CVJ NR. 1002 JOI 10 DECEMBRIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1002

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Decembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Expert, chemat la audieri Salvatorii profesioniºti îºi strigã disperarea: în dosarul “Uricani 2011”

O SÃ DISPÃREM!

U

n expert tehnic judiciar va fi audiat de instaþa de la Petroºani în dosarul Uricani 2011.

Liviu Bãcãian este cel care la urmãtorul termen, din luna ianuarie va trebui sã depunã mãrturie în faþa instanþei în privinþa accidentului de muncã de la Mina Uricani din anul 2011 în care au murit cinci electricieni.

Audierea acestuia se va face la solicitarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. “Încuviinþeazã cererea formulatã

de reprezentanta parchetului, respectiv proba cu martorul Bãcãian Liviu, care va fi citat prin serviciul personal al ITM Hunedoara”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011, soldat cu moartea a cinci electricieni, au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere.

Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã.

Monika BACIU

ealizãm cã avem probleme grave, doar în cazul unor catastrofe, iar R una dintre meseriile importante în salvarea de vieþi, riscã sã nu mai fie practicatã în maxim 2 ani. Vorbim despre salvatorii de subteran, o grupã de muncã ce cautã acum sã îºi gãseascã un loc.

Nu mai sunt oameni instruiþi ºi cei care au rãmas, mai au maxim 2 ani de lucru ºi ies la pensie. >>> PAGINA A 3-A

Nemulþumiþi de sentinþã D

IICOT a atacat cu apel sentinþa Tribunalului Hunedoara în dosarul de proxenetism al fiului consilierei judeþene. Nici Daniel Ovidiu Pleºcan nu este mulþumit cu condamnarea de trei ani cu suspendare.

Procurorii DIICOT au fãcut apel la soluþia Tribunalului Hunedoara care i-a gãsit vinovaþi pe cei trei inculpaþi în dosarul „prostituate pentru VIP-uri”, însã pedepsele au fost cu suspendare.

Anchetatorii cer pedepse cu executare la Curtea de Apel Alba Iulia, iar surse

demne de încredere susþin cã este foarte probabil sã asistãm la o rãsturnare de situaþie.

Totul depinde însã de instanþa de la Alba Iulia. Aceleaºi surse mai susþin cã este posibil ca sentinþa primei instanþe sã fie întoarsã cu 180 de grade, în cazul celor trei inculpaþi, în baza unor noi probe.

De cealaltã parte, Daniel Ovidiu Pleºcan este nemulþumit de condamnare chiar dacã este cu

suspendare ºi a fãcut ºi el apel la sentinþa primei instanþe.

Pleºcan alãturi de Mihaela Ciociu ºi Silviu Praþa au fost condamnaþi la câte trei ani de închisoare cu suspendare, interzicerea unor drepturi ºi muncã în folosul comunitãþii.

Cei trei au fost acuzaþi de procurori de constituirea unui grup infracþional organizat, trafic de minori ºi proxenetism în formã continuatã.

Anchetatorii au mai susþinut cã, în perioada iulie – decembrie 2014, membrii grupãrii ar fi recrutat cinci tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi determinat sã practice prostituþia, în mai multe locuri de cazare de pe Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Decembrie 2015

Preþul gigacaloriei scade cu 11 lei la Petroºani

P

reþul gigacaloriei scade, la Petroºani petroºãnenii vor plãti începând cu prima zi a lunii ianuarie 2016 mai puþin pentru cãldura primitã prin intermediul Serviciului de Termoficare. Preþul se va reduce cu 11 lei, iar aceastã scãdere se datoreazã modificãrii TVA-ului de la 24 la 20%, dar ºi a unei decizii a ANRE. “De la 1 ianuarie 2016 preþul gigacaloriei va scãdea de la 172 de lei/Gcal la 161 de lei pe Gcal.

Aceastã scãdere a preþului se datoreazã scãderii TVA-ului de la 24 la 20%, pe o parte, iar pe de altã parte la scãderea preþului gigacaloriei vine ºi în uma unei decizii a ANRE care reduce preþul gigacaloriei de la 154 de lei la 152 de lei, practic

este o scãdere de 2 lei, cumulatã cu scãderea TVA-ului duce la o reducere a preþului gigacaloriei cu 11 lei la Petroºani.

Am ales sã scãdem preþul pe care populaþia îl plãteºte ºi de a rãmâne la acelaºi nivel cu subvenþia pe care o acordãm pentru fiecare gigacalorie.

Aceste lucruri se vor întâmpla începând cu 1 ianuarie 2016 ºi fac un apel la cei care

beneficiazã de acest serviciu sã îºi plãteascã aceste facturi sau datoriile pe care le au pentru cã ºi noi suntem presaþi de cei de la Termocentrala Paroºeni. Noi vom achita integral toatã suma, cei de la Termoficare fac eforturi sã colecteze cât mai mult ºi sã plãteascã cãtre Paroºeni. Nu vor reuºi sã plãteascã datoria,

dar mãcar sã plãteascã factura curentã ºi o parte din datorie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

La Petroºani rãu-platnicii sistemului de termoficare au acumulat datorii de ordinul zecilor de milioane de lei, însã nici aºa nu existã posibilitatea debranºãrii individuale.

“Nu avem posibilitatea sã debranºãm individual pe cei care

nu ºi-au plãtit facturile, dar au o serie de procese pe rol pentru recuperarea datoriilor”, a mai spus sursa citatã.

Cãldura din casele petroºãnenilor este condiþionatã de plata facturilor, astfel încât termocentrala sã poatã achiziþiona cãrbunele necesar în vederea funcþionãrii.

Conducerea Complexului a afirmat cã în momentul de faþã stocul de cãrbune este asigurat.

“Sper sã fie suficient stocul de cãrbune, vom vedea dupã luna decembrie care este o lunã mai complicatã din punct de vedere al programului de lucru al celor de la Complex”, a mai subliniat edilul.

Reprezentanþii CEH susþin cã “în prezent, stocurile de cãrbune la cele douã termocentrale este în jur de 25.000 tone, asigurate din surse proprii (sucursalele miniere Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni) ºi de la Societatea de Închideri Mine Valea Jiului, care, împreunã asigurã o producþie zilnicã de aproximativ 5.000 de tone.

Programul de lucru în activitatea minierã a fost adaptat nevoii unei aprovizionãri constante a termocentralelor. Este asiguratã prezenþa la locurile de muncã pentru activitatea de producþie ºi de transport cãrbune pe tot parcursul lunii decembrie.”

Monika BACIU

Proiectele din Petroºani, aduse Festivalul Naþional de literaturã pentru copii Varvara”, o reuºitã la prima ediþie la cunoºtinþa lui Vasile Dâncu “Sfânta ºi prozã. zare a festivalului coala gimnazialã

T

iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, va participa la întrevederea cu Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltãrii, iar temele de discuþie sunt cele legate de proiectele care sunt derulate prin ministerul de resort.

“Am semnat o hârtie cu toþi primarii pentru a ne întâlni cu domnul ministru Dâncu, iar acesta urmeazã sã stabileascã o datã pentru când ne poate primi. Eu merg cu tot ce existã în derulare ºi ce e finanþat de minister, cu proiectul din Parâng, cu grãdiniþele, cu izolarea blocurilor care e la Ministerul Dezvoltãrii ºi care e un proiect important pentru noi, dar care deocamdatã nu

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

merge într-un ritm cum ne-am dori noi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cele mai importante proiecte pentru Petroºani derulate prin acest minister sunt cele legate de grãdiniþe, anvelopãri sau dezvoltarea domeniului schiabil Parâng.

Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltãrii, cunoaºte Valea Jiului de aproape.

Monika BACIU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

ª

“Sfânta Varvara” din oraºul Aninoasa a gãzduit zilele trecute Festivalul Naþional de literaturã pentru copii “Sfânta Varvara”, o manifestare culturalã a cãrei iniþiator a fost Liga Scriitorilor din România, filiala Hunedoara.

Festivalul Naþional de literaturã pentru copii “Sfânta Varvara”, aflat la prima ediþie, s-a dovedit a fi o reuºitã atât prin numãrul mare de participanþi cât ºi prin calitatea lucrãrilor. Ioan Velica, preºedintele filialei Hunedoara a Ligii Scriitorilor din România spune cã la festival au participat copii din ºapte judeþe, respectiv Argeº, Brãila, Bistriþa Nãsãud, Giurgiu, Buzãu, Suceava ºi Hunedoara, cu peste 100 de lucrãri de poezie

“A fost un festival reuºit datoritã calitãþii lucrãrilor. Toþi copiii care au participat au demonstrate reale calitãþi în poezie ori prozã, iar numãrul mare de premii acordate, nu mai puþin de 60, confirmã acest lucru”, a declarat Ioan Velica.

De menþionat buna organi-

care s-a datorat celor doi artizani respective profesorilor Ramona Inþa ºi Elena Pascu, de la ªcoala giminazialã “Sfânta Varvara” din Aninoasa.

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Decembrie 2015

Salvatorii profesioniºti îºi strigã disperarea:

O SÃ DISPÃREM! R

ealizãm cã avem probleme grave, doar în cazul unor catastrofe, iar una dintre meseriile importante în salvarea de vieþi riscã sã nu mai fie practicatã în maxim 2 ani. Vorbim despre salvatorii de subteran, o grupã de muncã ce cautã acum sã îºi gãseascã un loc. Nu mai sunt oameni instruiþi ºi cei care au rãmas, mai au maxim 2 ani de lucru ºi ies la pensie.

Meseria de salvator din subteran nu va mai fi practicatã în cel mult doi ani, dacã staþia de

salvare nu va fi în vizorul organelor abilitate. Anul viitor, pleacã din sistem cam 80%

dintre cei de acum ºi, având în vedere cã ultima tranºã a fost calificatã acum 3 ani, dupã accidentul colectiv de la mina Uricani, în cel mai scurt timp, ne vom trezi cã nu mai sunt salvatori specializaþi. Din pãcate, ne dãm seama cã este nevoie de ei în situaþii extreme, cum a fost cazul în care 5 oameni au murit la o minã dezafectatã, iar situaþia s-ar putea repeta, mai ales cã tot mai multe perimetre miniere se

închid acum. „Nu ºtim ce se va întâmpla cu aceastã activitate. Din pãcate, personalul nostru îndeplineºte condiþiile de ieºire la pensie, pleacã din sistem, din urmã nu prea mai vin, pentru cã nu au avut ocazia sã se formeze ºi va fi o situaþie destul de dificilã în 2, 3 maxim 4 ani”, a declarat Gheorghe Mununar, directorul Sucursalei Prestserv din cadrul CEH.

Nu o datã, salvatorii din subteran au intervenit în situaþii limitã, pentru cã sunt singurii specializaþi ºi abilitaþi. ªtiu ce au de fãcut, iar astfel de structuri sunt foarte puþine în România. „Ar fi bine sã nu fie nevoie de noi, dar atâta timp cât existã o lucrare minierã într-o zonã subteranã, unde doar noi ºi colegii de la INSEMEX, pe partea de expertizare, avem abilitatea de

a intra, eu zic cã este un semnal de alarmã pentru conducãtorii noºtri. În 2, 3 ani ne mai descurcãm, dar trebuie sã gândim în perspectivã”, a mai spus Gheorghe Mununar.

Salvatorii profesioniºti s-au împuþinat foarte mult, iar, din cauza salariilor care nu sunt foarte mari, în perioadele în care nu sunt intervenþii, minerii nici nu au mai vrut sã se califice pentru salvare.

Structura ar putea fi preluatã chiar de ISU, iar salvatorii profesioniºti sã poatã fi folosiþi chiar ºi în situaþii foarte dificile, ei având cunoºtinþe medicale ºi tehnice necesare, însã, nimeni nu s-a decis ce se va întâmpla dupã închiderea minelor în 2018, cu aceºti oameni care salveazã vieþi.

Diana MITRACHE

Floruþ fuge de discuþii, sindicaliºtii Excepþie Complexul Energetic Hunedoara Ghimpãu ºi Tudorache, membri îl aºteaptã pe scãrile CEH spune o frumoasã situaþia economicã a liderii în CA-urile unor companii profitabile poezie de retehnolosocietãþii care, faptic nu I eri, de la sindicatul reprezentativ Muntele trebuiau sã se întâlneascã cu Directorul General, Emil Floruþ pentru a începe negocierile pentru primele de vacanþã ale minerilor.

Cu toate acestea, chiar dacã invitaþia a fost fãcutã, iar liderii au fost prezenþi la sediul CEH, mult prea ocupatul ”Generalul Floruþ”, a gãsit scuze pentru a pleca în deplasare la Bucureºti, pe motive necunoscute de nimeni.

Gestul i-a revoltat pe lideri, care susþin cã ºi-aºa negocierea trebuia fãcutã de mult timp, iar acum, când în sfârºit aceasta se putea concretiza, directorul ºi-a gãsit ceva de lucru.

Mai mult, un alt subiect care trebuia discutat în întâlnirea de ieri era planul de restructurare pe care administraþia urmeazã sã îl prezinte Comisiei Europene, dar ºi sã explice sindicaliºtilor

este chiar roz, dupã cum susþine Directorul General Emil Floruþ. ”A avut loc ºedinþa CA, o ºedinþã mârºavã, în care directorul general împreunã cu Preºedintele CA au avut pe ordinea de zi ºi programul de restructurare întocmit de ISPE cu datele comunicate de conducerea CEH. Planul de restructurare, noi nu l-am primit, dar din auzite în el se vorbeºte de închiderea tuturor minelor din Valea Jiului pânã în 2018, iar despre cele douã termocentrale se

gizare, imposibil de realizat”, a spus Petre Nica, Preºedintele Sindicatului Muntele Liderii mai acuzã cã de când noul director Floruþ are frâiele CEH, dialogul social între cele douã pãrþi nu existã, iar acesta face ce îi taie capu`. ”Dupã ce am dezbãtut cu colegii mei aceastã problemã, am ajuns la concluzia cã nu mai putem sã acceptãm aceastã lipsã de dialog social impusã de noul director. Îl invitãm, aºa cum o facem de douã sãptãmâni încoace, la discuþii, însã nu e de gãsit. Dacã întrebaþi trei oameni diferiþi din companie, unde este directorul, veþi primi trei rãspunsuri diferite. În momentul de faþã nu ºtie nimeni unde este, la Deva, la Bucureºti sau la Oradea”, a mai adãugat reprezentantul minerilor.

Liderii au spus cã vor rãmâne pe scãrile CEH, pânã generalul va discuta cu ei.

Adina PÃDURARU

C

onsiliile de administraþie, aducãtoare de profit pentru unii. Doi dintre membri Consiliului de Administraþie de la Complexul Energetic Hunedoara mai fac parte ºi din structura de administraþie a altor societãþi.

Este vorba de Aurelian Ghimpãu ºi Iulian Robert Tudorache.

P

reºedintele CA, membru în GDF Suez Aurelian Ghimpãu, preºedintele Consiliului de Administraþie de la Complexul Energetic Hunedoara este ºi membru în structura administrativã a GDF Suez.

Potrivit declaraþiei de avere completatã în data de 12 martie 2015, Aurelian Ghimpãu este angajat al Ministerului Economiei, Industriilor, Mediului de Afaceri ca fiind consilier al ministrului. Doar pentru aceastã activitate, arogantul Ghimpãu a încasat 5520 de lei. La aceastã sumã i se adaugã încã 66.900 de lei ca fost angajat al ministerului Afacerilor Interne. Aurelian Ghimpãu este membru al Consiliului de Administraþie ºi la GDF Suez Energy România.

T

udorache, în consiliu de administraþie de la RATEN Iulian Robert Tudorache este membru al Consiliului de Administraþie de la Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi de la RATEN, adicã de la Regia Autonomã Tehnologii pentru Energia Nuclearã Mioveni.

Ambii sunt membri în Consiliile de Administraþie ale unor societãþi care înregis-

treazã profit. RATEN a avut în anul 2014 un profit de 63.292 de lei. În ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara, societatea este o gaurã neagrã sau un sac fãrã fund, dar nu unde nu se mai terminã banii, ci aici banii dispar fãrã urmã.

Monika BACIU

4 Actualitate

TINERI PENTRU PETROªANI

C

Bogdan Bojan, pasionat de cubul Rubik Vor turiºti, dar nu miºcã un deget!

C

ronica Vãii Jiului

demareazã campania “Tineri pentru Petroºani”. Vrem sã îi aducem în prim-plan pe tinerii care fac parte din Consiliul Consultativ al Elevilor ºi sã vã prezentãm câteva din proiectele celor nouãsprezece elevi care vor sã se implice activ în viaþa comunitãþii.

BOGDAN BOJAN este elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Este un tânãr pasionat de multe lucruri, iar rezolvarea cubului Rubik este punctul sãu forte.

“Pasiunile mele sunt istoria, limbile asiatice, filosofia, cubul lui Rubik, Yoyo-ul, o interesantã jucãrie japonezã numitã Kendama, ºi evident, calculatorul. Sunt un mare fan al MMORPGurilor”, se prezintã Bogdan Bojan, consilierul de la Petroºani

din cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor.

Bogdan vrea sã promoveze municipiul Petroºani ºi considerã cã tinerii trebuie sã se afirme, iar elanul tinereþii ºi ideile lor adaptate secolului vitezei sunt demne de luat în considerare.

Bogdan ne spune care sunt motivele pentru care a candidat la un post de consilier în cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor din Petroºani.

“Am decis sã can-

didez pentru Consiliul Consultativ al Tinerilor din Petroºani deoarece consider cã am aptitudinile ºi experienþa necesarã, vreau sã mã implic, îmi place asta ºi în special ideea acestui consiliu. Consider cã noi, tinerii, trebuie sã ne susþinem punctele de vedere ºi sã ne afirmãm în comunitate. Aº putea contribui la dezvoltarea localitãþii prin idei de proiecte ºi activitãþi care sã promoveze oraºul”, ne spune Bogdan Bojan, consilier în

Sarmizegetusa ºi Castelul Corvineºtilor, promovate în strãinãtate

D

ouã regiuni din judeþul Hunedoara sunt promovate peste graniþele þãrii. Autoritatea Naþionalã pentru Turism promoveazã România pe site-ul www.romania.travel în variantele lingvistice românã ºi englezã.

“Pot fi gãsite informaþii despre þara noastrã, o prezentare a principalelor regiuni ºi oraºe, principalele atracþii, gastronomie, artã ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Decembrie 2015

meºteºuguri, arhitecturã, fotografii reprezentative, broºuri de prezentare”, susþin reprezentanþii Ministerului Economiei, Comerþului ºi Turismului care au în subordine Autoritatea Naþionalã pentru Turism.

Deºi judeþul Hunedoara are potenþial turistic, doar douã dintre zone apar în oferta de promovare.

Este vorba despre Castelul Corvinilor ºi de situl arheologic de la Sarmisegetusa Regia. “În secolul al XV-lea, Castelul Corvineºtilor, cel

mai frumos din Transilvania, localizat lângã Hunedoara, are o salã a cavalerilor somptuoasã – care poate fi folositã pen-

cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor din Petroºani.

Tinerii din ziua de astãzi citesc, chiar dacã nu autorii clasici.

Atenþia lor este îndreptatã spre alte orizonturi care îi dezvoltã pe plan personal. Astfel, propunerea principalã de proiect al lui Bogdan este realizarea unei cafenele bibliotecã.

“Principala mea propunere de proiect este realizarea unei Cafenele Biblioteca, asta însemnând un loc unde tinerii sã vinã pentru a citi o carte bunã, a bea o cafea sau a savura un ceai.

Aceasta s-ar putea realiza în parteneriat cu o cafeanea localã ºi finanþatã de primãrie, va fi un loc unde se vor putea realiza o multitudine de activitãþi ºi zic eu, va dezvolta nivelul cultural al comunitãþii”, ne spune Bogdan.

Municipiul Petroºani

tru întâlniri sau petreceri. turnuri ºi contraforturi amintesc de timpurile medievale. În curtea castelului, alãturi de capelã, se aflã o fântânã adâncã de 30 de metri, despre care legenda spune cã ar fi fost sãpatã de trei prizonieri turci cãrora li s-a promis libertatea dacã vor ajunge la pânza freaticã. În prezent, castelul a fost transformat în muzeu.”, se aratã pe site-ul de promovare al României. În ceea ce priveºte siturile arheologice de la Sarmisegetusa Regia acestea sunt menþionate ca fiind în patrimoniul mondial al UNESCO. Monika BACIU

este în curs de dezvoltare, aºa îl vede acum tânãrul liceean.

Pe viitor lucrurile se pot schimba, în bine, sperã tânãrul.

“Acum, vãd municipiul Petroºani ca pe un oraº în curs de dezvoltare, ºi în viitor, pot spune, cel puþin un oraº cu un Mall”, mai subliniazã elevul.

Percepþia românilor despre Valea Jiului nu este întotdeauna una pozitivã, dar acest lucru poate fi schimbat.

Turismul ar trebui sã fie punctul central al localitãþii.

“Comunitatea ar putea face activitãþi, reclamã ºi încuraja turismul montan, deoarece acesta este punctul forte al zonei noastre”, conchide tânãrul.

Tinerii au iniþiativã, vor sã schimbe ceva în bine. Vor ca pãrerea lor sã conteze în dezvoltarea unei comunitãþi.

Monika BACIU

Telegondola din Straja aºteaptã o piesã

T

elegondola din Straja nu poate porni cã lipseºte o piesã pe care cei care au exploatat instalaþia au dus-o în alt judeþ. Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriþã susþine cã a dat un termen limitã pentru a porni instalaþia, aºa încât turiºtii sã nu aibã de suferit prea mult timp. În acest moment în Straja accesul turiºtilor este posibil doar pe artera rutierã. A nins la munte ºi au urcat schiorii, însã, instalaþia de tip telegondolã încã nu poate fi pornitã în siguranþã, din vina celor care au avut-o pânã anul trecut în custodie ºi care au luat cu ei o piesã importantã.

Primarul, însã, le-a dat ultimatum celor care se ocupã de instalaþie. „Telegondola va porni în data de 12 decembrie. Chiar zilele trecute le-am

cerut sã o porneascã în 12. Bineînþeles cã constructorul, ca mai toþi, nu ne-au lãsat piesele de rezervã la telegondolã ºi m-am trezit în momentul de faþã cã, cei care rãspund de telegondolã cã au nevoie de o piesã, care nu mai este bunã ºi trebuie schimbatã. Dumnelor le-au dus, dupã informaþiile pe care

abanierii din Parâng, neinteresaþi de promovarea zonei.

Se plâng cã nu au turiºti, cã primãria nu intervine pentru a promova zona, dar nici nu fac nimic în acest sens.

Este vorba de cabanierii din staþiunea montanã Parâng care au fost solicitaþi la o întrevedere cu primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, pentru a identifica cele mai optime metode de a promova zona. Din 15 cabanieri, 12 au confirmat cã participã, însã la întâlnire nu a ajuns nici mãcar unul.

“Am vrut sã avem o întâlnire pe care au organizat-o cei de la Centrul de Informare Turisticã ºi cu o firmã de turism din Petroºani, în scopul de a promova oferta celor care au le am, la Voineasa ºi va trebui sã ni le aducã înapoi, fiindcã altfel nu putem porni instalaþia”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În cazul Lupeniului, Acomin, firma care administreazã domeniul din Voineasa ºi telegondola de acolo, a intrat în asocierea public-privatã din care fãceau parte primãria ºi firma Termogaz ºi împreunã au administrat telegondola.

Societatea hunedoreanã este cea care a montat telegondola în Straja. Punerea în funcþie a instalaþiei de transport pe cablu a avut loc la finele lui 2012.

Diana MITRACHE

cabane sau pensiuni în zona Parâng. Din 15 oameni care au fost invitaþi au confirmat prezenþa 12 ºi nu s-a prezentat niciunul. Noi am fost pro-activi, am vrut sã avem o întâlnire, dar nu s-a concretizat nimic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Totodatã, cei care deþin cabane în munte trebuie sã deþinã toate avizele necesare în vederea funcþionãrii. În staþiunea montanã

Parâng, în evidenþele ISU figureazã doar 12 structuri de cazare.

Reprezentanþii ISU au identificat mai multe nereguli la unitãþile de cazare din staþiunile montane, iar cele mai multe sunt la instalaþiile de stingere a incendiilor.

“Cu ISU am avut o întâlnire ºi am discutat despre situaþia pensiunilor ºi cabanelor din Parâng. Cei care nu îºi fac toate documentele ºi nu vor intra în legalitate vor avea probleme”, a mai spus sursa citatã.

Gheorghe Iovu- concert pentru trup ºi suflet

E

veniment de excepþie pentru iubitorii muzicii de relaxare ºi terapeutice din Valea Jiului, douã concerte fiind susþinute la Petroºani de compozitorul Gheorghe Iovu.

Despre renumitul artist se spune cã muzica pe care o compune are chiar puterea de a vindeca trupul ºi sufletul. Primul concert a avut loc ierimiercuri, la Teatrul “ID Sîrbu” din Petroºani, iar iubitorii acestui gen de muzicã au putut participa gratuit la eveniment.

A doua reprezentaþie susþinutã de Gheorghe Iovu, concertul extraordinar “Paºi spre luminã” are loc astãzi, începând cu ora ora 17.30, iar

compozitorul va cânta în Biserica Romano-Catolicã Sfânta Varvara din Petroºani. ªi acest eveniment este destinat tuturor, intrarea fiind gratuitã ºi va include o serie de piese din compoziþia proprie a artistului cum ar fi: Daruri divine; Cerul; Rugãciune; Cor îngeresc; Mesaj pentru suflet, dar ºi multe alte melodii frumoase menite sã mângâie sufletele celor care le ascultã. Recitalul este susþinut de Parohia

Meteorologii au anunþat cã în perioada urmãtoare la munte se va aºterne un nou strat de zãpadã, iar edilii din Petroºani susþin cã în staþiunea montanã nu existã probleme.

“Din punctul de vedere al administrãrii staþiunii nu avem probleme, pârtiile au fost bãtute de cãtre oamenii noºtri. Miercuri va avea loc o verificare ISCIR la noul telescaun ºi de atunci va putea funcþiona fãrã probleme.

Noutãþile în ceea ce priveºte administrarea sunt acelea cã am reuºit sã finalizãm spaþiile tehnice de la Cãsuþa din Poveºti ºi utilajele nu le vom mai aduce în oraº dupã finalizarea sezonului, vor fi garate în munte. Totul funcþioneazã, tunurile sunt montate, nu avem probleme”, a mai subliniat Ridzi.

Totodatã, primarul municipiului Petroºani

Romano-Catolicã din Petroºani ºi va marca cea de a X-a ediþie aniversarã a spectacolului social cultural "Dãruind vei dobândi!", organizat de Asociaþia MAICA PRECISTA ºi destinat generaþiei nobile de vârsta a III-a. Gheorghe Iovu compune ºi interpreteazã muzicã terapeuticã de peste douãzeci de ani, fiind primul meloterapeut acreditat de instituþii de specialitate. Absolvent al ªcolii Populare de Artã din Timiºoara în anul 1975, a susþinut o multitudine de concerte, atât în România cât ºi în Statele Unite, Germania, Ungaria, Danemarca, Austria, Italia ori Franþa.

Maximilian GÂNJU

susþine cã mai este de lucru în ceea ce priveºte serviciile oferite turiºtilor.

“Existã câteva lucruri care pot influenþa afluxul de turiºti. Am avut noi noi niºte sincope legate de administrarea domeniului public, iar pe de altã parte mai avem multe lucruri de fãcut la serviciile ºi la condiþiile pe care le oferim turiºtilor ºi aici mã refer

la toate condiþiile necesare”, a conchis primarul municipiului Petroºani. În staþiunea montanã Parâng au început de câþiva ani lucrãri de modernizare. Gradul de realizare a investiþiei este de 17% în momentul de faþã, iar totul din cauza nealocãrilor financiare pentru continuarea lucrãrilor.

Monika BACIU

Festivalul de colinde, sãptãmâna viitoare, la Petroºani

T

radiþia festivalului de colinde organizat la Petroºani va fi dusã mai departe ºi anul acest. Declaraþia aparþine primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a anunþat cã a VI-a ediþie a acestui eveniment va avea loc sãptãmâna viitoare.

”În data de 16 decembrie de la ora 18:00 vom organiza Festivalul de Colinde, ediþia a VI-a, în Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani.

Vor participa corurile cultelor religioase din Municipiul Petroºani, cu care noi ne mândrim”, a spus primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Tot miercurea viitoare, însã mai devreme, o altã serie de cupluri vor fi premiate pentru aniversarea a 50, respectiv 60 de ani de cãsnicie. ”În aceaºi zi, dar de la ora 12:00 de acestã datã, vom avea ceremonia de decernare de

diplomelor de fidelitate, cuplurilor care ne fac cinste oraºului. Pânã în acest moment avem, 11 cupluri care au împlinit 50 de ani de cãsnicie, ce vor fi premiaþi, dar ºi patru cupluri care împlinesc 60 de ani ”, a mai spus primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Atât festivalul de colinde cât ºi premierea cuplurilor de aur, sunt doar douã dintre evenimentele pe care administraþia publicã localã le organizeazã în luna sãrbãtorilor de iarnã.

Adina PÃDURARU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Decembrie 2015

Societãþile comerciale, þinta poliþiºtilor ºi ai inspectorilor OPC ºi DSV ocietãþile comerciale S hunedorene sunt în aceastã perioadã în vizorul poliþiºtilor structurilor de investigare a criminalitãþii economice Aceºtia, împreunã cu reprezentaþi ai Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi cei ai Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor, au demarat ample controale în vederea identificãrii ºi a tragerii la rãspundere penalã sau con-

travenþionalã a celor care comercializeazã mãrfuri specifice sãrbãtorilor de iarnã, fãrã a respecta prevederile legale ºi se sustrag de la plata taxelor aferente cãtre bugetul de stat.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, dupã ce au fost verificate 49 de societãþi comerciale ºi 16 persoane fizice, poliþiºtii au întocmit 6 dosare penale, dintre care trei pentru comiterea unor

infracþiuni de evaziune fiscalã ºi au fost aplicate 18 sancþiuni contravenþionale, în valoare de peste 22.000 lei.

“Cu ocazia unui control efectuat la sediul unei societãþi comerciale din Deva, cu punct de lucru în oraºul Haþeg, poliþiºtii au identificat 10 articole îmbrãcãminte (expuse la vânzare), purtând denumirea unei mãrci celebre, pentru care nu au putut fi prezentate documente de provenienþã ºi certificat de

conformitate. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru infracþiunea de ,,punerea în circulaþie a unui produs purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau similare ºi care îl prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate’’, faptã prevazutã ºi pedepsitã de art. art. 90 alin.

1) lit. b) din Legea 84/1998, iar bunurile în cauzã au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor. În cadrul aceleieaºi acþiuni, poliþiºtii au verificat o societate comercialã din Deva, în urma cercetãrilor

modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE:

HOTÃRÂREA nr. 114/ 2015 pentru modificarea ºi completarea prevederilor articolului 1 al Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 97/ 2015 privind aprobarea achiziþionãrii serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare a Municipiului Lupeni ºi a Consiliului local al Municipiului Lupeni în vederea aplicãrii Sentinþei civile nr.

6041/CA/2013 a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI ISCAL a Tribunalului Hunedoara rãmasã definitivã ºi irevocabilã potrivit Deciziei nr. 3138/16.04.2014 a SECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Curþii de Apel Alba Iulia hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 14 voturi „Pentru” 4 voturi „Împotrivã” ºi o “Abþinere” Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr.121 din 26 noiembrie, Expunerea de motive nr. 11.443/ 26.11.2015 a Domnului Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr.

97/ 2015 privind aprobarea achiziþionãrii serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare a Municipiului Lupeni ºi a Consiliului local al Municipiului Lupeni în vederea aplicãrii Sentinþei civile nr.

6041/CA/2013 a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI ISCAL a Tribunalului Hunedoara rãmasã definitivã ºi irevocabilã potrivit Deciziei nr.

3138/16.04.2014 a

SECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Curþii de Apel Alba Iulia în vederea clarificãrii obiectului acesteia; Þinând cont de Raportul nr. 11.444/ 26.11.2015 al doamnei Paula Dãbãcan, Director Executiv al Direcþiei Economice ºi Raportul nr. 11.445/ 26.11.2015 al Compartimentului juridic din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi socialculturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile: - art. 58 ºi art. 71 din Legea nr. 24/ 2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor nor-

mative, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 98 alin. (1) din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr.

75/ 2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni; - þinând cont de prevederile OUG nr. 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 3 din Legea nr.

51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36 alin.

(1), alin. (2) lit. „a” alin.

(9) precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu

stabilind cã 1.800 de lei nu au fost înregistraþi în evidenþele contabile, iar pentru bunuri în valoare de 200 de lei nu au putut fi prezentate documente de provenienþã. În cauzã a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de evaziune fiscalã”, spune Bogdan Niþu. Astfel de acþiuni vor continua pe tot parcursul lunii decembrie datoritã faptului cã în preajma sãrbãtorilor de iarnã creºte foarte mult cererea iar comercianþii sunt predispuºi la comiterea de infracþiuni economice.

Marius MITRACHE

Municipiului Lupeni, prin intermediul cabinetului de avocaturã contractat, va putea iniþia acþiuni de contestare a Sentinþei amintite precum ºi a oricãror forme de executare silitã pornite în temeiul acesteia administrând toate mijloacele de probã prevãzute de lege inclusiv expertize judiciare.

(3) Cheltuielile în sumã de 7.000 lei pentru realizarea expertizei vor fi suportate din bugetul local capitolul 51.02.01.03 – Autoritãþi executive, art. 20.30 – alte cheltuieli, alin.

20.30.30 – Alte Cheltuieli cu bunuri ºi servicii” Art. 2 – Hotãrârea poate fi atacatã conform

prevederilor Legii nr.

554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 3 – Prezenta hotãrâre se comunicã Primarului municipiului Lupeni, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara ºi se aduce la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Art. 1 – Se aprobã modificarea ºi completarea articolului 1 al Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr.

97/ 2015 privind aprobarea achiziþionãrii serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare a Municipiului Lupeni ºi a Consiliului local al Lupeni, Municipiului Lupeni în 26 noiembrie 2015 vederea aplicãrii Sentinþei civile nr.

Preºedinte de 6041/CA/2013 a ºedinþã, Ing. Gheorghiþã Secþiei a II-a CIVILÃ, DE MANOLACHE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI ISCAL a Contrasemneazã – Tribunalului Hunedoara Secretar, Jr. MARIUS rãmasã definitivã ºi irevoCLAUDIU BÃLOI cabilã potrivit Deciziei nr.

3138/16.04.2014 a SECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISz Societate comercialã angajeazã TRATIV ªI FISCAL a zidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi.

Curþii de Apel Alba Iulia Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon care va dobândi urmã0728087336 torul cuprins: „Art. 1 – (1) Se aprobã achiziþionarea serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare prin contractarea unui cabinet de avocaturã în vederea asistãrii Municipiului Lupeni, a Primarului Municipiului Lupeni ºi a Consiliului local al Municipiului Lupeni în vederea aplicãrii Sentinþei civile nr. 6041/ CA/ 2013 a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI ISCAL a Tribunalului Hunedoara rãmasã definitivã ºi irevocabilã potrivit Deciziei nr.

3138/ 16.04.2014 a SECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Curþii de Apel Alba Iulia.

(2) Primarul

ANGAJÃRI

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Decembrie 2015

Vaci epuizate, libere pe strãzile din Lupeni

F

lãmânde, printre zemuri urât mirositoare, ponosite ºi epuizate, cel puþin 8 vaci stau pe strãzile din Lupeni, din primãvarã. Lumea parcã s-a ºi obiºnuit cu ele în peisaj, iar autoritãþile locale nu mai ºtiu ce sã le facã. Au chemat reprezentanþii APIA, însã, animalele tot murdare ºi bolnave au rãmas în stradã, în ger.

La Lupeni o cireadã întreagã de vaci ºi tãuraºi colindã, cât este ziua de lungã, strãzile, tomberoanele ºi aleile pietonale.

Animalele sunt vizibil epuizate, murdare ºi au pielea roasã în anumite pãrþi ale corpului. Stau prin adãposturile pe care ºi le-au improvizat singure, în zonele de deversare ale tomberoanelor, ori pe lângã blocuri, la þevile de termoficare. Au ochii roºii ºi par pur ºi simplu distruse ºi se târâie în acest fel încã din primãvarã.

Primarul Cornel

Resmeriþã spune cã l-a amendat pe proprietarul lor, dar nu a reuºit nimic cu asta. „Din nefericire, ele sunt din varã, dacã nu din primãvarã prin oraº. Pe proprietar l-am amendat de 7 sau 8 ori ºi în acest moment i-am anunþat ºi pe reprezentanþii APIA sã gãsim sã luãm o mãsurã, fiindcã omul aºa le þine, pe stradã.

El ia destul de mulþi bani de la APIA pe ele ºi pãcãleºte ºi statul astfel ºi nici nu are grijã de ele. Domnul Gruia, proprietarul lor, trebuie sã înþeleagã cã i se va opri finanþarea

de la APIA ºi cã aceºtia vor veni, fiindcã le-am cerut sprijinul, pentru cã noi, ca primãrie, nu putem sã le ridicãm, dar ei au ºi va rãmâne fãrã ele”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Pânã când cineva de la APIA va ajunge la Lupeni, animalele trãiesc un adevãrat

Peste 50 de mii de lei pentru plata burselor ºcolare

72 de aparate performante la Spitalul din Lupeni

proape o mie de burse pentru elevii petroºãneni.

oate secþiile din spitalul de la Lupeni au aparaturã nouã. Aceste dotãri au fost posibile, graþie unui proiect european ºi din acest moment pot fi folosite de medici. Investiþia face ca spitalul sã fie performant, iar analizele ºi consultaþiile de aici sã aibã precizia necesarã.

A

Consilierii locali de la Petroºani s-au întrunit, sãptãmâna trecutã, pentru a aproba cuantumul ºi numãrul burselor ºcolare ce se vor acorda în

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175

semestrul I al anului ºcolar 2015-2016. aproape 1000 de elevi care frecventeazã cursurile unitãþilor de învãþãmânt din localitate vor beneficia de aceste burse.

B

T

ursele sociale, înclinã balanþa

Cele mai multe burse acordate de municipalitate sunt cele sociale, pentru elevii care provin din familii cu posibilitãþi financiare reduse.

Bursele de ajutor social sunt în numãr de 685, iar valoarea acestora este de 50 de lei/lunã.

Pentru bursele sociale municipalitaea alocã nu mai puþin de 34.250 de lei.

Din cele 685 de burse cele mai multe ajung la elevii de gimnaziu, în numãr de 559, iar 126 sunt pentru elevii din liceele din localitate.

Municipalitatea acordã ºi burse de performanþã, în numãr de 35. Cuantumul lor este de 80 de lei pe lunã, iar 17 sunt pentru elevii de gimnaziu, iar 18 pentru cei de la liceu.

Bursele de merit sunt în numãr de 153, iar 65 sunt pentru elevii din gimnaziu, iar 88 pentru liceeni. Cuantumul unei burse de merit este de 70 de lei. Bursele de studiu sunt în numãr de 43, valoarea acesteia este de 60 de lei. Pentru plata burselor municipalitatea alocã 50.340 de lei pentru primul semestru al acestui an ºcolar.

Monika BACIU

Spitalul din Lupeni a fost reabilitat în parte, iar cabinetele medicilor specialiºti au fost dotate dupã ultimele standarde.

Aproape 20 de milioane de lei au fost investiþi prin proiectul de modernizare, reabilitare ºi dotare a Spitalului, iar peste 13 milioane sunt bani europeni. Sumele se regãsesc în cabinetele moderne, în dotãrile lor ºi în reabilitãrile ce s-au desfãºurat aici în ultimii ani. Managerul spitalului spune cã acum va avea ºi personal medical ºi aparaturã ºi cã toate secþiile sunt ultraperformante. „Este vorba despre un Computer tomograf, pe radiologie avem mamograf ºi asta intereseazã secþia de Obstetricã ginecologie, un osteodensiometru.

Am primit aparaturã ºi pentru radiologia dentarã. Am dotat ºi laboratorul de anatomie patologicã. În ceea ce priveºte cabinetele medicale din ambulatoriu, pe fiecare specialitate, s-a primit aparaturã, ecografe 4D, aparaturã de investigaþii pe colon ºi stomac, gastroscop ºi colonoscop, iteroscop, corposcop video, pentru ORL ºi oftamologie ºi în fiecare cabinet sunt dotãri la standarde occidentale”, a spus dr.

Doru Neamþu, directorul

coºmar. Probabil cã sunt bolnave ºi epuizate, iar prezenþa lor în stradã este mereu sesizatã de localnici. Oamenii reclamã existenþa lor în apropierea ºcolilor, pe alei, direct pe artera rutierã, în scãrile blocurilor ºi le observã pe ce zi ce trece epuizarea.

Diana MITRACHE Spitalului Municipal Lupeni.

Primarul Cornel Resmeriþã spune cã a reuºit sã aducã spitalul la un standard normal ºi crede cã de acum pacienþii vor avea tot confortul necesar, plus aparaturã performantã pentru diagnosticare. „Avem dotãri care au fost achiziþionate printr-un proiect european, dotãri moderne, avem dotãri oftalmologice, complete, ORL, dotãri pentru diagnostic, pentru laboratorul de analize, dotãri pentru secþia de chimioterapie, la fizioterapie ºi recuperare, în total 72 de aparate”, a mai adãugat ºi Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Unitatea medicalã de la Lupeni are acum dotãri europene, iar efortul bugetului local al municipiului Lupeni este, conform proiectului, de aproximativ 4 milioane ºi jumãtate de lei.

Primarul spune, însã, cã nu se va opri aici ºi cã va investi ºi în aripa veche a unitãþii medicale.

Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Decembrie 2015

Henþ cu mâna

NE FÃLIM CU NIMENI...

Nemaiavând nicio echipã din Valea Jiului la nivel divizionar naþional, iaca ne-am mai aruncat ºi noi privirea ºi interesul – poate cu invidie... – în

curtea vecinilor de mai la nord, pe Cerna ºi pe Mureº. Dar acolo, ce sã vezi?

Douã echipe, Cetate Deva ºi FC Hunedoara, modeste

ºi discrete, care nu ne-au fãcut sã tresãrim mai deloc. Dacã de la Cetate Deva nu aºteptãm mare lucru, sincer, la FC Hunedoara credeam cã va rupe gura târgului. Dar vai, vitejii de sub furnale au câºtigat doar jumãtate din meciurile turului, au totuºi +2 la „adevãr”, dar ºanse la locul 1, cel de pro-

movare, zero interzis.

Au alternat cu meciuri între ridicol ºi spectaculos, iar locul lor de mijloc se pare cã reflectã realitatea.

Cetate Deva are, oarecum, scuza debutantului, dar când îþi „ia faþa” Ighiul, C.S.U. II Craiova, Becicherecu sau Ineul, parcã îþi vine sã bagi capul în þãrânã. Am

Remember Liga a III-a (Valea Jiului)

Salba de echipe-n „C” D

e când s-a înfiinþat Divizia „C” – actuala Liga a III-a – în anii `30 ºi pânã azi, toate localitãþile Vãii Jiului au avut echipe la acest eºalon divizionar. În anii `90, de la Petrila (Lonea) ºi pân` la Lupeni (Bãrbãteni) sau Uricani, cam toatã lumea juca în „C”. Acum, nimic, secetã totalã, numai echipe în campionatul judeþean. Ce-am fost ºi ce-am ajuns...

Jiul Petroºani, ultima redutã Campionatul 20122013 a însemnat ultima apariþie a unei echipe la nivelul Diviziei „C”.

Era ediþia cu numãrul 57 a eºalonului trei divizionar, Jiul este înscrisã cu forcepsul în Divizia „C” – ratase meciul de baraj cu ªoimii Pâncota –, deºi nu ar fi avut dreptul...

Era ceva, þinând cont de o curiozitate (sau anomalie?), Craiova rãmânând în acel sezon fãrã nicio echipã în primele trei ligi!

Sezonul începe pe 31 august 2012, Jiul pierde, 1-2 la FC Hunedoara, sub o

ploaie de trivialitãþi ºi înjurãturi a unor suporteri bezmetici ai gazdelor. Apoi Jiul bate cu 3-1 Sighetul, reuºeºte un 0-0 la Pâncota, eºec acasã, 1-1 cu Unirea Dej, 0-0 la Sãnãtatea Cluj, 3-0 cu FC Zalãu, 0-2 la SESO Câmpia Turzii, 1-2 acasã cu Olimpia Satu Mare º.a.m.d.

Final de tur – 23

nov. 2012 –, Jiul-FC Oºorhei 1-2, care plaseazã echipa Jiul (cu Toni Sedecaru la cârmã) pe locul retrogradabil 11 în seria sa. O echipã în care jucau (vezi facsimil) A. Tonca, Kalai, Vl. Tudorache, Gabi Apetrei, M. Filip sau Deaconescu.

Nu ºtim dacã Jiul ar fi fãcut faþã, în aceste condiþii, rigorilor returului, cert este cã turul a fost unul sumbru, acesta fiind ºi unul din motivele pentru care finanþatorul Alin Simota anunþã în februarie 2013 cã renunþã la finanþarea echipei, retrãgând-o din campionat, la fel cum procedase ºi în urmã cu trei ani, în Divizia „B”.

De data asta, Jiul este îngropatã definitiv la nivel naþional, de aici încolo fiind doar pâlpâirile din campionatul judeþean.

Aºa s-a încheiat ultima toamnã divizionarã a fotbalului din Valea Jiului. Era în decembrie 2012...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

crezut cã putem sã ne fãlim, cum ar zice ardeleanul devean ºi cu cel hunedorean, cu cele douã echipe, întinse pe zece kilometri una faþã de cealaltã, dar suntem departe de adevãr.

Exact precum titlul din „Analizã”.

Fotbal, Liga a III-a.

Analizã 2015-2016 (tur)

Hunedoara ºi Deva, departe de adevãr...

S

eria a 4-a a Ligii a III-a a fost ultima din cele cinci serii, cu un total de 70 de echipe la acest eºalon, care a încheiat turul, Seria a 4-a fiind singura cu cele mai multe echipe, 15 la numãr.

Este seria în care au activat ºi cele douã echipe din judeþul Hunedoara, FC Hunedoara ºi Cetate Deva. Douã echipe cu evoluþii modeste, aflate la 11 respectiv 21 de puncte în spatele liderului ASU Poli. Timiºoara, echipa deveanã fiind mai aproape de retrogradare decât de locul 1!

De altfel, o singurã echipã din cele 70 rãmâne neînvinsã, Juventus Bucureºti (Seria a 2-a). Aºadar, s-a tras cortina ºi peste fotbalul ultimului eºalon divizionar la nivel naþional, Liga a III-a, urmând ca returul sã se reia pe data de 5 martie 2016.

Seria 1 / OSK Sf. Gheorghe 13 11 0 2 28-6 33p.

Seria a 2-a / Juventus Bucureºti 12 9 3 0 20-6 30p.

Seria a 3-a / Inter Olt Slatina 13 9 2 2 23-10 29p.

Seria a 5-a / Avântul Reghin 13 10 1 2 30-12 31p.