Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1009
Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Decembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Primele de la SNÎMVJ depind de CEH
P
rimele de Crãciun ale angajaþilor de la SNÎMVJ depind de CEH. Problemele financiare ale Complexului Energetic Hunedoara se rãsfrâng pe toate palierele cu care societatea are relaþii comerciale. Faptul cã CEH se confruntã cu grave lichiditãþi financiare se resimte ºi la celelalte firme care nu îºi pot încasa contravaloarea facturilor. Astfel, ºi la SNÎMVJ se înregistreazã probleme în ceea ce priveºte acordarea drepturilor pre-
vãzute în contractul colectiv de muncã. Negocierile pentru acordarea primelor de Crãciun a început, dar procesul încã nu s-a finalizat. “Au fost începute negocierile împreunã cu sindicatul reprezentantiv, dar încã nu s-a ajuns la un acord final. Depindem de banii pe care ni-i livreazã Complexul”, au declarat surse din cadrul SNÎMVJ. Anul trecut, angajaþii de la SNÎMVJ au beneficiat în luna decembrie de prime în valoare de 700 de lei cu ocazia Sfintei Varvara ºi a Crãciunului. Monika BACIU
Crãciunul se apropie, atenþie la depresii
S
ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie sau prieteni. Existã însã ºi situaþii când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a unei persoane, iar cum Crãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoane pentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea, apãsarea, depresia. Depresia este o emoþie legatã de renunþare, de incapacitatea de a mai dori a face ceva. >>> PAGINA A 5-A
Alimentele europene, distribuite în februarie
V
eºti bune pentru beneficiarii alimentelor europene. Acestea vor sosi în luna februarie a anului viitor. Persoanele cu venituri modeste vor primi ºi în acest an ajutoare alimentare acordate de Uniunea Europeanã. Vor beneficia de aceste ajutoare alimentare ºi persoanele cu venituri mai mici de 450 lei/membru de familie, altele decât cele din categoriile care beneficiau pânã acum. Programul
operaþional Ajutorarea persoanelor defavorizate, finanþat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (POAD), se aflã în procesul de achiziþie al alimentelor la nivel
naþional, urmând ca produsele sã fie recepþionate ºi distribuite în 2016. “Din câte ºtim noi, alimentele europene
vor sosi ºi la Petroºani undeva în luna februarie a anului viitor. Teoretic, beneficiarii vor rãmâne aceeaºi”, a
declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Pachetul cu alimente gratuite de la UE conþine: fãinã, mãlai, paste, ulei, zacuscã, bulion, conserve de carne de porc, zahãr ºi miere. Printr-o Hotãrâre de Guvern publicatã în Monitorul Oficial a fost introdusã ºi o nouã categorie de beneficiari, respectiv “persoanele fãrã venituri sau ale cãror venituri nete lunare realizate sunt de pânã
la 450 lei/lunã/persoanã, inclusiv ºi nu se încadreazã în niciuna dintre categoriile prevãzute, stabilite prin dispoziþie a primarului”. Astfel, în aceastã serie vor putea primi ajutoare alimentare ºi bãtrânii care nu primesc niciun fel de pensie sau alte venituri ºi care, în ultimul an, nu au putut primi aceste ajutoare alimentare europene. Monika BACIU
2 Actualitate
Parâng: fãrã asocieri între municipalitate ºi proprietarii de teleskiuri
A
dministraþia localã de la Petroºani renunþã la asocierile pentru teleskiurile din Parâng.
Pânã la finalizarea proiectului, municipalitatea de la Petroºani nu va mai încheia nicio asociere cu vreo persoanã sau societate care deþine teleskiuri în munte. Decizia a fost luatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. “În faza aceasta a proiectului nu mai
facem asocieri. Când vom termina atunci vom face pentru toatã lumea. Vreau sã evitãm orice fel de discuþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În momentul de faþã proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil
Vochiþoiu a cerut ajutorul vicepremierului Vasile Dâncu
S
enatorul UNPR din Valea Jiului a avut o întâlnire cu ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei, Vasile Dâncu, iar vicepremierul s-a arãtat deschis la propunerile ºi nevoile venite din Valea Jiului. Haralambie Vochiþoiu a spus cã vicepremierul Dâncu s-a declarat un susþinãtor al Vãii, mai ales cã de zonã îl leagã multe amintiri, iar senatorul a cerut sprijin pentru un proiect al sãu care ar ajuta administraþiile locale din zonã, dar nu numai, sã acceseze bani europeni pe un program la care în prezent nu au acces. „Am discutat ºi telefonic cu domnul vicepremier Vasile Dâncu, ºi am promisiuni cã ne va ajuta. Este vorba de acel proiect pe care l-am iniþiat ºi în urma cãruia primarii din Valea Jiului ar putea accesa fonduri
europene pe programele de dezvoltare ruralã”, a explicat senatorul UNPR. Acesta a iniþiat un proiect la care au aderat ºi primarii din Valea Jiului ºi în urma cãruia cãtunele au fost declarate zone periurbane. România are alocate 20 de miliarde de euro doar pe dezvoltare ruralã, fonduri care pot fi accesate pânã în 2020. Potrivit lui Vochiþoiu, dacã mãcar 1 procent din suma totalã destinatã þãrii noastre va ajunge în Valea Jiului, acest lucru ar însemna foarte multe locuri de muncã pentru o regiune monoindustri-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Parâng este realizat în proporþie de 17%. Pentru cã planurile municipalitãþii sã devinã realitate ar mai fi nevoie de aproape 40 de milioane de euro. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de
A
r fi trebuit sã vorbim despre un drum nou ºi terminat în Defileul Jiului, dar pentru cã nu este chiar aºa, anul 2016 ar putea fi cel în care sã vorbim, în sfârºit, alã, unde ºomajul este despre finalizarea ridicat. Pe de altã lucrãrilor. parte, Vochiþoiu a apelat la Vasile Dâncu dat fiind faptul cã ºtie exact situaþia economicã ºi socialã a Vãii Jiului. Vicepremierul Dâncu a fost pentru o perioadã de timp jurnalist în regiunea minierã ºi profesor de filozofie de la Liceul de Informaticã Petroºani. În Valea Jiului a ajuns imediat dupã terminarea studiilor universitare ºi dupã o perioadã în care s-a aflat la catedrã a trecut în branºa jurnaliºtilor în redacþia cotidianului “Zori Noi”, la pagina de culturã. Maximilian GÂNJU
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
Defileul va fi monitorizat de C.J.H
Director:
z
trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi,
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din
Totuºi, artera ºi modul în care vor lucra spaniolii va fi atent monitorizat de cei din Hunedoara, pentru cã doar aici ar mai fi acum de lucru. Artera rutierã din Defileul Jiului a fost reabilitatã pe porþiuni mari ºi anul 2015 a fost cel în care s-a lucrat mai mult ca oricând. Lucrãrile de reabilitare sunt vizibile ºi uºureazã traficul, dar asta nu-i lasã pe cei din Consiliul Judeþena Hunedoara sã nu þinã aproape de constructori. „Nu putem sã nu remarcãm faptul cã s-au fãcut progrese serioase în modernizarea drumului în acest an. Îmi propun ca pe
anul viitor sã fiu la fel de atent ºi sã monitorizãm la fel de atent, împreunã cu presa, care s-a ocupat de aceastã problemã ºi sã terminãm cu lucrãrile, mai ales cã a mai rãmas doar ºoseaua de pe teritoriul din judeþul Hunedoara”, a precizat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de
o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Drumul trebuia finalizat pânã în luna decembrie a acestui an, dar lucrãrile au fost sistate din 15 noiembrie, din cauza vremii nefavorabile, muncitorii urmând sã revinã în Defileu anul viitor. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015
Cãrbunele devine esenþial când eolienele sunt ABSOLUT INUTILE iarna
M
inisterul Energiei recunoaºte cã iernile nu pot fi trecute decât cu energie electricã produsã pe bazã de cãrbune. Turbinele eolinere, gazul, dar ºi alte metode regenerabile de a produce energie nu sunt suficiente pentru perioada de iarnã. Mai mult decât atât, în zilele geroase, eolinele sunt absolut inutile. CEH contribuie la rezerva terþiarã lentã a sistemului energetic naþional cu aproape 500 de MWh. Abia când scad temperaturile se conºtientizeazã importanþa cãrbunelui pentru producerea energiei electrice. Complexul Energetic Hunedoara contribuie la RTL cu 460 MWh din totalul de 700. În lunile ianuarie ºi februarie, sunt posibile apariþii de fenomene meteorologice, temperaturi medii zilnice negative, sub –50C mai multe zile consecutiv, hidraulicitate scazutã,
care pot periclita funcþionarea normalã a Sistemului Enegertic Naþional. Pentru aceste situaþii din perioada anotimpului friguros, pentru a preveni o situaþie criticã în funcþionarea sigurã ºi stabilã a SEN ºi, pentru a se crea resursele ºi capacitãþile necesare intervenþiei în timp util pentru echilibrarea SEN, este necesarã suplimentarea rezervelor de putere activã care compun serviciile tehnologice de sistem, respectiv ”rezerva terþiarã lentã”- RTL, ”rezerva
terþiarã rapidã”- RTR, ”bandã de reglaj secundar”- BRS. “În prezent, necesarul de RTL este de 700 hMW/h, din care 460 hMW/h sunt achizitionaþi în regim reglementat de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara în baza Deciziei Autoritãþii Naþionale de Reglementare în dome-
S
Legile actuale le permit furnizorilor de servicii din acest domeniu sã debranºeze o scarã întreagã pentru un rãu-platnic. În plus, apa se ieftineºte în Valea Jiului ºi aceastã mãsurã ar veni în sprijinul celor care sunt la zi cu plata facturilor. Dacã un vecin nu îºi achitã facturile, legea le permite celor de la societatea de furnizare a serviciilor de apã ºi canalizare sã îi debranºeze pe toþi vecinii lui din scarã. Mãsura a stîrnit reacþii vehemente în rândul celor care au avut de suferit în toatã þara, iar acum senatorul din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu vrea sã instituie o nouã lege. Aceasta ar urma sã fie aprobatã imediat ce parlamentarii îºi reiau activitatea anul viitor. „Am sperat cã, la finalul acestui legislativ, proiectul de lege prin care cetãþenilor care îºi plãtesc factura la apã sã nu li se mai poatã tãia apa, sã treac, dar, din pãcate, Camera Deputaþilor a fost prea ocupatã cu arestãri de colegi, ba cu altele, dar am promisiuni din partea celor de la PSD ºi din partea domnu-
cã vârful de sarcinã pe timpul iernii se înregistreazã seara, când centralele fotovoltaice nu funcþioneazã, se impune necesitatea asigurãrii cu energie electricã dintr-o sursa alternativã, respectiv pãcurã sau cãrbune. În acest sens, CNTEE Transelectrica SA, prin Unitatea Operaþionalã Dispecerul Energetic Naþional – UNO-DEN, a luat în calcul suplimentarea RTL ºi asigurarea acesteia din grupuri funcþionând cu combustibil alternativ – pãcurã”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Acelaºi minister mai subliniazã cã “în situaþiile defavorabile din punct de vedere meteorologic, în care potenþialul hidroenergetic, energia nuclearã ºi sursele neconvenþionale nu pot asigura, alãturi de producþia internã de combustibili, echilibrarea balanþei energetice”. Monika BACIU
Preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David i-a primit pe colindãtori, la Petroºani
Sã nu mai fim debranºaþi pentru apã! enatorul Haralambie Vochiþoiu vrea o lege care sã ne garanteze cã nu vom mai fi debranºaþi de la apã, dacã ne plãtim facturile.
niul Energiei - ANRE (...) diferenþa pânã la necesar fiind achiziþionatã în regim concurenþial (începînd cu data de 2 iulie 2015). În urma procedurilor de achiziþie organizate de cãtre CNTEE Transelectrica SA, în calitate de Operator de Transport ºi Sistem, s-a constatat faptul cã aceastã canti-
tate de RTL, respectiv 240 hMW/h a fost câºtigatã, cu precãdere, de cãtre centrale electrice cu funcþionare pe bazã de gaze naturale. Având în vedere faptul cã, în perioada de iarnã, pot avea loc disfuncþionalitãþi în reþeaua de transport gaze naturale, fie din cauza creºterii consumului casnic de gaze naturale pe fondul temperaturilor scãzute, fie din lipsa gazului din import, aceastã situaþie conduce inevitabil la reducerea producþiei termocentralelor cu funcþionare pe bazã de gaze naturale ºi, implicit, imposibilitatea furnizãrii serviciului contractat de RTL. Aceastã situaþie se poate suprapune, de asemenea, peste lipsa aportului, în structura de producþie, a centralelor electrice eoliene, ºtiut fiind faptul cã aproape toate tipurile de turbine eoliene nu funcþioneazã la temperaturi sub -20 grade Celsius. Totodatã, având în vedere faptul
lui Laurenþiu Nistor, cã în prima lunã de activitate legislativã sã treacã aceastã lege, aºa încât sã ajungã ºi România o þarã normalã”, a spus Haralambie Vochiþoiu, senatorul Vãii Jiului. ªi, tot de anul viitor, în Valea Jiului se va ieftini apa. Asta pentru cã scade TVA –ul ºi facturile vor fi mai mici. „Profitând de modificarea Codului Fiscal, dar ºi de legile în vigoare, începând cu daat de 1 ianuarie, preþul apei ºi al canalizãrii în Valea Jiului, va scãdea. Preþul apei, în urma modificãrii TVA, care scade de la 24 la 9%, iar la serviciile de canalizare ºi apã meteoricã TVA va fi de la 24 la 20%,. Undeva la 7,42 va fi preþul, care av scãdea cu 50 de bani”, a spus ºi Costel Avram, director SC Apa Serv. În acest moment, în Valea Jiului preþul apei se calculeazã la valoarea de 4,22 lei pe un metru cub, la care se adaugã TVA, în timp ce pentru apa uzatã, plãtim 2,18 lei pe metru cub plus TVA. Zeci de oameni, însã, au rãmas în primãvara lui 2015 fãrã apã la robinete, dupã ce Apa Serv a decis sã debranºeze toate scãrile de bloc unde erau datornici, ori blocurile unde asociaþiile au datorii. Diana MITRACHE
E
vremea colindelor, iar în perioada premergãtoare sãrbãtorilor de iarnã instituþiile publice sunt colindate de grupuri de preºcolari ºi ºcolari. Consiliul Judeþean Hunedoara, una dintre instituþiile care primeºte cei mai mulþi colindãtori în fiecare an, a rãsunat deja de vocile care anunþã naºterea Mântuitorului. ªi, pentru prima datã, Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, a fost gazda grupurilor de colindãtori ºi la Petroºani. Copiii din clasa pregãtitoare de la ªcoala Generalã nr. 7 din Petroºani, dar ºi un grup de copii din corul de la Biserica Sfânta Varvara au
susþinut un mic recital de colinde tradiþionale, vestind bucuria sãrbãtorilor de iarnã ºi fermecându-i pe cei prezenþi cu frumuseþea ºi inocenþa lor. „Tradiþia se pãstreazã, iar porþile sunt deschise celor care doresc sã vinã la
noi pentru a aduce vestea naºterii Mântuitorului”, a declarat Adrian David. Toþi colindãtorii au primit din partea preºedintelui CJ Hunedoara, Adrian David pachete cu dulciuri.
4 Actualitate
Simulãrile examenelor, neinteresante pentru elevi
N
u s-au înghesuit la simulãrile pentru examenele naþionale. Elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a au simulat examenele naþionale pe care le vor susþine în vara anului viitor. Nu toþi au fost însã prezenþi la simulãrile organizate la nivel judeþean pentru a vedea cum se desfãºoarã examenele. În perioada 14-17 decembrie 2015, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a organizat o simulare judeþeanã a examenelor naþionale 2016, în 83 de unitãþi ºcolare din judeþul Hunedoara. Simularea probelor scrise ale examenelor naþionale a fost programatã în aceastã perioadã cu scopul de a familiariza elevii cu atmosfera ºi condiþiile din sãlile de examen, respectiv de a face o primã verificare a stadiului de pregãtire ºi parcurgere a programelor la disciplinele de examen.
P
rezenþã de aproape 85% la clasa a VIII-a În ceea ce priveºte simulãrile examenului la evaluarea naþionalã, prezenþa elevilor de clasa a VIII-a a fost de 94,87% din totalul elevilor înscriºi. Cea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015
mai mare prezenþã s-a înregistrat la limba maternã acolo unde din 64 de elevi înscriºi s-au prezentat 62. proba la matematicã pare a-i fi speriat cel
mai mult pe elevii de clasa a VIII-a. Din 3564 de elevi înscriºi 247 au absentat. La proba de limba ºi literature românã din cei 3564 de elevi înscriºi doar 189 au fost absenþi.
S
imularea pentru bacalaureat, doar pentru puþin peste jumãtate
Examenul de bacalaureat este cel care le dã cele mai mari bãtãi de cap absolvenþilor de liceu. Rezultatele anuale obþinute la acest examen decisiv aratã cã tinerii sunt slab
pregãtiþi. Mai grav este faptul cã ei nu sunt interesaþi nici de examenul de simulare. Astfel, în rândul elevilor de clasa a XII-a procentul de prezenþã la simularea bacalaureatului a fost de doar 73,18%. Dintr-un total de 3140 de elevi înscriºi la proba de limba ºi literatura românã s-au prezentat 2578, 562 fiind absenþi. De altfel, la aceastã probã a fost înregistratã cea mai mare prezenþã în rândul elevilor de clasa a XII-a. În ceea ce priveºte limba maternã au fost înscriºi 41 de elevi dintre care 27 prezenþi ºi 14 absenþi. Simularea examenului la matematicã ºi istorie a adus în sãli 2449 de elevi, 691 fiind absenþi. Cel mai ridicat grad de absenteism a fost la disciplina la alegere unde au fost absenþi 1043 de elevi din totalul de 3140 de înscriºi. Procedura de organizare ºi desfãºurare prevede afiºarea rezultatelor pânã la data de 13 ianuarie 2016. Lucrãrile vor fi prezentate elevilor ºi pãrinþilor, iar rezultatele nu se pot contesta. Monika BACIU
Moº Crãciun le-a adus sportivilor saltele
C
opiii, care se antreneazã la Clubul ªcolar Sportiv Petroºani, la secþia de gimnasticã aerobicã au primi, la sfârºitul sãptãmânii trecute, vizita unei delegaþii ce a venit din partea lui Moº Crãciun. De fapt, câþiva voluntari ai organziaþiei Crucea Roºie din Petroºani, care a vemit împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, au adus cadouri celor mai buni sportivi de la noi. Au adus numai premii ºi campioni la nivel naþional, iar ca donaþie, din partea celor de la Crucea Roºie au primit 9 saltele pe care sã îºi desfãºoare de acum antrenamentele zi de zi. În plus, Tiberiu Iacob Ridzi le-a oferit 30 de pachete cu dulciuri.
„Aceºti copii sunt minunaþi ºi mã bucur cã am putut sã le facem o adevãratã surprizã, împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Am adus saltelele ºi dulciuri ºi ei ne-au arãtat cât sunt de talentaþi”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Organizaþiei Crucea Roºie din Petroºani. La final, gimnaºtii ºi-au arãtat talentul ºi au pregãtit, cu acest prilej, un moment cum numai ei se pricep. Diana MITRACHE
Crãciunul se apropie, atenþie la depresii
S
ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie sau prieteni. Existã însã ºi situaþii când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a unei persoane, iar cum Crãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoane pentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea, apãsarea, depresia. Depresia este o emoþie legatã de renunþare, de incapacitatea de a mai dori a face ceva. Psihologii petroºãneni susþin cã persoanele depresive în aceastã perioadã rememoreazã anumite evenimente neplãcute ale vieþii lor. Imaginea idilicã a reclamelor de sãrbãtori unde se prezintã familii fericite, cupluri minunate, copii extraordinary, nu este în totalitate potrivitã cu realitatea, aºa cum, poate, unii ºi-ar dori sã fie. “Sãrbãtorile reprezintã un moment social de evocare a amintirilor plãcute vizavi de valorile comune ºi relaþia cu ceilalþi, iar dacã aceasta evocare aduce în
conºtiinþa trãiri neplãcute, atunci apare ºi riscul ca cei instabili emoþional sã se decompensez, destabilizez). Trebuie însã menþionat cã nu sãrbãtorile
provoacã depresii, ci felul în care oamenii se raporteazã la ele. Aceastã afirmaþie este argumentata prin aceea cã nu toþi care sunt singuri de sãrbãtori ajung
Festival de colinde în Peºtera Bolii ºi la Târgul de Crãciun
P
eºtera Bolii s-a umplut, ca de obicei de oameni, la finele sãptãmânii trecute, când toatã Valea Jiului ºi nu numai, a venit sã asculte, în condiþii de acusticã excepþionale, colindele corurilor religioase din Valea Jiului.
Moº Crãciun a venit ºi la fotbaliºtii de la Jiul
A
fost festivitatea de final de an la fotbaliºtii juniori de l Jiul Petroºani, iar, dupã ce au vizionat o piesã de teatru, pe scena Teatrului Dramatic I. D Sîrbu, cei mici au primit diplome. Cel mai aºteptat moment, însã, a fost cel în care a venit Moº Crãciun. Vineri seara, în sala de spectacole a Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, grupele de copii de la Pro Fotbal, alãturi de antrenorii lor, de pãrinþi ºi bunici, au sãrbãtorit împreunã sfârºitul unui an frumos ºi
venirea lui Moº Crãciun a fost punctul culminant al acþiunii.
Sunt ei mari fotbaliºti, îl copiazã pe Ronaldo sau Messi, dar când a venit Moº Crãciun s-a fãcut liniºte. Puºtii au avut parte de un spectacol de basm, pus în scenã de actorii teatrului, dupã care, surpriza mare a micilor fotbaliºti a fost un fimuleþ de
prezentare realizat de Pro Fotbal, în care cei mici s-au regãsit pe ecran. Antrenorii au gândit totul pentru a-i încânta pe micuþii fotbaliºti, care s-au privit cu admiraþie, alãturi fiindu-le familiile, în toate meciurile ºi antrenamentele de peste an. Sãrbãtoarea s-a încheiat în momentul cel mai aºteptat, când Mos Craciun ºi-a fãcut apariþia încãrcat de daruri. Acesta le-a împãrþit dulciuri micilor fotbaliºti, iar fiecare a primit câte o medalie, fiind declaraþi învingãtori. Diana MITRACHE
Cu toþii au îndurat frigul, cãci în peºterã nu este prea cald nici vara, dar au venit pentru cã aici, an de an, organizatorii aduc magia sãrbãtorilor de Crãciun la un alt nivel. În peºtera Bolii, aflatã la intrarea dinspre Deva în Petroºani, locul a fost amenajat special pentru aceastã sãrbãtoare, iar audienþa a fost încântatã de Maicile de la Diaconeºti din Bacãu, de Corul "Kinonia" din Severin, dar ºi de Robert Târnãveanu. Nu au lipsit nici Craii din Valea Jiului, cu toþi
vestind Crãciunul, într-o atmosferã de basm. „Felicit[ri pentru organizatori! A fost o seara magicã, ceva între basm ºi realitate, ceva divin a coborat în peºterã ºi ne-a dat impresia ca levitãm. Aici e ceva unic, ce nu se poate descrie in cuvinte! Multumim Ionut Dragotesc!”, au spus cei care au participat. Ionuþ Drãgotesc este iniþiatorul acestei acþiuni în Peºtera Bolii, pentru cã de 8 ani aduce mereu magia în acest loc, înainte de Crãciun.
„Vã mulþumesc tuturor celor care ºi în acest an aþi fost alãturi de noi în Peºtera Bolii. A fost o searã pe care nu o voi uita niciodatã. În fapt, eu, voi, noi toþi avem ceva în comun:
sã facã depresii, ci doar o parte, aceea care interpreteazã în maniera iraþionalã venirea sãrbãtorilor. Iraþional se referã de exemplu la concluzionarea: “dacã sunt singur de sãrbãtori înseamnã cã ceilalþi nu mã vor printre ei”, ne spune Cãtãlin Gogioiu, psiholog în cadrul Cabinetului Psihologic Silvana Capriº. Depresiile pot fi trecute, însã depinde de gravitatea lor. În unele situaþii persoana în cauzã se poate mobiliza ºi sã treacã peste aceastã perioadã nefastã, iar în cazurile încãpãþânarea de a rãmâne ºi de crede în Valea Jiului”, le-a spus Ionuþ Drãgotesc celor care au participat ºi la acestã ediþie. ªi dacã nu aþi ajuns în Peºtera Bolii, atunci în fiecare searã pânã la Crãciu, dar ºi apoi, spre final de an, puteþi veni la amfiteatrul de lângã Teatrul Dramatic I. D Sîrbu. Aici au loc, sub atenta supraveghere a lui Moº Crãciun recitaluri de muzicã ºi colinde în fiecare searã, începând cu ora 17,30. În primele seri au cântat copiii, aflaþi sub bagheta profesorului Eugen Muntean, de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Diana MITRACHE
mai speciale se recomandã asistenþã specializatã. “Simplist spus se poate trece peste depresie, prin reformularea într-o manierã echilibratã a gândului de mai sus, de exemplu: “deºi sunt singur de sãrbãtori asta nu înseamnã cã ceilalþi nu mã vor, ci doar cã nu m-am sincronizat cu prietenii mei pentru a petrece timpul împreunã”. Detaliind ºi pentru cazurile clinice, se impune intervenþie psihologicã specializatã pe care o implementeazã psihologul clinician ºi/sau psihoterapeutul în funcþie de gravitatea cazului. Uneori este necesarã ºi medicaþia pe care o stabileºte medicul specialist psihiatru. Intervenþia psihologicã în formã ei completã, urmãreºte sã
reducã simptomele, apoi sã le controleze ºi în final sã le previnã apariþia”, ne mai spune psihologul. Inclusiv presiunea financiarã poate contribui la adâncirea frustrãrii ºi a stãrii depresive, cunoscut fiind faptul cã oamenii îºi doresc sã marcheze momentele importante prin a oferi ºi a-ºi oferi cadouri. Presiunea financiarã este la fel de realã pentru o persoanã care se aflã în dificultatea de a pregãti o masã tradiþionalã de sãrbãtori, precum ºi pentru o altã persoanã care doreºte achiziþionarea unor articole de lux. Oameni diferiþi au presiuni financiare diferite, iar prin urmare, motivele de depresie sunt diferite. Monika BACIU
Revoluþionarii, aºteptaþi la Petroºani
C
a în fiecare an, revoluþionarii din Petroºani vor avea parte de un dineu dat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Întâlnirea are loc la sediul primãriei din localitate, unde, cei care au titluri de revoluþionari sunt aºteptaþi sã depene amintiri, dar ºi sã se contrazicã în declaraþii. Asta, pentru cã fiecare are mereu propria pãrere despre cum au decurs evenimentele din decembrie 1989, la Petroºani, dar toþi au ceva de spus ca sã puncteze acel eveniment. „În 22 decembrie vom marca, într-un
moment festiv, Revoluþia din decembrie 1989. Îi invitãm pe revoluþionari, aici, la primãrie, ca sã depene amintiri. Revoluþionarii sunt persoane care au ceva de spus ºi punctãm ºi noi momentul în 22 decembrie”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care fi gazda evenimentului. În judeþul Hunedoara sunt 258 de revoluþionari, care de-a lungul timpului, au avut diverse beneficii, datoritã acestui statut. Asta, deºi aici nu s-a tras ca în alte oraºe mari ale þãrii, ci doar s-a strigat Jos Comunismul!. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Simulãrile examenelor, neinteresante pentru elevi
N
u s-au înghesuit la simulãrile pentru examenele naþionale. Elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a au simulat examenele naþionale pe care le vor susþine în vara anului viitor. Nu toþi au fost însã prezenþi la simulãrile organizate la nivel judeþean pentru a vedea cum se desfãºoarã examenele. În perioada 14-17 decembrie 2015, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a organizat o simulare judeþeanã a examenelor naþionale 2016, în 83 de unitãþi ºcolare din judeþul Hunedoara. Simularea probelor scrise ale examenelor naþionale a fost programatã în aceastã perioadã cu scopul de a familiariza elevii cu atmosfera ºi condiþiile din sãlile de examen, respectiv de a face o primã verificare a stadiului de pregãtire ºi parcurgere a programelor la disciplinele de examen.
P
rezenþã de aproape 85% la clasa a VIII-a În ceea ce priveºte simulãrile examenului la evaluarea naþionalã, prezenþa elevilor de clasa a VIII-a a fost de 94,87% din totalul elevilor înscriºi. Cea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015
mai mare prezenþã s-a înregistrat la limba maternã acolo unde din 64 de elevi înscriºi s-au prezentat 62. proba la matematicã pare a-i fi speriat cel
mai mult pe elevii de clasa a VIII-a. Din 3564 de elevi înscriºi 247 au absentat. La proba de limba ºi literature românã din cei 3564 de elevi înscriºi doar 189 au fost absenþi.
S
imularea pentru bacalaureat, doar pentru puþin peste jumãtate
Examenul de bacalaureat este cel care le dã cele mai mari bãtãi de cap absolvenþilor de liceu. Rezultatele anuale obþinute la acest examen decisiv aratã cã tinerii sunt slab
pregãtiþi. Mai grav este faptul cã ei nu sunt interesaþi nici de examenul de simulare. Astfel, în rândul elevilor de clasa a XII-a procentul de prezenþã la simularea bacalaureatului a fost de doar 73,18%. Dintr-un total de 3140 de elevi înscriºi la proba de limba ºi literatura românã s-au prezentat 2578, 562 fiind absenþi. De altfel, la aceastã probã a fost înregistratã cea mai mare prezenþã în rândul elevilor de clasa a XII-a. În ceea ce priveºte limba maternã au fost înscriºi 41 de elevi dintre care 27 prezenþi ºi 14 absenþi. Simularea examenului la matematicã ºi istorie a adus în sãli 2449 de elevi, 691 fiind absenþi. Cel mai ridicat grad de absenteism a fost la disciplina la alegere unde au fost absenþi 1043 de elevi din totalul de 3140 de înscriºi. Procedura de organizare ºi desfãºurare prevede afiºarea rezultatelor pânã la data de 13 ianuarie 2016. Lucrãrile vor fi prezentate elevilor ºi pãrinþilor, iar rezultatele nu se pot contesta. Monika BACIU
Moº Crãciun le-a adus sportivilor saltele
C
opiii, care se antreneazã la Clubul ªcolar Sportiv Petroºani, la secþia de gimnasticã aerobicã au primi, la sfârºitul sãptãmânii trecute, vizita unei delegaþii ce a venit din partea lui Moº Crãciun. De fapt, câþiva voluntari ai organziaþiei Crucea Roºie din Petroºani, care a vemit împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, au adus cadouri celor mai buni sportivi de la noi. Au adus numai premii ºi campioni la nivel naþional, iar ca donaþie, din partea celor de la Crucea Roºie au primit 9 saltele pe care sã îºi desfãºoare de acum antrenamentele zi de zi. În plus, Tiberiu Iacob Ridzi le-a oferit 30 de pachete cu dulciuri.
„Aceºti copii sunt minunaþi ºi mã bucur cã am putut sã le facem o adevãratã surprizã, împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Am adus saltelele ºi dulciuri ºi ei ne-au arãtat cât sunt de talentaþi”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Organizaþiei Crucea Roºie din Petroºani. La final, gimnaºtii ºi-au arãtat talentul ºi au pregãtit, cu acest prilej, un moment cum numai ei se pricep. Diana MITRACHE
Crãciunul se apropie, atenþie la depresii
S
ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie sau prieteni. Existã însã ºi situaþii când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a unei persoane, iar cum Crãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoane pentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea, apãsarea, depresia. Depresia este o emoþie legatã de renunþare, de incapacitatea de a mai dori a face ceva. Psihologii petroºãneni susþin cã persoanele depresive în aceastã perioadã rememoreazã anumite evenimente neplãcute ale vieþii lor. Imaginea idilicã a reclamelor de sãrbãtori unde se prezintã familii fericite, cupluri minunate, copii extraordinary, nu este în totalitate potrivitã cu realitatea, aºa cum, poate, unii ºi-ar dori sã fie. “Sãrbãtorile reprezintã un moment social de evocare a amintirilor plãcute vizavi de valorile comune ºi relaþia cu ceilalþi, iar dacã aceasta evocare aduce în
conºtiinþa trãiri neplãcute, atunci apare ºi riscul ca cei instabili emoþional sã se decompensez, destabilizez). Trebuie însã menþionat cã nu sãrbãtorile
provoacã depresii, ci felul în care oamenii se raporteazã la ele. Aceastã afirmaþie este argumentata prin aceea cã nu toþi care sunt singuri de sãrbãtori ajung
Festival de colinde în Peºtera Bolii ºi la Târgul de Crãciun
P
eºtera Bolii s-a umplut, ca de obicei de oameni, la finele sãptãmânii trecute, când toatã Valea Jiului ºi nu numai, a venit sã asculte, în condiþii de acusticã excepþionale, colindele corurilor religioase din Valea Jiului.
Moº Crãciun a venit ºi la fotbaliºtii de la Jiul
A
fost festivitatea de final de an la fotbaliºtii juniori de l Jiul Petroºani, iar, dupã ce au vizionat o piesã de teatru, pe scena Teatrului Dramatic I. D Sîrbu, cei mici au primit diplome. Cel mai aºteptat moment, însã, a fost cel în care a venit Moº Crãciun. Vineri seara, în sala de spectacole a Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, grupele de copii de la Pro Fotbal, alãturi de antrenorii lor, de pãrinþi ºi bunici, au sãrbãtorit împreunã sfârºitul unui an frumos ºi
venirea lui Moº Crãciun a fost punctul culminant al acþiunii.
Sunt ei mari fotbaliºti, îl copiazã pe Ronaldo sau Messi, dar când a venit Moº Crãciun s-a fãcut liniºte. Puºtii au avut parte de un spectacol de basm, pus în scenã de actorii teatrului, dupã care, surpriza mare a micilor fotbaliºti a fost un fimuleþ de
prezentare realizat de Pro Fotbal, în care cei mici s-au regãsit pe ecran. Antrenorii au gândit totul pentru a-i încânta pe micuþii fotbaliºti, care s-au privit cu admiraþie, alãturi fiindu-le familiile, în toate meciurile ºi antrenamentele de peste an. Sãrbãtoarea s-a încheiat în momentul cel mai aºteptat, când Mos Craciun ºi-a fãcut apariþia încãrcat de daruri. Acesta le-a împãrþit dulciuri micilor fotbaliºti, iar fiecare a primit câte o medalie, fiind declaraþi învingãtori. Diana MITRACHE
Cu toþii au îndurat frigul, cãci în peºterã nu este prea cald nici vara, dar au venit pentru cã aici, an de an, organizatorii aduc magia sãrbãtorilor de Crãciun la un alt nivel. În peºtera Bolii, aflatã la intrarea dinspre Deva în Petroºani, locul a fost amenajat special pentru aceastã sãrbãtoare, iar audienþa a fost încântatã de Maicile de la Diaconeºti din Bacãu, de Corul "Kinonia" din Severin, dar ºi de Robert Târnãveanu. Nu au lipsit nici Craii din Valea Jiului, cu toþi
vestind Crãciunul, într-o atmosferã de basm. „Felicit[ri pentru organizatori! A fost o seara magicã, ceva între basm ºi realitate, ceva divin a coborat în peºterã ºi ne-a dat impresia ca levitãm. Aici e ceva unic, ce nu se poate descrie in cuvinte! Multumim Ionut Dragotesc!”, au spus cei care au participat. Ionuþ Drãgotesc este iniþiatorul acestei acþiuni în Peºtera Bolii, pentru cã de 8 ani aduce mereu magia în acest loc, înainte de Crãciun.
„Vã mulþumesc tuturor celor care ºi în acest an aþi fost alãturi de noi în Peºtera Bolii. A fost o searã pe care nu o voi uita niciodatã. În fapt, eu, voi, noi toþi avem ceva în comun:
sã facã depresii, ci doar o parte, aceea care interpreteazã în maniera iraþionalã venirea sãrbãtorilor. Iraþional se referã de exemplu la concluzionarea: “dacã sunt singur de sãrbãtori înseamnã cã ceilalþi nu mã vor printre ei”, ne spune Cãtãlin Gogioiu, psiholog în cadrul Cabinetului Psihologic Silvana Capriº. Depresiile pot fi trecute, însã depinde de gravitatea lor. În unele situaþii persoana în cauzã se poate mobiliza ºi sã treacã peste aceastã perioadã nefastã, iar în cazurile încãpãþânarea de a rãmâne ºi de crede în Valea Jiului”, le-a spus Ionuþ Drãgotesc celor care au participat ºi la acestã ediþie. ªi dacã nu aþi ajuns în Peºtera Bolii, atunci în fiecare searã pânã la Crãciu, dar ºi apoi, spre final de an, puteþi veni la amfiteatrul de lângã Teatrul Dramatic I. D Sîrbu. Aici au loc, sub atenta supraveghere a lui Moº Crãciun recitaluri de muzicã ºi colinde în fiecare searã, începând cu ora 17,30. În primele seri au cântat copiii, aflaþi sub bagheta profesorului Eugen Muntean, de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Diana MITRACHE
mai speciale se recomandã asistenþã specializatã. “Simplist spus se poate trece peste depresie, prin reformularea într-o manierã echilibratã a gândului de mai sus, de exemplu: “deºi sunt singur de sãrbãtori asta nu înseamnã cã ceilalþi nu mã vor, ci doar cã nu m-am sincronizat cu prietenii mei pentru a petrece timpul împreunã”. Detaliind ºi pentru cazurile clinice, se impune intervenþie psihologicã specializatã pe care o implementeazã psihologul clinician ºi/sau psihoterapeutul în funcþie de gravitatea cazului. Uneori este necesarã ºi medicaþia pe care o stabileºte medicul specialist psihiatru. Intervenþia psihologicã în formã ei completã, urmãreºte sã
reducã simptomele, apoi sã le controleze ºi în final sã le previnã apariþia”, ne mai spune psihologul. Inclusiv presiunea financiarã poate contribui la adâncirea frustrãrii ºi a stãrii depresive, cunoscut fiind faptul cã oamenii îºi doresc sã marcheze momentele importante prin a oferi ºi a-ºi oferi cadouri. Presiunea financiarã este la fel de realã pentru o persoanã care se aflã în dificultatea de a pregãti o masã tradiþionalã de sãrbãtori, precum ºi pentru o altã persoanã care doreºte achiziþionarea unor articole de lux. Oameni diferiþi au presiuni financiare diferite, iar prin urmare, motivele de depresie sunt diferite. Monika BACIU
Revoluþionarii, aºteptaþi la Petroºani
C
a în fiecare an, revoluþionarii din Petroºani vor avea parte de un dineu dat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Întâlnirea are loc la sediul primãriei din localitate, unde, cei care au titluri de revoluþionari sunt aºteptaþi sã depene amintiri, dar ºi sã se contrazicã în declaraþii. Asta, pentru cã fiecare are mereu propria pãrere despre cum au decurs evenimentele din decembrie 1989, la Petroºani, dar toþi au ceva de spus ca sã puncteze acel eveniment. „În 22 decembrie vom marca, într-un
moment festiv, Revoluþia din decembrie 1989. Îi invitãm pe revoluþionari, aici, la primãrie, ca sã depene amintiri. Revoluþionarii sunt persoane care au ceva de spus ºi punctãm ºi noi momentul în 22 decembrie”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care fi gazda evenimentului. În judeþul Hunedoara sunt 258 de revoluþionari, care de-a lungul timpului, au avut diverse beneficii, datoritã acestui statut. Asta, deºi aici nu s-a tras ca în alte oraºe mari ale þãrii, ci doar s-a strigat Jos Comunismul!. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015
Închisoare în cazul consumului de alcool la volan
L
egea circulaþiei prevede pedepse drastice pentru ºoferii neatenþi ºi indisciplinaþi. ªoferii se vor gândi de douã ori înainte de a lua decizia de a vorbi la telefon în timp ce se aflã la volan.
Potrivit noului Cod Rutier, dacã vor fi prinºi vorbind la telefon în timp ce conduc un autoturism, riscã amenzi în cuantum de 1.600 de lei, la fel ca ºi în cazul în care vor fi depistaþi cã nu poartã centura de siguranþã, de zece ori mai mult decât amenzile de pânã acum, scrie a1.ro. Depãºirea limitei de vitezã cu 51 pânã la 60 de kilometri pe orã se sancþioneazã cu amenzi din clasa a IV-a, cuprinse între 9 ºi 20 de puncte amendã, adicã între 720 ºi 1.600 de lei. În plus, se ridicã ºi permisul de conducere pentru 90 de zile. În cazul depãºirii limitei de vitezã cu peste 60 de kilometri pe orã, se aplicã amenzi din clasa a V-a, care implicã sancþiuni cuprinse între 21 ºi 50 de puncte amendã (între 1.680 ºi 4.000 de lei), plus suspendarea permisului de conducere pentru 180 zile. În cazul în care depãºirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometri pe orã se soldeazã cu un accident rutier
urmat exclusiv de pagube materiale, se aplicã sancþiuni din clasa a VI-a, care implicã de la 51 pânã la 120 de puncte de amendã (între 4.080 ºi 9.600 de lei), la care se adaugã suspendarea permisului pentru un an. În cazul în care accidentul se soldeazã cu victime, perioada de suspendare a permisului se dubleazã la doi ani. Noul Cod Rutier mai prevede cã dacã un ºofer se aflã la volan sub influenþa bãuturilor alcoolice, care are o îmbibaþie alcoolicã cuprinsã între 0,2 -0,5 g/l alcool pur în sânge, respectiv 0,15 – 0,25 mg/l alcool pur în aerul expirat, se sancþioneazã cu amenda prevãzutã în clasa a V-a de sancþiuni (21 la 50 puncteamendã) ºi cu suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce pentru o perioadã de 180 de zile”. În cazul în care îmbibaþia alcoolicã este de peste 0,5 g/l alcool pur în sânge, fapta constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la unu la cinci ani. Potrivit noului Cod Rutier, vor fi sancþionaþi cu 9 pânã la 20 de puncte-amendã ºi suspendarea permisului pânã la trei luni numai ºoferii care nu acordã prioritate, depãºesc sau trec pe roºu ºi provoacã un accident rutier soldat exclusiv cu pagube materiale. În cazul în care un ºofer nu îºi achitã amenda în ter-
România ar putea permite încadrarea în muncã a cel mult 5.500 de strãini, în 2016
C
men de 30 de zile, permisul de conducere îi este suspendat. Suspendarea efectivã a permisului are loc, însã, dupã alte 15 zile de la comunicarea dispoziþiei de suspendare. Sumele aferente amenzilor percepute pentru contravenþii rutiere vor fi vãrsate într-un cont unic deschis la Trezorerie, din care vor fi transferate ulterior cãtre primãrii ºi care va fi verificat de cãtre Poliþie. Amenda maximã, de 9.600 de lei, va fi aplicatã ºoferilor care nu opresc la trecerea la nivel cu calea feratã, atunci când semnalele acustice ºi vizuale sunt pornite. De asemenea, cu 9.600 de lei vor fi sancþionaþi ºi ºoferii care sunt implicaþi în accidente rutiere ºi au o alcoolemie mai mare de 0,25 la mie în aerul expirat. ªoferii care se încumetã sã treacã pe culoarea roºie a semaforului vor fi sancþionaþi cu amenzi de 4.000 de lei. Sursa: www.romaniatv.net
Euro încheie anul aºa cum l-a început, la 4,50 lei de capital speculativ de pe Ipiaþaeºirile valutarã localã
au instalat euro în jurul nivelului de 4,50 lei, valoare care se înregistra ºi la începutul acestui an. Dupã o creºtere, în 11 decembrie, la 4,5297 lei, maxim al ultimelor 22 de luni, euro a înregistrat patru ºedinþe consecutive de scãdere, minimul de 4,4994 lei fiind atins în 17 decembrie. La finalul perioadei, media a crescut la 4,5145 lei, care reprezintã maximul acestui an, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,5090 ºi 4,5190 lei, cu închiderea la 4,51 –
4,5130 lei. Zilele urmãtoare euro ar putea reveni spre 4,49 lei, ca o consecinþã a creºterii ofertei comerciale de valutã, exportatorii având nevoie de lei pentru a-ºi achita taxele ºi obligaþiile la bugetul de stat. Cursul dolarului american a fluctuat între 4,0865, la începutul perioadei, ºi 4,1722 lei, la finalul ei, într-o ºedinþã în care cotaþiile din piaþã au fluctuat între 4,145 ºi 4,177 lei. Reamintim cã dolarul a atins, la
începutul acestei luni, maximul sãu istoric de 4,2220 lei. Media monedei elveþiene, care a fluctuat pe pieþele internaþionale între 1,076 ºi 1,084 franci/euro, a crescut de la 4,1569 la 4,1904 lei, maxim al ultimelor cinci luni. La jumãtatea sãptãmânii, Comitetul de politicã monetarã al Rezervei Federale americane a anunþat pentru prima datã, dupã aproape zece ani, majorarea dobânzii de la 0 – 0,25% la 0,25 – 0,50%, mãsurã aºteptatã de peste un an de cãtre investitori. Decizia a avut ca efect deprecierea euro, de la 1,10 la 1,0802 dolari, pieþele ameri-
cane închizându-se vineri la 1,0870 dolari, iar marile bãnci de investiþii le-au recomandat clienþilor lor sã îºi înmulþeascã achiziþiile de dolari, considerând cã respectiva decizie nu ar fi fost luatã dacã Fed n-ar fi avut suficientã încredere în economia în redresarea economiei SUA. Înmulþirea plasamentelor în moneda americanã aratã cã un indice care urmãreºte evoluþia dolarului faþã de alte 10 monede importante a crescut cu peste 9% de la începutul anului. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 decembrie. Radu GEORGESCU
el mult 5.500 de lucrãtori strãini ar putea fi admiºi pe piaþa forþei de muncã din România în 2016, prevederea fiind inclusã într-un proiect de Hotãrâre supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Potrivit proiectului de Hotãrâre, vor putea fi admiºi pe piaþa forþei de muncã din România 3.500 de lucrãtori permanenþi, 200 de lucrãtori stagiari, 200 de lucrãtori sezonieri, 100 de lucrãtori transfrontalieri, 800 de lucrãtori înalt calificaþi ºi 700 de lucrãtori detaºaþi. În nota de fundamentare care însoþeºte documentul
pus în dezbatere publicã se aratã cã în primele nouã luni ale acestui an, din cele 5.500 de avize de angajare ºi detaºare aprobate (prin HG 52/2015 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrãtori nou-admiºi pe piaþa forþei de muncã în anul 2015), au fost eliberate 1.937 de avize, din care 1.362 pentru lucrãtori permanenþi, 393 pentru lucrãtori detaºaþi ºi 182 pentru lucrãtori înalt calificaþi. Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publicã pânã în 28 ianuarie. Sursa Mediafax
ANGAJÃRI z Societate comercialã angajeazã zidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi. Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon 0728087336
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015
O atribuire de contract din fonduri publice de cãtre Primaria Vulcan, sub semnul întrebãrii
O
atribuire a unui contract din fonduri publice de cãtre reprezentanþii Primãriei Vulcan cãtre o firmã care, potrivit datelor de identificare, are doar un singur angajat, atrage din nou atenþia asupra legalitãþii unor investiþii derulate de municipalitate. Este vorba de atribuirea celui mai important contract de proiectare privind reabilitarea Ambulatorului din cadrul spitalului din Vulcan cãtre o societate care, potrivit informaþiilor noastre, nu ar deþine experienþa ºi atestatele necesare pentru a întocmi un astfel de proiect. Societatea SC GREEN BUSINESS SRL a fost anunþatã
câºtigãtoare a acestui contract în luna octombrie 2015 în valoare de 132.400 lei. Acesta atribuire, spun informaþiile noastre, s-ar fi fãcut la limita maximã permisã de lege, fãrã o competiþie adevãratã, fãrã a fi solicitatã o experienþã similarã sau o capacitate tehnicã sau profesionalã, cãtre o societate care nu deþine autorizaþiile necesare pentru întocmirea
acestui proiect. De ce? Pentru cã se aºteaptã ca de la 1 ianuarie 2016 sã intre în vigoare nouã lege a achiziþiilor publice care va reglementa în mare parte achiziþiile publice de servicii într-o manierã mult mai echitabila decât celelalte variante. Dacã primãria ar fi adoptat o atitudine corectã, aratã sursele noastre, din luna ianuarie 2016 (termen propus pentru intrarea în vigoare a noii legi) aceasta achiziþie s-ar fi fãcut prin procedura de cerere de oferta în SEAP o procedurã mult mai transparenta ºi care sã permitã ºi operatorilor locali participarea
Societatea SC Green Business SRL a fost declaratã câºtigãtoare ca unic asociat (fãrã a fi nominalizat un alt asociat sau subcontractor), dar în realitate societatea urmând sã subcontracteze nedeclarat pãrþi din acest contract (aspect interzis atât în legea actualã cât ºi în viitoarea lege), aratã sursele noastre. Acest aspect a fost sesizat celor din cadrul Primãriei Vulcan, care se ocupã cu achiziþiile, dar reprezentanþii primãriei în loc sã facã verificãri ºi sã solicite societãþii sã prezinte atestatele necesare, adopta atitudine împotriva celor care au fãcut sesizarea,
ameninþându-i cã în cazul în care nu îºi divulgã identitatea vor face demersurile necesare cãtre ANAP ºi alte organe pentru a descoperi identitatea noastrã (anticipând o astfel de reacþie acesta a fost ºi motivul pentru care am dorit
Teribilism cu piromani, la Petrila
atru tineri din P Petrila au râs ore bune de pompierii ºi
poliþiºtii din localitate, dupã ce au incendiat mai multe tomberoane, în diverse zone.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Apelurile la 112 au sunat încontinuu, mai ales cã focul risca sã cuprindã garajele, tomberoanele au ars –scrum, iar tinerii au povestit cã se distrau. Cei 4 minori au pornit ofensiva împotriva containerellor la lãsarea serii, la finele sãptãmânii ce tocmai s-a încheiat. Singuri, le-au povestit poliþiºtilor cã au vrut sã se distreze, aceasta fiind singura lor ocupaþie, pentru cã niciunul nu mai merge la ºcoalã ºi, aºa cum au susþinut la audieri, ziua dorm ºi seara se distreazã ºi ei cum pot. În tot acest timp, însã, pompierii nu s-au distrat deloc. „La ora 17,17, joi, am fost solicitaþi de colegii de la poliþia localã, cu privire la izbucnirea unui incendiu în Cartierul 8 Martie, în dreptul blocului 40, la un container de reciclare al deºeurilor din materiale plastic. Dupã aproximativ 40 de minute a venit un apel pe 112, în care eram anunþaþi cã a luat foc un container, tot din plastic, în zona blocului 7. Aici a fost o problemã, pentru exista pericolul sã se extindã la garajele din apropiere, iar containerul a arsscrum, dupã care, printr-un apel primit de la un cetãþean, am aflat cã ard containerele ºi la cimitir, în celãlat capãt al oraºului”, a explicat Neculai Alexandrescu, comandatul detaºamentului de Pompieri din Petrila. Pompierii au fost plimbaþi timp de vreo 3 ore de la un loc la altul ºi abia stingeau un incendiu, cã pornea un altul.
ca informãrile sã fie anonime). Cei care au fãcut sesizarea spun cã ceea ce au incearcat sã facã reprezentanþii primãriei nu a fost altceva decât intimidarea concurenþei. Marius MITRACHE
Tâlharii paznicului de la Livezeni rãmân în arest
C
ei doi indivizi care au pus pe jar toatã Poliþia Petroºani, la finele lunii trecute, dupã ce au imobilizat un paznic de la o unitate minierã din Petroºani ºi au furat câteva tone de cãrbune, rãmân dupã gratii. Poliþiºtii au intrat pe fir ºi aºa i-au prins pe cei 4 minori. Toþi au între 15 ºi 17 ani, nu merg la nicio ºcoalã ºi au declarat cã s-au distrat copios. Acum sunt cercetaþi de poliþiºti. „Am fãcut proces verbal ºi am predat dosarul la Poliþia Petrila, urmând a se efectua cercetãri ºi a se recupera prejudiciul. Fiind persoane între 15 ºi 17 ani, vor rãspunde ºi penal ºi contravenþional, dar trebuie sã menþionez cã toþi ºi-au susþinut nevinovãþia, crezînd cã distracþia lor nici nu era aºa de gravã”, a declarat Gheorghe Bogeanu, ºeful Poliþiei locale din Petrila. Cei 4 tineri au fãcut-o sã se distreze, dar acum riscã chiar sã stea dupã gratii, iar pãrinþii vor plãti prejudiciul care se ridicã la 1.854 de lei Din pãcate, ei nu sunt la prima abatere ºi poliþiºtii spun cã sunt piromani de profesie, pentru cã la începutul lunii decembrie au fost prinºi când au furat steagurile de la Casa de Culturã din localitate ºi le-au dat foc. Diana MITRACHE
Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au respins solicitãrile acestora de a fi cercetaþi sub control judiciar ori arest la domiciliu considerând cererile ca neîntemeiate. Dupã atac, Adalbert Feher ºi Gabriel Tar s-au refugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pentru a putea fi ridicaþi pentru audieri a fost nevoie de intervenþia în forþã a oamenilor legii. Potrivit anchetatorilor, un agent de pazã, în timp ce se afla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni, a observat o dubã de culoare albã staþionatã lângã banda de steril, din care au coborât mai multe persoane. „Din declaraþia acestuia a rezultat faptul cã un suspect l-a ameninþat cu acte de violenþã, dupã care au sustras aproximativ 50 saci cu cãrbune, timp în care una dintre persoanele implicate a stat lângã agentul de pazã, pentru ca acesta sã nu poatã apela numãrul de urgenþã 112 sau sã îºi cheme colegii în ajutor”, declara subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi sunt cercetaþi pentru tâlhãrie, iar un complice este cercetat în stare de libertate în acest dosar. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015
Henþ cu mâna
Între Vulcan ºi Pâncota, U.T.A. ºi Haþeg În urmã cu câþiva ani – nu mulþi, 2-3... –, douã echipe de pe axa „DN 66”, C.S. Vulcan ºi Retezatul Haþeg, au dat la un
moment dat impresia (era varã), cã ar putea completa Liga a III-a cu fotbal din zona noastrã. Aº, de unde! C.S. Vulcan a clacat
la scor, la Blaj, 0-5 cu ªoimii Pâncota, doi ani mai târziu venind rândul celor de la Retezatul Haþeg, fãcuþi varzã la Lugoj de cei de la U.T.A. Acum, cele douã echipe sunt bine poziþionate în Liga a II-a, pe când Haþegul ºi Vulcanul, douã
echipe cu mult sub cota aºteptãrilor chiar la nivelul Ligii a IV-a... U.T.A. joacã avându-i în teren pe experimentaþii Curtuiuº, Botiº (37 ani!), Sz. Szekely sau Nobby Polgar, antrenaþi de fostul coleg a lui Damian Militaru la Steaua, Roland Nagy,
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã CS Vulcan ed. 2015-2016 (tur)
CEL MAI SLAB LOC...
C
.S. Vulcan (cu 22 de prezenþe în Divizia „C”), joacã din 2010 în Liga a IV-a Hunedoara. Dacã în anul 2012 a ocupat locul 1, iatã cã actuala poziþie este departe de poziþiile din anii anteriori chiar ºi la acest nivel. A mai existat un loc 7 în campionatul 19981999, dar actualul loc 9 nu s-a mai întâlnit...
Sergiu Maier a fost de departe factorul de bazã în jocul vulc[nenilor
în timp ce la ªoimii Pâncota apar portarul Cristi Irimia (41 ani!), Ousmane Gueye, Gabi Siminic sau Dubeºtean, conduºi de ex-antrenorul jiulist Ionuþ Popa. E clar de ce nu au promovat atunci Vulcanul ºi Haþegul, nu?
C.S. Vulcan 2015-2016 – tur Anul înfiinþãrii: 1920
Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 9: 13 3 5 5 18-22 14p. -acasã: 6 2 3 1 10-10 9p. -deplasare: 7 1 2 4 8-12 5p. Antrenor: Marius Szoradi (et. 1-13) Echipa standard: Cimporescu (L. Militaru) – Ad. Roºian (Filip), Stângã (Roºca), R. Pantilimon (Sãroiu), G. Pavel (Ionaºc) – G. Rãdulescu (I. Radu), D. Florea (Drãghici), Miclãuº (Bãcãran), Sg. Maier – Fl. Rus, I. Roºian Golgeteri: 2 goluri: A. Roºian, G. Rãdulescu, D. Florea; 1 gol: Sg. Maier, Miclãuº, I. Roºian, Bãcãran, Buturã, I. Radu, Roºca, Stângã
Echipa nu a mai avut consistenþa anilor trecuþi, bazându-se excesiv pe calitãþile lui Sergiu Rãzvan Maier, singurul jucãtor de anvergurã din cadrul echipei ºi uneori pe sprijinul din teren al antrenorului-jucãtor Mugurel Radu, care la cei 46 de ani ai sãi a fost extrem de util în câteva rânduri. Doar cu trei victorii în tot turul – 7-2 cu Jiul Petroºani, 5-0 la Cetate II Deva, 2-1 cu
Fazã de joc din meciul CS Vulcan - Inter Petrila
Marius Szoradi ºi Mugurel Radu au împãrþit banca suferinþei în tur, la CS Vulcan Universitatea Petroºani, toate sub Vulcan în clasament... – dar cu amendamentul cã între etapele 7 ºi 13 nu a câºtigat nimic, C.S. Vulcan a fost mai mult înspre zona dezamãgirii, decât în cea a succesului. E drept, a reuºit ºi câteva rezultate de rezonanþã, 0-0 la Lupeni, 5-0 la Deva, dar acestea nu au putut balansa jocul mediocru pe teren propriu, unde Vulcanul a cedat ºase puncte! Asta în situaþia în care C.S. Vulcan îºi anunþa la începutul
sezonului candidatura la locul 1... „Am început campionatul cu mulþi juniori, cu o echipã neexperimentatã. În acest context nu puteam face faþã unei presiuni de competiþie. Echipa s-a bazat pe Maier, Rãdulescu ºi fraþii Roºian, dar ºi cât puteau face faþã? Într-un cuvânt, locul 9 se explicã prin lipsa de valoare a lotului” a explicat antrenorul Marius Szoradi.
Paginã realizatã de Genu TUÞU