Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1005
Cronica Vãii Jiului Marti, 15 Decembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Acþiuni de tip mafiot
A
cþiuni de tip mafiot împotriva liderilor Sindicatului Muntele. Plângerile penale fãcute pe numele liderilor de sindicat au primit neînceprea urmãririi penale, însã Petre Nica susþine cã toate aceste acþiuni au fost de tip mafiot împotriva celor care reprezintã organizaþia sindicalã. “Împotriva liderilor de la Sindicatul Muntele s-au declanºat acþiuni de tip mafiot prin care liderii de sindicat au fost deferiþi organelor de cercetare penalã, au fost fãcute o serie de plângeri penale de cãtre administraþia politicã, dar ºi de cãtre lideri de sindicat. Din anul 2013 Sindicatul Muntele are ridicate documentele contabile de Poliþia din Petroºani ºi dupã doi ani ºi jumãtate în care s-au cercetat, au fost chemaþi membrii de sindicat, am primit
neînceperea urmãririi penale”, a declarat Petre Nica, preºedintele SindicatuluI Muntele. Liderii de la Sindicatul Muntele s-au ales cu plângeri penale pentru diferite acþiuni de protest care au avut loc în anul 2013. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara de la acea vreme a fost cea care a sesizat organele de anchetã, însã în urma verficãrilor s-a constatat cã legea a fost respectatã.
Cu inimi mari ºi suflete bune, în ajutorul necãjiþilor
Monika BACIU
O
ri de câte ori am semnalat vreun caz, ori am gãsit câte un amãrât, un grup de oameni cu suflete mari ºi inimi bune au rãspuns mereu prezent. Fie cã au gãsit sprijin la organizaþia de partid, fie cã au cerut de la Grupul de prieteni, au fost prezenþi ºi au adus zâmbete. I-am gãsit ºi la finele sãptãmânii trecute în postura de zugravi, Moº Crãciun ºi oameni de la curãþenie. >>> PAGINA A 5-A
Crãciunul CEH fãrã prime?
P
rimele minerilor ºi ale energeticienilor, aºa cum au fost ele prevãzute în Contractul Colectiv de Muncã, nu încap în bugetul CEH. Cel puþin pânã acum aºa stau lucrurile, dar liderii de sindicat spun cã vor continua sã cearã întrevederi cu conducerea Complexului pentru aceste prime. Deºi sunt prevãzute în Contractul Colectiv de Muncã, valabil încã la CEH, primele de Crãciun nu au fost agreate încã între sindicate ºi administraþie. Minerii ºi energeticienii nu
ºtiu încã dacã vor primi bani pentru masa de Crãciu, ori bonuri valorice. „În contractul colectiv de muncã, negocierea cuantumului primelor de Crãciun intrã în atributul administraþiei
ºi sindicatului reprezentativ. Nu am negociat încã prima de Crãciun. Avem douã solicitãri cãtre conducerea CEH. Problema financiarã ºi a veniturilor pe care le poate realiza
CEH în urmãtoarea perioadã este una extrem de gravã, care, la aceastã datã, nu poate suporta, din cunoºtinþele nostre, un adaos salarial pentru Crãciun”, a spus
Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Totuºi, sindicaliºtii de la Muntele spun cã nu renunþã la ideea ca minerii ºi energeti-
cienii sã primeascã bani în plus, de Crãciun. „Vom face toate demersurile, aºa încât CCM sã fie respectat”, a mai adãugat Nica. Anul trecut, ortacii au primit câte 400 de lei ca primã de Crãcoiun, iar pentru fiecare copil, angajaþii au primit 150 de lei, bani cu care sã le cumpere cadouri copiilor minori. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Decembrie 2015
Conducerea Apa Serv dã asigurãri:
ªoseaua de centurã, refãcutã în 3 zile! ª
oseaua de centurã, aflatã pe DN 66, în Petroºani, aratã ca dupã bombardament, iar zeci de oameni s-au plâns de starea drumului. Bolovani, pietriº ºi gropi încurcã acum ºoferii, care au reacþionat ºi în mediul virtual. Firma care a creat neplãcerile, a reabilitat conducta de apã ºi cei de la Apa Serv i-au dat 3 zile sã refacã drumul. Bolovani, tãieturi în asfalt, pietriº ºi multe gropi. Asta a rãmas în urma lucrãrilor de reabilitare a conductei care face legãtura, alternativ, între alimentarea de la Valea de Peºti ºi cea din Estul Vãii Jiului. Lucrãrile au fost finalizate de câteva sãptãmâni, dar ceea ce a rãmas în urma lor, este acum contestat de ºoferi. Cei mai mulþi au ales sã protesteze în mediul virtual, pe site-urile de socializare, nemulþumiþi de felul în care aratã drumul
naþional. „Mã gândeam cã, dupã ce vor bãga þevile, vor asfalta toatã centura. Sunt dezamãgit”, a scris pe Facebook unul dintre cei care au reacþionat la starea drumului, iar un altul l-a completat:
„Nici nu ºtiu pe unde sã merg. Prin oraº, unde trec pietonii pe unde apucã ºi frânezi la fiecare colþ, sau pe centura din Petroºani, unde e.... JALE. Cum se ºi vede în poze. Trebuie
sã ne luãm elicopter”. Nu va trebui sã ne schimbãm obiceiurile, ne liniºtesc cei de la Apa Serv, care recunosc situaþia ºi spun cã în 3 zile constructorii sunt nevoiþi sã termine lucrarea.
„Am fãcut o deplasare în teren, sãptãmâna trecutã ºi am convenit cu inginerul ºi constructorul, ca termen de remediere a structurii rutiere, acolo unde este cazul, pânã joi, sãptãmâna aceasta. Apoi vom mai face o inspecþie în teren, dupã remediere ºi se recepþioneazã toate lucrãrile refãcute”, a declarat Monica Tarcea, manager de proiect la Apa Serv Valea Jiului. Responsabilii de la Apa Serv spun cã nu a fost cu rea intenþie lãsat drumul, ci cã doar a fost nevoie de timp, ca lucrarea sã se aºeze. „A fost turnat un strat subþire de asfalt. S-a lãsat apoi o
Cinci ani de închisoare pentru cuþitarul din Lupeni
Primii brazi ajung în pieþele din Petroºani I irca patru C sute de brazi cu rãdãcinã cu vor fi scoºi la vânzare, astãzimarþi, în pieþele din Petroºani, de doi producãtori care au pepiniere ºi au ales sã vinã în Valea Jiului.
Acestora li se adaugã ºi localnicii, proprietarii de pãduri, care fac parte din
composesorate ºi ºi-au primit cota anualã. Alte câteva sute de brazi fãrã rãdãcinã vor fi vânduþi începând de miercuri în Piaþa Centralã Petroºani, însã pomii vor fi fãrã rãdãcinã, din import sau achiziþionaþi de la Ocolul Silvic. „Doi comercianþi cu brazi în ghivece ajung marþi la Petroºani. Unul vine din zona Oradea, are propria pepinierã ºi celãlalt din zona Craiova.
ªi acesta vinde pomii în ghiveci, are pepinierã ºi aduce 100 de bucãþi. Dacã cererea este mai mare ºi va reuºi sã vândã, va mai aduce. Lor ºi se adaugã ºi cei care vând brazi tãiaþi, aceºtia urmând sã-i comercializeze în piaþã”, a declarat Sorin Creþu, ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani. Tot de
astãzi va fi inaugurat ºi Târgul de Crãciun din centrul civic. „Vor fi desfãcute produse specifice sãrbãtorilor de iarnã. De la jucãrii pentru cadoul de Crãciun, îmbrãcãminte, manufacturã ºi pânã la produse alimentare tradiþionale, toate vor putea fi gãsite în târg”, mai spune surse citatã.
Maximilian GÂNJU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROºANI
perioadã cã terenul sã ajungã la o anumitã stare la care sã nu mai necesite intervenþia ulterioarã. De aceea, s-a pus ºi acel pietriº ºi urmeazã ca drumul sã fie adus la starea iniþialã”, a mai adãugat managerul Monica Tarcea. Lucrãrile de reabilitare a magistralei din acea zonã au fost efectuate din banii rezultaþi în urma economiilor pe care Apa Serv le-a fãcut pentru prima parte a proiectului. Doar cã pânã acum starea drumului nu a fost adusã la forma iniþialã, lucru care va fi remediat în urmãtoarele zile. Diana MITRACHE
ndividul din Lupeni care a vrut sã-ºi omoare tatãl, Cãtãlin Codreº, a fost condamnat la cinci ani ºi patru luni de închisoare.
care a fugit de acasã. A fost prins în scurt timp de poliþiºti ºi arestat preventiv, acesta recunoscându-ºi faptele în faþa oamenilor legii. M. GÂNJU
Magistraþii de la Curtea de Apel Alba au menþinut sentinþa. Recidivistul a luat un cuþit de bucãtãrie ºi l-a înjunghiat pe tatãl sãu de trei ori în abdomen, dupã
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi, 15.12.2015 în oraºul: z LUPENI- între orele 10:00 - 15.00. Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: Remediere pierdere zona gara Bãrbãteni ºi la distribuitorul din bl.17, str. Bãrbãteni. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Decembrie 2015
Fãrã reprezentativitate la nivelul CEH
Sindicatul Muntele face un pas înapoi pânã la elucidarea situaþiei S
indicatul Muntele nu îºi mai asumã reprezentativitatea la nivel de CEH. Pentru prima datã în istorie, sindicatul reprezentativ de la nivelul unitãþii nu îºi mai asumã reprezentativitatea, iar acest lucru nu face decât sã îngreuneze negocierea unor drepturi ale salariaþilor. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele susþine cã de doi ani se încearcã racolarea membrilor de sindicat, iar în acest moment nu existã o evidenþã clarã a numãrului acestora, drept pentru care a recurs la aceastã decizie. “Situaþia numãrului membrilor de sindicat este incertã, motiv pentru care, începând cu data de astãzi Sindicatul Muntele nu îºi mai asumã reprezentativitatea în baza articolului Legii Dialogului Social care spune cã numãrul membrilor unui sindicat pentru ca sindicatul sã fie reprezentativ trebuie sã fie 50%+1. Pânã când Sindicatul Muntele nu va intra într-o evidenþã exactã, evidenþã care este denaturatã de cãtre implicaþia administrativã în activitatea sindicalã, sindicatul Muntele nu îºi mai asumã îndeplinirea acestei condiþii de reprezentativitate drept pentru care administraþia va trebui sã decidã conform legii ºi sã facã în aºa fel încât sã respecte în aceste condiþii Legea Dialogului Social. Membrii noºtri de sindicat nu au nicio problemã în acest sens. Suntem o organizaþie sindicalã care avem incertitudinea numãrului membrilor de sindicat din cauza implicãrii politicului ºi administraþiei în activitatea sindicalã, dar este o organizaþie afiliatã la o organizaþie reprezentativã la nivel de sector de activitate, iar noi ca sindicat suntem reprezentaþi prin douã funcþii extrem de importante. Oamenii, membrii de sindicat, vor avea o bunã reprezentare fãrã sã le fie afectate drep-
turile, dar pentru ceilalþi salariaþi va trebui sã se punã un semn mare de întrebare cine îi va reprezenta”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nica acuzã doi lideri de sindicat pentru faptul cã au racolat membrii Sindicatului Muntele prin acþiuni ilegale. Oamenii au plecat din Muntele
pentru 10 beri sau sub presiunea administraþiei. “Liderii de sindicat Jurca ºi Silveºan Ilie de la Lupeni au pãrãsit Sindicatul Muntele. Primul, pe tabelul de bere din anul 2013 a transferat cu cârdãºia lui Drãgoi ºi a directorului Bârchi de la Mina Livezeni toþi cei 320 de membri ai Sindicatului Muntele i-au transferat în Sindicatul Noroc Bun, pentru acest lucru existã o acþiune în instanþã pe care noi am fãcut-o ºi care se cerceteazã, iar Silveºan Ilie a gãsit un motiv prin care a acordat 10 beri membrilor sãi de sindicat, un motiv legat de aniversarea înfiinþarea unui sindicat, iar când membrii sindicatului Muntele au ridicat berea, aceºtia au semnat ºi pentru plecarea lor în Sindicatul Noroc Bun. Aceasta a fost o politicã de a se lucra mârºav la numãrul membrilor de sindicat ai Muntelui pentru a reuºi sã dãrâme
reprezentativitatea unei organizaþii sindicale”, a mai subliniat Nica. Sindicatul Muntele a rãmas fãrã o bunã parte din membrii de la Paroºeni încã din vara acestui an, când de aici 70 de angajaþi s-au transferat în alte sindicate, nereprezentative la nivel de unitate. “La Termocentrala de la Paroºeni, peste 70 de salariaþi au gãsit în Sindicatul Muntele o organizaþie sindicalã în care au crezut. Acest lucru nu a fost pe placul conducerii administrative de la aceastã sucursalã ºi pe placul sindicatului de acolo astfel cã printr-o
alianþã administraþiesindicat, prin diverse metode specifice termocentralei de la Paroºeni unde ºtim cã lucreazã mamã, tatã, fiu, frate, sorã, acolo atelierele sunt construite pe familii, s-a reuºit sã fie convinºi rând pe rând cei 70 de oameni de faptul cã aparteneþa lor sindicalã la Muntele este una greºitã ºi cã doar sindicatul de acolo le poate reprezenta interesele, astfel cã rând pe rând am rãmas cu 3 membri de sindicat la Paroºeni”, a mai spus liderul Sindicatului Muntele. Nici la Termocentrala
de la Mintia situaþia nu este mai favorabilã. ªi aici, membrii Sindicatului Muntele au simþit presiunea administraþiei, dar ºi a sindicatului de acolo. “Rãzboiul împotriva Sindicatului Muntele nu s-a oprit aici. La termocentrala de la Mintia sub conducerea directorului politic Andronache Daniel am cunoscut cel mai mare nivel de represiune. Acesta a desfiinþat posturile pe care le ocupau liderii de sindicat de la Muntele, dar a pãstrat posturile liderilor de sindicat din Energie ºi a încercat printr-o prezenþã agresivã a corpului de control al acestuia sã dovedeascã cã liderii de sindicat nu îºi fac serviciul. A încercat ºi o unire a organizaþiilor sindicale ºi mai nou actualul director de sucursalã de la Mintia
începe prin adrese scrise sã ne întrebe pe noi dacã unii sunt membrii noºtri de sindicat, deºi administraþiei i se comunicã adeziunea sau retragerea dintr-o organizaþie sindicalã pentru a putea sã efectueze reþinerea cotizaþiei de sindicat într-un mod legal. De ani de zile, la Mintia cotizaþia de sindicat se reþine ilegal”, a conchis Nica. Sindicatul Muntele a devenit reprezentativ la nivel de unitate în anul 2013 printr-o hotãrâre a instanþei de judecatã. Acum, la doi ani, organizaþia nu mai are certitudinea cã reprezintã 51% dintre salariaþi motiv pentru care a decis sã nu îi mai reprezinte pânã ce nu primeºte o statisticã clarã cu numãrul membrilor. Monika BACIU
EMIL FLORUÞ: “Trebuie
sã gãseºti ºi conjuncturile, de multe ori trebuie sã le ºi creezi”
C
omplexul Energetic Hunedoara a vândut, sãptãmâna trecutã, energie electricã în valoare de peste 800 de mii de lei. Dacã vrei, poþi. Dupã aceastã sintagmã se ghideazã Emil Floruþ, directorul general al CEH, care spune cã a gãsit sau a creat conjucturi favorabile pentru vânzarea producþiei de energie.
“Noi producem energia electricã cu 218 lei, de la 374. Am reuºit printr-o foarte bunã ºi elaboratã politicã energeticã. Joi am încasat 840.000 de lei pentru o vânzare pe PZU, vânzând aceeaºi cantitate de energie pentru care cu trei luni înainte se încasau 300.000. Am reuºit prin mãsuri manageriale. Toate acþiunile mele cã am oprit, cã am pornit, cã am asigurat confortul termic. Am
asigurat energia termicã ºi o voi asigura tot timpul ºi pe Valea Jiului. Probleme sunt. Am vândut cu 221 de lei MWh, nu ca ºi Niculescu cu 36 de lei. Când nu e bunã piaþa opresc. Eu vin din economia de piaþã, din economia realã ºi din sistemul capitalist. Trebuie sã gãseºti ºi conjuncturile, de multe ori trebuie sã le ºi creezi. Dacã vinzi un produs pe piaþã trebuie
sã ºi ai ºi un studiu de marketing”, a declarat Emil Floruþ, directorul general al CEH. Floruþ susþine cã nu concepe vânzarea energieie la un preþ de 36 de lei în condiþiile aceasta este produsã cu peste 200 de lei. În vara acestui an, CEH a vândut energia electricã cu 36 de lei, în condiþiile în care o producea cu peste 300 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
ANDEEA TINERI PENTRU SIMONA SZIMA PETROªANI
A
ndreea Simona Szima este un alt elev, consilier local la Petroºani, în cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor. Tânãra spune cã îi plac lucrurile care o motiveazã. “Cele mai multe lucruri despre care pot exclama din toatã inima cã ÎMI PLAC ºi care mã motiveazã, care îmi aduc un zâmbet uriaº ºi doze uriaºe de endorfine, le-am descoperit încercând, ieºind din zona de confort ºi pãºind pe teritorii noi ºi neexplorate de cãtre mine. Începutul unei vieþi pline de bucuruie pentru fiecare dintre noi”, se descrie tânãra. Eleva Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani a ales sã candideze pentru un post de consilier pentru a schimba ceva în rândul tinerilor. Vrea mai multã comunicare ºi colaborare pentru a realiza proiecte destinate comunitãþii din care face parte. “Am ales sã candidez la Consiliul Consultativ al Tinerilor deoarece vreau
sã îmbunãtãþesc comunitatea sã le ofer tinerilor oportunitatea de comunicare ºi colaborare ºi pentru a dezvolta împreunã diferite proiecte în comunitate. Eu cred cã pot contribui la dezvoltarea comunitãþii realizând diferite proiecte cu un scop anume în care sã implic diferite persoane din comunitate”, ne spune Andeea. Andreea Simona Szima vrea un loc unde sã se colecteze haine destinate nevoiaºilor, dar ºi reducerea tarifului transportului în comun. “Propunerile mele de proiecte sunt urmãtoarele, un loc amenajat pentru colectarea de
haine ºi jucãrii pentru copiii nevoiaºi. Diferite proiecte cu teme reprezentative ºi voluntariat în folosul comunitãþii cu scopul obþinerii de beneficii. Parteneriate cu spitalele pentru dezvoltarea profilelor reale. Reducerea tarifului transportului în comun cu 50% conform Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare
a Unitãþilor de Învãþãmânt Preuniversitar ºi altele”, mai spune eleva. Municipiul Petroºani aratã bine, dar îi lipseºte ceva. Aceasta este viziunea Andreei despre localitate. Cum vrea sã schimbe percepþia ne spune chiar ea. “În prezent municipiul Petroºani este destul de bine amenajat ºi organizat, dar cum oricãrui oraº îi mai lipseºte ceva, pe viitor, noi, tinerii, putem realiza diferite schimbãri care la un moment dat se vor observa ºi vom fi apreciaþi pentru realizãrile fãcute”, mai spune consilierul. Dacã poate face comunitatea ceva pentru a schimba percepþia asupra zonei, Andreea considerã cã trebuie “sã îi determinãm discret ºi cu paºi mãrunþi sã facã ceea ce trebuie fãcut”. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Decembrie 2015
Pârtia de schi “Baloo” Cu inimi mari ºi suflete dedicatã începãtorilor, ri de câte ori am semnalat vreun caz, ori am gãsit un amãrât, un grup de oameni cu suflete mari inauguratã în staþiunea ºiOinimicâtebune au rãspuns mereu prezent. Fie cã au gãsit sprijin la organizaþia de partid, fie cã au cerut de la Straja Grupul de prieteni, au fost prezenþi ºi au adus zâmbete.
O
nouã pârtie de schi, pe care se vor pregãti doar cei care doresc sã pãtrundã tainele acestui sport de iarnã, a fost deschisã în staþiunea Straja.
Este vorba despre pârtia ''Baloo'' de dificultate minimã, iar pe cei 100 de metri pregãtiþi pentru învãþarea schiului se aflã douã porþiuni plane ºi o pantã uºoarã. “Am promis! Ne þinem de cuvânt! Deschiderea activitãþii scolii de schi ºi snowboard în fun-park-ul de initiere cu ajutorul benzii transportoare ºi a figurinelor jucãuºe. Primele lecþii de initiere în care profesionalismul monitorilor se întâlneºte cu joaca ºi distracþia pe schiuri ºi snowboard. 'Baloo' este locul ideal pentru cei care doresc sã înveþe sã schieze sau sã se dea cu placa. Pârtia are un baby schi care a fost deschis duminicã, iar cei 25 de monitori de schi ºi snowboard vor sta la dispoziþia turiºtilor pe întreg sezonul de iarnã'', spun cei din cadrul ºcolii de schi din Straja. La dispoziþia celor interesaþi fiind ºi o ºcoalã de schi cu 25 de monitori autorizaþi. Stratul de zãpadã în staþiunea Straja mãsura , duminicã, aproximativ 25 de centimetri pe pârtiile bãtute cu ratracul. Se poate schia pe toate pârtiile, iar instalaþiile de transport pe cablu sunt funcþionale. Salvamontiºtii se aºteaptã ca în staþiune sã ajungã în perioada imediat urmãtoare câteva mii de turiºti, datoritã condiþiilor oferite de staþiune, calitatea pârtiilor, dar ºi a serviciilor de aici a cãror preþ este extreme de avantajos. Turiºtii sunt rugaþi sã parcheze în spaþiul amenajat la intrarea în staþiune, pentru a nu bloca accesul maºinilor de intervenþie în zona de cabane ºi pensiuni.
bune, în ajutorul necãjiþilor
I-am gãsit ºi la finele sãptãmânii trecute în postura de zugravi, Moº Crãciun ºi oameni de la curãþenie. Mariana Popa, Costel Postolache, Lavinia Grigoriu, Viorel Pascu ºi alþi câþiva oameni cu suflete mari, care s-au lãsat pe ei deoparte, au fãcut minuni ºi nu exagerez deloc când spun asta. Au primit semnale cã un bãtrân de 70 de ani duce o viaþã de mizerie ºi în mizerie. Au ajuns în Colonia Petroºani, pe strada Jiului la nr 14 ºi nu au mai plecat de acolo, pânã ce nu au scos toate mizeriile din casa bãtrânului, i-au dus mobilier nou ºi covoare ºi l-au lãsat în lacrimi de fericire. Asta, dupã ore în ºir în care au scos din casã toate mizeriile ºi i-au lãsat omului casa pregãtitã de Crãciun. I-au dus ºi alimente ºi l-au pregãtit de
sãrbãtori, aºa cum nimeni, niciodatã nu au fãcut-o. „Organizaþia de tineret ºi pensionari a PSD Petroºani întâmpinã Craciunul împliniþi ºi cu bucurie în suflet. În zorii zilei de sâmbãtã, 12.12.2015, cele douã organizaþii au adus o brumã de fericire unui bãtrânel care locuieºte în Colonia Petroºaniului. Cu braþele pline de cadouri ºi forþã de muncã, am fost trimiºi de Moº Crãciun, sã înseninãm viaþa acestui om. Lacrimile, mulþumirile, optimismul din ochii lui ne-au demonstrat cã misiunea noastrã a fost îndeplinitã”, a spus Lavinia Grigoiu, la finalul unei zile în care au muncit ore în ºir, cu
toþii. Dar credeþi cã s-au oprit aici? Nici vorbã! ªtiau ei cã la Vulcan o altã familie are nevoie de ajutor. Au fost sesizaþi cã acolo, niºte copii trãiesc ca într-o cocinã ºi aºa a fost. Când au ajuns acolo, într-o camerã fãrã geamuri, cu o pânzã ce încerca sã þinã frigul afarã, trãiau niºte copii sãrmani. Imediat le-au acoperit cu cartoane geamul ºi le-au dat câte ceva. „în Municipiul Vulcan, str. ªt. O. Iosif, într-un cartier unde tristeþea troneazã, am ajuns la etajul 10, unde eram aºteptaþi de 2 copii cu grave probleme de sãnãtate, care trãiesc în condiþii de nedescris. Moº Crãciun a avut pus deoparte cãruciorul cu rotile ºi cadourile mult aºteptate, iar la final spunem din nou, misiune îndeplinitã. Noi, OPSD ºi TSD Petroºani am dat dovadã de solidaritate ºi responsabilitate faþã de semenii noºtri. Asta a fost povestea noastrã din acea minunatã zi din decembrie
Expertizã pentru terenul din staþiunea Parâng
E
xpertizã tehnicã pentru cele 46 de hectare de teren din Parâng. Dosarul privind litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva a fost repus pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, iar pânã la urmãtorul termen din luna ianuarie a anului viitor, expertul trebuie sã estimeze un termen în care se poate realiza expertiza topograficã din munte. “Amânat cauza la data de 20.01.2016 pentru a da posibilitate reclamantului sã depunã la dosar note scrise prin care sã rãspundã punctual la obiecþiunile aduse de cãtre pârât. Se va reveni cu o nouã adresã cãtre expertul numit în cauzã, pentru ca acesta sã comunice în scris perioada estimativã privind realizarea lucrãrii de expertizã topograficã
încuviinþatã în cauzã, raportat la condiþiile concrete actuale,ºi de asemenea sã comunice ºi onorariul estimativ”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Administraþia localã de la Petroºani nu poate continua lucrãrile de dezvoltare din staþiunea montanã ºi din cauza litigiului pe care îl are cu Romsilva pentru cele 46 de hectare de teren ce ar
trebui scoase din fondul forestier. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã posibilitate, cea de a oferi la schimb un alt teren. Potrivit sentinþei pronunþate încã
2015”, a mai spus Lavinia Grigoriu, în numele celor care au participat la acestã activitate. Mai mult, pentru cã au gãsit acei copii în condiþii de neimaginat, cei care i-au vizitat sunt deciºi sã ia legãtura cu Protecþia Copilului ºi sã vadã cum a fost posibil ca nimeni pânã acum sã nu se intereseze de soarta lor.
Aceºti oamnei ºi-au lãsat deoparte problemele lor, au uitat cã trebuie sã îºi batã covoarele de acasã, ori sã spele geamurile, dar au fãcut câþiva oameni fericiþi. Nu le este uºor, dar, ori de câte ori am gãsit oameni în situaþii limitã ºi le-am prezentat cazul acestor oameni, ei au fãcut minuni. Tot o minune au fãcut ºi acum. Diana MITRACHE
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi în perioada 2012 2014, ca cel târziu pânã în data de 29.01.2016, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) urmãtoarele documente:
din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ - Buletin sau carte de identitate în original (soþ ºi soþie ) formulate de reclamantul - Cupon pensie luna anterioarã Municipiul Petroºani, prin - Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de primarul Tiberiu Iacob – vânzare cumpãrare, contract de închiriere sau comodat) Ridzi, în contradictoriu cu - Facturi aferente anului 2015 pârâta Regia Naþionalã a Conducerea Societãþii Naþionale Pãdurilor – ROMSILVA SA. de Închideri Mine Valea Jiului SA” Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Decembrie 2015
Sosesc trenurile zãpezii in aceastã sãptãmânã au pornit trenurile zãpezii. Acestea D trec ºi prin Valea Jiului ºi aduc turiºtii la Petroºani, pentru staþiunile Parâng ºi Strajã. În plus, preþurile biletelor au fost reduse pentru mai multe rute feroviare pentru cãlãtori. Trenurile zãpezii vor circula spre ºi dinspre cele mai cãutate staþiuni montane
pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Piatra Neamþ
ANUNÞ În temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 18 decembrie 2015, orele 11,00 în Sala mare de ºedinþe de la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, Bld. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara aplicabile în anul fiscal 2016; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2015; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 ale spitalelor de interes judeþean; 5. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul IV al anului 2015; 6. Proiect de hotãrâre privind
ºi Petroºani (Staþiunile Straja ºi Parâng). În plus, prin oferta tarifarã Trenurile
analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pentru trimestrul IV al anului 2015; 7. Proiect de hotãrâre privind modificarea ºi completarea inventarului bunurilor care aparþin domeniului public al Judeþului Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Programului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.01.2014 – 30.06.2019; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea prelungirii duratei Contractului de finanþare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara“; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea conþinutuluicadru al Caietului de sarcini al Serviciului de operare ºi administrare a Centrului integrat de management al deºeurilor (CMID) Bârcea Mare; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea devizului general actualizat aferent Contractului de finanþare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara“, cod SMIS – CSNR 49063; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului
Zãpezii, în perioada 1 ianuarie – 29 februarie 2016, se vor acorda reduceri la bilete
de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pentru perioada de iarnã 01.01.2016-15.03.2016; 16. Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Municipiul Petroºani, prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani, în vederea realizãrii în comun a obiectivului de investiþii ”Modernizare DJ 709F: DN 7ACabana Rusu-Masivul Parâng, km 6+600-10+325”; 17. Proiect de hotãrâre privind darea în administrarea Consiliului Local al Oraºului Aninoasa a tronsonului din drumul judeþean DJ 666B: DN 66A (Iscroni)-Aninoasa, cuprins între km 0+000-2+875; 18. Proiect de hotãrâre privind certificarea suprafeþelor rezultate din mãsurãtori topografice, aferente obiectivelor de investiþii ”Modernizare DJ 687: Sântuhalm-Hunedoara-Cãlan, tronson km 13+150-22+841” ºi Culoarul Trafic Mures Nord : DN 7 (Gelmar)-Geoagiu Bãi-BobâlnaRapoltu Mare-Uroi-ChimindiaHãrãu-Barsau-Soimus-BrãniºcaSarbi-DN 7 (Ilia); 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea închiderii temporare a circulaþiei rutiere pe unele sectoare de drumuri judeþene pe perioada iernii 2015 – 2016; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea revizuirii documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Palat Administrativ al Judeþului Hunedoara (amenajare sediu Bibliotecã Judeþeanã ”Ovid Densuºianu”- Deva în corpul B) al Consiliului Judeþean Hunedoara; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul ”Reabilitare ºi modernizare Casa de Cultura Orãºtie”; 22. Diverse.
cuprinse între 25% ºi 56%. În anul 2016, CFR Cãlãtori va menþine în circulaþie trenurile pe rutele de pe care au ieºit operatorii feroviari privaþi: Timiºoara Nord – Jimbolia, Hunedoara – Simeria, Radna - Remetea Micã – Timiºoara Nord, Goleºti – Câmpulung – Parcul Kreþulescu, Alexandria – Zimnicea, Caracal – Corabia, Târgoviºte – Pietroºiþa, Târgu Neamþ – Paºcani, Sighiºoara – Odorhei, Curtea de Argeº – Piteºti, Turnu Mãgurele – Roºiori Nord ºi Cugir – ªibot – Teiuº. CFR Cãlãtori acordã importante reduceri în funcþie de
perioada de anticipaþie cu care este achiziþionat biletul. Reducerile pornesc de la 10%, dacã ne cumpãrãm bilet cu 6 zile înainte ºi ajung pânã la 25% pentru anticipaþia de peste 21 de zile. Reducerea pentru cumpãrarea cu anticipaþie se cumuleazã cu reducerea de 5% acordatã pentru toate biletele cumpãrate online. Pe raza Sucursalei Regionale Transport Feroviar de Cãlãtori Timiºoara vor circula zilnic un numãr de 44 trenuri InterRegio (plus 6 trenuri care vor circula în sezonul estival) ºi 176 trenuri Regio. Diana MITRACHE
ANGAJÃRI z Societate comercialã angajeazã zidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi. Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon 0728087336
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Decembrie 2015
Firmele de casã ale CNADNR deszãpezesc drumurile din Hunedoara
F
irme din þarã deszãpezesc 11 drumuri din judeþ. CNADNR a publicat lista cu societãþile care vor opera la deszãpezirea în sezonul rece. Drumurile naþionale din judeþul Hunedoara vor fi curãþate de trei societãþi contra unei sume de peste 10 milioane de lei. N 7A, deszãpezit de D o firmã din Giurgiu Drumul naþional 7A care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea va fi deszãpezit de o firmã din judeþul Giurgiu. SC Gecor SRL ºi-a adjudecat contractul la o valoare de 1,801,833.06 lei. Potrivit presei locale din Giurgiu, firma deþinutã de George Cusa nu este strãinã de contractele cu CNADNR. SC Gecor SRL, cu sediul în comuna Cãlugãreni, este în acest moment unul dintre cei mai importanþi jucãtori la nivel naþional, depãºind faza contractelor încheiate cu statul doar în judeþul Giurgiu. Obiectul de activitate al societãþii se diversi-
ficã, Gecor participând ºi la licitaþii de apã ºi canalizare în mai multe localitãþi din þarã. Potrivit presei locale din Giurgiu, George Cusa s-a extins cu afacerile în toate zonele þãrii. Are lucrãri la Focºani ºi Bacãu, în Argeº, Covasna, Dolj, iar în Giurgiu are aproape exclusivitate. Majoritatea contractelor finanþate de cãtre Ministerul Dezvoltãrii sunt câºtigate de firmã
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
din Cãlugãreni. Aºa s-a întâmplat ºi cu lucrãrile din anul 2014, finanþate prin ordonanþa 28. A asfaltat strãzi comunale în mai multe localitãþi, a pietruit uliþe, a livrat bitum. SC Gecor SRL, firma apropiatã de fostul senator PSD Cãtãlin Voicu, judecat ºi condamnat în prima instanþã pentru fapte de corupþie, are încheiate cu CNADNR,
în diverse asocieri, mai multe contracte de dezapezire pentru iarnã 2012-2013 în valoare de aproape 38 de milioane de lei.
O
pt drumuri, deszãpezite de firme din Suceava ºi Zalãu
Alte opt drumuri naþionale din judeþ vor fi curãþate de utilajele unor societãþi din judeþele Suceava,
respectiv Zalãu. Asocierea de firme EUROSPEED &. GIGA RENA ºi-a adjudecat un contract de 5,331,494.00 de lei pentru deszãpezirea drumurilor naþionale 66, 66A, 68, 68A, 7, 74 ºi 76. SC Eurospeed SRL este din Suceava, firmã controlatã de omul de afaceri Dan Pavãl. Presa din Suceava scrie cã aceastã societate este abonatã la contractele cu statul, adicã la contractele de la CNADNR. La momentul decembrie 2014, societatea s-a obligat sã realizeze mentenanþã pentru utilaje ale Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Iaºi (DRDP) în valoare totalã de 1,38 de milioane de lei, SC Eurospeed SRL Suceava are acum contract pentru o sumã de 2,997 milioane de lei, fãrã TVA. Tot anul trecut în decembrie, firma Eurospeed a fãcut obiectul unui control al procurorilor DNA într-un caz de evaziune în ceea ce priveºte contractele cu CNADNR. Presa din Suceava,
omul de afaceri Dan Pavãl, nimeni altul decât vãrul primarului comunei Dumbrãveni, Ioan Pavãl, este cunoscut ca un apropiat ºi un susþinãtor al social-democraþilor. În cursul anului 2009 el a donat pentru campania prezidenþialã a lui Sorin Oprescu 350.000 de lei, sumã la care se mai adaugã încã 80.000 de lei viraþi tot pentru Sorin Oprescu în campania pentru alegerile de la Primãria Bucureºtiului. Ulterior, conform revistei Kamikaze, a câºtigat comenzi la Primãria Bucureºti de 1,8 milioane de lei, într-un singur an, câºtigând selecþii de oferte în care a fost singurul ofertant. Ziariºtii de la „7est” susþin, de asemenea, cã patronul Eurospeed a mai fãcut donaþii consistente candidaþilor PSD din Suceava. De altfel, firma Eurospeed are afaceri importante ºi cu Primãria Suceava, dar ºi cu Regia Autonomã Aeroportul „ªtefan cel Mare” Suceava. Monika BACIU
Ani grei de puºcãrie pentru gruparea din Saºa
M
agistraþii au bãgat dupã gratii membrii temutei grupãri de hoþi din cartierul petroºãnean Saºa, destructuratã la mijlocul acestui an de poliþiºtii din Gorj ºi cei din Aninoasa-Hunedoara. „Magneþii” au dat mai multe lovituri la societãþi comerciale din Valea Jiului, dar ºi pe infrastructura de cale feratã. Cei 13 membri ai grupãrii au fost condamnaþi la mai multe pedepse cuprinse între un an ºi jumãtate ºi trei ani ºi jumãtate. Cei mai mulþi dintre „magneþi” vor sta dupã gratii chiar ºi zece ani, dupã ce judecãtorii au aplicat sporul de pedeapsã. Astfel, capii grupãrii, Florin State ºi State Laurenþiu, au primit cele mai grele pedepse, respectiv 10 ani închisoare ºi 9 ani ºi jumãtate. Magistraþii din Tg. Jiu au mai decis ca
inculpaþii Anghel Petru, Anghel Claudiu Petru, State Florin, State Laurenþiu Daniel, Curelar Nicolaie, Fazekaº Cristian, Fazekaº Gheorghe Gabi, Bitang Ludovic Vasile, Lingurar Petricã Marius, Bivolan Marius Gabriel, Grancea Emil ºi Cãldãrar Lazãr sã achite cheltuieli judiciare de mii de lei. Gruparea a fost destructuratã în urma unei acþiuni comune a poliþiºtilor din Gorj ºi a celor din Hunedoara, în vara acestui an, dupã o razie de proporþii efectuatã
în mai multe locaþii din sudul judeþului. În urma raziei au fost identificate autoturismele folosite la furturi, dar ºi bunuri provenite din „lovituri”. „Din cercetãrile efectuate de poliþiºti a reieºit faptul cã în perioada martie iunie 2015, cei în cauzã, în mod repetat, ar fi sustras elemente de infrastructurã feroviarã ºi bunuri din societãþi comerciale de pe raza celor douã judeþe, pe care le-au valorificat la diferite persoane fizice de pe raza judeþului Hunedoara. Cu aceastã
ocazie au fost identificate si ridicate mai multe bunuri ºi obiecte provenite din furturi sau care au ajutat la comiterea acestora, precum ºi douã autovehicule care au fost folosite la comiterea infracþiunilor”, arãtau anchetatorii. Prejudiciul în acest caz a fost estimat la circa 200.000 de lei. „Magneþii” au fãcut apel ºi ieri, Curtea de Apel Craiova ar fi trebuit sã se pronunþe în cauzã, însã magistraþii au amânat soluþia. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Decembrie 2015
Henþ cu mâna
PASIUNEA CARE-I MÂNÃ-N LUPTÃ... A fost o toamnã cu mult fotbal la Liga a IV-a Hunedoara, atât în campionat, cât ºi în Cupa României. Nu vreau, acum la bilanþ
de final de an, sã mai spun despre actele de indisciplinã, care au fost destule. Dar s-o spunem ºi pe-aia dreaptã, nici domnii
arbitri nu ºi-au fãcut treaba la cel mai înalt nivel... Jucãtorii care evolueazã la acest nivel trebuie priviþi cu toleranþã. Sã nu uitãm cã ei nu se mai aflã la nivelul ãlora „scoþi din producþie”, adicã angajaþi pe te miri unde, în anii de pânã acum vreo zece ani,
având traiul asigurat. Nu, acum bãieþii ãºtia, majoritatea, muncesc, unii ies chiar din minã ºi se duc sã joace fotbal. Aplaudaþi, înjuraþi, contestaþi, ei vin la stadion, pentru pasiunea care-i mânã-n luptã. Uneori o luptã dusã peste cotele de înþelegere
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã.
Un „ªoim” la douã capete!
D
in start, observãm o anomalie la clasamentul turului Ligii a IV-a Hunedoara: ªoimul
Bãiþa ocupã locul 1 la seniori, fãrã nicio înfrângere, dar ocupã ultimul loc la juniori, fãrã nicio victorie! Haios, nu?
PISOIU (ªoimul Bãiþa)
Jiul Petroºani aproape cã ocupã algoritmul, dar invers: locul 2 la juniori ºi penultimul la seniori!? ªoimul Bãiþa s-a impus ca o echipã puternicã încã din sezonul trecut, când a stat mereu în „coasta” Devei ºi a Lupeniului. Iatã cã în acest campionat, ªoimul ºi-a luat zborul cu avânt, practic nestându-i nimeni în cale. Cu un atac debordant, în care Pisoiu ºi Adi Pepenar au marcat împreunã 26 de goluri (din cele 46 ale echipei), cu o serie de jucãtori experimentaþi, este clar cã echipa de la Bãiþa ºi-a concentrat toate resursele spre ADI PEPENAR (albastru) în luptã cu apãrãtorii Lupeniului
pentru acest nivel, dar o luptã care îi þine vii, verzi, în viaþã. Chiar nu mai conteazã vârsta celor care vin la teren, ci pasiunea. Pentru cã orice s-ar spune, nu te ia nimeni de la acest nivel sã te ducã în Liga I sau mãcar a II-a. Cine joacã aici, îºi asumã. Totul pentru pasiune. promovare. Terenul de la Crãciuneºti a fost unul în care cei de la ªoimul Bãiþa s-au simþit confortabil, distanþa de cinci puncte cu care au terminat turul faþã de ocupanta locului 2, Hercules Lupeni, asigurându-le un loc confortabil pânã la primãvarã. O revenire poate fi socotitã poziþia echipei Aurul Brad (fostã componentã în Divizia „A” în anii `50!), precum ºi ascensiunea echipelor Gloria Geoagiu ºi Metalul Criºcior, plasate în prima jumãtate a clasamentului. La polul opus,
CAIA (Retezatul Haþeg) pe poziþia a treia a acestui clasament. În ceea ce priveºte echipele de juniori (U. 18), douã echipe cu OV. POPESC (Univ. Petroºani), mereu în cãutarea golului
Retezatul Haþeg ºi Victoria Calan sunt marile deziluzii, excluzând echipele din Valea Jiului, de care ne vom ocupa în detaliu în numerele urmãtoare ale ziarului. În ceea ce îi priveºte pe marcatorii la seniori, experimentul Pisoiu (ªoimul Bãiþa) ºi tânãrul Caia (Retezatul Haþeg) au dominat acest clasament, dar îmbucurãtor este faptul cã în acest top 5 al golgeterilor hunedoreni se regãsesc ºi doi jucãtori din Valea Jiului, M. Filip de la Hercules Lupeni ºi Ov. Popesc de la Universitatea Petroºani, ambii aflaþi
rezultate modeste la seniori, Cetate II Deva ºi Jiul Petroºani, sunt echipele care la acest capitol ºi-au respectat statutul, terminând turul fãrã înfrângere, Jiul fiind echipa cu cea mai bunã apãrare, cu numai 11 goluri primite! De remarcat ºi evoluþia echipelor de juniori de la Inter Petrila ºi CS Vulcan (locurile 4 ºi 5), o mare deziluzie, comparativ cu ediþiile precedente, fiind Hercules Lupeni, clasatã pe penultimul loc!
Paginã realizatã de Genu TUÞU