Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 982
Cronica Vãii Jiului Luni, 9 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Abandonate ºi jefuite de hoþi
O
clãdire aflatã în buricul târgului se ruineazã pe zi ce trece fãrã ca autoritãþile sã poatã interveni. Retrocedat, imobilul în cauzã adãpostea Unitatea Militarã 01032, ºi este amplasat pe strada Timiºoara, la numãrul 5, din municipiul Petroºani. În clãdirea care dispunea de o suprafaþã de 335,44 mp, precum ºi de o curte interioarã de 279,27 mp, Primãria municipiului
intenþiona sã mute Serviciul Public Comunitar de Evidenþã a Persoanelor. Pânã la urmã însã, imobilul nu a mai primit nici o altã destinaþie, clãdirea cu un etaj, 18 camere ºi douã bãi, fiind solicitatã ºi primitã de cãtre urmaºii fostului proprietar. Rãmas, între timp, de izbeliºte „imobilul-pavilion central” a atras imediat atenþia hoþilor de materiale de construcþie. De-a lungul anilor, de aici s-a furat aproape tot ceea ce se putea fura. Sobele de teracotã din cele 18 camere au fost cu toatele sparte, dispãrând în totalitate. Pe aceeaºi stradã, în plin centru al localitãþii, mai existã ºi alte clãdiri, toate fiind retrocedate ºi cãlcate acum de hoþi.
Generaþia „Facebook” naºte monºtri
M. GÂNJU
M
are e grãdina, dar micã de tot adunarea generatã de singurul locuitor al Vãii Jiului, un cetãþean care a reuºit sã primeascã autorizaþie pentru un miting ce a stârnit doar râsul. ªi asta în condiþiile în care reþelele de socializare sunt pline de pilde ºi fotografii ale celor din Valea Jiului, care condamnã clasa de mijloc din Valea Jiului cã nu a plâns minerii. >>> PAGINA A 3-A
Autoritãþile din Vulcan se pregãtesc pentru iarnã
B
eneficiarii venitului minim garantat vor fi folosiþi de administraþia localã de la Vulcan pentru a ajuta la deszãpezire. Edilii muncipiului Vulcan vor prezenta mâine toate utilajele care vor acþiona în sezonul de iarnã la deszãpezirea din localitate. Au fost stabilite ºi zonele prioritare, astfel încât iarnã sã nu îi ia prin surprindere pe edili. “Avem un program bine stabilit din toate punctele de vedere. Atât firma cât ºi primãria este pregãtitã. Marþi la ora 11 vom avea expunerea utilajelor ºi
personalul din cadrul Pregotem care va acþiona pe cadrul iernii 2015-2016 cu efectivele de personal ºi utilajele pe care le vom folosi în aceastã perioadã de iarnã de care Pregoterm ºi primãrie. Avem un program scris pe zone, pe strãzi, alei ºi persoane ºi priori-
tãþile care sunt în ficare zi sã fie la primele ore ca personalul care va merge la service ºi elevii care merg la ºcoalã sã poatã merge în condiþii normale. Cred cã lucrurile sunt finalizate pentru noi deci marþi la orele 11 vom avea expunerea.
Acest program l-am trimis ºi la prefectura ºi la Consiliul Judeþean astfel încât sã aibã ºi dânºii cunoºtinþe despre acest program pe perioada de iarnã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Pentru ca procesul
de deszãpezire sã fie unul eficient, autoritãþile locale din Vulcan îi vor folosi ºi pe cei de la venitul minim garantat. Astfel, VMG-iºtii vor ajuta ºi ei la deszãpezirea localitãþii. “Ne vom folosi de tot personalul care este angajat ºi personalul de la ajutorul
social. În plus avem ºi materialele necesare pentru deszãpezire. Sare, nisip care deja sunt depozitate în hala din colonia de jos de la Pregoterm. Avem siguranþa cã tot ceea ce am adus pânã în prezent vor fi suficiente pentru toatã iarna”, a mai spus sursa citatã. Anii trecuþi cei de la Pregoterm au intervnit cu utilajele de deszãpezire ºi pe raza oraºului Aninoasa. La fel se va întâmpla ºi anul acesta dacã cei de la Aninoasa vor solicita acest lucru. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
Cer investiþii minime
În dosarul Uricani, Ileana Bodea, din nou în instanþã
N
evoie acutã de materiale. Unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara se confruntã cu lipsuri enorme. Sunt zile în care minerii aduc de acasã câte un ºurub sau alte lucruri necesare pentru a-ºi desfãºura munca. De retehnologizare nici nu se mai pune problema, dar liderii de sindicat cer investiþii minime pentru securitatea lucrãtorilor. “În momentul de fata cine vorbeºte despre aºa ceva viseazã. Surse financiare pentru acest demers nu exista. Sunt voci
populiste pe care eu le consider minciuni. Singurul lucru care trebuie sã se întâmple este ca tehnologia actualã sã fie îmbunãtãþitã prin asigurarea permanentã a materialelor ºi pieselor de schimb. Nu putem vorbi de tehnologie nouã pentru cã a le implementa înseamnã costuri care ar duce ºi mai mult în sus preþul de cost al Gigacaloriei lucru de care suntem conºtienþi ca ºi trebuie sã ni-l asumãm. Minele nu pot în acest moment decât sã îºi asigure materialele ºi piesele de schimb ºi sã luxcreze cu ceea ce au acum. De retehnologizare este o poveste care nu are susþinere”, a declarat Petre Nica,
ª
preºedintele Sindicatului Muntele. În urmã cu câteva sãptãmâni directorul general al CEH, Emil Floruþ declara cã sunt investitori interesaþi sã retehnologizeze minele din Valea Jiului. “Vor veni niºte investitori adevãraþi care vor sã ne susþinã. Vrem sã retehnologizãm absolut tot, unitãþi miniere ºi termocentrale. E vorba de un credit furnizor, dar sã vedem ce se va
Viitorul CEH, þinut la secret
S
indicatul Muntele nu a primit încã infograma de la Bruxelles.
Au trecut trei sãptãmâni de când reprezentanþii Ministerului Energiei ºi cei ai Complexului Energetic Hunedoara au fost la Bruxelles pentru a prezenta planul de restructurare în faþa Comisiei Europene ºi liderii de sindicat încã nu au primit niciun act oficial. Astfel, liderii Sindicatului Muntele au trimis la ministerul de resort o cerere prin care solicitã infograma. “Discuþiile de la Bruxelles au un caracter secret. Am transmis o adresã domnului ministru Andrei Gerea pentru cã în urmã cu o sãptãmânã am convenit sã primim infograma cu discuþiile de la Bruxelles sã luãm
ºi noi act de obiecþiile pe care Comisia Europeanã le-a avut la programul pe care delegaþia romana l-a prezentat. Nu s-au þinut de cuvânt. Probabil cã este o problemã secretã de interes naþional aºa cum le place celor din Guvern sã vorbeascã, dar eu consider ca incertitudinea în ceea ce priveºte viitorul Complexului Energetic Hunedoara ºi lipsa de dialog care se practicã va duce într-un moment la escaladarea tensiunilor ºi nu ne desparte de o miºcare
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
de protest la nivelul Vãii Jiului decât o zi în care nu se plãtesc drepturile salariale ale angajaþilor. În rest toate sunt adunate prin grija celor care conduc atât politic cât ºi administrativ”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Mai mult decât atât, crizã politicã ºi administrativã prin care trece România zilele acestea nu face decât sã acutizeze problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. “Crizã politicã care
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
întâmpla dupã întâlnirea cu ei. Soluþia e retehnologizarea. Nu putem sã cârpim tehnologii vechi de 50 de ani. Mã gândesc ºi la ceva investiþii pe fonduri europene”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni, Emil Floruþ, directorul general al CEH. Floruþ susþine cã prin retehnologizare se încearcã scãderea preþului de producþie a energiei electrice. Monika BACIU a fost generate de cãtre clasa politica din România ne afecteazã negativ ºi pe noi. Oricum CEH nu avea un drum bine determinat. Din acest moment lucrurile se complica ºi mai tare pentru cã vom avea o perioadã de provizorat, de tranziþie, cei cu care am vorbit nu-ºi mai asuma nicio decizie. Îi aºteptãm pe care care vor urma cu putere de decizie iar aceºtia au nevoie de timp pentru a se putea pune la punct cu problemele de la CEH. Va fi o perioadã mai grea pentru noi ca ºi lideri de sindicat dar nu este nici prima ºi nici ultima. Cunoaºtem drumul pe care îl urmãm”, a mai spus sursa citatã. La final de an, Complexul Energetic Hunedoara nu are bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat, iar datoriile cresc galopant.
efa SSM-ITM Petroºani, Ileana Bodea a fost audiatã de magistraþii de la Petroºani în dosarul Uricani 2011, accident în care ºi-au pierdut viaþa cinci persoane. „Amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de 08.12.2015, ora 12:00, termen la care se va proceda la continuarea audierii martorei Bodea Ileana”, se aratã în soluþia instanþei. În data de 5 februarie 2011, o explozie a avut loc la Mina Uricani, cinci persoane fiind suprinse în subteran
în momentul deflagraþiei. Explozia s-a produs dupã ce o echipã de muncitori a reparat un tablou electric, care a luat foc în momentul în care a fost cuplat, cei cinci mineri murind în urma deflagraþiei. Procesul a început în 10 aprilie 2012 ºi nici dupã trei ani în care au fost fixate zeci de termene nu s-a ajuns la un prim deznodãmânt. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Monika BACIU
Crucea care veghea Valea Jiului - o ruinã
cruce ridicatã pe culmile din Cheile O Roºiei de mai mulþi temerari ai muntelui, cu scopul de a-i proteja pe mineri precum ºi pe toþi locuitorii Vãii Jiului, a devenit o ruinã.
Nimeni n-a bãgat de seamã ºi n-a miºcat un deget pentru a o reface cum se cuvine. „A fost bine când am ridicat-o, acum nu mai intereseazã pe nimeni”, a declarat un voluntar care a ajutat la ridicarea crucii. „S-a muncit enorm de mult ºi a curs sânge pentru a duce acea cruce ºi a o monta acolo. Am vrut sã ne vegheze pe noi toþi cei din Valea Jiului ºi mai ales pe mineri. Sã ne ajute Dumnezeu ºi pe noi ºi pe ortaci sã-i aducã teferi din minã pentru cã au fost prea multe accidente”, a spus un alt voluntar. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
Generaþia „Facebook” naºte monºtri
M
are e grãdina, dar micã de tot adunarea generatã de singurul locuitor al Vãii Jiului, un cetãþean care a reuºit sã primeascã autorizaþie pentru un miting ce a stârnit doar râsul. ªi asta în condiþiile în care reþelele de socializare sunt pline de pilde ºi fotografii ale celor din Valea Jiului, care condamnã clasa de mijloc din Valea Jiului cã nu a plâns minerii. Ei bine, omul cu pricina a obþinut autorizaþie sã organizeze un miting de solidaritate la care a chemat Valea Jiului, dar mai mult s-a fãcut de râs. Împreunã cu el, dacã socotim ºi cele douã statui ale minerilor din faþa Complexului Energetic Hunedoara, scãdem ziariºtii care s-au pitit de râs, dar ºi angajaþii care plecau acasã de la sediul CEH, au fost 3 protestatari – statuile fiind singurele prezente la toate mitingurile de la Miron Cozma încoace. Cu tot respectul, dar singurul care a impus respect a fost preotul Octavian Pãtraºcu ºi cantorul sãu, care au rãspuns prezent invitaþiei protestatarului ºi s-au rugat pentru bolnavii din spitale. Omul, care avea un
hanorac inscripþionat: „No brain, No headache” – sugestiv, nu? – a stat câteva minute bune pe scãrile Complexului Energetic Hunedoara ºi a zbierat pur ºi simplu la angajaþii care, vineri dupã ora 15,00, plecau spre casã, dupã o zi de lucru. ªi dacã nu ar fi de râs, e de plâns ceea ce se întâmplã, iar generaþia Facebook a nãscut mai mulþi monºtri, marea majoritate pe reþelele de socializare, unde au luat-o razna la
Mineri de la Lonea, în subteran la Petrila
M
ina Petrila se închide, iar procesul de recuperare a metarialelor ºi utilajelor ce pot fi refolosite din subteran a început. Mai mulþi angajaþi ai minei Lonea formeazã acum o echipã la mina Petrila, pentru a scoate din galerii utilajele ce vor ajunge sã fie folosite în mina ce aparþine de Complexul Energetic Hunedoara, doar cã se aºteaptã semnarea unui protocol. A fost agreatã ideea cã utilajele ce pot fi recuperate din minele neviabile, trebuie sã ajungã la cele viabile, iar de la Petrila acestea ar urma sã ajungã la Lonea. O echipã de specialiºti angajaþi în cadrul Complexului Energetic Hunedoara
este acum la mina Petrila ºi utilajele recuperate vor ajunge la Lonea, dar dupã ce sosesc toate avizele necesare. „Am fãcut o comisie mixtã ºi am identificat piese, utilaje, mijloace fixe de la Mina Petrila, pe care SNÎMVJ nu le mai
care se sting în spitalele din Bucureºti ºi din alte centre din Europa. Vineri a fost, însã, ultima zi, în care ºi-au confecþionat pancarte ºi au ieºit sã salute generaþia care luptã pentru normalitate. Aproape 400 de tineri din Petroºani, ºi nu numai, s-au adunat sãptãmâna trecutã. searã de searã, în faþa Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din localitate ºi au mãrºãluit pe strãzi. Nu mai vor clasa politicã ce i-a minþit ºi cred cu tãrie cã generaþia facebook este mai puternicã. Tinerii au scris pe site-urile de socializare, acolo unde s-au ºi mobilizat, cã militeazã, ca ºi cei din Bucureºti, pentru un
Guvern de tehnocraþi, cu politicieni fãrã imunitate parlamentarã, fãrã traseiºti ºi cu legi care sã fie respectate. „Nouã, celor din Valea Jiului, ni s-a reproºat cã nu am ieºit în stradã atunci când au murit minerii arºi, dar noi eram prea mici atunci. Am doar 20 de ani ºi sunt student ºi acum cred cã a venit rândul nostru sã facem ceva”, a spus în repetate rânduri Andrei Toma, cel care mobilizeazã tinerii pe reþelele de socializare, dar care sâmbãtã nu i-a mai putut aduna din nou. Tot aceºti tineri, în drumul lor prin Petroºani, au lipit pe poarta CEH douã afiºe prin care cer demisia celor care conduc colosul industrial ºi care nu fac decât sã încaseze sume uriaºe, pentru mai nimic. Emil Floruþ ºi Stamin Purcaru au fost cele douã nume postate pe lista demisiilor cerute la Petroºani de tinerii care vor normalitate. Diana MITRACHE
propriu, postând vrute ºi nevrute. Mineritul nu l-a salvat nimeni ºi la mitingul organizat special pentru mineri, anunþat din timp ºi promovat în media, abia dacã s-au strâns, acum câteva luni, câþiva oameni, dar politicienii s-au retras în linia a doua, ca nu cumva sã îi zãreascã cineva de la partid cã participã la o aºa manifestare. Au ieºit, însã, în stradã tinerii, care s-au scuzat cã la Revoluþie
nu erau nãscuþi ºi cã acum a sosit timpul lor. La Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, sute de tineri au ieºit pe stradã ºi au participat la mitinguri de solidaritate cu cei
poate utiliza. Am fãcut echipe care se ocupã de evacuarea acestor utilaje. CEH are, în fiecare zi, câte 25 de oameni care lucreazã în mina Petrila pentru a scoate aceste utilaje, urmând ca noi, cei din conducerile celor douã societãþi, în perioada urmãtoare, sã gãsim cadrul legal de transfer, sau de vânzare a acestor utilaje spre CEH”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Mina Petrila este prima care se închide de la înfiinþarea Societãþii Naþionale de Închideri de mine, iar recuperarea utilajelor trebuie sã se facã pânã la finele acestui an. Totuºi, conducerea societãþii spune cã mai sunt necesare câteva avize, aºa încât procedura sã fie perfect legalã. Diana MITRACHE
Solidaritate pentru victime
A
trecut o sãptãmânã ºi a fost una plinã pentru cei care lucreazã la Centrul de Transfuzii Sanguine din Petroºani. Peste 200 de oameni au venit sã doneze sânge, iar personalul medical de aici a lucrat ore ºi zile suplimentare ca sã facã faþã numãrului mare de solicitãri. Tineri, elevi, studenþi, profesori, poliþiºti, ori edili din Valea Jiului, toþi au venit ºi continuã sã vinã sã doneze sânge la Centrul de Transfuzii din Valea Jiului. Vin pentru cã simt cã aºa pot sã ajute. Au venit fotbaliºtii, au venit rugby-iºtii ºi oamenii simplil, mânaþi de tragedia în care au ars tinerii din Bucureºti. Unul dintre tinerii,
care ºi acum se aflã internaþi în stare gravã, este din Petroºani ºi, cu gândul la el, au venit toþi colegii ºi prietenii lui. Au vrut sã fie anonimi ºi nu au fãcut din asta un act de bravurã. Sunt dintre tinerii, care, searã de searã, au ieºit pe strãzi sã îºi
cearã dreptul la normalitate, s-au grupat pe reþelele de socializare, ca sã doneze sânge. Tragedia i-a mobilizat încã de duminica trecutã, când personalul medical a lucrat la foc continuu ºi, probabil cã la fel va fi ºi în acest week-end la Petroºani, unde deja au donat sânge mai mult de 200 de oameni ºi ceea ce se întâmplã acum este fãrã precedent în România. Diana MITRACHE
4 Actualitate
T
inerii sunt implicaþi în viaþa comunitãþii locale, iar ei au nevoie doar de un imbold pentru a veni cu idei ºi proiecte noi. Acest lucru este vizibil la Petroºani unde a început campania electoralã pentru Consiliul Consultativ al Tinerilor. Liceenii care s-au înscris în aceastã cursã au proiecte dintre cele mai îndrãzneþe. Tânãra generaþie încearcã sã caute soluþii pentru comunitate. Irina Valeria Mustaþã are în programul electoral dezvoltarea turismului în zonele montane, amenajarea parcurilor dupã modelul britanic ºi organizarea mai multor schimburi de experienþã. Un alt candidat, Bogdan Bojan vrea implicare pe toate palierele. “Am multe idei de proiecte,activitãþi, flashmob-uri. Printre ele, se gãsesc activitãþi cum ar fi Cursuri de Prim Ajutor în licee, dezbateri, orice fel de dezbateri, ecologizãri, concursuri sportive de iarnã, maraton caritabil, donãri de haine pentru nevoiaºi, schimb de experienþe cu alte ºcoli strãine, cluburi montane, activitãþi literare, campanii informative, concursuri la nivel de comunitate. Dacã voi obþine funcþia de membru în Consiliul Consultativ al Tinerilor voi încerca sã fac toate aceste proiecte realizabile, deoarece cred cã noi, tinerii, trebuie sã ne implicãm, sã facem ceva, sã deprindem
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
experienþã pentru propria noastrã dezvoltare personalã,care zic eu, este importanta”, spune Bogdan Bojan. Tinerii vor sã citeascã, iar Bogdan mai vine cu o iniþiativã. “Un principal ºi important proiect pe care mi-ar plãcea sã-l propun, cu ajutorul Primãriei Municipiului Petroºani, în parteneriat cu vreo cafenea, putem face o Cafeanea Bibliotecã, asta însemnând un loc unde sunt destul de multe cãrþi, literatura universalã, filosofie, SF, astronomie, scriitori contemporani etc. Tinerii sã vinã acolo pentru a citi, a discuta despre anumite cãrþi, a face schimb de cãrþi sau a lua cãrþi cu împrumut. Cred cã ar fi un lucru extrem de folositor, deoarece trebuie sã promovãm activitatea culturalã, cultura, în ciuda a ceea ce se mediatizeazã zi de zi, la radio, televizor, facebook”, mai spune Bogdan. Pentru cã sunt elevi,
De la tineri pentru comunitate. PROIECTE PENTRU PETROªANI
tinerii vor un altfel de sistem educaþional. Ei vor sã spunã STOP abandonului ºcolar, iar Marius Rad vrea sã se aplece asupra acestei activitãþi. “Am multe idei de proiecte pentru a putea obþine finanþare. Dar proiectul meu principal pentru care aº dori sã obþin finanþare ºi sã îmbunãtãþesc ceva în sistemul de învãþãmânt este unul mai complicat ºi anume "ABANDONUL ªCOLAR". Cred cã la noi în comunitate este o mare problemã, deoarece mulþi copii pãrãsesc ºcoala din cauza stãrii financiare precare a pãrinþilor ºi din lipsa sprijinului factorilor de decizie. De aceea trebuie sã îi ajutãm, sã facem ceva pentru ei, sã îi îndrumãm pentru cã ei sunt viitorul acestei þãri ºi fãrã tineri educaþi viitorul þãrii pare sumbru!”, spune Marius Rad. Maºinile sunt o altã pasiune a tinerilor, iar un elev al Colegiului tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani vine cu o propunere ineditã. “Eu aº dori sã organizez un club de tunning auto în care am putea face schimb de experienþe între ºoferi concursuri cu premii. Oraºul Petroºani ar putea deveni mai cunoscut prin acest proiect. Am putea promova talentele, pasiunile
ºoferilor ºi elevilor”, spune Tiberiu Tima, elev la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Petroºani. Sportul este o altã pasiune a tinerilor, iar un liceean considerã cã are un atuu în faþa colegilor sãi ºi anume pentru cã este rugbyist. “Pe lângã calitatea de elev o mai am ºi pe cea de rugbyist la ªtiinþa Petroºani. Pentru cã îmi place sportul aº implementa un proiect pe aceastã temã. Tinerii nu prea fac sport ºi cred cã un efort colectiv în acest sens ar fi benefic pentru a schimba un pic stilul de viaþã al tinerilor. Propunerea mea este realizarea unui maraton la care sã participe elevii de liceu sau de ce nu, orice cetãþean al Petroºaniului”, spune Andy un alt candidat. Deni s-a gândit ºi la tinerii cu dizabilitãþi ºi ar dori modernizarea centrelor pentru copiii cu probleme financiare sau dizabilitãþi, schimbarea aspectului
oraºului sau organizarea unor seri pentru tineri. Adina Poenar vrea realizarea unui cinematograf, locuri de muncã pentru cei fãrã venituri ºi adãpost pentru nevoiaºi. Un alt candidat, Adrian Molnar ºi-ar dori un parc de aventuri în localitate, iar Dan Murg vrea “renovarea unei clãdiri abandonate care sã fie branºatã la utilitãþi, ºi în aceelaºi timp sã fie ºi un frumos loc de odihnã, ºi o frumoasã cantinã pentru oamenii strãzii, iar acestora sã li se ofere un loc de muncã de unde sã îºi poate achita utilitãþile, ºi sã îºi întreþinã familile, bineînþeles ºi copiilor posibilitatea de a merge la ºcoala pentru a învãþa cã sã îºi facã un viitor strãlucit, nu sã mãnânce din tomberoanele de gunoi. Cu toþi suntem egali în drepturi, cu toþi meritãm o ºansã!” Programul electoral al Mariei Selaje face referire tot la culturã. Adolescenta ar vrea
ceainerie literarã, searã de film ºi promovarea Muzeului Mineriutlui. Tânãra s-a gândit ºi la cei mici care acum fac primii paºi în viaþã ºi ar vrea sã redecoreze secþia de pediatrie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Ioana Roxana Itul crede în puterea tinerilor de a se implica în viaþa comunitãþilor din care fac parte. „M-am înscris în "cursã" pentru un loc în consiliul consultativ deoarece doresc sã mã implic activ ºi sã fiu la curent cu deciziile privitoare la comunitatea din care fac parte, doresc sã îmi propun ºi susþin ideile ºi proiectele ºi nu în ultimul rând, consider cã aceastã experienþã poate constitui un factor major în dezvoltarea mea personalã. Voi încerca, pentru ca viziunea mea asupra proiectelor sã fie una de ansamblu, astfel încât acestea se vor orienta atât cãtre generaþia din care fac parte, generaþia tânãrã, cât ºi cãtre celelalte categorii de vârstã. De fapt, cãtre întreaga comunitate. Aºa cum am susþinut ºi la scurta prezentare de la Primãria Petroºani, proiectul principal pe care îl voi promova este extinderea sistemului de supraveghere video al oraºului, mai ales în intersecþii ºi zonele intens circulate cu scopul de a reduce infracþionalitatea ºi vandalismul stradal, dar atât ºi pen-
tru a creºte gradul de siguranþã al locuitorilor ºi vizitatorilor Petroºaniului. O persoanã care se simte în siguranþã în comunitatea din care face parte se va implica mai mult în dezvoltarea acesteia, iar aceasta dezvoltare poate fi întrezãritã în mai multe domenii, spre exemplu turismul, ecologia, sau economia localã. Alte câteva proiecte pe care sper sã am ocazia sã le propun ar fi racordarea caselor de la periferia oraºului ºi/sau din zonele mai inaccesibile la reþeaua de gaz (în acest caz beneficiile ar fi atât de ordin economic, cât ºi de ordin ecologic) ºi organizarea de cursuri în cadrul liceelor privind educaþia în cazul unor situaþii de urgenþã care ne pot pune viaþa în pericol (ca de exemplu cutremure, incendii, accidente de diferite feluri) în cadrul cãrora sã existe sesiuni de informare susþinute de experþi, prezentarea modalitãþilor de prevenire a acestora ºi totodatã oferirea de informaþii privind modalitãþile în care ar trebui sau nu ar trebui sã acþionãm în cazul situatiilor-limita enumerate mai sus, urmate de simulãri practice ºi interactive ale acestora”, spune Ioana Roxana Itul. Concurenþa între licee a existat ºi va exista mereu, iar Lorena Lupulescu de la liceul Tehnic Dimitrie Leonida îºi doreºte schimb de experienþã cu colegii de la liceele din localitate. “Ar fi interesant sã facem un schimb de experienþã cu o altã clasã de-a X-a sã vedem cum percepem lumea de la liceul vecin. Cum? Clasa mea sã facã cursurile într-o zi la Liceul Economic ºi o
altã clasã de acolo sã vinã la noi. Ar fi interesant de vãzut cum sunt elevii, profesorii. Sigur ne-am împrieteni ºi probabil am vedea cã e la fel ca la noi”, susþine liceeana. Andreea Simona Szima vrea acces facil pentru elevi la educaþie astfel cã propune reducerea cu 50% a tarfiului transportului în comun.
Eleva ar mai dori parteneriate cu spitale pentru dezvoltarea profilelor reale, dar ºi dezvoltarea inteligenþei emoþionale. Dãnuþ îºi doreºte un adãpost pentru oamenii strãzii, cantinã pentru sãraci ºi locuri de muncã pentru cei neajutoraþi. Maria de la liceul Tehnic Dimitrie Leonida vede viaþa în paºi de dans. “Dansul ne ajutã sã ne dezvoltãm, sã fim sãnãtoºi, sã ne facem prieteni ºi sã ne distrãm, este una dintre cele mai distractive forme de activitate fizicã pe care le putem face. Dansul înseamnã implicare ºi responsabilitate”, spune Maria în programul ei electoral. Sunt doar o parte din tinerii care au intrat în lupta electoralã, iar ideile sunt dintre cele mai diverse. Tinerii sunt viitorul, iar implicarea lor în viaþa comunitãþii locale ºi abordarea unor teme pentru “oameni mari” aratã cã acestora le pasã de ce se întâmplã în jurul lor. Monika BACIU
Tinerii în prim plan
Cel mai tânãr viceprimar, parteneriat în administraþie inerii au fost în prim-plan zilele acestea. Noua generaþie s-a T revoltat împotriva sistemului ºi cautã o schimbare. Tinerii au idei noi, au îndrãznealã ºi vor implicare. Un astfel de exemplu funcþioneazã ºi la Vulcan, unde administraþia localã condusã de primarul Gheorghe Ile are cel mai tânãr viceprimar pe Cristian Meriºanu. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile considerã cã tinerii sunt viitorul, astfel cã ei trebuie îndrumaþi pentru a deveni viitorii lideri. “Am în vedere permanent sã promovez tinerii. ªi în mandatele trecute am avut tineri pe care i-am promovat ºi în continuare acest lucru este foarte important. Cu toþii ºtim cã vom îmbãtrâni ºi în urma mea am lãsat de fiecare datã tineri pregãtiþi sã preia aceste frâie ºi sã ºtie ceea ce au de fãcut în continuare. Sunt alãturi de ei ºi consider cã am fãcut tot ce se putea face pentru ei. Aº remarca cã pentru ºcoli ºi licee am fãcut cel mai mult pentru a avea cele mai bune condiþii pentru a avea tineri bine pregãtiþi pentru a prelua ºi pentru a avea ºi noi o bãtrâneþe liniºtitã. Acest lucru îmi place sã fac sã îi învãþ ceea ce trebuie sã facã pentru viitorul lor pentru ca ºi eu am copil”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. De cealaltã parte a baricadei vârstei se aflã viceprimarul Cristian Meriºanu care spune cã parteneriatul administrativ este mult mai eficient având în frunte o persoanã cu experienþã ºi alta cu avântul
tinereþii. “La Vulcan este singura primãrie unde un primar mai înaintat în vârstã are ca ajutor viceprimar tânãr. S-a dovedit cã la Vulcan lucrul acesta a fost benefic, am colaborat foarte bine în cei trei ani ºi jumãtate, am demarat foarte multe proiecte. Este foarte bine cã existã aceastã diferenþã de vârstã pentru cã fiecare poate veni cu argumente în ceea ce priveºte dezvoltarea municipiului Vulcan. Eu susþin foarte mult cerinþele tinerilor ºi ceea ce se doreºte în municipiul Vulcan ºi colaborarea este una eficientã. Tinerii cer locuri de muncã, acesta este punctul cel mai sensibil în Valea Jiului, iar al doilea ar fi locuinþele. Dacã pentru locurile de muncã încã lucrãm acum, suntem în tratative cu firme din Timiºoara, Cluj ºi Arad, pot veni oriunde în Valea Jiului sã deschidã fabricã pentru tineri. Dacã aici suntem în tratative, în ceea ce priveºte locuinþele, pe lângã cele douã blocuri noi care s-au dat în folosinþã în ultimii ani,
acum lucrãm la cele trei blocuri de la Dincã, de la fosta unitate militarã unde în cursul anului viitor vom avea trei blocuri noi unde tinerii vor primi apartamente”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Gheorghe Ile mereu se întâlneºte cu cetãþenii Vulcanului, iar tinerii au solicitãri adecvate vârstei lor. “Au fost mai multe lucruri pe care le doresc. Vor un parc pentru biciclete în care sã poatã face tot felul de sãrituri. Am ºi montat o rampã ºi în funcþie de banii pe care îi avem vom rãspunde cerinþelor lor. Am reuºit sã facem tot cu ei vara cel puþin odatã pe luna acele concursuri de biciclete.
Am dat avizul ºi aprobarea pentru a fi duse cu gondola în Pasul Vulcan ºi în coborâre sã vinã pe biciclete. Vin cu tot felul de probleme care sunt bine venite, mici reparaþii, mici observaþii. Îmi place când tinerii vin cu idei pentru cã înseamnã cã le pasa de ceea ce se face în comunitatea noastrã”, ne spune primarul Gheorghe Ile. Viceprimarul Cristian Meriºanu are o relaþie administrativ-amicalã cu tinerii din localitate care gãsesc deschidere din partea autoritãþilor. “La mine uºa este tot timpul deschisã, tinerii vin cu mai mult curaj cãtre mine,. Eu le preiau problemele, dupã care discut cu domnul primar ºi încercãm sã îi ajutãm pe fiecare cum putem. Toate proiectele sunt de suflet pentru cã toate sunt pentru locuitorii municipiului Vulcan, plecând de la locuinþele pe care le vom face pentru tineri, pânã la turism”, a mai subliniat Meriºanu. Sãptãmâna trecutã, revolta tinerilor a dus la demisii la rang înalt. Victor Ponta ºi-a înaintat demisia din funcþia de prim-ministru iar odatã cu el toþi miniºtrii sunt demisionari. Preºedintele Klaus Iohannis a invitat la consultãrile pentru formarea noului Guvern ºi reprezentanþi ai tinerilor. Astfel, noua generaþie este din ce în ce mai implicatã în problemele administartive ale þãrii. Monika BACIU
4 Actualitate
T
inerii sunt implicaþi în viaþa comunitãþii locale, iar ei au nevoie doar de un imbold pentru a veni cu idei ºi proiecte noi. Acest lucru este vizibil la Petroºani unde a început campania electoralã pentru Consiliul Consultativ al Tinerilor. Liceenii care s-au înscris în aceastã cursã au proiecte dintre cele mai îndrãzneþe. Tânãra generaþie încearcã sã caute soluþii pentru comunitate. Irina Valeria Mustaþã are în programul electoral dezvoltarea turismului în zonele montane, amenajarea parcurilor dupã modelul britanic ºi organizarea mai multor schimburi de experienþã. Un alt candidat, Bogdan Bojan vrea implicare pe toate palierele. “Am multe idei de proiecte,activitãþi, flashmob-uri. Printre ele, se gãsesc activitãþi cum ar fi Cursuri de Prim Ajutor în licee, dezbateri, orice fel de dezbateri, ecologizãri, concursuri sportive de iarnã, maraton caritabil, donãri de haine pentru nevoiaºi, schimb de experienþe cu alte ºcoli strãine, cluburi montane, activitãþi literare, campanii informative, concursuri la nivel de comunitate. Dacã voi obþine funcþia de membru în Consiliul Consultativ al Tinerilor voi încerca sã fac toate aceste proiecte realizabile, deoarece cred cã noi, tinerii, trebuie sã ne implicãm, sã facem ceva, sã deprindem
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
experienþã pentru propria noastrã dezvoltare personalã,care zic eu, este importanta”, spune Bogdan Bojan. Tinerii vor sã citeascã, iar Bogdan mai vine cu o iniþiativã. “Un principal ºi important proiect pe care mi-ar plãcea sã-l propun, cu ajutorul Primãriei Municipiului Petroºani, în parteneriat cu vreo cafenea, putem face o Cafeanea Bibliotecã, asta însemnând un loc unde sunt destul de multe cãrþi, literatura universalã, filosofie, SF, astronomie, scriitori contemporani etc. Tinerii sã vinã acolo pentru a citi, a discuta despre anumite cãrþi, a face schimb de cãrþi sau a lua cãrþi cu împrumut. Cred cã ar fi un lucru extrem de folositor, deoarece trebuie sã promovãm activitatea culturalã, cultura, în ciuda a ceea ce se mediatizeazã zi de zi, la radio, televizor, facebook”, mai spune Bogdan. Pentru cã sunt elevi,
De la tineri pentru comunitate. PROIECTE PENTRU PETROªANI
tinerii vor un altfel de sistem educaþional. Ei vor sã spunã STOP abandonului ºcolar, iar Marius Rad vrea sã se aplece asupra acestei activitãþi. “Am multe idei de proiecte pentru a putea obþine finanþare. Dar proiectul meu principal pentru care aº dori sã obþin finanþare ºi sã îmbunãtãþesc ceva în sistemul de învãþãmânt este unul mai complicat ºi anume "ABANDONUL ªCOLAR". Cred cã la noi în comunitate este o mare problemã, deoarece mulþi copii pãrãsesc ºcoala din cauza stãrii financiare precare a pãrinþilor ºi din lipsa sprijinului factorilor de decizie. De aceea trebuie sã îi ajutãm, sã facem ceva pentru ei, sã îi îndrumãm pentru cã ei sunt viitorul acestei þãri ºi fãrã tineri educaþi viitorul þãrii pare sumbru!”, spune Marius Rad. Maºinile sunt o altã pasiune a tinerilor, iar un elev al Colegiului tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani vine cu o propunere ineditã. “Eu aº dori sã organizez un club de tunning auto în care am putea face schimb de experienþe între ºoferi concursuri cu premii. Oraºul Petroºani ar putea deveni mai cunoscut prin acest proiect. Am putea promova talentele, pasiunile
ºoferilor ºi elevilor”, spune Tiberiu Tima, elev la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Petroºani. Sportul este o altã pasiune a tinerilor, iar un liceean considerã cã are un atuu în faþa colegilor sãi ºi anume pentru cã este rugbyist. “Pe lângã calitatea de elev o mai am ºi pe cea de rugbyist la ªtiinþa Petroºani. Pentru cã îmi place sportul aº implementa un proiect pe aceastã temã. Tinerii nu prea fac sport ºi cred cã un efort colectiv în acest sens ar fi benefic pentru a schimba un pic stilul de viaþã al tinerilor. Propunerea mea este realizarea unui maraton la care sã participe elevii de liceu sau de ce nu, orice cetãþean al Petroºaniului”, spune Andy un alt candidat. Deni s-a gândit ºi la tinerii cu dizabilitãþi ºi ar dori modernizarea centrelor pentru copiii cu probleme financiare sau dizabilitãþi, schimbarea aspectului
oraºului sau organizarea unor seri pentru tineri. Adina Poenar vrea realizarea unui cinematograf, locuri de muncã pentru cei fãrã venituri ºi adãpost pentru nevoiaºi. Un alt candidat, Adrian Molnar ºi-ar dori un parc de aventuri în localitate, iar Dan Murg vrea “renovarea unei clãdiri abandonate care sã fie branºatã la utilitãþi, ºi în aceelaºi timp sã fie ºi un frumos loc de odihnã, ºi o frumoasã cantinã pentru oamenii strãzii, iar acestora sã li se ofere un loc de muncã de unde sã îºi poate achita utilitãþile, ºi sã îºi întreþinã familile, bineînþeles ºi copiilor posibilitatea de a merge la ºcoala pentru a învãþa cã sã îºi facã un viitor strãlucit, nu sã mãnânce din tomberoanele de gunoi. Cu toþi suntem egali în drepturi, cu toþi meritãm o ºansã!” Programul electoral al Mariei Selaje face referire tot la culturã. Adolescenta ar vrea
ceainerie literarã, searã de film ºi promovarea Muzeului Mineriutlui. Tânãra s-a gândit ºi la cei mici care acum fac primii paºi în viaþã ºi ar vrea sã redecoreze secþia de pediatrie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Ioana Roxana Itul crede în puterea tinerilor de a se implica în viaþa comunitãþilor din care fac parte. „M-am înscris în "cursã" pentru un loc în consiliul consultativ deoarece doresc sã mã implic activ ºi sã fiu la curent cu deciziile privitoare la comunitatea din care fac parte, doresc sã îmi propun ºi susþin ideile ºi proiectele ºi nu în ultimul rând, consider cã aceastã experienþã poate constitui un factor major în dezvoltarea mea personalã. Voi încerca, pentru ca viziunea mea asupra proiectelor sã fie una de ansamblu, astfel încât acestea se vor orienta atât cãtre generaþia din care fac parte, generaþia tânãrã, cât ºi cãtre celelalte categorii de vârstã. De fapt, cãtre întreaga comunitate. Aºa cum am susþinut ºi la scurta prezentare de la Primãria Petroºani, proiectul principal pe care îl voi promova este extinderea sistemului de supraveghere video al oraºului, mai ales în intersecþii ºi zonele intens circulate cu scopul de a reduce infracþionalitatea ºi vandalismul stradal, dar atât ºi pen-
tru a creºte gradul de siguranþã al locuitorilor ºi vizitatorilor Petroºaniului. O persoanã care se simte în siguranþã în comunitatea din care face parte se va implica mai mult în dezvoltarea acesteia, iar aceasta dezvoltare poate fi întrezãritã în mai multe domenii, spre exemplu turismul, ecologia, sau economia localã. Alte câteva proiecte pe care sper sã am ocazia sã le propun ar fi racordarea caselor de la periferia oraºului ºi/sau din zonele mai inaccesibile la reþeaua de gaz (în acest caz beneficiile ar fi atât de ordin economic, cât ºi de ordin ecologic) ºi organizarea de cursuri în cadrul liceelor privind educaþia în cazul unor situaþii de urgenþã care ne pot pune viaþa în pericol (ca de exemplu cutremure, incendii, accidente de diferite feluri) în cadrul cãrora sã existe sesiuni de informare susþinute de experþi, prezentarea modalitãþilor de prevenire a acestora ºi totodatã oferirea de informaþii privind modalitãþile în care ar trebui sau nu ar trebui sã acþionãm în cazul situatiilor-limita enumerate mai sus, urmate de simulãri practice ºi interactive ale acestora”, spune Ioana Roxana Itul. Concurenþa între licee a existat ºi va exista mereu, iar Lorena Lupulescu de la liceul Tehnic Dimitrie Leonida îºi doreºte schimb de experienþã cu colegii de la liceele din localitate. “Ar fi interesant sã facem un schimb de experienþã cu o altã clasã de-a X-a sã vedem cum percepem lumea de la liceul vecin. Cum? Clasa mea sã facã cursurile într-o zi la Liceul Economic ºi o
altã clasã de acolo sã vinã la noi. Ar fi interesant de vãzut cum sunt elevii, profesorii. Sigur ne-am împrieteni ºi probabil am vedea cã e la fel ca la noi”, susþine liceeana. Andreea Simona Szima vrea acces facil pentru elevi la educaþie astfel cã propune reducerea cu 50% a tarfiului transportului în comun.
Eleva ar mai dori parteneriate cu spitale pentru dezvoltarea profilelor reale, dar ºi dezvoltarea inteligenþei emoþionale. Dãnuþ îºi doreºte un adãpost pentru oamenii strãzii, cantinã pentru sãraci ºi locuri de muncã pentru cei neajutoraþi. Maria de la liceul Tehnic Dimitrie Leonida vede viaþa în paºi de dans. “Dansul ne ajutã sã ne dezvoltãm, sã fim sãnãtoºi, sã ne facem prieteni ºi sã ne distrãm, este una dintre cele mai distractive forme de activitate fizicã pe care le putem face. Dansul înseamnã implicare ºi responsabilitate”, spune Maria în programul ei electoral. Sunt doar o parte din tinerii care au intrat în lupta electoralã, iar ideile sunt dintre cele mai diverse. Tinerii sunt viitorul, iar implicarea lor în viaþa comunitãþii locale ºi abordarea unor teme pentru “oameni mari” aratã cã acestora le pasã de ce se întâmplã în jurul lor. Monika BACIU
Tinerii în prim plan
Cel mai tânãr viceprimar, parteneriat în administraþie inerii au fost în prim-plan zilele acestea. Noua generaþie s-a T revoltat împotriva sistemului ºi cautã o schimbare. Tinerii au idei noi, au îndrãznealã ºi vor implicare. Un astfel de exemplu funcþioneazã ºi la Vulcan, unde administraþia localã condusã de primarul Gheorghe Ile are cel mai tânãr viceprimar pe Cristian Meriºanu. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile considerã cã tinerii sunt viitorul, astfel cã ei trebuie îndrumaþi pentru a deveni viitorii lideri. “Am în vedere permanent sã promovez tinerii. ªi în mandatele trecute am avut tineri pe care i-am promovat ºi în continuare acest lucru este foarte important. Cu toþii ºtim cã vom îmbãtrâni ºi în urma mea am lãsat de fiecare datã tineri pregãtiþi sã preia aceste frâie ºi sã ºtie ceea ce au de fãcut în continuare. Sunt alãturi de ei ºi consider cã am fãcut tot ce se putea face pentru ei. Aº remarca cã pentru ºcoli ºi licee am fãcut cel mai mult pentru a avea cele mai bune condiþii pentru a avea tineri bine pregãtiþi pentru a prelua ºi pentru a avea ºi noi o bãtrâneþe liniºtitã. Acest lucru îmi place sã fac sã îi învãþ ceea ce trebuie sã facã pentru viitorul lor pentru ca ºi eu am copil”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. De cealaltã parte a baricadei vârstei se aflã viceprimarul Cristian Meriºanu care spune cã parteneriatul administrativ este mult mai eficient având în frunte o persoanã cu experienþã ºi alta cu avântul
tinereþii. “La Vulcan este singura primãrie unde un primar mai înaintat în vârstã are ca ajutor viceprimar tânãr. S-a dovedit cã la Vulcan lucrul acesta a fost benefic, am colaborat foarte bine în cei trei ani ºi jumãtate, am demarat foarte multe proiecte. Este foarte bine cã existã aceastã diferenþã de vârstã pentru cã fiecare poate veni cu argumente în ceea ce priveºte dezvoltarea municipiului Vulcan. Eu susþin foarte mult cerinþele tinerilor ºi ceea ce se doreºte în municipiul Vulcan ºi colaborarea este una eficientã. Tinerii cer locuri de muncã, acesta este punctul cel mai sensibil în Valea Jiului, iar al doilea ar fi locuinþele. Dacã pentru locurile de muncã încã lucrãm acum, suntem în tratative cu firme din Timiºoara, Cluj ºi Arad, pot veni oriunde în Valea Jiului sã deschidã fabricã pentru tineri. Dacã aici suntem în tratative, în ceea ce priveºte locuinþele, pe lângã cele douã blocuri noi care s-au dat în folosinþã în ultimii ani,
acum lucrãm la cele trei blocuri de la Dincã, de la fosta unitate militarã unde în cursul anului viitor vom avea trei blocuri noi unde tinerii vor primi apartamente”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Gheorghe Ile mereu se întâlneºte cu cetãþenii Vulcanului, iar tinerii au solicitãri adecvate vârstei lor. “Au fost mai multe lucruri pe care le doresc. Vor un parc pentru biciclete în care sã poatã face tot felul de sãrituri. Am ºi montat o rampã ºi în funcþie de banii pe care îi avem vom rãspunde cerinþelor lor. Am reuºit sã facem tot cu ei vara cel puþin odatã pe luna acele concursuri de biciclete.
Am dat avizul ºi aprobarea pentru a fi duse cu gondola în Pasul Vulcan ºi în coborâre sã vinã pe biciclete. Vin cu tot felul de probleme care sunt bine venite, mici reparaþii, mici observaþii. Îmi place când tinerii vin cu idei pentru cã înseamnã cã le pasa de ceea ce se face în comunitatea noastrã”, ne spune primarul Gheorghe Ile. Viceprimarul Cristian Meriºanu are o relaþie administrativ-amicalã cu tinerii din localitate care gãsesc deschidere din partea autoritãþilor. “La mine uºa este tot timpul deschisã, tinerii vin cu mai mult curaj cãtre mine,. Eu le preiau problemele, dupã care discut cu domnul primar ºi încercãm sã îi ajutãm pe fiecare cum putem. Toate proiectele sunt de suflet pentru cã toate sunt pentru locuitorii municipiului Vulcan, plecând de la locuinþele pe care le vom face pentru tineri, pânã la turism”, a mai subliniat Meriºanu. Sãptãmâna trecutã, revolta tinerilor a dus la demisii la rang înalt. Victor Ponta ºi-a înaintat demisia din funcþia de prim-ministru iar odatã cu el toþi miniºtrii sunt demisionari. Preºedintele Klaus Iohannis a invitat la consultãrile pentru formarea noului Guvern ºi reprezentanþi ai tinerilor. Astfel, noua generaþie este din ce în ce mai implicatã în problemele administartive ale þãrii. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
Pirotehniºtii din Colectiv ar fi trebuit sã fie pregãtiþi de INSEMEX
ei doi artificieri C pirotehniºti care
au montat artificiile la concertul din Colectiv, din cauza cãrora a izbucnit incendiul ce a dus la tragedia de proporþii, ar fi trebuit instruiþi de INSEMEX ºi examinaþi avizaþi de ITM. Deocamdatã nu se cunoaºte dacã au fãcut pregãtirea la Institutul Naþional de Cercetare din Valea Jiului ºi dacã au promovat examenele, din simplul motiv cã specialiºtii n-au avut identitatea lor pentru a-i verifica în baza de date. Astfel, conducerea Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INCD INSEMEX n-a putut verifica dacã artificierii au carnetele avizate de specialiºtii de la Petroºani. „Inspecþia
Muncii îi autorizeazã, iar la noi îºi fac cursul de pregãtire ºi apoi dau examenul la ITM. Inspecþia Muncii le dã autorizaþia. Eu nu ºtiu cum se numesc cei doi în primul rând, eu acum sunt la Braºov la explozia… Conform legii ei ar trebui sã fie pe saitul Inspecþiei Muncii sau ITM-ului”, a declarat directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Un specialist al institutului din Petroºani, retras la pensie, spune cã are mari dubii cã artificierii au fost pregãtiþi în Valea
Razie cu mascaþi la piaþa din Petroºani
T
ârgul sãptãmânal, care se desfãºoarã la stadionul Jiul din Petroºani, în fiecare duminicã, a fost luat cu asalt de mascaþi. Evenimentul a avut loc duminicã la ora prânzului, când zeci de mascaþi, poliþiºti ai angajaþi ai MAI au legitimat lumea de la târg. Nimeni nu a intrat ºi nu a ieºit, pânã ce nu a fost legitimat ºi mai mulþi comercianþi au fost transportaþi cu duba la sediul Poliþiei din Petroºani. Potrivit oamenilor legii, acþiunea a fost una de prevenþie. „Razia a fost susþinutã de angajaþii MAI ºi s-a desfãºurat în târgul sãptãmânal, unde sunt comercianþi. Mascaþii verificã provenienþa mãrfurilor puse la vânzare. La finalul acþiunii, vom prezenta bilanþul”, a precizat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Mai mulþi oameni din piaþã au fost
Jiului. „Artificierii –pirotehniºtii sunt pregãtiþi din doi în doi ani sau ori de câte ori apar noi explozibili. Apoi sunt testaþi prin examene riguroase ºi li se elibereazã carnetul în baza cãruia pot practica meseria. Eu mã tem cã s-ar putea sã nu fi trecut pe la institutul Petroºani, dacã ne luãm dupã informaþiile apãrute cum cã munceau fãrã forme legale ºi cã nu au respectat o serie de reguli pe care le învaþã temeinic în perioada de pregãtire la INSEMEX”, spune fostul angajat al Institutului
Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INCD INSEMEX.
A
ct criminal al tehnicienilor
Pirotehniºtii care au amplasat ºi manevrat artificiile la Colectiv trebuiau ºi puteau sã prevadã cã efectele pirotehnice au fost amplasate în condiþii improprii ºi riscante, fãrã luarea mãsurilor de siguranþã adecvate, noteazã procurorii în referatul cu propunerea de arestare a lui Viorel Zaharia. „La Colectiv, am rãmas eu cu Moise Marian. Nu pot preciza ce efecte pirotehnice am instalat, dar cred cã erau T1. Acestea erau inscripþionate în bulgarã.
contrariaþi de mãsura impusã la târg ºi chiar s-au declarat uluiþi de cele ce s-au petrecut acolo. „Nu am fost lãsaþi sã intrãm, cã ne-au cerut buletinul. Nu îl am la mine ºi nu am putut sã intru”, a ripostat o femeie. Alþii au precizat cã mascaþii ar cãuta un anume grup de infractori. „Am auzit cã ar fi vorba despre niºte tineri, care vã oferã zilnic, prin magazinul ar fi dat o spargere pe la alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Petrila, cred, ºi acum cautã dacã nu au ajuns la piaþã CELE MAI IEFTINE produsele furate”, a spus unul SORTIMENTE dintre cei care se adunaserã la gardul ce desparte târgul de DE CARNE DE PORC zona stadionului. - Pulpã porc cu os - 9.80 lei În aceastã piaþã sunt aduse - 12.50 lei tot soiul de vechituri, chilipiruri, - Fleicã porc care se vând la preþuri modice, - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei iar vânzarea-cumpãrarea - Cotlet porc cu os - 13.80 lei merge strunã duminicã de duminicã. - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei Diana MITRACHE - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei
- Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolane porc - 5,00 lei - Slãninã crudã - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Nu aveau nicio menþiune de utilizare în limba românã. Iniþial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei. Nu le-am pus acolo deoarece nu aveau nicio zonã de delimitare pentru siguranþa publicului. La noi a venit un membru al trupei, care mi-a solicitat sã montãm artificiile în spatele lor. ªi de aceastã datã, le-am spus cã nu le putem monta acolo deoarece nu este sigur. Ne-am hotãrât, eu ºi Moise Marian, sã montãm jerbele de artificii pe stâlpii consolei. Din câte am aproximat eu, între locul unde le-am montat ºi stâlpul de susþinere era o distanþã de aproximativ 4 metri. Am montat artificiile în aºa fel, încât jetul de foc sã vinã spre interior, ºi sã nu atingã stâlpul de susþinere. Nu am analizat din ce era alcãtuit stâlpul de susþinere, ºi nici nu am remarcat buretele fonoabsorbant. Am aranjat artificiile oblic, spre interiorul scenei. Am montat câte 4 arti-
ficii pe fiecare stâlp, au fost în total 8 artificii. Artificiile au fost montate separat, 2 cu 2 alãturate, lipite una de alta. Artificiile se acþionau la aceeaºi comandã, fiind legate în serie”, a declarat procurorilor, Viorel Zaharia unul dintre pirotehniºti. Procurorii spun cã Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în incinta Clubului Colectiv, în ziua de 30 octombrie 2015, fãrã a respecta mãsurile de siguranþã ºi prevederile legale în acest sens. ªi patronii firmei care a organizat focul de artificii sunt cercetaþi penal pentru cã au distrus probe ce i-ar fi putut face complici la tragedie. În tot acest timp bilanþul victimelor incendiului din Colectiv continuã sã creascã. Numãrul deceselor a ajuns la 44, dupã ce trei pacienþi au murit duminicã dimineaþã, iar alþi nouã ºi-au pierdut viaþa sâmbãtã. Maximilian GÂNJU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
ªtiinþa Petroºani – campioana Diviziei Naþionale de Seniori
R
ugby-iºtii de la Petroºani ne-au chemat sã-i susþinem în partida de sâmbãtã. Au vrut sã le fim alãturi pe stadion, iar cei care au participat la aceastã partidã, au avut plãcerea sã asiste la ascensiunea, din Careul de Aºi, pe primul loc al DNS. ªtiinþa Petroºani Poli Agro Iaºi 18-12, eseuri Marian Nastasiei ºi Remus Zaharescu.
Rugby-iºtii de la Petroºani au avut sâmbãtã un meci important, dupã ce au ajuns în primele 4 echipe din þarã. „Suntem capioni! Bravo, bãieþi!” au fost încurajãrile de pe margine ale galeriei, care a profitat de vremea bunã ºi a venit sã scandeze pentru echipa din Dealul Institutului. „E o partidã importantã. Am
intrat în Careul de Aºi. Sunt 4 echipe care putem prinde locul I în divizia în care activãm noi: Iaºi – cu care jucãm sâmbãtã, noi, Nãvodari ºi Galaþi. Toate au ºanse sã prindã un loc pentru promovarea în primul
eºalon rugby-istic”, a spus, înainte de meci, Daniel Ivan, antrenorul echipei de rugby ªtiinþa Petroºani. Meciul ªtiinþa Petroºani – Poli Agro Iaºi s-a încheiat cu scorul de 18 -12, iar gãlãþenii i-au învins pe
cei de la Nãvodari cu 20 -15, creând culuar echipei din Petroºani, spre primul loc în DNS. Federaþia Românã de Rubgy a salutat rezultatul echipei din Petroºani. Rugby-iºtii spun cã ne vor þine cu sufletul la gurã, iar iubitorii acestui sport ar trebui sã vinã sus în Dealul Institutului sã îi susþinã în proiectul lor, prin care îºi doresc sprijin. „Noi, împreunã cu conducerea Universitãþii din Petroºani, am demarat un proiect pe termen mai lung. Vrem sã facem rugby-ul vizibil
Cel mai tânãr fotbalist este din Vulcan
Verdict sumbru pentru fotbalul românesc:
A
"Hai sã fim serioºi! N-avem nicio ºansã!"
Mic, dar curajos!
bia dacã au trecut de 1 metru înãlþime, dar ambiþia este cea care îi mânã în luptã. Este vorba despre juniorii din Valea Jiului, care, la finele sãptãmânii trecute, s-au luptat pentru primul loc, echipa de la Lupeni impunându-se în faþa celor cu tradiþie ºi sponsorizãri puternice, la Haþeg. Sala sporturilor din aceastã localitate a gãzduit faza pe judeþ a Turneului Gheorghe Ene la fotbal pentru juniori ºi în finalã au luptat pânã în ultima secundã pentru primul loc. În echipa de juniori nãscuþi în 2007 -2008 s-a remarcat cel mai „tânãr” participant, micuþul Ianis Irimie, din Vulcan, pe care toatã lumea îl strigã Bibi.
ostul preºedinte FRF Mircea Sandu F este de pãrere cã echipa naþionalã a României nu meritã sã fie nici pe locul 13 în clasamentul FIFA ºi spune cã nu avem nicio ºansã de a câºtiga grupa de calificare la Cupa Mondialã din 2018.
Chiar dacã echipa sa nu a ajuns pe primul loc, el fiind legitimat la Vulcan, Bibi a fost singurul premiat din echipa sa. Premiul pentru “Cel mai tânãr jucãtor de pe teren” îl va face pe Bibi sã se ambiþioneze ºi mai mult, iar echipa lui Marin Tudorache sã ajungã ceva mai sus data viitoare. Echipa de la Lupeni va pleca la faza zonalã la Timiºoara.
Într-un interviu acordat Digi Sport, Sandu a fost întrebat în legãturã cu locul 7 în clasamentul mondial ocupat de România în acest an. "Hai sã fim serioºi. Nici mãcar de locul 13 nu suntem. Dar Piþurcã a muncit, a fãcut treabã bunã,
Doar 2 stadioane din þarã au aviz pentru securitate la incendiu, cele de la Cluj ºi Severin Finanþatorul echipei de fotbal Steaua Bucureºti, Gigi Becali, a declarat, sâmbãtã, într-o conferinþã de presã, dupã ce meciul cu FC Botoºani nu s-a putut organiza în Capitalã din cauza problemelor de securitate de la Arena Naþionalã, cã doar douã stadioane din þarã au aviz de la ISU pentru securitate la incendiu, Dr. Constantin Rãdulescu din Cluj-Napoca ºi
Municipal din DrobetaTurnu Severin. “ISU a spus cã Arena Naþionalã nu are autorizaþie în caz de incendiu, autorizaþie pe care trebuie sã o obþinã Primãria Capitalei. Iar
Jandarmeria ne-a spus cã nu îºi asumã rãspunderea pentru organizarea meciului cu Botoºani, deci nu ne lasã pentru cã Primãria nu a luat aprobare. Doar douã stadioane
din România, din ce ºtiu eu, cel de la Cluj ºi cel de la Severin, au aprobãrile pentru incendiu. ªi poate ºi “Miliþia” (n.r. — Stadionul Dinamo) o avea, pentru cã sunt “Miliþia”, dar nu ºtiu'', a spus Gigi Becali. Becali sperã cã autoritãþile vor învãþa din tragedia din clubul Colectiv ºi nu vor mai permite organizarea de evenimente fãrã toate aprobãrile: ''Eu nu ºtiu cum a fost pânã acum,
pentru cã el a fãcut 7 puncte în 3 meciuri, iar apoi,
cum s-a jucat pânã acum. Acum le e fricã. Pânã acum au zis: “Lasã, mã, cã merge ºi aºa”. Dar uite cã nu mai merge aºa, totul trebuie pus la punct. Nu poþi sã joci acum nici fãrã spectatori, nu se poate fãrã ºtampila
Sport 7 în Petroºani, lucru care sã ne aducã stabilitate pe o perioadã mai mare de timp. Putem obþine lucrul acesta aducând lumea la stadion. În momentul în care se vor umple tribunele stadionului, cu siguranþã, nu vom mai putea fi ignoraþi nici de autoritãþile locale, nici de cele de la judeþ ºi nici de mediul privat, de aceea, scopul nostru este sã facem acest sport popular în toatã Valea Jiului”, a mai spus Daniel Ivan, antrenorul echipei de rugby ªtiinþa Petroºani. Diana MITRACHE
Foto facebook.com
în 5 meciuri s-au fãcut 9 puncte. Deci el are un merit important pentru aceasta calificare", a spus fostul ºef FRF. De asemenea, acesta crede cã Polonia va câºtiga grupa de calificare la Campionatul Mondial din Rusia ºi cã România ºi celelalte echipe se vor duela pentru locul de baraj. Sursa Ziare.com
Jandarmeriei. 25 de ani am stat toþi ºi am zis cã merge ºi aºa. Dar a venit tragedia asta (n.r. — tragedia din clubul Colectiv) ºi sã zicem cã se vor învãþa minte''. Sursa Agerpres
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
La mulþi ani, dom` profesor! A împlinit, pe 6 noiembrie, venerabila vârstã de 81 de ani. Un om care s-a dedicat o viaþã sportului. Ca fost rugbyst ºi
P O V E ª T I L E
Î
fotbalist, apoi vreme de câteva decenii, conducãtor remarcabil la Jiul Petroºani, Corvinul Hunedoara, F.R. Fotbal, Rapid
S P O R T U L U I
n urmã cu 30 de ani (mai 1985) fotbalul european a fost însângerat ºi îndoliat de unul dintre cele mai tragice momente ale sportului planetar.
39
de oameni au murit atunci la finala Cupei Campionilor Europeni – actuala Liga Campionilor – pe stadionul „Heysel” din Bruxelles. La acea dramã a fost prezent ºi martor ocular ºi Mircea Pascu, în calitate de observator U.E.F.A.
Scandalul plutea în aer încã de dimineaþã... Finala sezonului 1985-1986 pentru trofeul suprem în fotbalul european fusese programatã la Bruxelles (Belgia), pe 29 mai 1985. Urmau sã se întâlneascã
Bucureºti. În perioada domniei sale la Jiul, echipa din Petroºani a avut cele mai strãlucite rezultate din istoria sa: finalistã (1972) ºi câºtigãtoare a Cupei României, locul 5 în Divizia „A”, participantã în Cupa Cupelor (1974), finalistã în Cupa
Balcanicã (1977). Remarcabil prin diplomaþie ºi competenþã, profesorul Mircea Pascu a fost mereu o punte între jucãtori, antrenori, conducãtori, fiind un fin observator al fenomenului. A primit în anii 2000 titluri de Cetãþean de Onoare la
Petroºani ºi Deva, a fost în structurile de vârf ale fotbalului european. ªi acum este un om mereu verde, gata oricând sã ofere consultanþã la cel mai înalt nivel. Cu adevãrat un personaj remarcabil, îi spunem „La mulþi ani!” lui Mircea Pascu!
Fostul preºedinte al Jiului a fost la finala morþii de acum 30 de ani
Juventus Torino ºi FC Liverpool, într-o finalã cu mari rivalitãþi între „tifosi” italieni ºi „hooligans” englezi. „Plutea în aer o atmosferã tensionatã încã de dimineaþã, în Grand Place din Bruxelles, acolo de unde vedeam de pe o terasã grupurile de suporteri italieni ºi englezi, care îºi fãceau semne ameninþãtoare” îºi aduce aminte prof. Mircea Pascu, – cel care acum trei zile a împlinit 81 de ani – fost preºedinte la Jiul Petroºani în perioada 1968-1979 cu rezultatele de excepþie pentru fotbalul petroºenean. „Cred cã totul a fost premeditat, temuþii hooligans au aflat cã suporterii italieni ºi-au
luat bilete în zona localnicilor. Am ajuns la stadion ºi am auzit vuietul care a declanºat dezastrul. Englezii au forþat zidul care separa sectorul de lângã italieni, a urmat prãbuºirea ºi bãtaia
cu pietre, bâte, lanþuri. Prãbuºirea zidului de 20 de metri a provocat un zgomot infernal. Au fost 10-15 minute de groazã, unde au murit copii, tineri, adulþi, în total 39 de oameni: 32 italieni, 4 belgieni, 2 francezi ºi un nord-irlandez, 600 fiind rãniþi. Finala s-a jucat totuºi, la decizia autoritãþilor belgiene ºi U.E.F.A, Juventus Torino câºtigând cu 1-0, gol Platini din penalty.”
„Am întors-o pe Margaret Thatcher” Prof. Mircea pascu rememoreazã: „Seara, la Hotelul Warick au þinut o
ºedinþã de urgenþã, unde a fost prezent ºi ministrul de externe al Italiei, preºedintele U.E.F.A., Jaques Georges, autoritãþi belgiene. Primul-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher a transmis sec de la Londra cã doreºte suspendarea tuturor competiþiilor europene de fotbal! Am rãmas uluit, am luat o poziþie fermã, transmiþându-i doamnei Thatcher cã mai bine ar lua decizia de a-ºi pedepsi proprii huligani. A fost ideea preluatã de U.E.F.A., care a dat sancþiuni dure, dând interdicþii timp de 5 ani englezilor de a mai participa la cupele europene. În plus, s-au instituit drastice mãsuri de securitate, prin instalarea camerelor de supraveghere, interzicerea bãuturilor alcoolice ºi separarea fanilor prin cordoane de siguranþã. Dupã ºase ani de procese, 9 milioane de euro a fost stabilitã despãgubirea pentru familiile celor 39 de victime.
Paginã realizatã de Genu TUÞU