuarea depãºirii neregulamentare, au fost aplicate de poliþiºtii de la rutierã în cursul sãptãmânii trecute. teamã ca iubitul ei sã nu o pãrãseascã. A nãscut singurã în apartamentul închiriat, împreunã cu concubinul ei, pe strada Saturn din cartierul Aeroport. Când a simþit cã i-a venit sorocul, femeia a plecat din pat de lângã iubitul ei, taximetrist în Petroºani, a mers într-o camerã alãturatã ºi a nãscut.

Cu o foarfecã a tãiat cordonul ombilical ºi fãrã sã se gândeascã la viaþa bebeluºului, l-a aruncat în gãleata de gunoi, dupã ce în prealabil îl înfãºurase în mai multe haine ºi într-o pungã din plastic. ªi-a luat pe ea un hanorac cu glugã ºi s-a dus la containerul din apropiere, unde a aruncat copilul, fãrã sã aibã nici o remuºcare. Apoi s-a comportat de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat, iar anchetatorii au aflat cã nici mãcar iubitul ei nu a realizat cã nãscuse.

Maximilian GÂNJU

Totodatã, au fost reþinute 17 permise de conducere, din care 12 pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã ce se afla sub influenþa alcoolului ºi 7 pentru depãºirea cu peste 50 km/h a limitei legale de vitezã în localitate. De asemenea, au fost depistate 7 infracþiuni, toate vizând conducerea, pe drumurile publice, a unui autovehicul de cãtre o persoanã care avea o îmbibaþie alcoolicã în aerul expirat peste limita legalã. În perioada 1820.12.2015, poliþiºtii rutieri au desfãºurat mai multe activitãþi de îndrumare, supraveghere ºi control a traficului rutier, cu scopul de a asigura un climat de ordine ºi siguranþã rutierã, pentru toþi participanþii la traficul rutier.

Având în vedere condiþiile meteorutiere specifice

Amenzile ISU Hunedoara au depãºit un milion de lei

ute de controale, unitãþi închise ºi S amenzi usturãtoare,

acesta este bilanþul inspectorilor ISU Hunedoara dupã modificarea legislaþiei ºi lãrgirea competenþelor angajaþilor de la prevenire.

Potrivit unui bilanþ al ISU Hunedoara, inspectorii au executat 155 controale de prevenire la operatori economici cu specific de comerþ, culturã

sau turism din judeþ, au constatat 509 deficienþe ºi au aplicat 255 avertis-

sezonului rece (detalii pe site-ul http://www.meteoromania.ro), poliþiºtii rutieri le recomandã conducãtorilor auto sã nu porneascã la drum dacã nu ºi-au echipat corespunzãtor autovehiculele pentru circulaþia în condiþii de iarnã (anvelope specifice sezonului, lanþuri antiderapante, lopatã, sãculeþ cu nisip, rezervã de combustibil, sistem de climatizaredezaburire funcþional etc.). În timpul cãlãtoriei, cei de la volan trebuie sã pãstreze în mers o distanþã de siguranþã faþã de vehiculele dinainte ºi sã nu acþioneze brusc mecanismele de direcþie ºi frânare ºi sã

mente. Alte 138 sancþiuni contravenþionale în valoare de 1. 202.800 de lei au fost acordate în urma verificãrilor derulate la nivel de judeþ. „Urmare a deficienþelor descoperite 6 unitãþi au fost închise, 2 fiind desigilate, consecinþã a deciziei administratorilor de a remedia lipsurile constatate. Mãsura complementarã de oprire a activitãþii operatorilor economici s-a luat, conform HG 915/2015, în principal, pentru neasigurarea numãrului minim de cãi pentru evacuare, desfiinþarea sau neechiparea cu instalaþii de stingere a incendiilor

utilizeze cu precãdere frâna de motor, mai ales pe sectoarele de drum cu carosabil alunecos.

Poliþia Românã atrage atenþia asupra importanþei respectãrii regimului legal de vitezã întrucât viteza excesivã ºi cea neadaptatã la condiþiile meteo, de drum sau trafic, reprezintã principalul factor generator al accidentelor rutiere în România.

Folosirea centurii de siguranþã este obligatorie. Ataºaþi-vã centura de siguranþã înainte de plecarea la drum, vã poate salva viaþa în caz de accident!

Nu conduceþi sub influenþa bãuturilor alcoolice! Consumul de bãuturi alcoolice reduce viteza de reacþie ºi precizia miºcãrilor ºi poate determina scãderea acuitãþii vizuale ºi auditive a ºoferilor.

Legea pedepseºte aspru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul dupã ce ºoferul acestuia a consumat bãuturi alcoolice, iar concentraþia de alcool în sânge depãºeºte limita legalã!

sau de detectare a acestora ºi executarea unor lucrãri pentru care nu s-au prezentat argumente tehnice”, au precizat reprezentanþii ISU Hunedoara.

Totodatã, amenzile au fost aplicate pentru punerea în funcþiune a obiectivelor fãrã autorizaþie de securitate la incendiu, exploatarea instalaþiilor electrice cu improvizaþii, lipsa verificãrii ºi curãþãrii periodice a coºului de evacuare a fumului de la soba pe combustibil solid din incintã, mai spun cei de la ISU. Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015

Henþ cu mâna

Sãnãtate pentru Liþã La 65 de ani, Liþã Dumitru are probleme de sãnãtate: cancer la prostatã. El, mijlocaºul de fier al anilor `70, la Rapid, Steaua, Poli.

Timiºoara, Universitatea Craiova, CFR Timiºoara.

Dar ºi antrenorul care în vara lui 1996, în epoca Miron

Cozma, a readus Jiul Petroºani în prima ligã. Boala i-a fost depistatã acum o lunã, Liþã ºi-a luat mãsurile de rigoare: se va opera la o clinicã din Wurtzburg (Germania), una dintre cele mai specializate în domeniu, din Europa.

Liþã Dumitru rãmâne una din figurile charismatice ale Jiului, chiar dacã nu a antrenat la Petroºani decât în sezonul 1995-1996, când a readus Jiul pe prima scenã ºi apoi douã etape în Divizia „A”, când a lãsat echipa pe primul loc!

Practic, cu aceastã amintire s-a despãrþit de Petroºani, de Valea Jiului. Câþi au reuºit acest lucru?

Liþã Dumitru, îþi dorim sãnãtate ºi sã revii, acolo la juniorii Concordiei Chiajna, cu aceeaºi plãcere de a antrena.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara, ed. 2015-2016 (tur) Analizã Minerul Uricani

DOAR AMINTIREA...

Preºedintele Vasile Scurtu ºi antrenorul Neculai Baltaru, tandemul care conduce Minerul Uricani

MINERUL URICANI 2015-2016 – TUR

Anul înfiinþãrii: 1947 Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 12: 13 2 2 9 15-33 8p.

-acasã: 6 2 0 4 11-12 6p.

-deplasare: 7 0 2 5 4-21 2p.

Antrenor: Neculai Baltaru (et. 1-13) Echipa standard: Tr. Câmpean (Beleni) – Anghelina, G. Trestian, Proteasa, Nechita – Irina, D. Scurtu (Suvac), Boroghinã (Bãescu), Vajda (Mihãilescu) – D. Ilie (Erdos), Bãlãnean (Firizoiu) Golgeteri: 4 goluri: Vajda, C. Irina; 2 goluri: Bãlãnean, Mihãilescu, Proteasa; 1 gol: A. Ilie

...unei echipe care în deceniile trecute fãcea legea în Divizia „C”, Minerul Uricani.

La fel ca ºi la majoritatea echipelor din Valea Jiului, nici Minerul Uricani nu mai are jucãtori de valoare, echipa jucând de cele mai multe ori cu 7-8 juniori în teren.

Analizã Universitatea Petroºani

Afarã ca ºi acasã. Sau invers!

Plecat la drum cu elan studenþesc (de neoprit!?), demersul fotbalistic al legendarei ªtiinþa, actuala Universitatea Petroºani, s-a dovedit a fi un mare fâs.

Cel mai greu a fost ca echipa din „Dealul Institutului” sã fie mobilizatã,

uneori antrenamentele se fãceau cu 4-5 jucãtori! ª-atunci, în acest context, era firesc cã nu au de unde sã aparã nici rezultatele.

Interesant este cã douã victorii acasã (3-2 cu Aurul Certej, 3-1 cu

Începutul catastrofal, 0-10 la Inter Petrila, a dat dimensiunea nivelului echipei, unde cuplul Vasile Scurtu (preºedinte), Neculai Baltaru (antrenor) a încercat menþinerea unui tonus cât de cât liniºtitor.

Minerul Uricani nu va cunoaºte gustul victoriei

Minerul Uricani) ºi douã victorii în deplasare (2-1 la Metalul Criºcior, 7-0 la Deva) au mai ridicat cota de interes, unei echipe cu mari lacune, deºi în lot se aflã câþiva jucãtori – Grigoraº, Raboj, Gavriluþi, Ov. Popesc – ce ar fi trebuit sã lase echipa la alte cote...

UNIVERSITATEA PETROªANI 2015-2016 – TUR Anul înfiinþãrii: 1961 Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 10: 13 4 2 7 24-29 14p.

-acasã: 6 2 1 3 9-12 7p.

-deplasare: 7 2 1 4 15-17 7p.

Antrenori: Cristian Albeanu (et.

1-8), Gabi Niþu (et. 9-13) Echipa standard: Cucãilã (Fl. Negrea) – Tãmãºiloni (Fãuricã), Raboj, Plic (Magheru), Doroftei – Bulimej (R. Andrei), Puian (Plãcintã), Grigoraº (Vl. Negrea), I. Gavriluþi (D. Barbu) – Ov. Popesc, Voina (Marton) Golgeteri: 10 goluri: Ov. Popesc 7 goluri: I. Gavriluþi; 1 gol: Bulimej, Raboj, V. Negrea, Barbu, Doroftei, Chiruþã

decât în etapa a 6-a (30 octombrie 2015), 6-1 cu inexistenta Cetate II Deva, a doua victorie fiind în etapa a 9-a, 2-1 cu Victoria Cãlan.

E adevãrat, Uricaniul are ºi câþiva jucãtori experimentaþi – Tr. Câmpean, G. Trestian, Irina, Mihãilescu, Vajda –, trecuþi bine de 30 de ani, dar nici maturitatea biologicã a acestor jucãtori nu a fost de prea mare ajutor.

Cu o medie de 3 goluri pe meci încasate în deplasare – unde nu a marcat decât patru goluri! –, unde a smuls, totuºi, douã egaluri (0-0 la Jiul, 2-2 la Vulcan), Minerul Uricani a rãmas în turul 2015-2016 dar cu amintirea unui team unde cu greu se puteau lua puncte pe vremuri. „Nu se poate mai mult la ora actualã. Lotul este redus valoric, jucãm cu mulþi juniori, important este sã dãm posibilitate tinerilor din oraº sã se apropie de fotbal. Nu avem niciun fel de pretenþii, vis-a-vis de vreo performanþã. Mã bucur cã existãm ºi atât” a spus Neculai Baltaru, antrenorul de la Uricani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU