Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1004
Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Decembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Floruþ vrea ºtergerea datoriilor CEH prin investiþii
Defileul Jiului va fi deszãpezit cu materiale ecologice
A
sfaltul nou turnat pe Drumul Naþional 66 ce face legãtura între judeþele Hunedoara ºi Gorj, va avea regim special de deszãpezire. Astfel, nu se vor folosi materiale antiderepante care sã afecteze asfaltul ci unele ecologice menite sã pãstreze partea carosabilã nou reabilitatã, intactã. ”Se vor folosi produse ecologice pentru deszãpezire, deoarece se impune sã ne aliniem ºi noi la aceste cerinþe. Este asfalt nou între Lainici ºi Bumbeºti Jiu, tocmai de aceea folosim un produs nou care are eficienþã mult mai mare decât sarea ºi nisipul folosit de atâta timp. Vom folosi ºi sarea pe zona de Nord, dar în zona asfaltului nou vom deszapezi cu acest compus nou” a declarat Ioan Tudor, ºef CNADNR Gorj. Utilajele care se vor ocupa de deszãpezire
defileului de la Bumbeºti Jiu pânã la Petroºani aparþin Companiei Naþionale de Drumuri Tg. Jiu, prin societatea care a câºtigat licitaþia. ”Facem apel cãtre toþi ºoferii, aºa cum au acceptat ºi închiderea drumului pe perioada de varã, sã fie foarte prudenþi ºi iarna, în momentul în care întâlnesc pe partea carosabilã, utilajele de deszãpezire. Ele de fel acþioneazã în baterie, câte douã, sã nu intre între utilaje chiar dacã sunt trei. Sã circule cu predenþã ºi sã reducã viteza”, a mai adãugat ªeful CNADNR Gorj, Ioan Tudor. Adina PÃDURARU
F
loruþ crede în ºansele de redresare ale Complexului Energetic Hunedoara. Directorul general al CEH, Emil Floruþ, susþine cã mai existã ºanse pentru cã societatea sã intre pe un fãgaº normal. În trei luni, Floruþ, a redus datoriile CEH cu 25 de procente, dar chiar ºi aºa vin din urmã amenzi care dateazã din anul 2009. >>> PAGINA A 3-A
Fonduri europene pentru magistrala de termoficare
F
ondurile europene, ºansa reabilitãrii magistralei de termoficare. Reþeaua de distribuþie a agentului termic din Valea Jiului este ciuruitã. Nici nu se peticeºte bine o spãrturã cã apare alta ºi tot aºa.conducerea Complexului Energetic
Hunedoara susþine cã vor mai exista avarii atâta timp cât magistrala nu este modernizatã, iar investiþiile se ridicã la ordinul sutelor de milioane de euro. “Am moºtenit o reþea praf. 75% pierderi. Am redus la jumãtate. Mai oprim cã mai cedeazã acolo unde este mai slab materialul. Ne aºteptãm în continuare la avarii pentru cã nu am
putut sã schimbãm dintr-o datã, adicã sute de milioane de euro ca sã compensez ceea ce s-a prãduit în ultimii ani. Nu am de unde. Fonduri europene nu putem accesa doar
noi, ci numai în momentul în care vom constitui o structurã în colaborare cu autoritatea publicã localã ºi în acest sens am zis cã noi vrem sã participãm împreunã
cu autoritãþile publice locale”, a declarat Emil Floruþ, directorul general al CEH. ªi cel care a lucrat la înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, Florin Mârza, este de pãrere cã ar trebui accesate fonduri europene pentru reabilitarea reþelei de termoficare, iar aici sã fie incluse ºi oraºele Petrila ºi Uricani. “Cu bani europeni ar
trebui refãcutã toatã infrastructura de termoficare din Valea Jiului, inclusiv Petrila ºi Uricani, pentru cã încãlzirea pe bazã de cãrbune este cea mai ieftinã”, a declarat Florin Mârza, cel care a lucrat la înfiinþarea CEH. Ultima avarie la reþeaua de termoficare dateazã chiar din weekendul care a trecut. Petroºãnenii au rãmas fãrã cãldurã din cauza unei avarii. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
O altã minã simbol a Vãii este pe cale de dispariþie xploatarea cãrbunelui la E Lonea a demarat în
luna decembrie a anului 1873, adicã exact acum 142 de ani, dar ºansele sã se împlineascã exact un secol ºi jumãtate sunt mici pe zi ce trece. Mina din estul Vãii se confrunta cu o perioadã mai dificilã între anii 1928-1933, când au fost închise minele Lonea I ºi Lonea II, rãmânând în activitate doar Lonea III. Dupã cea de-a doua conflagraþie mondialã, Valea Jiului, implicit ºi
mina de la Lonea se întâlnesc cu „beneficiile” ocupaþiei sovietice, anul 1949 aducând apariþia Societãþii Româno-Sovietice (SOVROM Cãrbune). În perioada socialistã a fost realizatã ºi modernizarea minei de la Lonea, între anii 1961-1965 fiind fãcute numeroase lucrãri de investiþii atât în subteran cât ºi la suprafaþa exploatãrii minere. Anul 1966 a adus dotarea puþului central de extracþie al minei cu o maºinã cu cabluri multiple ºi cu funcþionare automatã. Pentru prevenirea,
asanarea ºi lichidarea focurilor de minã, în anul 1981, au fost construite trei staþii de înnãmolire la Lonea I, Jieþ ºi Valea Arsului. Datoritã creºterii ritmice ºi continue a producþiei de cãrbune,
Victor Grigorescu vrea urgent o strategie energeticã
R
omânia are nevoie de o strategie energeticã. De ani de zile se încearcã realizarea unei strategii energetice a României, dar încã nu s-a reuºit elaborarea acestui document. Bugetul pentru anul viitor al Ministerului Energiei a fost aprobat de comisiile reunite ale Parlamentului, cu 24 de voturi "pentru" ºi unul "împotrivã". Bugetul instituþiei a primit votul parlamentarilor din comisiile pentru politicã economicã ºi cea pentru industrii ºi servicii din Camera Deputaþilor, respectiv comisia economicã, cea pentru dezvoltare regionalã, respectiv transporturi ºi energie din Senat. Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a declarat cã România are nevoie de o strate-
gie energeticã cu o viziune clarã pe termen mediu ºi lung. “Intenþia mea este sã începem lucrul ºi dezbaterile publice pe acest document cât mai repede posibil", a declarat Victor Grigorescu. Noul ministru se declarã un susþinãtor al resurselor indigene care pot conduce la independenþa energeticã. "Avem nevoie de multe pentru cã dezideratul independenþei energetice sã devinã o realitate. Îmi doresc o strategie energeticã care sã arate mai degrabã ca un plan de afaceri pentru cã avem un sector energetic în care capitalul privat este prezent într-o mãsurã importantã, spre diferenþã de alte sectoare. Aceastã strategie ar trebui sã ofere o viziune. Ar trebui sã înþelegem ce ne dorim noi ca opþiuni pe termen
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
S
lung. Vrem independenta energeticã ºi mix energetic echilibrat. Sunt douã deziderate mari, evidente. Trebuie însã sã punem ºi ceva mai concret în spatele acestor deziderate ºi asta este ceva ce trebuie sã rezulte din strategia energeticã. Trebuie ca strategia energeticã sã treacã printr-o dezbatere largã ºi în societatea civilã ºi, dupã pãrerea mea, în mediul politic", a mai spus ministrul Victor Grigorescu.
Cu agenda plinã de probleme, sindicaliºtii au adus la cunoºtinþa noului ministru, situaþia criticã în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara, aflat la un pas de lichidare. ”A fost o întâlnire între ministerul energiei ºi Federaþia Cartel Alfa la care suntem afiliaþi noi ca ºi sindicat. Fiecare dintre pãrþile componente ale confederaþiei, prezente la aceastã întâlnire a expus domnului ministru, problemele cele mai grave cu care se Monika BACIU confruntã, probleme
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Sindicatele ºi ministrul energiei, prima întâlnire faþã în faþã
indicatul Muntele reprezentat de preºedintele Petre Nica, dar ºi colegii lor de la Federaþia Cartel Alfa, au avut, vinerea trecutã, prima întâlnire cu noul ministru al energiei, Victor Grigorescu, faþã în faþã, la Bucureºti.
Director:
z
precum ºi pentru asigurarea unui grad mai mare de confort ºi siguranþã în subteran, tot în deceniul al ºaptelea din secolul trecut, a fost redimensionat sistemul de aeraj al minei ºi au fost construite noi
staþii de aeraj. Demn de menþionat este faptul cã cea mai mare producþie anualã a minei Lonea a fost înregistratã tot în timpul „Epocii de Aur”, anul 1989 aducând o producþie record de 1.304.000 de tone de cãrbune. Dupã Revoluþia din decembrie 1989, activitatea ºi numãrul de personal de la mina Lonea au fost restrânse ºi reduse, în special în ultimii 10 ani. În anul 1994, mina Lonea Pilier, aflatã în etapa executãrii lucrãrilor de deschidere a fost alipitã minei Lonea, dar dupã
punerea în execuþie a planului de restructurare a mineritului din Valea Jiului, lucrãrile au fost sistate iar mina a intrat în programul de închidere ºi conservare, laolaltã cu unele zone de la Lonea I ºi Lonea III. În ceea ce priveºte numãrul de angajaþi ai EM Lonea, acesta a scãzut în ultimii 10 ani, dar cea mai grea loviturã a primit-o mina chiar în anul 1997, anul în care minerii au învãþat ce înseamnã cuvântul "disponibilizare" ºi când aproape 1.000 de ortaci au dispãrut de pe statele de platã. Maximilian GÂNJU
care au fost notate de o întreagã echipã cu care s-a prezentat, cã nu a fost numai domnul ministru, a fost ºi secretarul de stat, cei din Federaþia cu sindicatele, doamna director de energie Popescu ºi multe alte persoane din conducerea ministerului. Toþi ºi-au notat problemele ºi ne-a promis domnul ministru cã în cadrul unei agende, va trata cu maxim interes toate problemele expuse de noi”,a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
Ca ºi concluzie, discuþia a fost una constructivã, însã este greu de crezut cã noul ministru Grigorescu va reuºi sã salveze CEH-ul. Este o chestiune de timp, pânã ce ministrul va reuºi sã cunoascã situaþia colosului industrial. În ceea ce îi primeºte pe liderii de la Sindicatul Muntele, aceºtia urmeazã sã se întâlneascã în aceastã dimineaþã pentru a discuta cele întâmplate la Bucureºti. Adina PÃDURARU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
Floruþ vrea ºtergerea datoriilor CEH prin investiþii F
loruþ crede în ºansele de redresare ale Complexului Energetic Hunedoara. Directorul general al CEH, Emil Floruþ, susþine cã mai existã ºanse pentru ca societatea sã intre pe un fãgaº normal. În trei luni, Floruþ, a redus datoriile CEH cu 25 de procente, dar chiar ºi aºa vin din urmã amenzi care dateazã din anul 2009. “Eu cred cã existã soluþii de redresare pentru CEH ºi fac tot posibilul sã existe tot ministerul, toatã lumea crede acelaºi lucru. Partea proastã este cã pe Valea Jiului toatã lumea priveºte negru ºi pesimist este mitul drobului de sare. Pânã când nu epuizez ultima ºansã sunt optimist ºi încrezãtor. Un lucru e cert. Situaþia este extrem de complicatã ºi aceastã situaþie vine din anii anteriori. Societatea nu a fost foarte bine ajutatã deºi era proprietate de stat ºi în acest moment constat cã cele mai mari probleme le am cu alte societãþi în cadrul cãrora statul este acþionar. Societatea s-a constituit în anul 2012. Acum suntem amendaþi pentru o autorizaþie de mediu din anul 2009 ºi tot felul de anomalii. Noi trebuie sã plãtim la Hidroelectrica o datorie din 20082009, când nu existam. Interpretarea a fost total aberantã. Situaþia economicofinanciarã relevã un lucru cert, FALIMENTUL, ºi am fãcut sã nu se întâmple. S-au nãpustit toate organele statului sã ne controleze, sã ne amendeze”, a declarat Emil Floruþ, directorul general al CEH. La momentul acesta, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu 17 cereri de insolvenþã, iar directorul societãþii este de pãrere cã în luna ianuarie nu se va declanºa aceastã procedurã. A vorbit cu creditorii care vor mai pãsui societatea.
“Sunt foarte mulþi oameni nemulþumiþi cã am reuºit sã ieºim din faliment, cã am reuºit sã plãtim obligaþiile, sã le reeºalonãm, sã asigurãm toate drepturile salariale, obligaþiile la buget, cã am început sã plãtim furnizorii. Nu îi putem plãti pe toþi odatã, dar când noi încasãm 100.000 de euro pe zi nu poþi sã plãteºti 150 de milioane de euro. Aceste datorii fluctueazã de la o zi la alta. Livrãm în fiecare zi ºi consumãm în fiecare zi. Veniturile sunt din câteva direcþii, cheltuielile sunt uriaºe.
turi ºi la cheltuieli, dar dacã ar fi sã fim 100% riguroºi în aceste condiþii am realiza ºi stocuri care ne conduc la venituri de 130%. Noi avem o creºtere realã netã de 30%”, a mai precizat sursa citatã.
În mare parte am încercat sã aduc cheltuielile sub control ºi sã le reduc pe cele care erau evidente. Insolvenþa nu o avem în vedere pentru cã insolvenþa nu întotdeauna înseamnã faliment. Avem un proiect viabil. O propunere de proiect a fost lansatã în luna octombrie la care Uniunea Europeanã a rãspuns pozitiv, altfel eram în faliment de mult. Avem o îmbunãtãþire globalã a societãþii, a rezultatelor economico-financiare fizibile. De la septembrie, octombrie, noiembrie, avem o îndeplinire a indicatorilor economico-financiari de 98% ºi la veni-
Infuzie de capital prin aport de investiþii este soluþia directorului pentru problema financiarã a societãþii. “Planul de restructurare înseamnã sã realizãm un efort investiþional de aceeaºi valoare cu suma pe care noi o solicitãm din partea UE ºi a statului român, sã fie compensatã, pentru cã e vorba de datorii istorice care din varii motive s-au acumulat. Planul de restructurare chiar dacã înseamnã divizarea activitãþii, nu conteazã, se poate împãrþi în 20 de firme, activitatea din minerit ºi în termocentrale este legatã ºi este interdependetã. Este o chestie formalã. UE
P
lanuri pentru Bruxelles
Mâine conducerea CEH împreunã cu reprezentanþi ai Ministerului Energiei se vor afla la Bruxelles unde vor continua discuþiile privind planul de restructurare.
doreºte sã urmãreascã acest ajutor sã fie îndreptat exclusiv în domeniul energetic. Dacã nu mai plãtim 700 de milioane cât ar trebui sã plãtim la buget pentru cã realizãm investiþii de 700 de milioane, investiþiile respective genereazã un profit. Nu avem bani ca sã sprijinim mineritul, dar indirect prin mãsurile pe care le vom lua ni se creeazã disponibilitãþi ca sã susþinem. ªi acum fãrã niciun ajutor de la nimeni am fãcut investiþii. În minerit am pornit de la urmãtorul principiu. Am reuºit sã realizãm acorduri cu furnizorii de echipamente ºi necesare activitãþii în minerit. Cu producãtorii de echipamente am reeºalonat datoriile vechi, am reuºit sã le plãtim datoriile curente ºi am gãsit înþelegere ca sã creem viabilitãþi ºi pentru ei ºi pentru noi. Dacã noi murim, mor ºi ei. Avem furnizori din zonã, dar ºi din þarã. Nu am mers pe improvizaþii, chiar dacã am luat anumite materiale de la minele închise, nu m-am jucat jucat sã introduc în minã elemente secondhand. Pentru acest lucru am cumpãrat noi ºi certificate. Am gãsit înþelegere ºi plãtesc numai o parte pentru cã am beneficiat ºi de credit furnizor”, mai spune directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Datoriile Complexului Energetic Hunedoara s-au diminuat în ultimele trei luni cu aproximativ 25 de procente, cel puþin aºa declarã directorul
general. “În momentul în care am preluat societatea avem debite de peste 1000 de miliarde de lei vechi. În momentul de faþã am reuºit sã achitãm cam 20-25%, deci situaþia este mult mai confortabilã. Am împins obligaþiile de platã într-un alt termen pentru cã am dovedit cu programul pe care îl punem în aplicare. Eu am venit cu un proiect, vreau sã îl duc pânã la capãt, sã îl implementez, l-am îmbunãtãþit pe parcurs. Pe mine mã intereseazã sã ies din acest maraz al amenzilor, din spectrul insolvenþei, restructurãrii. Aceasta este prima problemã. A doua este capitalizarea societãþii prin surse atrase, retehnologizarea societãþii. Am în vedere reconversia profesionalã ºi angajarea în sectorul productiv, introducerea unui management integrat folosind sisteme moderne în desfãºurarea activitãþii”, a mai subliniat Floruþ.
P
rivatizarea, o soluþie
De câþiva ani se vorbeºte de privatizarea Complexului
Energetic Hunedoara, dar toate intenþiile statului român au eºuat lamentabil. Acum, conducerea societãþii spune cã exisãt interes din partea unor firme care vor sã investeascã. “Avem scrisori de intenþie de la firme mari care sunt dispuse sã investeascã, sã dezvolte, sã reabiliteze anumite sectoare din domeniul energetic. Dacã acum se lucreazã cu un randament de 30% ºi aduci tehnologie care îþi aduce randament de 60%, practic cu aceleaºi consumuri ai redus costurile la jumãtate. Acesta este marele motiv pentru care zic cã sunt optimist”, a conchis Floruþ. ªi fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu a subliniat cã privatizarea ar fi fost o soluþie pentru CEH. “Am regretul cã nu s-a insistat, când se putea, în discuþiile cu americanii de la Quintana. Cred ºi acum cã era o ºansã bunã de salvare însã, din pãcate, s-a urmãrit doar repolitizarea societãþii”, scria Rãzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei. Monika BACIU
4 Actualitate
Spectacol caritabil pentru 30 de familii din Vulcan
S
ala de spectacole a Cinematografului Luceafãrul din Vulcan a fost, vineri, la prânz, neîncãpãtoare pentru sute de oameni cu suflet mare, care au venit aici pentru a asista la un spectacol caritabil.
Intitulat ”Un cântec, un zâmbet, un copil fericit!”, evenimentul ajuns la a-VIII-a ediþie, organizat de subfiliala Crucii Roºii Vulcan în colabrare cu Primãria ºi Consiliul Local al Municipiului Vulcan, a stâns la un loc ºi în acest an artiºti locali, oameni
de bine, dar ºi campioni precum Tomi Coconea, toþi dornici de a face un bine de sãrbãtori celor mai puþini norocoºi dintre noi. ”În palmaresul subfilialei Crucii Roºii Vulcan, astfel de momente sunt din ce în ce mai dese, ºi ne bucurãm pentru acest
lucru. Alãturi de primãrie dar ºi de mulþi oameni cu suflet mare din municipiul Vulcan, am organizat aici la cinematograf, un spectacol caritabil, care va aduce o bucurie de sãrbãtori pentru 30 de familii greu încercate din Vulcan. Prin acest spec-
tacol la care au participat artiºti ca, Cãtãlin Stepa, Adi Câmpean, Florin Camen ºi Ansamblul Doruleþ, am încercat sã strângem cât mai mulþi bani, bani care mai apoi se vor transforma în alimente care vor îmbogãþi masa de
sãrbatori a unor familii nevoiaºe”, a spus Daniel Hãlãstãuan, preºedintele Subfilialei Crucea Roºie Vulcan. Primarul Municipiului Vulcan a participat la acest spectacol caritabil devenit deja tradiþie ºi ca de fiecare datã a salutat gestul tinerilor din Vulcan, iar mai apoi pentru a da un exemplu demn de urmat a contribuit ºi el la zâmbetul ºi bucuria celor 30 de familii. ”Crucea Roºie nu doar acum ci ºi pe întreg parcursul anului organizeazã tot felul de acþiuni caritabile ºi acþiuni de voluntariat. Acest lucru ne asigurã pe noi,
administraþia publicã localã, cã tinerii au înþeles ce înseamnã viaþa dar mai ales cât de important este sã ajuþi. Pentru ca aceste fapte bune sã continue ºi în anii urmãtori ºi nu doar în Vulcan, ca reprezentant al administraþiei publice locale îi asigur pe aceºti tineri cã ori de câte ori vor avea nevoie de ajutor, noi le vom fi alãturi”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În urma evenimentului, s-au strâns 3000 de lei din cele 300 de bilete vândute la intrare ºi 1000 de lei, bani donaþi de oamenii prezenþi la spectacol. Adina PÃDURARU
Special Olimpics la ediþia a 5-a C ei mai speciali copii, aceia cu Sindromul Down din toatã Valea Jiului, s-au întrecut vineri, în cadrul concursului devenit deja tradiþie, ajuns la a V-a ediþie, Special Olimpics.
Copii au avut de parcurs mai multe trasee, cu un grad de dificultate variat, în funcþie de dizabilitãþile fiecãruia. De pildã printre probe
s-a numãrat sãritura ca broasca peste un obstacol, traversarea unui tunel în patru labe sau ºutarea unei mingi în poartã. Scopul proiectului „Dezvoltarea de abilitãþi motorii la persoane cu Sindrom Down - etapã esenþialã spre o viaþã independentã” este de a crea ºi aplica un program de Iniþiere Motricã Timpurie în cadrul unui grup de copii cu sindrom Down
ºi de a creºte gradul de interacþiune socialã ºi dobîndire de abilitãþi de viaþã independentã prin intermediul unui sistem de antrenamente ºi competiþii de Gimnasticã Unificatã pentru copii ºi tineri cu ºi fãrã Sindrom Down. În cadrul acestui proiect Fundaþia Special Olympics din România a organizat antrenamente ºi demonstraþii de Iniþiere Motricã Timpurie pentru 150
de copii cu Sindrom Down (vârsta: 2-8 ani), antrenamente ºi competiþii de Gimnasticã Unificatã pentru 175 de beneficiari cu Sindrom Down ºi 175 de beneficiari fãrã dizabilitãþi, training-uri pentru specialiºti care lucreazã cu aceste grupuri ºi pentru a facilita accesul membrilor familiilor la
10 mii de doze de vaccin la 400 de mii de locuitori
I
munizarea împotriva gripei este precum un joc de noroc. Cine are noroc câºtigã, cine nu, mai încearcã. Judeþului Hunedoara i-au fost repartizate anul acesta 10.160 de doze de vaccin antigripal, în timp ce numãrul locuitorilor judeþului este de peste 400 de mii. Asta înseamnã cã aproape 42 de persoane din judeþ se luptã pentru o dozã de vaccin antigripal. Prioritate la imunizare au însã persoanele de peste 65 de ani, bolnavii cronici ºi copiii.
informaþie. Fiecare copil a câºtigat pe lângã o medalie, câte un pacheþel cu dulciuri. Evenimentul sportiv a fost posibil si datoritã
Senatorul Vochiþoiu vrea implicare din partea Ministerului Sãnãtãþii în ceea ce priveºte imunizarea locuitorilor judeþului împotriva gripei. Sezonul rece a adus ºi primele viroze respiratorii, iar anul acesta numãrul celor care au contactat aceste boli de sezon este mai mare cu câteva sute faþã de anul trecut. Astfel, senatorul vrea sã afle dacã existã posibilitatea sã fie suplimentat numãrul dozelor de vaccin antigripal. “Þinând seama de faptul cã judeþul Hunedoara ocupã locul fruntaº în ceea ce priveºte gradul de urbanizare, cât ºi de faptul cã în zone cu probleme economice cum este Valea Jiului s-au semnalat insuficienþe în ceea ce priveºte necesarul dozelor de vaccin gratuit, vã rog sã îmi comunicaþi care sunt pânã în prezent rezultatele campaniei de imunizare, date referitoare la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
sprijinului acordat de Consiliul Judetean Hunedoara, care a oferit cadouri sportivilor participanti. Adina PÃDURARU
pacienþii care prezintã forme grave de infecþii respiratorii, precum ºi dacã s-ar impune mãsuri suplimentare pentru combaterea acestor probleme sezoniere”, susþine senatorul UNPR, Haralambie Vochiþoiu. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a raportat în acest sezon, la jumãtatea lunii noiembrie o creºtere a numãrului de persoane diagnosticate cu infecþii acute respiratorii sau pneumonii. În judeþul Hunedoara au ajuns puþin peste 10.000 de doze de vaccine în douã tranºe, astfel în prima tranºã au fost repartizate 6210 doze, iar în a doua 3.950 de doze de vaccine. În cadrul campaniei de vaccinare au fost imunizate persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele cu boli cornice, dar ºi copiii. Monika BACIU
Nicolae Vicol ºi „Dragostele unui Fante”
Î
ntr-un cadru restrâns, cu spectatorii ºi chiar cu autoarea, Mihaela Mihai pe scenã, Nicolae Vicol s-a întrecut pe sine. A fost amuzant, terifiant, plãcut ºi, mai presus de orice, bãrbat. A jucat, timp de o orã, fãrã ca cineva sã realizeze cã a trecut atât de mult timp. A fost ºi prinþ ºi cerºetor, „s-a luat” de femeile din public, nemaiºtiind cum le cheamã pe fiecare dintre iubitele sale, dar a trezit în sufletul fiecãrui bãrbat, acel ego de care sunt mai mult sau mai puþin conºtienþi. I-au fost alãturi actorii Teatrului
Dramatic I.D Sîrbu, rudele ºi toþi spectatorii, care au râs, au aplaudat, s-au temut de reacþiile lui ºi, mai presus de orice, au apreciat prestaþia lui Vicol într-un monolog despre existenþã ºi, la final, parcã am fi vrut sã nu treacã Styxul.
A fost o nouã premierã, ultima pe acest an, iar actorul le-a mulþumit celor care i-au dat girul pentru acest spectacol. „Am vrut sã vinã publicul sã vadã ce am reuºit noi sã facem. Eu, regizorul Andrei Mihalache, doamna scenograf Vioara Bara. Evident, am avut parte de ajutorul domniºoarei director Nicoleta Bolcã, pentru cã eu cred cã toatã lumea ºtie cã ea ne ajutã, pe noi, actorii, sã ne satisfacem anumite
Turiºtii alungaþi de date inexacte uriºtii se T plâng de lipsa de interes a celor din Parâng. Condiþiile din munte sunt prielnice pentru schiat, doar cã potenþialii turiºti se lovesc de o barierã. Cea a nepãsãrii.
informaþii despre locuri de cazare ºi despre preþuri. “Preþuri actualizate... ca pe turistinfo... gãseºti... nimic reactualizat. Pãcat de zona pe care o ºtiu de 25 de ani”, spune un potenþial turist. În weekendul care
a trecut s-a putut schia pe pârtiile EuroParâng ºi Sub Telescaun. Preþurile pentru urcãrile pe aceste 2 pârtii sunt: EuroParâng: 3 lei/urcare, 30 lei / skypass/zi, iar Sub Telescaun: 2,5 lei/urcare.
ªi edilii de la Petroºani au observat o oarecare reticenþã din partea cabanierilor din Parâng. Invitaþi la discuþii, niciunul nu a participat, asta în condiþiile în care 12 ºi-au confirmat prezenþa. Monika BACIU
nebunii, vis-a-vis de anumite personaje. Am vrut ca lumea sã râdã, dar mai ales sã plângã”, a spus Nicolae Vicol, iar la finalul piesei i-a adus alãturi de el pe cei care l-au ajutat sã trãiascã acest personaj. Povestea este scrisã de Mihaela Mihai, iar regizorul Andrei Mihalache spune cã a descoperit-o recent. „Pentru mine, acest spectacol este o întâlnire, pe de o parte cu un text ciudat ºi foarte lung, scris, de, pânã mai ieri, o necunoscutã, cã nu ºtiam
cine este doamna Mihaela Mihai. Eu am mai citit un text al dânsei ºi îi urez bun venit pe tãrâmul dramaturgiei ºi al teatrului românesc. A fost o întâlnire cu Nicu Vicol, cu care am mai lucrat de-a lungul anilor în diverse piese, care ne-au marcat profesional ºi astfel am legat o prietenie, dar este ºi o întâlnire cu teatrul de la Petroºani – unul foarte ambiþios ºi care ne rezervã mereu surprize”, a punctat ºi Andrei Mihalache. Diana MITRACHE
Sunt persoane interesate sã vinã sã îºi petreacã un weekend în Parâng doar cã nu au acces la anumite informaþii. Spre exemplu, cu greu pot obþine
Fiscul, amnistie pentru datorii iscul va anula din oficiu creanþele fiscale mai mici de F 40 de lei, datorate de contribuabili la 31 decembrie. Mãsura a fost aprobatã în acestã sãptãmânã, cu scopul de a evita situaþiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poºtã, sã fie mai mari decât creanþele fiscale supuse executãrii silite. Creanþele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a unui an, mai mici de 40 de lei, vor fi scãzute din evidenþele fiscale în primele ºapte zile ale anului urmãtor, potrivit unui act normativ publicat joi în Monitorul Oficial. Reglementãrile legale în vigoare stabilesc cã, în situaþia în care un debitor nu îºi achitã obligaþiile fiscale principale la termenul de scadenþã
ANAF va calcula dupã acest termen dobânzi ºi penalitãþi de întârziere, stabilite prin decizii referi-
toare la obligaþiile fiscale accesorii. Potrivit actului, creanþele fiscale restante, adicã suma
totalã a obligaþiilor fiscale datorate ºi neachitate, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 de lei, vor fi scãzute din evidenþele fiscale în primele ºapte zile ale anului urmãtor. De altfel, plafonul de 40 de lei (pãstrat ºi în noul Cod de procedurã fiscalã) a fost introdus în martie 2014, prin intermediul Ordinului ANAF, cu scopul de a a evita situaþiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poºtã, sã fie mai mari decât creanþele fiscale supuse executãrii silite.
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi în perioada 2012 2014, ca cel târziu pânã în data de 29.01.2016, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) urmãtoarele documente: - Buletin sau carte de identitate în original (soþ ºi soþie ) - Cupon pensie luna anterioarã - Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere sau comodat) - Facturi aferente anului 2015 Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
4 Actualitate
Spectacol caritabil pentru 30 de familii din Vulcan
S
ala de spectacole a Cinematografului Luceafãrul din Vulcan a fost, vineri, la prânz, neîncãpãtoare pentru sute de oameni cu suflet mare, care au venit aici pentru a asista la un spectacol caritabil.
Intitulat ”Un cântec, un zâmbet, un copil fericit!”, evenimentul ajuns la a-VIII-a ediþie, organizat de subfiliala Crucii Roºii Vulcan în colabrare cu Primãria ºi Consiliul Local al Municipiului Vulcan, a stâns la un loc ºi în acest an artiºti locali, oameni
de bine, dar ºi campioni precum Tomi Coconea, toþi dornici de a face un bine de sãrbãtori celor mai puþini norocoºi dintre noi. ”În palmaresul subfilialei Crucii Roºii Vulcan, astfel de momente sunt din ce în ce mai dese, ºi ne bucurãm pentru acest
lucru. Alãturi de primãrie dar ºi de mulþi oameni cu suflet mare din municipiul Vulcan, am organizat aici la cinematograf, un spectacol caritabil, care va aduce o bucurie de sãrbãtori pentru 30 de familii greu încercate din Vulcan. Prin acest spec-
tacol la care au participat artiºti ca, Cãtãlin Stepa, Adi Câmpean, Florin Camen ºi Ansamblul Doruleþ, am încercat sã strângem cât mai mulþi bani, bani care mai apoi se vor transforma în alimente care vor îmbogãþi masa de
sãrbatori a unor familii nevoiaºe”, a spus Daniel Hãlãstãuan, preºedintele Subfilialei Crucea Roºie Vulcan. Primarul Municipiului Vulcan a participat la acest spectacol caritabil devenit deja tradiþie ºi ca de fiecare datã a salutat gestul tinerilor din Vulcan, iar mai apoi pentru a da un exemplu demn de urmat a contribuit ºi el la zâmbetul ºi bucuria celor 30 de familii. ”Crucea Roºie nu doar acum ci ºi pe întreg parcursul anului organizeazã tot felul de acþiuni caritabile ºi acþiuni de voluntariat. Acest lucru ne asigurã pe noi,
administraþia publicã localã, cã tinerii au înþeles ce înseamnã viaþa dar mai ales cât de important este sã ajuþi. Pentru ca aceste fapte bune sã continue ºi în anii urmãtori ºi nu doar în Vulcan, ca reprezentant al administraþiei publice locale îi asigur pe aceºti tineri cã ori de câte ori vor avea nevoie de ajutor, noi le vom fi alãturi”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În urma evenimentului, s-au strâns 3000 de lei din cele 300 de bilete vândute la intrare ºi 1000 de lei, bani donaþi de oamenii prezenþi la spectacol. Adina PÃDURARU
Special Olimpics la ediþia a 5-a C ei mai speciali copii, aceia cu Sindromul Down din toatã Valea Jiului, s-au întrecut vineri, în cadrul concursului devenit deja tradiþie, ajuns la a V-a ediþie, Special Olimpics.
Copii au avut de parcurs mai multe trasee, cu un grad de dificultate variat, în funcþie de dizabilitãþile fiecãruia. De pildã printre probe
s-a numãrat sãritura ca broasca peste un obstacol, traversarea unui tunel în patru labe sau ºutarea unei mingi în poartã. Scopul proiectului „Dezvoltarea de abilitãþi motorii la persoane cu Sindrom Down - etapã esenþialã spre o viaþã independentã” este de a crea ºi aplica un program de Iniþiere Motricã Timpurie în cadrul unui grup de copii cu sindrom Down
ºi de a creºte gradul de interacþiune socialã ºi dobîndire de abilitãþi de viaþã independentã prin intermediul unui sistem de antrenamente ºi competiþii de Gimnasticã Unificatã pentru copii ºi tineri cu ºi fãrã Sindrom Down. În cadrul acestui proiect Fundaþia Special Olympics din România a organizat antrenamente ºi demonstraþii de Iniþiere Motricã Timpurie pentru 150
de copii cu Sindrom Down (vârsta: 2-8 ani), antrenamente ºi competiþii de Gimnasticã Unificatã pentru 175 de beneficiari cu Sindrom Down ºi 175 de beneficiari fãrã dizabilitãþi, training-uri pentru specialiºti care lucreazã cu aceste grupuri ºi pentru a facilita accesul membrilor familiilor la
10 mii de doze de vaccin la 400 de mii de locuitori
I
munizarea împotriva gripei este precum un joc de noroc. Cine are noroc câºtigã, cine nu, mai încearcã. Judeþului Hunedoara i-au fost repartizate anul acesta 10.160 de doze de vaccin antigripal, în timp ce numãrul locuitorilor judeþului este de peste 400 de mii. Asta înseamnã cã aproape 42 de persoane din judeþ se luptã pentru o dozã de vaccin antigripal. Prioritate la imunizare au însã persoanele de peste 65 de ani, bolnavii cronici ºi copiii.
informaþie. Fiecare copil a câºtigat pe lângã o medalie, câte un pacheþel cu dulciuri. Evenimentul sportiv a fost posibil si datoritã
Senatorul Vochiþoiu vrea implicare din partea Ministerului Sãnãtãþii în ceea ce priveºte imunizarea locuitorilor judeþului împotriva gripei. Sezonul rece a adus ºi primele viroze respiratorii, iar anul acesta numãrul celor care au contactat aceste boli de sezon este mai mare cu câteva sute faþã de anul trecut. Astfel, senatorul vrea sã afle dacã existã posibilitatea sã fie suplimentat numãrul dozelor de vaccin antigripal. “Þinând seama de faptul cã judeþul Hunedoara ocupã locul fruntaº în ceea ce priveºte gradul de urbanizare, cât ºi de faptul cã în zone cu probleme economice cum este Valea Jiului s-au semnalat insuficienþe în ceea ce priveºte necesarul dozelor de vaccin gratuit, vã rog sã îmi comunicaþi care sunt pânã în prezent rezultatele campaniei de imunizare, date referitoare la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
sprijinului acordat de Consiliul Judetean Hunedoara, care a oferit cadouri sportivilor participanti. Adina PÃDURARU
pacienþii care prezintã forme grave de infecþii respiratorii, precum ºi dacã s-ar impune mãsuri suplimentare pentru combaterea acestor probleme sezoniere”, susþine senatorul UNPR, Haralambie Vochiþoiu. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a raportat în acest sezon, la jumãtatea lunii noiembrie o creºtere a numãrului de persoane diagnosticate cu infecþii acute respiratorii sau pneumonii. În judeþul Hunedoara au ajuns puþin peste 10.000 de doze de vaccine în douã tranºe, astfel în prima tranºã au fost repartizate 6210 doze, iar în a doua 3.950 de doze de vaccine. În cadrul campaniei de vaccinare au fost imunizate persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele cu boli cornice, dar ºi copiii. Monika BACIU
Nicolae Vicol ºi „Dragostele unui Fante”
Î
ntr-un cadru restrâns, cu spectatorii ºi chiar cu autoarea, Mihaela Mihai pe scenã, Nicolae Vicol s-a întrecut pe sine. A fost amuzant, terifiant, plãcut ºi, mai presus de orice, bãrbat. A jucat, timp de o orã, fãrã ca cineva sã realizeze cã a trecut atât de mult timp. A fost ºi prinþ ºi cerºetor, „s-a luat” de femeile din public, nemaiºtiind cum le cheamã pe fiecare dintre iubitele sale, dar a trezit în sufletul fiecãrui bãrbat, acel ego de care sunt mai mult sau mai puþin conºtienþi. I-au fost alãturi actorii Teatrului
Dramatic I.D Sîrbu, rudele ºi toþi spectatorii, care au râs, au aplaudat, s-au temut de reacþiile lui ºi, mai presus de orice, au apreciat prestaþia lui Vicol într-un monolog despre existenþã ºi, la final, parcã am fi vrut sã nu treacã Styxul.
A fost o nouã premierã, ultima pe acest an, iar actorul le-a mulþumit celor care i-au dat girul pentru acest spectacol. „Am vrut sã vinã publicul sã vadã ce am reuºit noi sã facem. Eu, regizorul Andrei Mihalache, doamna scenograf Vioara Bara. Evident, am avut parte de ajutorul domniºoarei director Nicoleta Bolcã, pentru cã eu cred cã toatã lumea ºtie cã ea ne ajutã, pe noi, actorii, sã ne satisfacem anumite
Turiºtii alungaþi de date inexacte uriºtii se T plâng de lipsa de interes a celor din Parâng. Condiþiile din munte sunt prielnice pentru schiat, doar cã potenþialii turiºti se lovesc de o barierã. Cea a nepãsãrii.
informaþii despre locuri de cazare ºi despre preþuri. “Preþuri actualizate... ca pe turistinfo... gãseºti... nimic reactualizat. Pãcat de zona pe care o ºtiu de 25 de ani”, spune un potenþial turist. În weekendul care
a trecut s-a putut schia pe pârtiile EuroParâng ºi Sub Telescaun. Preþurile pentru urcãrile pe aceste 2 pârtii sunt: EuroParâng: 3 lei/urcare, 30 lei / skypass/zi, iar Sub Telescaun: 2,5 lei/urcare.
ªi edilii de la Petroºani au observat o oarecare reticenþã din partea cabanierilor din Parâng. Invitaþi la discuþii, niciunul nu a participat, asta în condiþiile în care 12 ºi-au confirmat prezenþa. Monika BACIU
nebunii, vis-a-vis de anumite personaje. Am vrut ca lumea sã râdã, dar mai ales sã plângã”, a spus Nicolae Vicol, iar la finalul piesei i-a adus alãturi de el pe cei care l-au ajutat sã trãiascã acest personaj. Povestea este scrisã de Mihaela Mihai, iar regizorul Andrei Mihalache spune cã a descoperit-o recent. „Pentru mine, acest spectacol este o întâlnire, pe de o parte cu un text ciudat ºi foarte lung, scris, de, pânã mai ieri, o necunoscutã, cã nu ºtiam
cine este doamna Mihaela Mihai. Eu am mai citit un text al dânsei ºi îi urez bun venit pe tãrâmul dramaturgiei ºi al teatrului românesc. A fost o întâlnire cu Nicu Vicol, cu care am mai lucrat de-a lungul anilor în diverse piese, care ne-au marcat profesional ºi astfel am legat o prietenie, dar este ºi o întâlnire cu teatrul de la Petroºani – unul foarte ambiþios ºi care ne rezervã mereu surprize”, a punctat ºi Andrei Mihalache. Diana MITRACHE
Sunt persoane interesate sã vinã sã îºi petreacã un weekend în Parâng doar cã nu au acces la anumite informaþii. Spre exemplu, cu greu pot obþine
Fiscul, amnistie pentru datorii iscul va anula din oficiu creanþele fiscale mai mici de F 40 de lei, datorate de contribuabili la 31 decembrie. Mãsura a fost aprobatã în acestã sãptãmânã, cu scopul de a evita situaþiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poºtã, sã fie mai mari decât creanþele fiscale supuse executãrii silite. Creanþele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a unui an, mai mici de 40 de lei, vor fi scãzute din evidenþele fiscale în primele ºapte zile ale anului urmãtor, potrivit unui act normativ publicat joi în Monitorul Oficial. Reglementãrile legale în vigoare stabilesc cã, în situaþia în care un debitor nu îºi achitã obligaþiile fiscale principale la termenul de scadenþã
ANAF va calcula dupã acest termen dobânzi ºi penalitãþi de întârziere, stabilite prin decizii referi-
toare la obligaþiile fiscale accesorii. Potrivit actului, creanþele fiscale restante, adicã suma
totalã a obligaþiilor fiscale datorate ºi neachitate, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 de lei, vor fi scãzute din evidenþele fiscale în primele ºapte zile ale anului urmãtor. De altfel, plafonul de 40 de lei (pãstrat ºi în noul Cod de procedurã fiscalã) a fost introdus în martie 2014, prin intermediul Ordinului ANAF, cu scopul de a a evita situaþiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poºtã, sã fie mai mari decât creanþele fiscale supuse executãrii silite.
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi în perioada 2012 2014, ca cel târziu pânã în data de 29.01.2016, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) urmãtoarele documente: - Buletin sau carte de identitate în original (soþ ºi soþie ) - Cupon pensie luna anterioarã - Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere sau comodat) - Facturi aferente anului 2015 Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
6 Actualitate
Coºuri uriaºe, dãrâmate la Petrila
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
D
ouã coºuri de fum, ce au aparþinut unei centrale termice din Petrila au fost demolate vineri dimineaþã, din cauzã cã reprezentau deja un pericol pentru construcþiile ºþi trecãtorii dim zonã. Mai multe puncte termice ua fost transformate în mici afaceri ºi primarul Ilie Pãducel spune cã cele douã coºuri vor fi folosite în alte lucrãri edilitare. O macara uriaºã, care a costat 20.000 de lei a fost închiriatã de administraþia de la Petrila, pentru a coborî douã coºuri de fum înalte de peste 25 de metri. Macaraua a fost aclatã vineri dimineaþã ºi lucrarea a necesitat inclusiv prezenþa unor salvamontiºti, care s-au urcat pe structura metalicã, pentru a o ancora în siguranþã. ªi dacã tot a fost închiriatã, macaraua a fost folositã ºi la tãierea
unor copaci uriaºi. „Demolãm cele douã coºuri de fum de la fosta centralã nr 7, care prezentau pericol pentru clãdirile din jur ºi am închiriat aceastã macara, din spate. Vom merge apoi în Cartierul 8 Martie, la cap de linie, ca sã tãiem doi copaci, care sunt foarte înalþi ºi prezintã pericol pentru clãdirile din jur”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Termoficarea a dispãrut în Petrila de mai mulþi ani, iar clãdirile ce adãposteau micile centrale de cartier pe cãrbuni sunt acum transformate în afaceri care mai merg în zonã. „Centrala nr 5 este cumpãratã de un italian, dar deocamdatã nu se desfãºoarã nicio activitate acolo. În centrala nr 4 din Cartierul 8 Martie sunt garaje, centrala nr 6 de la Lonea este depozit, centrala nr
Proiectele fanteziste trase pe linie moartã U
n aeroport de mare capacitate ar fi urmat sã fie construit la Deva. Judeþul are nevoie de o aerogarã ºi de o capacitate mai micã fiind unul cu potenþial turistic foarte mare. Numai cã de proiectul anunþat ca un mare succes de fosta administraþie s-a ales praful. Un aeroport internaþional ar fi fost construit lângã municipiul Deva, iar de operaþiune s-ar fi ocupat un consorþiu italian. Aceºtia au fãcut un studiu ºi au ajuns la concluzia cã ar avea profit de pe urma
Spulberaþi de un ºofer bãut ccident spectaculos în zona Iscroni, pe DN A 66A, sâmbãtã la prânz. Un
ºofer neatent, care a consumat bãuturi alcoolice, a pierdut controlul volanului, iar microbuzul pe care îl conducea s-a izbit cu putere de o altã maºinã. Ambele maºini au fost fãcute praf, ia pasagerii transportaþi la spital pentru îngrijiri medicale. Poliþiºtii spun cã
ºoferul care a provocat accidentul ºi care conducea un microbuz, era bãut. „Accidentul s-a produs pe fondul neadaptãrii vitezei, iar în urma testãrii cu alcooltestul, s-a stabilit cã ºoferul vinovat avea 0,41 ml alcool în aerul expirat”, au spus poliþiºtii din Aninoasa, aflaþi la faþa locului.
10, service auto, centrala nr 1 este solicitatã tot pentru service auto ºi spãlãtorie ºi o vom scoate la licitaþie, centrala 10 A o vom scoate la licitaþie ºi la centrala pe care am dezafectat-o azi, va fi atelierul ºi birourile de la Edil Urban ºi un depozit ºi atelierul muncitorilor”, a mai adãugat Ilie Pãducel. Macaraua a fost închiriatã în baza unei Hotãrâri de Consiliu ºi a fost solitatã încã din
primãvarã, pentru cã multã lume se temea de cele douã turnuri de fier. Acum, coºurile de fum vor fi asamblate ca rigole de scurgere,
în ºanþurile de la blocurile ANL de la Lonea. Diana MITRACHE
investiþiei, anunþa cu pasageri pe aeroport penale, aeroportul a fast fostul preºedinte al ar fi depãºit 100.000 rãmas doar un proiect CJ Hunedoara, Mircea de persoane anual. fantezist. Proiectul Moloþ. Se întâmpla Moloþ era optimist unui aeroport interprin anul 2009 ºi cã primul zbor de pe naþional construit la administraþia judeþului aeroportul hunedorean Deva a apãrut la finele punea la dispoziþia ar fi fost posibil prin anului 2007, când investitorilor strãini un 2011. Nu s-a întâmautoritãþile judeþene teren în suprafaþã de plat minunea ºi pânã din Hunedoara s-au 100 de hectare. în 2014, anul în care înfrãþit cu regiunea Aeroportul internaþional a fost demis de la ºefia Sardinia din Italia. din capitala judeþului CJ Hunedoara, din Maximilian costa în prima fazã cauza problemelor GÂNJU circa 15 milioane de euro, fonduri asigurate de partea italianã. z Societate comercialã angajeazã Aeroportul era deszidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi. tinat, pentru început, Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon curselor interne ºi mai 0728087336 apoi sã se dezvolte ºi pe relaþii internaþionale. Estimãrile arãtau cã traficul de
ANGAJÃRI
Pânã la sosirea echipajelor de la ISU, traficul a fost complet oprit pe DN 66 pe porþiunea în care s-a produs evenimentul rutier, dar s-a desfãºurat pe ruta alternativã, peste calea feratã din zona Aninoasa. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
Doi tineri morþi la ieºirea din Petroºani
D
oi tineri de 17 ºi 21 de ani din Petroºani au pierit spulberaþi în maºina cu care se deplasau pe DN 66, la ieºirea din Petroºani, înspre Haþeg, în localitatea Bãniþa.
Accidentul s-a produs pe fondul neadaptãrii vitezei la condiþiile de trafic, iar maºina, un Opel, condusã de unul dintre cei care au decedat, a derapat ºi a intrat în plin într-o camionetã. Potrivit poliþiºtilor, „conducãtorul unui autoturism (Opel) s-a angajat în depãºirea unei autoutilitare, fãrã sã se asigure corespunzãtor, ºi a intrat în coliziune forntalã cu
autoturismul care circula din sens opus. Conducãtorul autoturismului Opel ºi pasagerul din dreapta au decedat. S-a circulat alternativ ore bune. Traficul a fost blocat complet pe durata cercetãrii la faþa locului”, a spus Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Imediat, la faþa locului a ajuns un echipaj ISU ºi mai multe ambulanþe ºi a fost nevoie de
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
echipajul de la descarcerare pentru a scoate victimele dintre fiarele contorsionate. Martorii povestesc cã maºina în care erau cei doi tineri de 17 ºi 21 de ani din Petroºani, alãturi de un altul din Vulcan, care a scãpat cu câteva rãni uºoare, gonea cu vitezã. Unul dintre aceºtia spune cã ºoferul a pierdut controlul volanului ºi apoi a urmat impactul. „Am vãzut cã vine cu vitezã, pe mine doar m-a ºters puþin în spate ºi apoi s-a izbit în camion. Impactul a fost groaznic”, a povestit poliþiºtilor, unul dintre ºoferii ce veneau din sens opus faþã de maºina victimelor. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpã ºi urmeazã sã stabuileascã exact cum s-a petrecut evenimentul. Cele douã trupuri neînsufleþite au fost transportate la morga Spitalului de Urgenþã din Petroºani pentru ca legiºtii sã stabileascã ce s-a întâmplat în momentul impactului. Diana MITRACHE
Flagrant la butic
rei tineri din Lupeni au fost prinºi în T flagrant de poliþiºtii din
localitate, dupã ce au spart geamul unui magazin. Voiau sã fure þigãri ºi bãuturi alcoolice, dar acum sunt cercetaþi pentru fapta
„Dorel” a lãsat Valea în beznã ãrã curent electric, F internet ºi telefonie mobilã a rãmas Vestul Vãii Jiului, la finele sãptãmânii trecute, din cauza unui ºofer neatent. Omul a ieºit cu un camion dintr-un depozit de materiale situat pe DN 66 A, în zona Iscroni ºi a agãþat cu parasolarul toate cablurile de pe stâlpi. Poliþiºtii l-au testat cu alcooltestul ºi urmeazã sã stabileascã pagubele. Asta, dupã ce l-au amendat. „Conducãtorul auto are 30 de ani ºi este dintr-o comunã din judeþul Gorj. Acesta conducea un camion, pe raza localitãþii Aninoasa ºi, din nefericire, a atins cu partea superioarã a autovehiculului, mai multe cabluri, atât de electricitate, cât ºi de telefonie ºi internet. Acestea au fost rupte ºi, prin urmare, mai mulþi utilizatori au rãmas aproximativ 3 ore fãrã curent electric. Echipele de intervenºie au remediat aceste defecþiuni, iar poliþiºtii au luat mãsura de a-l sancþiona contravenþional pe acel bãrbat cu amendã de 620 de lei ºi a fost testat cu aparatul etilotest, dar rezultatul a fost unul negativ”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de
lor ºi riscã puºcãria. Cei 3 tineri au fost surprinºi de poliþiºti în flagrant în timp ce încercau sã sustragã bunuri dintr-o societate comercialã, joi puþin dupã miezul nopþii, în jurul orei 02:15. Oamenii legii i-au prins, în momentul în care au spart geamul de la uºa de acces ºi au intrat în incinta unei societãþi comerciale, din
cuvânt al IPJ Hunedoara. Gorjeanul a venit sã se aprovizioneze în Iscroni, de la depozitul de materiale de construcþii, aflat lângã copacul cu lalele ºi a ieºit în drumul naþional, fãrã sã bãnuiascã vreo clipã cã ar purea produce vreun accident. Maºina, însã, a agãþat toate cablurile ºi ºoferul a observat, dupã cum susþin poliþiºtii care l-au testat, scântei în spatele maºinii. Atunci a oprit, dar paguba fusese deja creatã. Nici telefonia mobilã, nici internetul ºi nici alimentarea cu energie electricã nu a mai putut funcþiona ore bune, iar echipele de intervenþie au lucrat non-stop. Populaþia a fost afecatã din zona Iscroni ºi pânã înspre Uricani, pentru cã nimeni nu a mai avut acces la televiziunea prin cablu ºi internet. Alimentarea cu electricitate a fost, totuºi, restabilitã dupã câteva ore, însã, vineri dimineaþã încã se lucra la instalaþiile de transmisie de date mobile ºi prin televiziunea digitalã.. Diana MITRACHE
municipiul Lupeni, de unde au încercat sã sustragã þigãri ºi bãuturi alcoolice. Fiecare dintre ei s-a ales acum cu dosar penal ºi sunt cercetaþi în stare de libertate pentru sãvârºirea infracþiunii de tentativã de furt calificat. Prejudiciuleste în valoare de 455 lei, dar, graþie vigilenþei poliþiei, a fost recuperat în totalitate.
Tâlharul minor din Vulcan rãmâne dupã gratii
M
agistraþii Tribunalului Hunedoara au decis zilele trecute ca adolescentul din municipiul Vulcan, expert în tâlhãrii ºi furturi, sã rãmânã în arest preventiv. Tânãrul a fost iertat în repetate rânduri ºi are mai multe dosare penale pentru acelaºi tip de infracþiuni, dar nu s-a cuminþit. Adolescentul a tâlhãrit o pensionarã din municipiul Vulcan, la nici douã luni de zile dupã ce magistraþii i-au dat o condamnare într-un alt dosar. Judecãtorii au fost
indulgenþi chiar dacã era vorba de tâlhãrie calificatã, furt ori complicitate la tâlhãrie ºi l-au dat în custodia pãrinþilor cu obligaþia ca aceºtia sã se ocupe de educaþia lui.
La finele lunii trecute a fost arestat preventiv de Judecãtoria Petroºani, pentru tâlhãrirea pensio-
narei, dar adolescentul a contestat decizia. Încercarea lui de a rãmâne în libertate a fost sortitã eºecului. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au respins ca nefondatã contestaþia formulatã de tânãr. Individul a ºocat prin violenþa de care a dat dovadã la comiterea faptelor, iar victimele sale au avut nevoie de spitalizare dupã ce au fost atacate ºi tâlhãrite. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015
Henþ cu mâna
CE-OR MAI FACE ACELE FETE? Lumea sportului juvenil este una entuziasmantã, dar uneori prea efemerã. Fãcând în acest numãr de ziar o analizã a echipelor de handbal ale CSS
Petroºani, implicate în Campionatul Naþional am revãzut o fotografie de acum cinci ani, fãcutã în comun cu echipele de junioare II ºi III de atunci, cu fete
care acum au între 19 ºi 21 de ani. O fotografie cu 31 de adolescente, despre care la momentul actual, n-am mai auzit ca vreuna sã mai practice acest sport! Viaþa le-a împins în diferite colþuri ale þãrii, nu ºtiu dacã a mai rãmas pe aici „mascota ªani”, cea care fãcea deliciul acelor fotografii.
Parcã, o perioadã, Andrada Radu ºi Alina Cassian au mai jucat, dar la un moment dat obligaþiile ºcolare ºi profesionale le-au trimis spre alte zãri. Iatã, aºadar, ºi aici ca ºi la oricare sport, dacã nu este asiguratã continuitatea la nivelul comunitãþii din care faci parte, nu se poate þine pe loc urcuºul sau
renunþarea unui sportiv. Se vehicula la acea vreme, într-un entuziasm electoral, faptul cã s-ar gãsi un mod de finanþare pentru a susþine handbalul feminin la nivel de senioare, dar a rãmas cum am stabilit... ª-atunci, de-aici porneºte întrebarea da` chiar aºa, ce-or mai face fetele din 2010?
important. Din echipa promiþãtoare de acum trei ani se mai aflã în activitate doar Nicoleta Kurlender, Delia Fãnic, Ligia Avrãmuþiu ºi Anamaria Aruºtei. În aceste condiþii, omogenizarea
a reprezentat un punct important, care nu a fost însã cel forte, de aici ºi randamentul mai scãzut la aceste categorii de junioare. Au jucat la acest nivel: Denisa Tudor, Bianca Krautner (portari), Anamaria Aruºtei, Ligia Avrãmuþiu, Adriana Colda, Delia Câmpean, Andreea Burcin, Livia Stoica, Delia Fãnic, Evelyn Avãdanei, Denisa Avãdanei, Nicoleta Kurlender. „Sincer, sunt dezamãgit de aceastã toamnã a handbalului de la CSSP... Poate sunt eu mai pretenþios, dar la
HANDBAL. ANALIZÃ 2015-2016 (TUR)
„3”-ul DA, „2-”-ul BA! P
unct final în sezonul de toamnã (turul) al Campionatului Naþional feminin de handbal la junioare, acolo unde Clubul Sportiv ªcolar Petroºani este reprezentat la nivelul junioarelor II ºi III. Un campionat care s-a disputat în sistem campionat regulat, fiecare cu fiecare, renunþându-se la turneele din douã în
Antrenorul Daniel Brânzãu s-a „împãrþit” între cele douã echipe de junioare a CSSP
douã sãptãmâni, cu toate echipele jucând maraton, timp de douã zile. A fost mai spectaculos aºa, publicul gustând mai mult acest gen de competiþii, dupã modelul seniorilor în celelalte sporturi de echipã precum fotbalul sau rugby-ul. Echipa mai micã, cea de junioare III (13-14 ani) a avut un parcurs mai bun, fiind echipa cu cel mai bun atac din serie (244 goluri marcate), încheind turul pe locul 2, acest lucru datorându-se unor
evoluþii constant bune, cu un grad de concentrare la cel mai înalt nivel, fãrã sincope ºi diferenþe mari de comportament, în abordarea partidelor. „Echipa micã” a lui Daniel Brânzãu a jucat mereu ofensiv, cu o bunã acoperire a terenului, combativ ºi inteligent. Lotul folosit: Bianca Krautner, Sava Rus (portari), Daciana Codarcea, Evelyn Avãdanei, Diana Pelin, Giulia Kovacs, Daria Câmpean, Andreea Þârle, Denisa Surd, Denisa Niþu, Denisa Avãdanei, Raluca Vânãtoru, Timea Farago, Gabriela Peptenaru. În schimb, echipa de junioare II (15-16 ani) a fost sub aºteptãri, încheind turul sub linia locului de calificare, locul 5, cu acelaºi numãr de victorii ca ºi ocupanta penultimului loc. Handbalul este, totuºi, un sport în care consecvenþa are un rol
O patã de culoare în componenþa CSSP-ului este prezenþa celor douã surori gemene, Denisa ºi Evelyn Avãdanei, cu „dublã cetãþenie” la echipã, ele evoluând atât la jun. II, cât ºi la jun. III
posibilitãþile pe care le oferim, mi-aº fi dorit mai mult, mai ales la junioare II, unde ocupãm un modest loc 5. E adevãrat, multe sportive de la junioare III joacã ºi la cele mari, ºi este greu într-un ritm sâmbãtã-duminicã pe douã fronturi. În rest, alte scuze nu prea avem... sã aºteptãm returul de la anul, unde sper cã situaþia se va îmbunãtãþi”, a declarat prof. Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU