CVJ NR. 1007 JOI 17 DECEMBRIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1007

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Decembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

SNÎMVJ, producþie mai micã

S

NÎMVJ nu a îndeplinit cantitatea de huilã prognozatã la începutul anului.

Guvernul a aprobat un proiect de hotãrâre pentru modificarea anexei nr.1 la Hotãrârea Guvernului nr.134/2015 privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului-S.A Petroºani, pentru anul 2015. Mai exact, actul normativ face referire la neîndeplinirea producþiei de cãtre SNÎMVJ. “Cantitatea de huilã energeticã pentru care se acordã ajutor de stat destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente pentru 2015 se reduce de la 1.356.170 gcal la 1.190.477 gcal, potrivit unei Hotãrâri aprobate astãzi de Guvern.

Modificãrile aduse de

aceastã decizie se încadreazã în valoarea ajutorului de stat pentru anul în curs aprobatã prin Decizia 2010/787/UE ºi a Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final.

Reducerea cantitãþii de huilã energeticã pentru care se acordã ajutor de stat destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente pentru 2015 a fost stabilitã ca urmare a nerealizãrii producþiei programate la Mina Paroºeni, minã care are o pondere de aproximativ 65% în total producþie”, se aratã într-un comunicat al Guvernului.

Hotãrârea de Guvern adoptatã modificã HG 134/2015 privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. Petroºani, pentru anul 2015. Prin legea bugetului de stat pe anul 2015 s-a aprobat sprijinirea sectorului minier prin subvenþii pe produse, iar prin HG 241/2015 s-a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A.

Refugiaþii, cazaþi în Defileul Jiului

N

u este cea mai oportunã idee, aceea în urma cãreia, în Defileul Jiului, la nici 40 de km de Petroºani, va fi o tabãrã de refugiaþi.

Oamenii simpli, ca ºi autoritãþile locale sau judeþene nu agreazã ideea, mai ales cã la Bumbeºti Jiu, unde va fi tabãra, este ºi o fabricã de armament. Pãrerile, însã, sunt împãrþite. >>> PAGINA A 5-A Monika BACIU

INSEMEX a refãcut scena tragediei din COLECTIV

E

xperþii INSEMEX de la Petroºani au refãcut miercuri tragedia din Clubul Colectiv la Petroºani. Vorbim despre o expertizã judiciarã, iar în incinta institutului de la Petroºani s-a refãcut clubul, ca în momentul tragediei.

Datele ce au condus la tragedia din noaptea de 30 octombrie au fost refãcute la scarã în Petroºani, acolo unde experþii INSEMEX, sub supravegherea

procurorului, au fãcut un experiment judiciar. Conducerea institutului de la Petroºani nu a fãcut nicio precizare despre acest pas al anchetei, dar surse din cadrul

institutului au dat asigurãri cã la faþa locului s-au aflat

procurorii care instrumenteazã cauza.

Acest experiment

judiciar reprezintã faza finalã a expertizei Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani în dosarul de ucidere ºi vãtãmare corporalã din culpã, dosar deschis de Parchetul instanþei supreme dupã incendiul din 30 octombrie.

La experiment au fost prezenþi experþii INSEMEX Petroºani, procurori, poliþiºti ºi pompieri. La finalul experimentului, anchetatorii vor ºti dacã artificiile au cauzat aprinderea bureþilor de antifonare din club ºi incendiul care a urmat. Asta pentru cã aceleaºi materiale au fost folosite ºi la simularea de acum.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Grãdiniþa închisã de DSP, preluatã de administraþia localã

A

dministraþia localã de la Petroºani preia în administrare grãdiniþa cu numãrul 2 din cartierul Colonie.

Unitatea de învãþãmânt pentru preºcolari s-a aflat în administrarea Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani, iar anul acesta cei de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara nu ºi-au dat avizul de funcþionare pentru clãdire. Din acest motiv, edificiul va trece în administrarea Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani.

“Prin hotãrârea Consiliului Local nr.

96/2010 s-a aprobat transmiterea în adminis-

trare cãtre Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani a imobilelor aparþinând domeniului public al municipiului Petroºani în care îºi desfãºoarã activitatea.

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida solicitã scoaterea de sub administrare a clãdirii grãdiniþei situatã pe strada Dacia, nr. 9, ca urmare a faptului cã

aceastã clãdire nu a mai primit avizul sanitar de funcþionare, cele douã grupe de grãdiniþã fiind mutate în clãdirea ºcolii gimnaziale nr. 2 Petroºani. Drept pentru care, propun consiliului local aprobarea preluãrii în administrarea Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat a grãdiniþei cu program normal nr. 2

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015 Petroºani”, se aratã în proiectul de hotãtâre.

Terenurile ºi clãdirile unitãþilor de educaþie timpurie, de învãþãmânt preºcolar, ºcolilor primare, gimnaziale ºi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învãþãmânt din cadrul acestora, înfiinþate de stat, fac parte din domeniul public local ºi sunt administrate de consiliile locale.

Grãdiniþa din Colonia Petroºani a fost închisã, la douã sãptãmâni de la începutul anului ºcolar, de cãtre inspectorii de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara din cauza neregulior constatate acolo.

Copiii stãteau, de la începutul anului ºcolar, în camere cu duºumele mucegãite, iar grupurile sanitare nu erau deloc corespunzãtoare.

perioadã plombate. Acþiunea a pornit cu vreo douã sãptãmâni în urmã ºi este preconizatã a se finaliza peste trei zile. ”Facem plombãri acolo unde nu am reuºit sã asfaltãm. Încercãm în acest fel sã mai reducem numãrul gropilor pentru ca ºoferii sã nu îºi mai strice maºinile. Am intervenit pe strada Crevedia pânã sus la Colonie, lucrãm ºi în cartierul Sohodol dar ºi pe strada Nicolae Titulescu

sau pe Dn 66 A, începând de la Iscroni ºi pânã la Lupeni. Am

Înscrisurile de pe clãdirile din Petroºani, ºterse de VMG-iºti

M

esajele indecente de pe clãdiri vor fi curãþate de beneficiarii de ajutor social.

Persoanele care beneficiazã de ajutor social ºi de serviciile cantinei de ajutor social sunt trimise sã cureþe zãpezile, apele sau parcurile. Beneficiarii serviciilor sociale vor avea

zone de acþiune bine stabilite pe care vor trebui sã le cureþe. Aceºtia vor avea de curãþat zapada în cartierul Carpaþi, Strada Muncii, zona Gârii, Strada Cuza Vodã, strada Lunca, Independenþei ºi nu numai.

“Persoanele apte de muncã din familiile pentru care se asigurã venitul

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

fãcut toate aceste plombãri pentru cã vine iarna, vin poile, îngheþul ºi dezgheþul, iar dacã intrã apa în acele crãpãturi automat ridicã asfaltul ºi pânã în primãvara toate drumurile vor fi bombardate. Noi facem acete plomãri anul ºi astfel reuºim sã pãstrãm cât de cât în stare bunã drumurile”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Întreaga acþiune de plombare este suportatã din bugetul local, iar costul ei s-a ridicat la circa 50.000 de lei.

Adina PÃDURARU

minim garantat, vor presta lunar, la solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local, fãrã a se putea depãºi regimul normal de lucru ºi cu respectarea normelor de securitate ºi igienã a muncii”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Tot aceºtia vor avea misiunea de a menþine ºi curãþenia din zona Dimitrov, strada ªT. O.

A

nul acesta, toate grãdiniþele de pe raza municipiului Petroºani au intrat în proces de reabilitare.

Astfel, la instituþiile de învãþãmânt se efectueazã lucrãri de modernizare ºi anvelopare, iar la douã dintre ele acoperiºul clãdirii este schimbat. Asta se întâmplã ºi la grãdiniþa cu program prelungit numãrul 2 din Aeroport, unde pe lângã anvelopare, întreg acoperiºul este schimbat.

Monika BACIU

Vulcanul finalizeazã în aceastã sãptãmânã procesul de plombare al strãzilor ropile de pe mai multe G strãzi ale municipiului Vulcan, sunt în aceastã

Lucrãrile la grãdiniþele din Petroºani continuã ºi în 2016

Iosif, General Dragalina, Oituz, Unirii sau zona de Aeroport a municipiului Petroºani. Aceeaºi beneficiari vor avea de curãþat ºanþuri, rigole, ape ºi poduri sau chiar parcuri.

O altã activitate ce trebuie sã o îndeplineascã beneficiarii ajutorului social ºi a cantinei de ajutor social este aceea de a curãþa panourile publicitare de afiºe ºi înscrisurile indecente de pe clãdiri.

Monika BACIU

”Se lucreazã intens zilele acestea la toate grãdiniþele din municipiului Petrosani. La unele s-a finalizat anveloparea ºi s-a trecut la schimbarea acoperiºului, iar la celãlalte se încearcã finalizarea avelopãrilor, pânã vremea mai þine cu noi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Instituþiile de învãþãmânt au intrat în proces de reabilitare în toamna acestui an, însã din cauza timpului, prea scurt, acestea vor continua ºi în 2016. ”Anul acesta nu reuºim sã finalizãm toate lucrãrile la grãdiniþele din oraº ºi nici condiþiile meteo nu ne vor permite. Tocmai din aceastã cauzã, ele se vor extinde ºi anul viitor. Plus de asta, urmeazã sãrbãtorile de iarnã ºi nu se va lucra”, a adãugat primarul Tiberiu Iacob Ridzi Toate lucrãrile care se efectueazã sunt finanþate de UNDP, administraþia publicã petroºeneanã contribuind doar cu mâna de lucru.

Adina PÃDURARU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015

Minerii au refuzat ºutul, Floruþ i-a liniºtit M inerii de la Vulcan ºi Lonea au protestat ºi au întîrziat intrarea ºi ieºirea din ºut miercuri dimineaþã, pânã ce directorul general al CEH, Emil Floruþ nu a venit sã le spunã cum stau lucrurile.

Oamenii s-au plâns de faptul cã nu sunt informaþi despre viitorul lor, iar directorul general a confirmat cã nu a prea avut timp de poveºti cu minerii ºi îºi asumã acest fapt.

Minerii de la schimbul I de la mina Vulcan au refuzat sã

intre miercuri în minã, iar cei de la schimbul IV li s-au alãturat, în sala de pontaj. Cu toþii au rãbufnit pentru cã nu ºtiu cum stau în acest moment, aºteptau sã afle despre cuantumul primelor de Crãciun ºi aºteptau sã afle dacã ziua de mâine le este oarecum asiguratã. La prima orã a ajuns la minã ºi directorul general al Complexului hunedorean, care a stat de vorbã cu minerii ºi, la final, a recunoscut cã a existat o lipsã de comunicare ce a dus la aceste

evenimente nedorite, atât la Vulcan, cât ºi la mina Lonea, unde, de asemenea, ortacii au protestat. „Au cerut niºte lucruri pe care noi am început sã le rezolvãm, înainte de a le cere ei. Adicã, drepturile prevãzute în CCM, pentru care am fãcut demersurile necesare înainte, aºa încât acþiunea, aºa cum au declarat ei, cã erau obiºnuiþi sã obþinã ceva numai prin

presiune, a fost, însã, stinsã”, a spus Emil Floruþ, director general al CEH. Minerii au vrut sã ºtie cât este prima de Crãciun, iar Emil Floruþ a þinut sã facã ºi în acest sens câteva precizãri. „Cuantumul îl stabileºte Consiliul de Administraþie, conform legii. Aºteptãm, întocmim materialele necesare, aºa încât sã le asigurãm toate drepturile”, a adãugat

directorul Complexului Energetic Hunedoara.

Emil Floruþ spune cã va face tot ce îi stã în putere ca sã rezolve problemele din minerit, dar le-a cerut minerilor ºi energeticienilor solidaritate. „E greu sã vorbesc cu 7.000 de oameni într-un timp foarte scurt ºi, în acelaºi timp, sã rezolv ºi problemele curente. Eu cred cã fiecare are un loc în structura asta ºi fiecare pe parcela lui ºi în rotiþa pe care o reprezintã în cadrul angrenajului, sã îºi facã treaba”, a conchis Floruþ.

Dupã discuþiile cu directorul general, minerii au întrerupt protestul ºi au coborât în subteran. În urmãtoarele zile vor afla câþi bani primesc pentru luna decembrie, lunã în care au lucrat în plus ºi, conform contractului colectiv de muncã vor primi ºi adaosuri financiare de Crãciun, pentru ei ºi copiii minori.

Diana MITRACHE

Minerii de la Livezeni au dat peste o c o m o a r ã

C

omplexul Energetic Hunedoara a dat peste cloºca cu ouãle de aur, acum, când este cu ambele picioare în groapã.

O subunitate minierã din componenþa companiei scoate un cãrbune de o calitate excepþionalã. Sunt voci care spun cã la momentul actual puþine mine din Europa au un asemenea cãrbune.

Compania energeticã hunedoreanã pare cã nu va putea exploata resursa din subteranul Petroºaniului, la adevãrata capacitate, în condiþiile în care este tot mai aproape

de faliment. Astãzi, Mina Livezeni are un strat pe care-l poate exploata cel puþin 1012 ani, iar cãrbunele scos de ortaci nu numai cã este de cea mai bunã calitate, dar

acoperã ºi costurile de producþie fãrã cea mai micã problemã.

Minerii cu vechime de la Livezeni vorbesc de huila extrasã din Stratul 13, cã are o calitate excepþionalã, cum de multã vreme nu au mai vãzut iar termocentralele CEH-ului nu o pot arde de teamã sã nu li se topeascã la propriu cazanele. Specialiºti cu reputaþie din mineritul CEH-ului, sub anonimat, confirmã ceea ce

spun minerii. „Într-adevãr este un cãrbune cu un conþinut redus de cenuºã, nu chiar cel mai bun din Europa. Este însã foarte bun, de o calitate peste media a ceea ce produc minele din Valea Jiului ºi cu o putere calorificã foarte mare. Termocentralele îl pot arde, se face un amestec cu cãrbune cu o putere mai redusã.

Practic, el este amestecat acolo în instalaþiile lor. Stratul 13 poate fi

Din ianuarie colectãm gunoiul selectiv

P

reºedintele CJ Hunedoara, Adrian David ne atrage atenþia cã vom selecta gunoiul, imediat ce începe noul an. În câteva sãptãmâni vom fi informaþi ºi vor ajunge lângã locuinþele noastre ghenele în culori, cu care trebuie sã ne obiºnuim cât mai repede.

Selectarea deºeurilor o vom face încã de acasã, iar jos, la ghenã vom duce gunoiul gata sortat. La Petroºani a fost deja construitã staþia de sortare ºi acum urmeazã sã se facã ºi angajãrile de personal.

Selectarea deºeurilor va crea ºi locuri de muncã ºi ne va face ºi mai responsabili cu mediul. „Proiectul de gestionare al

deºeurilor în Hunedoara este la final. Am terminat partea de construcþie a infrastructurii ºi, dupã cum ºtiþi, la Petroºani este gata de vreo 5 luni staþia de sortare ºi transfer ºi aici vor fi, în primul trimestru al anului 2016, va genera aproximativ 40 de locuri de muncã”, a spus

Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Încã din primele sãptãmâni ale anului care vine, vom gãsi în faþa blocului tomberoane colorate ºi în ele vom depozita pe sorturi deºeurile menajere. „Vom avea 4 fracþii.

Va trebui sã ne obiºnuim cu cele 4 tomberoane pe care le vom avea în faþa blocului sau locuinþei, pentru cã, ceea ce ne dorim noi astãzi este sã lãsãm un mediu curat pentru copiii ºi nepoþii noºtri”, a mai adãugat Adrian David.

Staþia de sortare a fost inauguratã cu fast în luna noiembrie, iar aici vor lucra 40 de oameni, staþia urmând sã sorteze nu mai puþin de 15.980 de tone pe an de deºeuri menajere.

Diana MITRACHE

exploatat încã 12 ani de zile de acum încolo.

Acum, abatajul mecanizat care funcþioneazã, poate fi exploatat încã un an de zile. În continuare din strat, trebuie pregãtite alte câmpuri de abataj ºi se poate asigura exploatarea pentru 12 ani de zile. Tot cãrbunele din strat este de aceastã calitate ridicatã. Este adevãrat cã are ºi un conþinut ridicat de metan în el care impune niºte lucrãri de degazare pentru a

putea fi exploatat în siguranþã”, a explicat specialistul CEH. Lucrãrile pentru noile abataje din care sã fie extrasã huila ar trebui începute încã de pe acum, însã nu sunt bani pentru ca investiþiile sã fie derulate conform programului. În aceste condiþii, o resursã care este profitabilã pe termen lung, ar putea rãmâne în subteran pe vecie.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

MIHAI TINERI PENTRU RAREª DAVID PETROªANI

ihai Rareº M David, elev al Colegiului Naþional

“Am ales sã candidez deoarece prin acest proiect ne putem face

de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este un alt consilier din cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor din Petroºani. Tânãrul vrea ca vocea lui sã fie auzitã ºi crede cã fãcând parte din acest consiliu poate sã schimbe în bine comunitatea.

ªase ani de magia colindelor olindãtori de ºase C ani. Sala de marmurã a Primãriei Petroºani a rãsunat, miercuri seara, pe acordurile colindelor.

Cinci coruri au luat parte la acest eveniment organizat pentru al ºaselea an consecutiv de municipalitatea din Petroºani.

Cu toþii au cântat colinde ºi i-au indus pe spectatori în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã.

ideile auzite. Prin punerea în practicã a ideilor mele ºi a colegilor mei din Consiliu putem dezvolta comunitatea”, ne spune Mihai Rareº David. În epoca vitezei ºi a imixtiunilor culturale, tânãrul vrea sã se punã mai mult accent pe valorile

naþionale.

“Organizarea evenimentelor cu scop recreativ, promovarea valorilor naþionale dunt câteva din obiectivele mele”, mai susþine tânãrul.

Percepþia tinerilor despre localitatea în care trãiesc este în principiu una pozitivã, dar mereu este loc de mai bine. Cu toþii vor sã promoveze zona.

“Cred în îmbunãtãþirea

municipiului. De aceea, cred cã viitorul îi surâde Petroºaniului. Prin promovarea zonelor

turistice din apropiere putem schima percepþia strãinilor despre Petroºani”, a încheiat tânãrul.

Dezvoltarea personalã. Pe acest aspect mizeazã Mihai Rareº David în anii ce urmeazã.

El considerã cã având cunoºtinþe multiple poate sã conducã ºi sã schimbe ceva, nu sã fie condus sau manipulat.

Monika BACIU

Ajunul Crãciunului aduce hrana rece beneficiarilor cantinei de ajutor social

B

eneficiarii cantinei de ajutor social din Petroºani vor primi hranã rece în perioada sãrbãtorilor de Crãciun.

Distribuirea acestora va avea loc chiar în ajunul Crãciunului.

“Suntem în preajma sãrbãtorilor de Crãciun ºi acest festival este organizat în aceastã luminã a sãrbãtorilor ºi cu siguranþã faptul cã de fiecare datã sunteþi în numãr atât de mare nu face altceva decât sã ne bucure cã putem sã împãrtãºim împreunã de aceste momente deosebite ºi sã întâmpinãm aºa cum se cuvine naºterea Domnului Isus Hristos”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiului Petroºani.

Corul Educatoarelor, Corul Bisericii ortodoxe „Sfânta Varvara”, Grupul coral de la Biserica Catolicã „Sfânta Varvara” Petroºani, Corul Bisericii Creºtine Baptiste Golgota, Corul Bisericii ortodoxe „Sfânta Treime” Petroºani, dar ºi alþii i-au colindat ºi le-au urat celor prezenþi.

Monika BACIU

Elevii petrileni premiaþi pentru performanþele ºcolare Ziua de marþi, 22 decembrie va fi una foarte importantã pentru administraþia publicã petrileanã, deoarece va fi gazda celui mai aºteptat moment din an, atât de elevi cât ºi de adulþi. ”La Casa de Culturã din oraº, în 22 decembrie, va avea loc ºedinþa festivã a consiliului local de sfârºit de an. Avem un program bine stabilit, astfel cã de la ora 12:00 vom începe cu un recital de colinde prezentat de elevii ºcolilor din oraºul Petrila, dupã care vom

premia peste 100 de elevi cu rezultate foarte bune la învãþãturã, obþinute pe parcursul anului, iar mai apoi va fi ºedinþa festivã a consiliului local”, a spus Ilie Pãducel, primarul orasului Petrila.

Desfãºurarea acestui eveniment a devenit o tradiþie la Petrila.

De câþiva ani, prin aceastã manifestare administraþia publicã localã marcheazã atât finalizarea unui an de muncã cât ºi sãrbãtorile de iarnã.

Adina PÃDURARU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015

“În data de 24 decembrie va avea loc distribuirea pachetelor cu mâncare beneficiarilor cantinei de ajutor social. În principiu, pachetele vor fi la fel ca anul trecut”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani.

Astfel, beneficiarii cantinei de ajutor social vor primi câte un cozonac, carne de porc, carne de pui, mezeluri, dar ºi alte alimente pe care sã le punã pe masa de Crãciun. (M.B)

Cete de colindãtori la mormântul Crãiºorului

L

a mormântul de la Þebea vor ajunge ºi anul acesta colindãtorii, pe 21 decembrie, iar prima manifestare de acest fel a avut loc în decembrie anul trecut.

Evenimentul organizat sub egida Prefecturii Hunedoara aduce o noutate. Printre

participanþi îºi vor face locul ºi jandarmii hunedoreni care vor da onorul. La mormântul lui Avram Iancu vor ajunge colindãtori din Ribiþa, Brad, Baia de Criº dar ºi tulnicãresele din Zdrapti ori ale localitãþi hunedorene.

Colinda de Crãciun la Mormântul Crãiºorului va fi precedatã de intonarea Imnului Naþional ºi slujba de pomenire pentru Eroii Apusenilor ºi ai Neamului.

La eveniment vor fi prezenþi, în calitate de invitaþi de onoare, mai mulþi oficiali care s-au implicat în obþinerea recunoaºterii meritelor istorice ale lui Avram Iancu.

M. GÂNJU

Refugiaþii, cazaþi în Defileul Jiului N

u este cea mai oportunã idee, aceea în urma cãreia, în Defileul Jiului, la nici 40 de km de Petroºani, va fi o tabãrã de refugiaþi. Oamenii simpli, ca ºi autoritãþile locale sau judeþene nu agreazã ideea, mai ales cã la Bumbeºti Jiu, unde va fi tabãra, este ºi o fabricã de armament. Pãrerile, însã, sunt împãrþite.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunþat cã unul dintre centrele de primire a refugiaþior va fi amenajat la Bumbeºti-Jiu, în judeþul Gorj. Vestea nu a picat bine în zona noastrã, unde oamenii de rând cred cã nu este oportunã plasarea refugiaþilor sirieni în munþi, în apropierea unei fabrici de armament, dar ºi într-o zonã unde problemele sociale sunt mari. ”Pãi ãia ne mai lipsesc?

Nu aº fi de acord. Ce sã vã spun? Nu am o pãrere bunã”, a spus un locuitor al municipiului Vulcan din Valea Jiului. „Aici la Bumbeºti Jiu e cam problemã, cã acolo e o

fabricã de armament ºi muniþie. Mã gândesc eu cã nu o fi bine”, spune un alt locuitor din Petroºani, originar din Gorj. ”Nu trebuie fãcutã acolo tabãrã! Noi suntem la 40 de km depãrtare ºi ne afecteazã mai mult pe noi,

decât pe cei din Gorj, cã traficul se duce prin munþi, nu prin gura lupului, în târg”, a mai adãugat un alt locuitor al Vãii Jiului.

Alþi oameni, însã, cred cã am putea fi toleranþi, noi, românii. Asta mai ales pentru cã mii de români ºi sunt, la rândul lor, refugiaþi în alte þãri. ”Noi suntem învãþaþi din Biblie sã ne iubim semenii. Îi iubim chiar ºi pe duºmani.

Nu sunt probleme, putem fi ºi noi refugiaþi, cã, dupã cum ºtiþi, 2 milioane de români sunt refugiaþi în Europa”, ne-a îndemnat un alt localnic, miºcat de tragediile din Siria.

Localitatea Bumbeºti Jiu

Model de viaþã. Cuplurile longevive, premiate de autoritãþi

numãrã 8.900 de locuitori. În zonã existã Fabrica de muniþie, unde mai lucreazã 900 de persoane, funcþioneazã ºi singurul Parc Industrial din Gorj, unde sunt câteva firme, care au angajate aproape 400 de persoane, dar Valea Jiului e la doi paºi, lucru ce nu este agreat nici de autoritãþile din judeþul Hunedoara, în situaþia campãrii refugiaþilor. „Nu îmi dau seama dacã aceasta este o veste bunã sau rea pentru Valea Jiului. Aici este o zonã cu probleme sociale destul de serioase ºi nu cred cã ne-ar prinde bine încã o tabãrã de refugiaþi, asta fiind partea goalã a paharului. Partea

plinã este cã nu prea existã interes din partea refugiaþilor pentru România ºi, cu atât mai mult, pentru Valea Jiului”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara.

Potrivit autoritãþilor centrale, unii dintre cei 2.475 de refugiaþi care vor ajunge în România vor fi repartizaþi în judeþul Gorj, în centrul Jandarmeriei care urmeazã sã fie reabilitat. Celelalte douã centre ce vor fi reabilitate se gãsesc la Tãºnad ºi Câmpulung Muscel, ele urmând sã li se adauge celor deja existente în Bucureºti, ªomcuta Mare, Rãdãuþi, Galaþi, Timiºoara ºi Giurgiu.

Diana MITRACHE

F

amilii premiate, pentru fidelitate. În prag de sãrbãtori, autoritãþile locale de la Petroºani au celebrat familia.

15 cupluri din municipiul Petroºani care anul acesta au aniversat 50, respectiv 60 de ani de cãsnicie au fost premiate de autoritãþi.

“Astãzi am sãrbãtorit 12 cupluri care au împlinit 50 de ani de cãsnicie ºi 3 cupluri care au împlinit 60 de ani de cãsnicie, dar unul dintre cupluri a împlinit anul acesta 65 de ani de cãsnicie.

E un moment important pentru noi, pentru Petroºani, pentru comunitate, dar în special pentru aceste cupluuri, dar ºi pentru familiile lor.

Sunt un exemplu pentru noi din toate punctele de vedere.

Le-am oferit o diplomã, un premiu în bani ºi o cupã de ºampanie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Unul dintre cuplurile premiate a împlinit anul acesta

65 de ani de cãsnicie. E o viaþã de om, iar Iosif Tomuº îºi aminteºte cu drag ziua în care ºi-a unit destinul cu soþia sa Marioara. Nu a fost nimeni la nunta lor.

“Cei 65 de ani au trecut cu multã plãcere ºi mai puþine necazuri pentru cã ne-am înþeles bine. Am avut o viaþã tumultoasã. Eu sunt originar din Petroºaniu, fiu de miner, soþia e din Arad. Îmi amintesc de nunta noastrã ca din poveºti. Am invitat pãrinþii, nunta am fãcut-o la Arad, am invitat neamurile mele ºi ale ei. La nuntã, adicã la cãsãtoria civilã, pentru cã am fost ofiþer ºi nu puteam face ºi cununia religioasã. Ne-am dus la primãrie invitând pe toatã lumea ºi acolo ne-am trezit fãrã niciun invitat. Am fost doar noi doi ºi nu ne puteam cãsãtori pentru cã nu aveam martori. Soþia a intrat în primãria oraºului Arad ºi a

gãsit douã cunoºtinþe femei, care au venit ºi aºa ne-am cãsãtorit”, ne spune Iosif Tomuº.

Un alt cuplu premiat pentru longevitate este cel format din Sever ºi Elena Miclea. Ei se remarcã prin faptul cã de-a lungul anilor au avut 16 copii.

“Am avut 16 copii dintre care mai traiesc 15 pentru ca o fatã a murit la 30 de ani ºi am crescut ºi doi nepoþi, pe copiii ei.

Sãnãtatea este principalul secret pentru cã dacã ai sãnãtate le ai pe toate. A fost greu, aveam de spãlat scutece, nu aveam maºinã de spãlat haine, nu erau atâtea beneficii ca acum”, ne spune Elena Miclea.

Adonia Antonescu ºi Delia Maria Stana le-au oferit un moment artistic celor prezenþi la evenimentul organizat de municipalitate.

Monika BACIU

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi în perioada 2012 2014, ca cel târziu pânã în data de 29.01.2016, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) urmãtoarele documente: - Buletin sau carte de identitate în original (soþ ºi soþie ) - Cupon pensie luna anterioarã - Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere sau comodat) - Facturi aferente anului 2015 Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

4 Actualitate

MIHAI TINERI PENTRU RAREª DAVID PETROªANI

ihai Rareº M David, elev al Colegiului Naþional

“Am ales sã candidez deoarece prin acest proiect ne putem face

de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este un alt consilier din cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor din Petroºani. Tânãrul vrea ca vocea lui sã fie auzitã ºi crede cã fãcând parte din acest consiliu poate sã schimbe în bine comunitatea.

ªase ani de magia colindelor olindãtori de ºase C ani. Sala de marmurã a Primãriei Petroºani a rãsunat, miercuri seara, pe acordurile colindelor.

Cinci coruri au luat parte la acest eveniment organizat pentru al ºaselea an consecutiv de municipalitatea din Petroºani.

Cu toþii au cântat colinde ºi i-au indus pe spectatori în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã.

ideile auzite. Prin punerea în practicã a ideilor mele ºi a colegilor mei din Consiliu putem dezvolta comunitatea”, ne spune Mihai Rareº David. În epoca vitezei ºi a imixtiunilor culturale, tânãrul vrea sã se punã mai mult accent pe valorile

naþionale.

“Organizarea evenimentelor cu scop recreativ, promovarea valorilor naþionale dunt câteva din obiectivele mele”, mai susþine tânãrul.

Percepþia tinerilor despre localitatea în care trãiesc este în principiu una pozitivã, dar mereu este loc de mai bine. Cu toþii vor sã promoveze zona.

“Cred în îmbunãtãþirea

municipiului. De aceea, cred cã viitorul îi surâde Petroºaniului. Prin promovarea zonelor

turistice din apropiere putem schima percepþia strãinilor despre Petroºani”, a încheiat tânãrul.

Dezvoltarea personalã. Pe acest aspect mizeazã Mihai Rareº David în anii ce urmeazã.

El considerã cã având cunoºtinþe multiple poate sã conducã ºi sã schimbe ceva, nu sã fie condus sau manipulat.

Monika BACIU

Ajunul Crãciunului aduce hrana rece beneficiarilor cantinei de ajutor social

B

eneficiarii cantinei de ajutor social din Petroºani vor primi hranã rece în perioada sãrbãtorilor de Crãciun.

Distribuirea acestora va avea loc chiar în ajunul Crãciunului.

“Suntem în preajma sãrbãtorilor de Crãciun ºi acest festival este organizat în aceastã luminã a sãrbãtorilor ºi cu siguranþã faptul cã de fiecare datã sunteþi în numãr atât de mare nu face altceva decât sã ne bucure cã putem sã împãrtãºim împreunã de aceste momente deosebite ºi sã întâmpinãm aºa cum se cuvine naºterea Domnului Isus Hristos”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiului Petroºani.

Corul Educatoarelor, Corul Bisericii ortodoxe „Sfânta Varvara”, Grupul coral de la Biserica Catolicã „Sfânta Varvara” Petroºani, Corul Bisericii Creºtine Baptiste Golgota, Corul Bisericii ortodoxe „Sfânta Treime” Petroºani, dar ºi alþii i-au colindat ºi le-au urat celor prezenþi.

Monika BACIU

Elevii petrileni premiaþi pentru performanþele ºcolare Ziua de marþi, 22 decembrie va fi una foarte importantã pentru administraþia publicã petrileanã, deoarece va fi gazda celui mai aºteptat moment din an, atât de elevi cât ºi de adulþi. ”La Casa de Culturã din oraº, în 22 decembrie, va avea loc ºedinþa festivã a consiliului local de sfârºit de an. Avem un program bine stabilit, astfel cã de la ora 12:00 vom începe cu un recital de colinde prezentat de elevii ºcolilor din oraºul Petrila, dupã care vom

premia peste 100 de elevi cu rezultate foarte bune la învãþãturã, obþinute pe parcursul anului, iar mai apoi va fi ºedinþa festivã a consiliului local”, a spus Ilie Pãducel, primarul orasului Petrila.

Desfãºurarea acestui eveniment a devenit o tradiþie la Petrila.

De câþiva ani, prin aceastã manifestare administraþia publicã localã marcheazã atât finalizarea unui an de muncã cât ºi sãrbãtorile de iarnã.

Adina PÃDURARU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015

“În data de 24 decembrie va avea loc distribuirea pachetelor cu mâncare beneficiarilor cantinei de ajutor social. În principiu, pachetele vor fi la fel ca anul trecut”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani.

Astfel, beneficiarii cantinei de ajutor social vor primi câte un cozonac, carne de porc, carne de pui, mezeluri, dar ºi alte alimente pe care sã le punã pe masa de Crãciun. (M.B)

Cete de colindãtori la mormântul Crãiºorului

L

a mormântul de la Þebea vor ajunge ºi anul acesta colindãtorii, pe 21 decembrie, iar prima manifestare de acest fel a avut loc în decembrie anul trecut.

Evenimentul organizat sub egida Prefecturii Hunedoara aduce o noutate. Printre

participanþi îºi vor face locul ºi jandarmii hunedoreni care vor da onorul. La mormântul lui Avram Iancu vor ajunge colindãtori din Ribiþa, Brad, Baia de Criº dar ºi tulnicãresele din Zdrapti ori ale localitãþi hunedorene.

Colinda de Crãciun la Mormântul Crãiºorului va fi precedatã de intonarea Imnului Naþional ºi slujba de pomenire pentru Eroii Apusenilor ºi ai Neamului.

La eveniment vor fi prezenþi, în calitate de invitaþi de onoare, mai mulþi oficiali care s-au implicat în obþinerea recunoaºterii meritelor istorice ale lui Avram Iancu.

M. GÂNJU

Refugiaþii, cazaþi în Defileul Jiului N

u este cea mai oportunã idee, aceea în urma cãreia, în Defileul Jiului, la nici 40 de km de Petroºani, va fi o tabãrã de refugiaþi. Oamenii simpli, ca ºi autoritãþile locale sau judeþene nu agreazã ideea, mai ales cã la Bumbeºti Jiu, unde va fi tabãra, este ºi o fabricã de armament. Pãrerile, însã, sunt împãrþite.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunþat cã unul dintre centrele de primire a refugiaþior va fi amenajat la Bumbeºti-Jiu, în judeþul Gorj. Vestea nu a picat bine în zona noastrã, unde oamenii de rând cred cã nu este oportunã plasarea refugiaþilor sirieni în munþi, în apropierea unei fabrici de armament, dar ºi într-o zonã unde problemele sociale sunt mari. ”Pãi ãia ne mai lipsesc?

Nu aº fi de acord. Ce sã vã spun? Nu am o pãrere bunã”, a spus un locuitor al municipiului Vulcan din Valea Jiului. „Aici la Bumbeºti Jiu e cam problemã, cã acolo e o

fabricã de armament ºi muniþie. Mã gândesc eu cã nu o fi bine”, spune un alt locuitor din Petroºani, originar din Gorj. ”Nu trebuie fãcutã acolo tabãrã! Noi suntem la 40 de km depãrtare ºi ne afecteazã mai mult pe noi,

decât pe cei din Gorj, cã traficul se duce prin munþi, nu prin gura lupului, în târg”, a mai adãugat un alt locuitor al Vãii Jiului.

Alþi oameni, însã, cred cã am putea fi toleranþi, noi, românii. Asta mai ales pentru cã mii de români ºi sunt, la rândul lor, refugiaþi în alte þãri. ”Noi suntem învãþaþi din Biblie sã ne iubim semenii. Îi iubim chiar ºi pe duºmani.

Nu sunt probleme, putem fi ºi noi refugiaþi, cã, dupã cum ºtiþi, 2 milioane de români sunt refugiaþi în Europa”, ne-a îndemnat un alt localnic, miºcat de tragediile din Siria.

Localitatea Bumbeºti Jiu

Model de viaþã. Cuplurile longevive, premiate de autoritãþi

numãrã 8.900 de locuitori. În zonã existã Fabrica de muniþie, unde mai lucreazã 900 de persoane, funcþioneazã ºi singurul Parc Industrial din Gorj, unde sunt câteva firme, care au angajate aproape 400 de persoane, dar Valea Jiului e la doi paºi, lucru ce nu este agreat nici de autoritãþile din judeþul Hunedoara, în situaþia campãrii refugiaþilor. „Nu îmi dau seama dacã aceasta este o veste bunã sau rea pentru Valea Jiului. Aici este o zonã cu probleme sociale destul de serioase ºi nu cred cã ne-ar prinde bine încã o tabãrã de refugiaþi, asta fiind partea goalã a paharului. Partea

plinã este cã nu prea existã interes din partea refugiaþilor pentru România ºi, cu atât mai mult, pentru Valea Jiului”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara.

Potrivit autoritãþilor centrale, unii dintre cei 2.475 de refugiaþi care vor ajunge în România vor fi repartizaþi în judeþul Gorj, în centrul Jandarmeriei care urmeazã sã fie reabilitat. Celelalte douã centre ce vor fi reabilitate se gãsesc la Tãºnad ºi Câmpulung Muscel, ele urmând sã li se adauge celor deja existente în Bucureºti, ªomcuta Mare, Rãdãuþi, Galaþi, Timiºoara ºi Giurgiu.

Diana MITRACHE

F

amilii premiate, pentru fidelitate. În prag de sãrbãtori, autoritãþile locale de la Petroºani au celebrat familia.

15 cupluri din municipiul Petroºani care anul acesta au aniversat 50, respectiv 60 de ani de cãsnicie au fost premiate de autoritãþi.

“Astãzi am sãrbãtorit 12 cupluri care au împlinit 50 de ani de cãsnicie ºi 3 cupluri care au împlinit 60 de ani de cãsnicie, dar unul dintre cupluri a împlinit anul acesta 65 de ani de cãsnicie.

E un moment important pentru noi, pentru Petroºani, pentru comunitate, dar în special pentru aceste cupluuri, dar ºi pentru familiile lor.

Sunt un exemplu pentru noi din toate punctele de vedere.

Le-am oferit o diplomã, un premiu în bani ºi o cupã de ºampanie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Unul dintre cuplurile premiate a împlinit anul acesta

65 de ani de cãsnicie. E o viaþã de om, iar Iosif Tomuº îºi aminteºte cu drag ziua în care ºi-a unit destinul cu soþia sa Marioara. Nu a fost nimeni la nunta lor.

“Cei 65 de ani au trecut cu multã plãcere ºi mai puþine necazuri pentru cã ne-am înþeles bine. Am avut o viaþã tumultoasã. Eu sunt originar din Petroºaniu, fiu de miner, soþia e din Arad. Îmi amintesc de nunta noastrã ca din poveºti. Am invitat pãrinþii, nunta am fãcut-o la Arad, am invitat neamurile mele ºi ale ei. La nuntã, adicã la cãsãtoria civilã, pentru cã am fost ofiþer ºi nu puteam face ºi cununia religioasã. Ne-am dus la primãrie invitând pe toatã lumea ºi acolo ne-am trezit fãrã niciun invitat. Am fost doar noi doi ºi nu ne puteam cãsãtori pentru cã nu aveam martori. Soþia a intrat în primãria oraºului Arad ºi a

gãsit douã cunoºtinþe femei, care au venit ºi aºa ne-am cãsãtorit”, ne spune Iosif Tomuº.

Un alt cuplu premiat pentru longevitate este cel format din Sever ºi Elena Miclea. Ei se remarcã prin faptul cã de-a lungul anilor au avut 16 copii.

“Am avut 16 copii dintre care mai traiesc 15 pentru ca o fatã a murit la 30 de ani ºi am crescut ºi doi nepoþi, pe copiii ei.

Sãnãtatea este principalul secret pentru cã dacã ai sãnãtate le ai pe toate. A fost greu, aveam de spãlat scutece, nu aveam maºinã de spãlat haine, nu erau atâtea beneficii ca acum”, ne spune Elena Miclea.

Adonia Antonescu ºi Delia Maria Stana le-au oferit un moment artistic celor prezenþi la evenimentul organizat de municipalitate.

Monika BACIU

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi în perioada 2012 2014, ca cel târziu pânã în data de 29.01.2016, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) urmãtoarele documente: - Buletin sau carte de identitate în original (soþ ºi soþie ) - Cupon pensie luna anterioarã - Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere sau comodat) - Facturi aferente anului 2015 Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015

Acþiune de amploare a poliþiºtilor hunedoreni Cu maºina în vederea diminuãrii riscului rutier în copac

N

u mai puþin de 115 abateri sãvârºitr de conducãtorii auto au fost constatate de poliþiºtii hunedoreni, în decurs de doar o zi, în urma unei acþiuni de amploare ce a vizat prevenirea evenimentelor rutiere produse pe fondul nerespectãrii prevederilor legale în zona trecerilor la nivel cu calea feratã de pe raza judeþului Hunedoara.

Dintre acestea 4 contravenþii au fost aplicate pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice ºi 10 contravenþii pentru nerespectarea normelor rutiere privind trecerea la nivel cu calea feratã. Valoarea totalã a amenzilor a depãºit 21.000 lei.

De asemenea au fost reþinute, în vederea suspendãrii executãrii dreptului de

a conduce autovehicule pe drumurile publice, 10 permise de conducere, din care 6 pentru nerespectarea normelor rutiere privind trecerea la nivel cu calea feratã ºi 4

pentru conducerea pe drumul public a unui autovehicul de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice.

Tot cu acest prilej au fost constatate de

cãtre poliþiºtii rutieri douã infracþiuni la regimul rutier: o infracþiune de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care avea o îmbibaþie alcoolicã în sânge peste limita admisã ºi o infracþiune de conducere, pe drumurile publice, a unui ansamblu de vehicule de cãtre o persoanã care nu poseda permis de conducere valabil pentru categoria în care se încadra ansamblul de vehicule conduse.

Acþiuni similare vor avea loc ºi în perioada urmãtoare, în scopul reducerii riscului rutier ºi asigurãrii unui climat de siguranþã în trafic.

Petroºãnean reþinut pentru o evaziune fiscalã de peste 12.154.000 lei

A

dministratorul unei societãþi comerciale din Deva a fost reþinut de ofiþerii Serviciului de Investigare a Criminalitãþii Economice pentru comiterea unei infracþiuni de evaziune fiscalã cu un prejudiciu de peste 12.154.000 lei. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã un tânãr în vârstã de 22 de ani, din municipiul Petroºani, în calitate de administrator al unei societãþi comerciale din Deva, în perioada 2012-2014, s-a sustras de la

plata obligaþiilor fiscale faþã de bugetul de stat prin achiziþionarea de bunuri intracomunitare în valoare de peste 50.344.000 lei, fãrã a înregistra achiziþiile respective în evidenþele financiar-

contabile ale societãþii. În acest fel, activitatea infracþionalã a suspectului a creat un prejudiciu bugetului de star în cuantum de peste 12.154.000 lei.

Poliþiºtii au efectuat o percheziþie domiciliarã la locuinþa suspectului, acþiune în urma cãreia au fost ridicate mai multe mijloace materiale de probã, iar faþã de suspect s-a luat mãsura preventivã a reþinerii pe o duratã de 24 ore, ºi urma sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã sub aspectul comiterii infracþiunii de evaziune fiscalã.

Bãrbat rãtãcit în Retezat, recuperat de jandarmii montani

U

n bãrbat în vârstã de 38 de ani a fost recuperat de jandarmii montani, dupã ce acesta s-a rãtãcit în masivul Retezat. În fapt, marþi, 15 decembrie 2015, în jurul orei 15.30, printr-un apel la numãrul de urgenþã 112, a fost sesizat faptul cã un bãrbat s-a rãtãcit în zona

Schitul Pleºa - Uricani din Masivul Retezat.

Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Straja ºi salvamontiºtii formaþiei Uricani din cadrul Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, au pornit în cãutarea acestuia. În jurul orei 17.30 jandarmii hunedoreni ºi salvamontiºtii au gãsit bãrbatul, într-o poianã, la o distanþã de 3 km

de schit. Bãrbatul în vãrstã de 38 de ani cu domiciliul în municipiul Dorohoi, judeþul Botoºani a fost condus la staþia de plecare a microbuzelor din

municipiul Uricani, acesta dorind sã se întoarcã în localitatea de domiciliu ºi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. El le-a povestit jandarmilor ºi salvamontiºtilor faptul cã a venit la Schitul Pleºa, iar pe traseul de întoarcere s-a abãtut de la drum ºi s-a rãtãcit.

U

n bãrbat din Petroºani a ajuns la spital dupã ce a intrat cu maºina într-un copac.

Potrivit poliþiºtilor, bãrbatul în vârstã de 35 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Oituz, din Petroºani, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, pe un carosabil umed, a pierdut controlul

volanului ºi a lovit un copac aflat pe partea stângã a pãrþii carosabile. În urma accidentului a rezultat accidentarea uºoarã a conducãtorului auto. În cauzã a fost întocmit dosar penal.

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Joi, 17.12.2015 în PETRILA - între orele 10.00 - 14.00.

Zona afectatã: blocurile turn din oraºul Petrila. Motivul restricþiei: montare hidrant zona bl.116, str. Republicii.

PETROªANI - între orele 09.00 - 18.00.

Zona afectatã: Al. Poporului, Al. Trandafirilor, 9 Mai, Al. Florilor, Carpaþi, Piaþa agroalimentarã Motivul restricþiei: executare reþea hidranþi Casa de Culturã..

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

ANGAJÃRI z Societate comercialã angajeazã zidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi.

Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon 0728087336

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015

Telus Frigescu ºi Grigore Nebunu- condamnãri cu executare în dosarul de proxenetism

R

ealizatorul de emisiuni sportive la un post TV din Valea Jiului a primit trei ani ºi jumãtate de închisoare în dosarul de proxenetism, sentinþa nefiind una definitivã.

Magistraþii Tribunalului Hunedoara au dictat sentinþe aspre în dosarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”. Unul dintre liderii reþelei de prostituþie din Valea Jiului, aºa cum a fost identifi-

cat de procurorii DIICOT, Telus Frigescu, a primit o sentinþã destul de durã în condiþiile în care dosare asemãnãtoare au fost soluþionate cu pedepse cu suspendare. Frigescu a fost condamnat la trei ani ºi jumãtate de

închisoare cu executare. Realizatorul TV a primit un an ºi jumãtate de închisoare pentru act sexual cu un minor, 3 ani pentru proxenetism iar dupã contopirea pedepselor, judecãtorii au adãugat un spor de pedeapsã

de 6 luni.

Astfel, Telus Frigescu urmeazã sã execute pedeapsa rezultantã de 3 ani ºi 6 luni închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi. Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã de condamnat la Curtea de Apel Alba Iulia. Ceilalþi inculpaþi, Peti Marius Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor.

Acesta a fost obligat sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã sau formare profesionalã, sã nu depãºeascã, fãrã

acordul serviciului de probaþiune, limita teritorialã a judeþului Hunedoara, sã nu meargã în baruri, restaurante, sãli de jocuri de noroc sau de pariuri sportive, etc.

Celãlalt inculpat, Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare.

Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime, cu titlu de daune morale. ªi în cazul celor doi proxeneþi sentinþa nu este una

Capul lui Floruþ se vrea

E

ste cerutã demisia conducerii CEH. Liderul de sindicat, Adrian Jurca, solicitã demisia de urgenþã a întregii echipe de conducere de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Jurca susþine cã echipa managerialã este vinovatã pentru situaþia în care se aflã societatea energeticã din judeþul Hunedoara.

“Având în vedere faptul cã nici la aceastã datã nu existã un plan de restructurare ºi reorganizare aºa cum a fost cerut începând din luna decembrie a anului 2014, atât de Ministerul Energiei cât ºi de Guvernul României, dar ºi de Comisia vã oferã zilnic, prin magazinul Europeanã, vã solicitãm demisia de urgenþã. În alimentar Nr 16, Piaþa Centralã opinia noastrã este inadmisibil ca dumneavoasCELE MAI IEFTINE trã, administraþia CEH – Emil Floruþ, C-tin Jujan, SORTIMENTE Mihai Stoicescu, Sandu DE CARNE DE PORC Sorin, Aurel Niculescu, Verginica Popescu, - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei Maria Ciobanu, deºi beneficiaþi de salarii

- Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175

enorme raportate la situaþia economicã a societãþii nu aþi fost în stare, în decursul unui an sã achiziþionaþi certificatele de emisie de gaze cu efect de serã ºi sã elaboraþi un plan de restructurare ºi reorganizare care sã permitã funcþionarea SC CEH SA”, scrie Adrian Jurca în cererea înregistratã la nivelul CEH în data de 16 decembrie 2015.

Totodatã, sindicalistul solicitã ºi respectarea prevederilor contractului colectiv de muncã.

“Nu în ultimul rând vã solicitãm respectarea prevederilor CCM c referire la adaosurile salariale prevãzute pentru luna decembrie”, mai aratã Jurca.

Planul de restructurare pentru CEH a fost aprobat de cãtre Consiliul de Administraþie chiar marþi. Cu acest plan, conducerea CEH ºi reprezentanþii Ministerului Energiei se vor deplasa la Bruxelles pentru a continua discuþiile cu oficialii europeni. În acest context, în data de

definitivã ºi poate fi atacatã cu apel la Alba Iulia. Ofiþerii Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba Iulia ºi procurorii DIICOT au destructurat reþeaua în acest an ºi au arãtat cã mai multe minore erau convinse sã se prostitueze pe raza Vãii Jiului, iar de serviciile lor sexuale beneficiau de la oameni de afaceri, directori ºi pânã la antrenori de fotbal sau conducãtori de cluburi de fotbal din Valea Jiului.

Frigescu punea la dispoziþia prostituatelor minore garsoniera pe care o are în centrul municipiului Petroºani.

Maximilian GÂNJU

21.04.2015, Comisia Europeanã a emis Decizia nr.

C(2015) 2652 final, cazul SA.41318 – România, ajutor de stat pentru salvare cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., prin care Comisia a decis sã nu ridice obiecþiuni ºi cã acest ajutor de stat în sumã de pânã la 167.000.000 lei este compatibil cu piaþa internã conform articolului 107(3) din Tratatul de funcþionare a Uniunii Europene.

Monika BACIU

Autoritãþile petrilene vor sã reînvie cinematograful

F

ostul cinematograf din Petrila va fi modernizat prin Compania Naþionalã de Investiþi. Autoritãþile locale din Petrila vor sã redea strãlucirea de odinioarã fosutlui cinematograf din localitate.

Astfel, amplasamentul va fi predat celor de la CNI. “Se aprobã predarea cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania

Naþionalã de Investiþii”C.N.I.” S.A., a imobilului situat în Petrila, strada Republicii, nr. 270 , aflat în administrarea Consiliului Local al Oraºului Petrila, în suprafaþa construitã de 354 mp identificat în CF nr. 61351- C1 Petrila ºi teren aferent în suprafaþa de 555 mp identificat în CF 61351 Petrila , liber de orice sarcini , în vederea ºi pe perioada realizãrii de cãtre „CNI – SA” a obiectivului de investiþii,”Reabilitarea ºi

Modernizarea cinematografului Minerul din Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara”.

Amplasamentul este viabilizat, conform documentelor urbanistice, cu respectarea reglementarilor în vigoare”, se aratã în documentele CL Petrila.

Consiliul Local al Oraºului Petrila, se obliga sã asigure, în condiþiile legii, suprafeþele de teren necesare pentru depozitarea ºi organizarea de ºantier. Totodatã s-a aprobat finanþarea din bugetul local a cheltuielilor pentru

realizarea lucrãrilor de racordare la utilitãþi a imobilului.

“Consiliul Local al Oraºului Petrila se obliga cã, dupã predarea investiþiei realizate, sã menþinã destinaþia acesteia ºi sã o întreþinã pe o perioadã de minim 15 ani”, se mai aratã în documentele CL Petrila.

Nu doar edilii de la Petrila încearcã sã redea circuitului fostul cinematograf ci ºi cei din Petroºani ºi Lupeni.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Decembrie 2015

Henþ cu mâna

9 zile pentru optimi Aºadar, de azi în ºase luni, suntem în focul bãtãliei pentru calificarea – o altã calificare! – în „8”-imile de finalã ale turneului final european din Franþa. În perioada 10-19 iunie 2015 vom

juca la Paris ºi la Lyon cu Franþa, Elveþia ºi Albania, adicã într-un interval de nouã zile, pentru calificarea în faza urmãtoare. O calificare ce nu pare chiar imposibilã, a obþine patru puncte fiind la

îndemâna tricolorilor noºtri. Desigur, este o apreciere la cald, pânã atunci urmând a ne analiza în amãnunt ºansele ºi variantele.

Ceea ce este onorant la prima vedere, meciul de deschidere cu þara gazdã, Franþa.

O echipã evident mai valoroasã decât tot ce este în Grupa A, dar parcã ºi prea supralici-

tatã de presa francezã.

E nedrept, „hexagonalii” ne-au bãtut de opt ori în 16 meciuri, noi numai de trei ori.

Toþi, dar absolut toþi cei din garda veche a fotbalului francez ne dau ca victime sigure: „Vom ajunge lejer în optimi” (Raymond Kopa, 84 ani, medalie de bronz la C.M. 1958), sau „România

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Hercules Lupeni.

Analizã ed. 2015-2016 (tur)

Hercules Lupeni. Povestea continuã: sezonul patru, locul 2 De ceva vreme, Hercules Lupeni s-a abonat la locul 2, fiind de departe cea mai constantã echipã din Valea Jiului.

Invincibilã pe teren propriu (doar douã egaluri, cu Bãiþa ºi C.S. Vulcan), Hercules Lupeni a obþinut atât în deplasare, cât ºi acasã, acelaºi numãr de puncte, 14.

Cu o serie de jucãtori plecaþi la finalul ediþiei trecute, dar ºi pe parcursul actualului campionat – Ungurianu, Al. Cojocaru, D. Ursachi, Soare, D. Morar, Baltaru, A. Criºan, Harangozo I, M.

Dumitrescu - ºi cu destule accidentãri ºi suspendãri, Hercules Lupeni a reuºit adevãrate acte de eroism în a rezista asaltului celor din spate ºi de a menþine în

NELU HAÞEGAN ºi VALI BARAGHIN, oamenii care au asigurat factorul de stabilitate pentru echipa Hercules Lupeni

preajma liderului. „Fãrã nicio exagerare, aceastã echipã a fost menþinutã pe linia de plutire de cãtre antrenorul Dan Voicu, cel care are principalul merit la rezultatele echipei” a spus Nelu Haþegan, finanþatorul echipei lupenene. În ciuda multor dificultãþi, inclusiv arbitraje potrivnice ºi sancþiuni aspre date de AJF Hunedoara, Hercules Lupeni a avut un traseu constant bun. Singura înfrângere suferitã a fost în etapa a 5-a (26 sept. 2015) la Lonea, 1-2 cu Inter Petrila, deºi a condus la

ºi Albania sunt la mâna noastrã” (Alain Roche, 48 ani, fost internaþional), ori „România e o tristã amintire” (ziarul „L`Equipe”).

Hai sã le dãm la varã în cap cu presupunerile astea ºi sã le arãtãm cã acel mijloc de iunie 2016 poate sã ne fie nouã frate!

HERCULES LUPENI 2015-2016 – TUR Anul înfiinþãrii: 2011 Bilanþ 2014-2015 – tur Locul 2 – 13 8 4 1 33-13 28p.

-acasã: 6 4 2 0 20-5 14p.

-deplasare: 7 4 2 1 13-8 14p.

Antrenor: Dan Voicu (et. 1-13) Echipa standard: A. Farcaº (Kiorean) – Ciorâia (D. Savu), M. Dumitrescu, Curtean, Buþurcã – Al. Harangozo I (Konicika), Ciocârlan (Ifrim), A. Harangozo II, M. Pop – M. Filip, R. Moldovan (Brânduºa, Gârda) Golgeteri: 10 goluri: I. Filip; 4 goluri: Gârda 3 goluri: Konicika, M. Dumitrescu; 2 goluri: Andr.

Harangozo, R. Moldovan, Brânduºa; 1 gol: Al. Harangozo, Ciocârlan, D. Savu

DAN VOICU pauzã cu 1-0! „În general nu am ce sã le reproºez bãieþilor. ªi-au fãcut datoria, mai cu nervi, mai enervaþi de alþii, dar au strâns din dinþi, mobilizându-se în situaþii dificile. Am avut un lot subþire numeric, nu o datã începând partida cu improvizaþii ºi cu 2-3 rezerve pe bancã” a precizat antrenorul Dan Voicu.

Au fost jocuri controlate de la un capãt la celãlalt al meciului, încheiate cu scoruri concludente: 4-1 cu Aurul Brad, 3-0 la Univ.

Petroºani, 8-1 cu Cetate II Deva, 2-1 la Minerul Uricani, 1-0 la Victoria Cãlan.

Echipa s-a bazat pe prestaþiile excelente ale cuplului de fundaºi centrali M. Dumitrescu – Curtean, ale jolly jockerului D. Savu

ºi neobositului Ciorâia, a lui Harangozo II la mijloc, M. Filip ºi Rere Moldovan în linia de atac. Din pãcate, Andrei Konicika, o piesã importantã, a fost mai tot timpul indisponibil, iar Ciocârlan, Brânduºa sau Adi Farcaº au rãmas datori pentru retur. De urmãrit, de asemenea, în continuare, tinerii M. Pop ºi Buþurcã, precum ºi „soluþia de avarie”, Alexandru Gârda I. Cert este cã pentru retur, Hercules Lupeni are nevoie de cel puþin 2-3 intrãri, jucãtori care pot concura serios la posturile de titulari.

Ar fi singura soluþie de a întãri o echipã care încã mai are ºanse la locul 1.

M. FILIP, golgeterul echipei din Lupeni

Paginã realizatã de Genu TUÞU